CUPRINS NODURIG NODURI DECORATIVE/26 IMPLETITURIZ0 SNURURUAO PAIETEMS PANOPLIL CU LUCRARIDE MATELOTANI6S PLACHETE/76 OBIECTE DECORATIVE 81 LUCRARI PE SUPORT DIN TENDA94 LUCRARI PE SUPORT DIN PLASA/01 LUCRARI REPREZENTATIVE/103MESERIA DE MARINAR — 0 meserie frumoasa — Ne propunem prin acest album si va prezentim rodul muncii unor instructori din Scoala de Aplicatic a Forfelor Navale care evidentiazi partea esteticd gi util a lucririlor de matelotaj si descrie céteva metode de confectionare a nodurilor gi impletiturilor. Scopul demersului nostru este de a prezenta nodurile cele mai uzuale si lucritile de matelotaj realizate de instructorii din cadrul $colii de Aplicatie a Fortelor Navale, Rezultatul arati nivelul inalt de perfectionare a deprinderilor mariniresti gi poate fi folosit pentru schimbul de experienfi intre marinari sau pasionatii de marinirie. Legat sufleteste de nava sa marinarul a invins stihiile dezlinguite ale naturii prin curaj, tenacitate si profesionalism, iar in cartul liber a confectionat aceste adevirate bijuterii care sunt lucririle de matelotej, pentru a-gi face viafa la bord mai frumoasi gi 2 uita de dorul de casi. Capacitatea creatoare in’ rezolvarea unor probleme tehnice a dus la apatitia unor solufii in aparenta simple, dar deosebit de trainice gi eficiente in exploatare. Printre acestea se numérd si lucritile de matelotaj caracterizate prin faptul c& se fac usor, rezistii la efort gi se desfac la fel de usor dupa intrebuintare. Cu toate progresele tehnice realizate in constructiile navale, mina omului nu a putut fi inlocuiti complet, fapt ce a impus ca fiecare marinar sd-si insuyeascd modul de execulare al acestor adevirate lucrtiri de bricolaj. De multe ori siguranfa navei sia echipajului sunt dependente de executarea corecti a unui nod, a unei gage sau a unei patronéri de pardma. Miiestria in executarea acestor lucriri de matelotaj aratii care este diferenta dintre un matroz si un matelot, diferenti facut de nivelul diferit al cunostintelor, priceperilor si deprinderilor. Cei patru colegi au reugit dupi ani de muncd si arate prin lucritile lor cX inainte de a fi o meserie, marindria este pentru ei un hobby. fi felicit pentru modul responsabil in care au infeles s% pregiteasci lucririle pentru acest album, dovedind inca o dat ci avem o meserie frumoasi. EVOLUTIA NODURILOR $I PARAMELOR — seurt istoric — Nodutile au fost prezente in fiecare etapa a progresului umanititii, la inceput au fost utilizate 1a construirea de adaposturi si la confectionarea armelor, apoi au devenit o necesitate 1a bordul navelor cu vele unde marinarii realizau zilnic noduri si lucriti de matelotaj in marea epoca a exploririi mirilor. in prezent reprezinti o pasiune pentru infrumusetarea navelor, iar multe noduri au capatat diverse intrebuingiri. inc din cele mai vechi timpuri omul « folosit obiectele, plantele gi animalcle din jurul lui pentru a-si face viata mai usoari. Majoritatea surselor indicd faptul c& 3primele noduri au fost ficute in timpul epocii neolitice cénd omul a legat o piatri de un bit, creand astfel o unealti sau o armi. Unmasii omului neolitic au inceput si intrebuinteze nodurile pentru a fine legate materialele folosite, pentru a confectiona adiposturi si pentru a fauri poduri peste locuri pe care natura le Picuse greu sau imposibil de traversat, $i astfel, omul a devenit din ce in ce mai constient de utilitatea nodurilor. Pretutindeni in lume, nodurilor si pardmelor le-au fost acordate mereu noi utiliziri, ficdndu-le parte din viafa lor cotidian’. Parima era considerati atét de importanti de citre vechii egipteni, incét aceasta se numéra printre obiectele lisate in mormintele faraonilor, spre afi folosite in viata de apoi. Arheologii