Cunescuta scrittoare americant CHMAYE HOLT » bucura de apracieri deosebite atat din partem ONNGNIN Gal a criticii de specialitate A fost supranumitd regina romancesasiul erie hi ce a fost nominalizata la mai multe premii naionale, Sa printre altele, prestigiosul Best Storyteller of the Yaar Personajul principal al acestul roman, Alia Waal este, la 25 de ani, o celibatara convin mai tanara cu opt ani, urmeaza sé debulem sd-5i gaseasca cat mai repede un sot din hunni In asteptarea evenimentului, mezina o hananiaae pe Abigail cu numeroase intrebari despre villa Um Hunn Numai cd, neméritata $i casta, sora mal mare 11 a i © habar, astfel inc4t hotaraste sa se documanlane He 1 Carolinei informatiile de care avea nevole, Drayl Te langajeaza ca ,profesor’ pe James Steves, ii Hin bogat i pli de viata londoneza, care orade 08 HE mai poate soca Cererea tinerei de a-i vorbi deapwe i surprinde intr-o oarecare maésura, inal Coen oe It adevarat este faptul ca se simte atras de Meee inocenta ei. El este convins ca un flirt -ar pula Oe Rey carnale, dar ceva mai mult ar putea-o dintride (0 Al na oard in viaté, Jamen me OOM Os eee Beale ere aLondra, 1812 ames Stevens intra in biroul sau gi inchise usa cu un zgomot ugor. Nu se deranji sa o incuie. Personalul sdu éra destul de bine instruit $i nimeni nu ar fi indriznil s4 intre in timp ce el se ocupa de interviul ce urma sa aibé loc. Asta nu pentru ca s-ar fi temut de mania lui daca |-ar fi intrerupt, ci pentrucd nicl micar unul dintre ei nu ar fi suportat sd fie martor la ceea ce cu stnjeneal numeau pledoaria pe care urma si.o suporte. Intalnirile erau mereu dezgustatoare, dar aflase de mult yreme cd acestea erau doar unele dintre fatetele cele mai neplacute ale faptului cd definea un cazinou. Femeia care il astepta in mica inclpere nu se deranjase si se ageze sau si se serveasca cu ceai de pe tava pe “are servitoarea o adusese pentru ca, La fel cum se intémplase cu aproape tofi cei care veniserd inaintea ei, era mult prea distrasd ca 34 se bucure de confortul oferit de miancare sau hauturd. Rimasese Ling’ fereastra, privind fix, dar fir si vada cu adevarat, strada pavata, aglomeratd, mulrimes de oameni side trasuri. Pozitia feapand a umerilor ei era dovaca hotararii sale. Ploaia mohorat de martie ripiiia ugor in ferestre, iar cenul cenusiu fi umbrea fata intr-un fel interesant, Dupé ce sosise, isi indepartase Mantia, aga cA putea si o studieze in 5voie, ochii lui c4ntirind liniile trupului ei, accentuate de rochia scumpa, de culoare albastru-inchis. Era o rochie simpla. ~ una pentru a cdrei alegere probabil ci petrecuse ore intregi, ‘inainte de a decide ca era potrivila ocaziei —, dar a carei croiala excelenta fi spunea ci ducea 0 viata de belgug gi privilegii. Era scunda, cregtetul capului ct ajungandu-i pana la umeri, $i mai subtire decat fi pliicea lui s& fie femeile sale. Dar, mai mult ca sigur, stresul in care triia in aceasta perioada ii provocase o pierdere recent de greutate. Talia ei era foarte subtire; probabil cA ar fi putut sao inconjoare cu miinile, atat de strans ii era corsetul. Bustul bine proportionat era ascuns de curba decolteului, dar el intotdeauna avusese 0 imaginatie bogata. Cu ugsurinji, putea vizualiza forma soldurilor, picioarele ci lungi, lungi, gleznele gratioase. Mijind ochii, Ti studie ceafa, fntrebAndu-se ce culoare avea parul ei. Cea mai mare parte din el era ascunsa sub palarie, doar o singurd guvifa atarna liber’. Era blonda, ceea ce il ficea si creada ca avea ochii albastri. Zari o portiune din gatul ei; pielea pirea si fie palida si catifelati, bine