au gisit astfel de pardme in morméntul faraonului Tutankamon. Grecii si Romanii au acordat nodurilor si o intrebuintare medicali, astfel doctorii din secolul al TV-lea au descris cum foloseau nodutile pentru legarea membrelor rupte sau rinite. Fiuritorii de ame ai acelor timpuri utilizau in mod deosebit nodul patrat sau nodul plat 1a confectionarea de stbii, pumnale si de asemeuea la coufectionarea manerelor unor scule gospodiresli. Mule dintre acestea pot fi vizute si astizi in muzeele din intreaga lume. Dincolo de a fi utilizate pentru a fabrica obiecte, pentru a mentine lucrurile 1a locul lor si pentru a uni obiectele, nodurile au fost intrebuintate in numeroase alte scopuri in tot cursul istoriei. in civilizatia incagi oamenii foloseau saula cu diferite noduri pentru a transmite mesaje, care imitau si inlocuiau literele sctise pe hirtie. Alte culturi primitive au asociat anumite noduri cu magia sau cu blestemele, exemplu: céteva noduti legate pentru a aduce nenorocul, altele legate pentru a respinge ghinionul. De-a lungul istoriei nodurile au fost folosite si in scopuri decorative, fie ele vopsite sau modelate, iar romanii le foloseau pentru decorarea clidiilor. in mod uimitor, oamenii nu sunt singurele fiinfe care utilizeazi nodul in scopuri practice. Anumite studi au demonstrat cd gorilele leagi crengile si lujerii laolalti pentru a le folosi la construirea cuiburilor. Printre nodurile utilizate de aceste creaturi inteligente se numiri nodul dublu de vicar si nodul plat. in mod similar unele pisiri au fost observate ficind noduri din listari in timp ce isi construiau cuiburile. Odati cu descoperirea nodurilor s-a dezvoltat si modul de confectionare a paramelor. Dovezi arheologice demonstreaza ca triburile primitive utilizau fibrele de plante si intestinele animalelor 1a coufecjionarea paramelor. De asemenea au fost folosite materiale diverse cum ar fi pielea si pirul de animal si cdnepa. intrucatfibrele naturale se degradau in timp, foarte putine artefacte au riimas din aceste ere timpurii, desi piese foarte rare sunt pistrate in muzee. Cel mai timpuriu exemplu cunoscut al unei productii reale de parime dateazi din jurul anului 17.000 i.Hr., cfnd parima era risuciti de mani, din fibre de plante. Unele sctieri egiptene vechi fac referire la masini simple care asigurau, prin risucire, confectionarea pardmelor. Aceste scrieti descriu modul in care fibrele sunt legate de o parima deja confectionat, sau de un obiect cum ar fi un intinzitor de Jemn sau o bari, dupa care sunt rasucite gi rezulti o parama La 5000 de ani duparealizarea inscriptiilor egiptene au fost identificate in civilizatia indian3 metode aproape identice de confectionare a parimei egiptene. Materialele folosite de egipteni 1a confectionarea parimelor sunt fibrele de trestie. Produsul finit era de mare important pentru societatea lor, intrucat se considera ci era folosit pentru a migca greoaiele pietre folosite 1a ridicarea piramidelor si altor structuri. Pe misuri ce confectionarea parémelor se rispindea peste tot in lume erau ciutate noi metode pentru a face produefia ei mai ugoard. Chiar si Leonardo Da Vinei a proiectat © magind de confectionare a parfmelor desi nu s-a descoperit niciodatii secretul schitei. Evul Mediu a dat utilizare practic’ parimelor in domeniul constructor. Aceste pardime puteau depiisi 300 metri in lungime, cea ce le ficea mai rezistente, intrucit nu era necesari innidirea lor. Incepand cu secolul al XT-lea pana in secotul al XVII-lea, parama era confectionati cu ajutorul unor instalatii speciale. Oticine detine cunostinfe minime de confectionare a nodutilor si a pardmei va sli ci aceasta este perioada in care au apirut multe noduri care se folosese si