intrefinuta, ca aceea a doamnelor bogate care igi puteau permite creme si pudre scumpe. Un parfum delicat de trandafiri, frantuzese, dup4 miros, plutea prin camera gi fi ajata simfurile. De la pana palariei si panza rochiei, panda la piclea find a pantofilor, era intruchiparea veritabilA a sdnatatii si aristocratici englezesti. Degetele inmadnusate frimaéntau cu nervozitate poseta; fir indoiala cd scene oribile ij treceau prin minte. Scene ale tuinei, sdriciei, dizgratici. A lipsei unui acoperig deasupra ceapului, a lipsei hranei pentru copiii ei, Ale pierderii intregului sens al victii sale. Probabil ca era teribil de inspaimantata, dar, ca majoritatea doamnelor britanice pe care le intélnise de-a 6lungul anilor, cra pur $i simplu prea bine-crescuta pentru a lsa sf se vada vreun semn al emofici putemice ce clocotea insufletul ei. in plus, daca invitase ceva din aceste dialoguri care iti sfaigiau inima, era ci femeile cu care vorbea abia daca aveau © notiune vagii despre ceea ce urma si se intimple. Lipsa agitafici sale era cauzati, dupi cum se poate presupune, de incapacitatea ei de a avea o imagine rationalé asupra gravit&tii situafiei in care se afla, Putea intrezri tot felul de orori pandind la urmatoarea cotitura, dar destinul aeela i se prea doar o posibilitate. Teama ei nu era evidenta, pentru cdi inc’ mai refuza sd creadi cA ceea ce era mai rau putea si se intimple. in lumea ci, lucrurile rele nu se intamplau niciodata. Cu greu putea si o acuze, cu greu putea sd le acuze pe oricare dintre ele. Toate erau absolut sigure cd, indiferent ce pacat infiorator ar fi comis sotii lor, totul putea fi rezolvat prin discutii rafionale, si daca nu prin vorbe, atunci prin alte mijloace. Indiferent cat de dezgustitor suna, aproape ci se bucura sa vada cat de departe va merge vizitatoarea sa pentru a-gi pastra domeniile, Tot felul de mite ii trecuser prin fata ochilor: bani, bijuterii, argintaria familiei, opere de artd neprefuite. Orice posedau, femeile erau gata si ofere in schimbul pastrarii siguranfei existentei lor. Cele mai disperate sfarseau prin 4 se oferi pe ele insele, Cand intilnirile coborau pana la acest nivel, isi dorea sa fi ascultat sfatul tatdlui sau gi s& isi fi cumpéarat o functie in cadrul armatei. Ct de disperata era femeia care se afla in cealalta parte a camerei? Cine era sotul ei si ce pariase la jocuri? Averea lor’? Toate proprietatile? Mostenirea copiilor? Ce act umilitor era dispusa s4 faci in incercrile ei nechibzuite de ase salva pe ea $1 pe familia ei? Cat de tare ura acest lucru!Cand intalnirile se terminau, era intotdeauna asa de suparat, incat fratele sau, Michacl, insista sa nu mai accepte sa stea de vorba cu femeile care veneau la el si ii cergeasci. ajutorul. Dar James nu le putea lisa sd plece fara ca ele sa igi joace rolul. Desi mu fusese un admirator al femeilor crescute in puf, care veneau sa il viziteze, nu putea s4 nu aprecieze bruma de curaj de care dideau dovada atunci cand riscau totul, in incercarea lor inutila de a repara situatia penibila in care se aflau, Le trebuia mult curaj ca s4 vina, in trasurile lor anonime, frumoase, inchiriate. Bateau incet la usa servitorilor, imbriicate in hainele lor discrete, cu vealul paliriei tras peste fata, in timp ce igi faceau solicitirile politicoase pentru o audienpi. Doar prin faptul cd veneau fiird a fi insofite in aceasta zona, in care o doamna din inalta societate nu ar fi trebuit sd se afle, era dovada hotrarii lor. Se simyjea obligat s4 vorbeascd cu ele gi reugise si se convingd singur ca le face un serviciu Pufine dintre ele tnfelegeau