astizi. Secolul al XVII-lea a inregistrat o dezvoltare a navigafiei, mai mult ca oricdnd, ceca ce necesita canfititi imense de velaturi pentru nave, cu kilometri de parime si numeroase noduri folosite pentru a le face utilizabile. in aceasti petioadi, navele fceau curse pe rute mai lungi decd in anii anteriori si marinarii acelor zile dispuneau de timp liber din plin de petrecut in largul mérii. Majoritatea marinatilor nu stiau si citeasci gi si scrie, iar posibilitifile de petrecere a timpului liber erau reduse ceea ce a determinat ca principala activitate de relaxare si rimand confectionarea unor lucriri de matelotaj. La bord exista intotdeauna 0 cantitate mare de pardma si saul. Folosind acest timp pentru a lega sia crea noi noduri, aceasti activitate a devenit predilecta pentru petrecerea timpului de clitre marinari, care au ,botezat” nodurile cu cele mai neobisnuite denumiri. Pentru elaborarea Iucririlor prezentate in acest album am folosit ca surse urmitoarele titluri: Ashley W. Clifford, The Ashley Book af Knots, editia 1993, Andrew Adamides, Knots, An Justrated practical guide to the essential types and their uses, editia 2008 $i Bujeniti M., Manual de marindrie, Vol. 1, editia 1951. COMANDANTUL §$COLII DE APLICATIE A FORTELOR NAVALE Comandor Vasile ChirilaNODURI Nodurile s-au niscut o data cu omul, ¢-au dezvoltst gi s-au infrumusetat in acelagi tizep, in lungile perioade cat se aflau pe mate, marinarii de la bordul velierelor aveau obligatia s& devina experti ih executarea nodusilor. Pentru siguranfa navei gi a echipajului, nodule tebuiau s& fie foarte corect executate. Este bine de stiut faptul of astfel de panoplii au exictat la bordul navelor acd din timpuri ‘indeparrate Totodata panopliile cu noduri erau folosite si ca obiecte decorative, acestea aflandu-se laloc de cinste in ciferite compartimente ale navei. Oriunde am merge, la orice uaitate din marin’, la orice navi, la orice expozitie cu Iucrati mariiiiresti, vor intalni cel pujin o panoplie cu noduri marinaresti care si atragé privisile admirative ale vizitatorilor sau sa ambitioneze pe marinarit mai putin experimentati sa invete Panopliile executate in Scoala de Aplicatie a Forfelor Navale au un rol educativ ajutand instructorii s& inifieze tinerii marinari in tainele mariniriei. Prin confinut, prin modul in care au fost executate, dispuse si explicate, oricine poate injelege usor modul de executie si de folosire a nodurilor marindre jt Nodurile aflate pe panoplii sunt noduri de tucru, noduri folosite tn practica de zi ou zi la bordul aavelor. in paginile care urmeaza este prezentat modul de confectionare pentru cele mai utilizate noduri de la bordul navel Jumitate nod dublat Jumittate nod dsblie Jeemettate ocfi ttorsNod alienecator Nod de aspirant Nod de fock Nod de banculd rotund Nod de scotd siusplaNod de scaun simple Nod de scaun dubleNod filant ‘Nod filant cu nod optNod de vicar Nod de imiciturd cu ochiveri si fegaturi Nod de ocki denaifor ‘Nod de iuprewnare duble ‘Nod de imprennare cu scaame ‘Nod fung deimpreamare‘Nod fat ‘Nod opt Nod opt peste mana Nod de pescar sinaph Nod de pescar dbleee Mei . ry “f Nod picior de ctine asigurat‘od de balustradé Nod de wucit ‘od de foarfeca simple fod de vergi ‘Hod tag simpleLegarea cu succes a unui nod. Aceasta carte are ca sop 84 va ajule tn identificarea nodului potrivit peatru o anumita sarcina gi in realizarea acestuia fara a ajunge intr-o adevaratd incdlceala. Incepeti prin a intelege proprietitile diferitelor parame gi cum constructia acestora influenfeazi modul de folosire si eficacitatea unni nod impletit. De aseamenes, aceast sectiune include termeni tehnici folositi tn matelotaj, si este esenfial sa va familiarizati cu acestia pent a va