cu exactitate realitatea situatiei lor. Era tipic pentru ele si nu aiba control asupra propriilor vieti. Fusesera att de ocrotite de tafi, frati $1 soft, inet nu aveau nicio idee despre valoarea banilor, de unde veneau, unde mergeau. Credeau cu adevarat ci puteau repara greselile ficute de birbatii din familiile lor, Daci nu se intampla nimic alteeva important fh timpul discutiilor emotionante, de obicei, putea s4 le deschida ochii asupra adeyiratei dimensiuni a difemelor lor. Desi nu era in mod intentionat o persoana cruda, cu toate acestea etala o atitudine nemiloasd in tratarea oaspelilor sai. Nu era intelegator, nu era ribdator, cdci nu isi permitea sa fic. Nu putea face nimic pentru niciuna dintre ele, iar ele trebuiau s4 isi dea seama de acest lucru. Din cauza compertamentului sdu in asemenea momente, igi cagtigase reputatia de barbat brutal, dur. 8Nu putea si arate slibiciune, de teama ca nu cumva femeile si plece crezind, in mod eronat, ci salvarea lor era posibili. Toate trebuiau sf inceap si se pregateasca pentru catastrofa ce urma si se producd, Daca le speria suficient, incat si infrunte cele mai groaznice situatii, atunci efortunle lui vor avea succes. — Buna ziua, doamna, spuse el. Nu avea de gand sa ii ceara sd-si spund numele. La acest nivel, rareori isi dideau adevaratul nume. Evident, nu era constienta de faptul ca el intrase gi se rasuci pe calciie la auzul salutului siu. Sunt James Stevens. Mi s-a spus ci doriti sii vorbifi cu mine. —Buni ziua, domnule Stevens. Mulpumesc ca af acceptat sd ma primifi. Vocea ei era joasd gi rigugiti, cu inflexiuni intime, ca gi cum ar fi soptit ceva extrem de erotic. Timbrul siu evoca imagini intense ale unei camere fierbinfi, busturi acoperite de transpiratie, ceargafuri gifonate $i miros greu de sex plutind in aer. Atentia lui fu captata imediat de sanii ci; nu se putea abtine s& nu i} priveascd, Degi rochia ei era modest croita, linia decolteului era thiataé adfine, in ton cu moda, cu corsetul ridieat, oferind o imagine frapanta a carnii tentante. Sani, plini si rotunzi, pareau ca ar fi vrut s& se reverse din strinsoarea lui. $i-i imagina umplandu-i miinile, pielea ei cealda aldturi de a lui, sfarcurile de un roz intens, dure, intinte, apasandu-i paimele. Perspectiva improbabila jl ficu 54 chicoteascé, Cear fi gandit aceastd creaturd chinuit’, dacd t-ar fi putut citi gandurile in acest moment? Se afla aici cu o misiune dificila, sperand si igi protejeze familia; in timp ce el aproape cio vedea goali, intins’ sub el, in slujba nevoilor lui camale. Dar aga era viaja. Trecuse prin multe asémenea intalniri, tia cum se va termina — urat — gi ar fi mai bine s@ se 9concentreze asupra unor subiecte mai interesante. Ca de exemplu, ademenitoarea ridicare a pieptului ei. Fata ei era ascunsi de voalul prins de palarie. Tot ceea ce riminea la vedere era gura ei, cu buze apetisante, umede sirosii ca o cireagd coapta. Era genul de gura care putea face un birbat s& isi piardd concentrarea. Doar uitandu-se la ca, incepu s& isi imagineze varii moduri in care ar fi putut fi folosita. In mod distinct, si-o inchipuia ingenunchind, ludndu-l adane induntru si oferindu-i placeri fabuloase. Nervoasi, ca isi trecu varful roz al limbii peste buza de jos. Privind-o, el simfi o infepatura adnca de dorin{a care il duse dincolo de fantezie, pe taramul lucrurilor potentiale. Spre marea lui consternare, se putea imagina participind la orice ar fi sugerat ea, in momentul in care va realiza cA vorbele nu o vor ajula. Aceasta descoperire era extraordinarii. in cei zece ani de cand avea cazinoul, nu