putea folosi din plin de instructiuni, pas cu pas. Daca incersarile dumneavoastra de a lega un nod efueazi tn mod repetat, verificati dacd pardma este positionata la fel ca in ilustratii gi asigurati-va c& aceasta este pozitionaté deasupra sau dedesubt Fata de celelalte pati ale impletiturii, aga cum spun instructiunile. De asemnea, gésim de ajutor si ajustarea continua a pardmei pentru a menfine forma nodului astit! tncAt pariile descrise sa fie usor de recunoscut Tmnpletire plicutal Jumitate nod duble 43 hl 30 = 3ad ns Nod de scot sinapls de scot dbl § iS = g Ss 5 8‘Nod de scondra3 3 § s a sg 3 Ss 3Nod de cig cubeNod lat cu dubbieet ce imipreinore bg vert denailan(seriznts) sod de getcceplaciole pe alae EB wo | i +) ee ré b Panoplie cu noduri folosita pentrn examinarea cursanfilor la sférsiiul Modululut instruirii individuale, specialitatea marinéaiNODURI DECORATIVE CO alt& categorie de noduri marindsesti este reprezentatA de nodurile decorative. In urma cu foarte mult timp marinarii au recunoscut posibilitatile decorative ale aodurilor. Dezvoltarea nodurilor decorative a cunoscut avant in perioada Erei clipperelor, la inceputal secolului al XIX-lea. Spre sfargitul secoiului, arta de a impleti a incepat incet, incet sa fie uitata, flind din ce in ce mai pufine veliere gi marinarii de 1a bord din ce ia ce mai ocupati cu teburile navsi Nod punsn de mained Nodul puma de maimufa este un nod sferic cu gase fete Prima ilustrare a nedului a fost fAcut in anul 1888. Nodul este folosit la capétul saulelor sau paramelor pentru a le ingreuna, dar se poate folesi in multe alte cazuri ca nod ornamental pentru exeoutarea baloanelor de asostare, a brelocurilor pentru chei, a limbilor pentru clopot, a opritoarelor de usi sau presspapier-uri, Este un nod simplu de executat Nod de hamant sinphe Nodul diamant a fost mertionat pentm prima data tn amul 1769, fiind un nod ornamental executat la capatul unei saule sau parame. Variantele in care se poate executa sunt: cubic, semirotund gi la dowd capete, iar in cazul care se mai efectueaza o trecere a guvijelor se obtine un nod diamant dubiu. Nodul diamant este folosit la gnururi, limbi pentra clopot i in general la orice luceare care necesita sd fie expusd sau se doresie existenta unei mici gage Nod de danant dublu‘Nod de turban bing (cinci bucle 14 spire) Nodul de turban sau nodul ,cap de ture” (mentionat pentru prima data in anul 1808) este unul din cele mai folosite noduri decorative atit in scep practic, oft gi estetic. Numele nodului de turban provine de la forma lui, care se spune cA semind cu un turban de tipul celui obignuit (comun) purtet pretutindeni in lumea oriental’, la vremea tn care a fost creat nodul, Inventia nodului este atribuit navigatorilor din secolul al XVIll-lea, degi exist dover c& nodul aapérut de fapt mult mai dewreme, in secolul al XV-lea, tn picturile lui Leonardo da Vinci Tali cercetitori au observat c4 unii vieari foloseau roduri foarte asemZnatoare nodului de turban gi c& originile acestuia se aflau in regiunea spaniola a Americii de Sud. Existé o mare varietate a nodului de turban, varietate dati de locul de folosire, modul de legare, de strangere, de locul de dispunere, de utilitate, de luagimea saulei si de foarte multi alti factori. Posibilitayile de execufie a acestui aod cunt practic aclimitate Modul este de obicei legat tn jurul unui obiect care poate si fie de forma circulard sau sferic’, dar poate fi executat sub forma literei T, in cruce, sau in coltNodul sferic este un nod ornamental rezultat din combinarea nodulut pumn de matmuta sia nodubsi do turban i este Folosit pentru accperirea uncr obiects de forma sfericd. Pentru executie este necesar un singur fir care se asaz& pe un