profitase niciodata de propuncrile facute de femeile disperate. Nu ca nu ar fi fost tentat, pentru cf fusese. Multe dintre cle erau frumuseji incredibile si sa le refuze propunerile — si devind amantele lui, 54 ii ofere favoruri sexuale regulate in schimbul unor obligatiuni contractuale, sa se angajeze intr-o relatie in maniera pe care o alegea el — era adesea dificil. in fond, era un simplu om. in plus, dacé punea in balant’ propria experienta de viaf4, cu greu ar fi putut fi acuzat ci ar fi dorit sa le faca sa igi vadi lungul nasului. Cu toate astea ... si ia fn considerare inelilcarea propriei reguli nu fi stitea deloc in fire, ceea ce fl intriga. Ce era cu femeia asta? in mod evident, trimitea semnale invizibile la care corpul lui reacfiona. Era ametit de ca aga cum numai un birbat putea fi. Era ametit de mirosul ei, de cea mai mica misgcare a mugchilor ei, de cildura pielii ei. Asemenea unui animal salbatic, era congtient de orice lucru legat de ea, ca §1 cum, intr-un mod primordial, ar fi stiut cd alesese femela cea mai buna din turma sa. 10Dintr-un motiv anume, cra curios sa ii vada culoarea ochilor, fgi spunea ci sunt albastri, dar avea nevoie si fie sigur, ceea ce Tl irita foarte tare. Ratacirile gandurilor sale fl duseserd mult prea departe, asa ca se sili si se intoarca la problema acestui moment. — Ridicati-vi voalul, ordoni el. Nu permites niciodata femeilor care il vizitau sd igi pAstreze ascunsé identitatea. in momentul in care soseau in biroul [ui, aveau putine secrete care meritau si mai fie pastrate. — Ma scuzati? — Ridicati-va voalul, repeta cl, pasind in spatele biroului su gi intinzandu-se dupa sticla preferata de coniac. [si umplu paharul pe jumatate plin, il goli, apoi se intoarse spre ea. Banuiese ci doriti si aver o discutie despre un subiect serios si refuz s& ma implic in asa ceva daca nu va vad ochii. —Nu reusesc si inteleg cum faptul cf imi vedeti... ochii este necesar. — MA va ajuta s& imi dau seama daca sunteti sinceri. Ea ezita mult timp, pana ciind el decise ca urma sa il refuze, aga ci o avertiza: Daca nu faceti ce va spun, am sa rog servitorul sd vd insoteascd spre iesire. Ar fi o picrdere sf fi fcut atéita drum ... Lisa aluzia sa pluteasea in aer. Urma un alt moment de ticere gi aproape cA putea vedea lupta interioara care se didea in ea: fusese destul de curajoasd ca 84 il infrunte, dar sperase sa isi pastreze urma de anonimat pe care 1-0 conferea palaria. Chiar in momentul in care se gindea sa punii capat acestei garade gi sa porunceascdi si fic escortata afar’, ea vorbi din nou: — Am ceva destul de delicat de discutat cu dumnea- voastra, dar daca imi veti refuza solicitarea, ag prefera si nu ma putefi recunoaste la o alta intalnire. — Mi-am dat seama de acest lucru. ~ Atunci poate ar fi posibil sa... 4—Nu. Facfndu-i-se mild, adduga: Am discutat o multime de lucrun delicate in aceasti camera. Orice ati avea si imi Spunefi nu poate nici si ma surprinda gi nici si ma socheze. Si nici nu va fi repetat altui suflet viu. Aveti cuvantul meu. il cantari, incercdnd si testeze adevarul ultimei sale afirmatii. Oare fi va pistra secretele? Ce valoare avea asigurarea lui? in fond, ascendenta lui era deplorabilA; bastardul unui nobil, mama lui fusese o faimoasa actrita. Reugise sa isi croiascd viafa in cel mai bun fel cu putinti, ajungiind intr-o situatie destul de bund, dar in acest timp se amestecase in drojdia societatii cu cele mai rele specii de paraziti, gi niciunul dintre ei nu apartinea claselor de jos, Zilnic paria, bea gi se asocia cu femei cu un caracter dubios — singurul gen pe