sablon, iar pentru aducerea la forma doritS se fac mai multe teceri, dupa care se strange progresiv. Este un nod destul de complicat de executat sineces:ta multa rabdare gi timp, dar rezultatul este satisfacator. Aceste noduri au fost folosite pentru executarea limbilor de clopot, saurwrilor gi a brelocului de hei, in realizarea lucrarilor de matelotaj in Scoala de Aplicatie s-au folosit trei tipuri de noduri sferice, dar numarul lor este cu rault mai mere. Dup& forma si marimea lor, Ashley Clifford le-a denumit pe patru dintre acestea Pamaat, Uranus, Saturn si Jupiter realizate cu un numa de maxim 100 de fete. Tn prezent acestea au fost imbunatitite ajungéndu-se la sfere ce depapesc 1500 de fete gi cuo multitudine de modele. Nod stea cu 5 cofpued Nod stea cx 6 cofpuri ‘Nodul stea a fost pentru prima dati ilustrat intr-o carte de marinarie th anul 1889. Acest nod decorativ este favorit in decorarea smururilor gi 2 limbilor de clopot, putand fi dispus la capetele timpletiturilor sau chiar intre acestea. Se poate executa din patru, cinci sau chiar 12 fire, numarul de fire dnd si numérul de colfuri.iMPLETITURI impletitura este o lucrare de matelotaj care const in executarea succesiva de noduri, rasuciri cau suprapuneri din una san mai multe fire care c& aib& drept rezultat un ,lant” de nodusi Impletiturile se executi cu scop decoratiy sau pentra obtinerea unei parime cu rezisten{a Scurtarea sacketulsi Sumpletiturd simpli Scurtarea sachetubsi Aunptetiterd dubla- Iugpletiturd ovals tout fre Prspletiturd englesd trei fire- auspletiturd trinnghiulard rei fire- Auspletiturd englesd patra fire- Dusplotiturd trinnghialardé patra fire- Fugpletituri efipsoidalé patra fire- Aupletiturd patratd patra fire- aAuspletiturd rotunda patra fire- patra fire- Snapletiturd englest ind fise~Fnspletituri efipsoidatt cin fise- Fnapletitusd frances indi fise- -yase fire- Iupletiturd flancesé -sase fire- Salamastré dbl “jase fire--sapte fire- Fuapletiturd fatt apie fire aAuspletitura della opt fire- Funpletiturd diagonal -opt fire- Ingpletinurs dubia -noué fire- Fupletiturd diagonal noua fire-Pespletiturd lati nous fire- Fuapletiturt iagonali 10 fire- Duspletiturd Gagonala late 10 fire- Auspletitura della 10 fire-ee eS BEATE ATES : - es ELK IIVVes Fuspletiterd faté Al fire- aecco Seed aera ny nn ane od apes ed ce Panophe cuimpletitesi Panoplia confine un numar de 57 de tipuri de tmpletituri decorative executate de la ua fir pand la 17 fireSNURURI Snururile reprezinté fmpletituri decorative realizate pentru purtarea sifleelor gi fuierelor de catre persoaalul din serviciul aflat la bordal navelor militare. Bineinteles c& acesta nu ete singurul mod de utilizare al snururilor, in vechime marinarii foloseau apreape toti un sur de care se ag’ta 0 unealté folosit’, cel mai des cufitul sau chiar ceasul. in prezent, se pot vedea pe internet imagini cu ofiferi si subofiferi din marinele militare cocidestale gi chiar pelitigti purtind ou méndrie gnururi de diferite culori ou implatituri gi forme sofisticate la tinutele de ceremonie.PAIETE Paietul reprezinta o alta lucrare de matelotaj executata la bordul navelor. Rolul inijial a fost acela de a proteja m&rfurile, pardmele, balustradele gipuntile contra uzurii gi intemperiilor, iar apoi, cu timpul, a cpatat girol decorativ. Considerate la inceput desewri, capetele de parma si sauli din magazii au devenit folositoare, marinarii utilizandu-le pentru a executa adevarate obiecte de arta. ‘Marinari dia toate timpurile cu imaginatie, cu dorint& de a infrumuseja navele gicu dragoste fatd de meserie au contribuit la imbogitirea numérului de astfel de luce’, acum denumite dupa tara de-origine paiete portugheze, franceze, spaniole, englezesti, celtice sau cup forma geometrica rotunde, patrate, triunghiulare, dreptunghiulare ori alte deaumiri care mai de care mai interesante Maiestria marinarilor de combinare a nodurilor a dus la objinerea unor lucrai de o complexitate ceosebita, utilizate atat pentru decorarea cabinelor, cat si chiar pentru realizarea epoletilor si chiar a tinutelor militerilor din toate armele sidin toate timpurile Prin lucrarile executate si expuse fa sala de traditii a Scolii de Aplicatie aForjelor Navale se doreste exemplificarea cu céteva modele ce pot fi executate cu putind imaginatie. Paiet celticPaivt francesPaiet francez decorativeos, TES a ii A\ Ss)ce © 2OTA 4 fz] a 4 2 a a Fs ULUC cl OPLI PANCf a % ‘ a Fy a i) ; a g q g i ‘aty ve ‘ Vp al | ORI 5 20E Fee :e) Pp ra f fe \ fe Eo ” FE A ae al ee SS Panoplie cu lucrari de matelotaj executata in vederea participarii la concursul de Iuerari de matelotaj Luna spiritualitdiit marindresti, faza pe unitate din luna august 2011 Lucrarea reprezint& snururi pentru siflee gi fluicre, limbi pentru clopot si paicie decorative, De asemenea cuprinde celebra pisic’ cn noua cozi folosit’ doar pentra a exemplifica modul de folosire a noducilor decorative gi impletitucilor. ™On enPLACHETE Placheta reprezinta mijlocul cel mai eficace pentru o propaganda pozitiva a institupiei tn toate mediile sociale gipentru a face cunoscuti Scoala de Aplicatie aFortelor Navale. De asemenea, poate fi folosita 1a decorarea incdperilor institutillor, si ca material didactic, pentru destvarsirea gustului estetic al marinarilor. %dL”OBIECTE DECORATIVE Imagineyia marinarilor nu are limite Din saula de diferite grosimi, prin combinarea impletiturilor si nodurilor ornamentale, se pot obtine adevirate opere de art Cele mai intalnite obiecte decorative de birou sunt ancorele ji timonele impletite din saula vegetala si sintetica, de diferite culori Pe [nga efectul decorativ, aceste obiecte pot capita chiar un rol practic acestea putind deveni suporturi de creioane, rame sau suporturi pentru tablouri sau presspapier. Auncora anirabitate aClopot decoratic 2‘Suport de creioaneAncorot decorativPresspapier reprezentand o timondPrimcvare” 88 : S 3 &Pagit decorative 0‘Timond implaita pe suport de fevn Lucrarea reprezinté o timona impletitd destinaté decorarii plachetelor sau pentru realizarea obiectelor decorative de birou. impletitura folosita pentru realizarea timonei este tmpletitura tip salamastra in opt fire sau tn patru fire. a3 S 3 é § x‘Fimond Ancora tip amiralitate impreund cu timona reprezint obiecte destinate decordrii plachetslor si panepliilor Realizarea unor astfel de lucriri este destul de dificila fiind necesar ua seblon. Marimea sablonului se va stabili in functie de locul de dispuaere a lucrérii, in functie de ciametrul saulei folosite se poate Incra cu uau, doud san trei randusiLUCRARI PE SUPORT DIN TENDA Aceste lucriri reprezinté mijlocul cel mai eficace pentru o propaganda pozitiva a institusiei in toate mediile sociale. Prin multitudinea si frumusefea impletituriler, paietelor si nodurilor ornamentale, aceste Incrari sunt folosite pentru decorarea incdperilor institutiilor gi peatru desivarsirea gustului estetic al marinarilor.aCe ie Nate sotLUCRARIPE SUPORT DIN PLASA Femond mpletitd“Ancor cu timondinpletite tionat 0 timond fi o lamastra in patrn fire, la fel ca gi tim: asi timp inLUCRARI REPREZENTATIVE Lucrare executata in vederea participarii la concursul de Incréri de matelotaj Luna spiritualitatii marindresti, faza pe unitate, din luna august 2011 103Lucrare executatdin anul 2010 ce se afd expustin comondementul unit tii Se poate spune ca reprezintd momentul de start, momentul ,,zero” al manifestarilor artistice ale marinarilor din unitatea noastra. 104