care il prefera —, iar felul in care facea angajarile implica faptul cA in permanenti intra in con- tact cu cele mai dispretuite flinje omenesti. Vazuse gi facuse lucruri care i-ar fi distrus pe multi, si cu toate acestea rezistase, Cum putea aparea unul ca el in ochii femeii care il privea atat de atent? Putea fi de incredere? Dupa o alta perioadi de framantari, lua intr-un final o decizie. — Prea bine, spuse ca, resemnata. Scotand acul care o sus{inea, inlatura palaria si o aruncd pe canapeaua din apropiere, ‘Ochii ei nu erau albastri. Erau verde-inchis, cu nuante de smarald, la fel de adanci si vibrante ca ale ierbii cosite ‘intr-o zi de vara, marginiti de gene lungi, deschise la culoare gi stinjeniti de sprincene arcuite. Piclea ei era netedi ca matasea, obrajii inci imbujorati din cauza frigului, nasul obraznic, cu varful in sus, acoperit de o spuzealii de pistrui. Parul, pe care initial si-| imaginase blond, era mai mult decat att: blond cu suvite rogcate si aurii, luminoase. Era ridicat in varful capului, dar si-] putea imagina liber, rasfirat pe umeri gi pe spate. 12Barbatul din viata ei care o trimisese s4 se roage pentru el alesese bine. Era o vrajitoare irezistibila. Indiferent care ii era solicitarea, va fi dificil sé o refuze, dar o va refuza, —Cu ce v4 pot ajuta? intrebd el, — Am 0 propunere pentru dumneavoastra. — Adevarat? Ea nu intentiona sa stea Ja taifas! Cele mai multe dintre ele doreau sa discute la nesfargit despre agendele lor incdrcate sau despre copii, evitind complet problema care le ficuse si se strecoare in localul siiu, Nu se putu abfine si nu intrebe: Ce fel de propunere? — S-ar putea si sune destul de ciudat, spuse ea, fird si raspunda intrebarii lui, reugind s4 fi starneascA si mai mult curiozitatea. De fapt, avfnd in vedere faptul ci nu ma cunoasteti, s-ar putea si credeti cd este destul de uimitor. — Mi indoiesc. Asa cum am spus, am avut de-a face cu numeroase subiecte uimitoare. ~Da, bine... Nu md astept sd fi auzit vreodatd aga ceva. — Despre ce este vorba? ~ [nainte si incepem —aruncd 9 privire pe fereastra, brusc stanjenita sd ii intalneascd privirea — trebuie s4 recunose cd am aplecat urechea la zvonuri. Se spune ci sunteti deosebit de circumspect. — Aga sunt, — Mai devreme, ati jurat 34 nu faceti cunoscut ceea ce vom discuta, dar trebuie si va cer din nou garantia ca ceea ce va voi spune va fi strict confidential. — Ceea ce ati infeles de la ceilalti este adevarat. Nu voi divulga secretul dumneavoastra nimanui. Din moment ce nu ne-am cunoscut, nu stiu cum si vi conving altfel decit spunandu-va inca o data: sunt o persoana discreta. Ea avu indrazneala sa il priveascd din nou, si rmase cu ochii la el, cAntirindu-l. ~— Da, rosti ea in cele din urmé, imi pot da seama cum sunteti. 13—De ce nu am face lucrurile si mai simple, spunandu-mi cine este soful dumneavoastra? Atunci ag avea un punct de plecare despre ce gi despre cine vorbim. ~ Sotul meu? intreba ea, ridicand o sprinceand. Nu sunt cisatorita. —Oh, inteleg. Poate un frate sau tatal ei fi ceruse sd vind. Atunci cine este cel care v-a trimis 4 pleda{i intr-un mod atat de plicut in favoarea sa? Sunt singuri. Nu stie nimeni ca sunt aici. — Deci... aceasta este propria dumincavoastra misiune de caritate. Bine, ce dorifi si fac? Si va restitui banii? Sa anulez un bilet la ordin? Cind pirea ca este gata sa spuna ceva, el ridicé o mana, oprind-o. Inainte s4 rispundeti, lasati-ma 4 precizez cA este foarte probabil sa nu fac niciunul dintre aceste lucruri. Sunt creditorul putinilor barbati $i numai pentru sume mici, Orice ar fi pierdut familia dumneaveastra, mai mult ca sigur cA nu voi putea sd va restitui. — Credeam ci poate ati... - Nu ascultati? El o intrerupse nepoliticos, suparat ca era dispusa s4 sacrifice totul, pregatita sa se injoseascd complet din cauza unui barbat care nu merita acest luczu. M4& tndoiesc ci va pot fi de folos, dar daca voi putea, care va fi recompensa mea pentru ca vi acord o favoare? ~Nu sunt aici ca s va cer o favoare, declara ea, in mod evident ofensati. Intentionez si va platesc pentru serviciile dumneavoastra, [mi dau seama e§ sunteti un barbat ocupat si nu mi-ar trece prin minte sa va fac sd pierdegi timpul flird si va plitesc, Mi gindeam cA cincizeci de lire sterline ar fi destul de corect. Se pdrea cd era gata si scoata banii gi sa ii ofere, pentru ca privi in jos spre geanta. —Cincizect de lire sterline? Nu era sigur cA o intelesese corect. 4= Prea bine, voi merge pind la saptezeci si cinci, dar nu mai mult, ‘Tocmai cand credea c4 nimic nu il mai putea surprinde, 4 fost luat pe sus, Voia sa il pldreascd? —Cred cA sunt putin nedumerit. Despre ce vorbim? ~ Trebuie s& vi angajez in legatura cu o problema foarte personala. — S& ma angajati? Inconjurand biroul, el se sprijini de marginea lui chiar in fata ei, Era doar la cafiva pasi departare si, daca ar fi dorit, ar fi putut cu ugurinta s4 ajunga la ea, sa ii atingd talia sau s& o prind’ de mini. Din cauza acestei Apropieri pe care nu o anticipase, el fi putea simti freamatul senzatiilor strabatindu-i pielea, vizu felul in care ochii ei se deschiserii larg, cum se lupta sii igi linisteasca respiratia. In mod evident, doammna sim{ea acceasi atractic ciudata pe care o incerea $i el si nici nu era imuna la acele impulsuri fizice bizare. — Pentru ce problema afi dori si mi angajati? o intreba el. — Am nevoie sd..., incepu ea, apor fiicu o pauza, inghifi in sec, si continua: Mai degraba ... am nevoie de cunostintele si priceperea dumneavoastra. ~ Ma pricep la atdt de multe lucruri, spuse el glumind. Ce va poate fi de folos? Abilitayile mele de pugilist? Indemanarea la tir? Lupta cu spada? Pariul? Bautul? Ce? — Nu mi tachinati. Vi rog. Simpla mea prezenti aici este destul de dificila. —Desigur, aveti dreptate. imi cer scuze. —Nu. Eu sunt cea care igi cere seuze, Mi descure destul de rau. Suspinand plina de frustrare, aduga: Poate ar trebui sa explic. — Poate ar trebui, = Am auzit din surse demne de incredére c& va purtati destul de bine cu doamnele. 15‘Un musgehi ji tresiri pe obraz, dar nu raspunse imediat. Reputatia lui in legdturi cu femeile din cercul ei social era socanta, vrednica de dispret si destul de exacté. Dupa moartea sotiei sale, tiiase o brazdé carnala in rindurile aristocratici, fiind sigur ca se bucura de compania sexuala a acelor femei care o evitasera in scurta ci viata. in mod intentionat le zdrobea inimile, le distrugea cdsniciile gi le corupea, dar nu avea niciun regret. Pentru moartea ei prematura, le ficea s4 pliteascd, si inc’ scump. — Si care ar fi ideea dumneavoastr4? intrebi el. — Ag dori... adied.., ei bine... Igi frinse méinile a neputinti, Oh, este ingrozitor de dificil! — Cred cA cel mai usor este si spuneti ceea ce aveti in minte. Indiferent de subiectul in discutie, nu poate fi la fel de ingrozitor pe cat pare, ~ In regula, inspira adine, expiri, apoi se intoarse spre fereastra, jucindu-se cu draperia in timp ce privea afard, aga cum faicuse cénd intrase, Am douiizeci gi cinci de ani. Nuam fost cisitoriti niciodata gi, prin urmare, nu sunt foarte familiarizata cu interactiunile dintre birbati gi femei, dar... dar am nevoie de instructiuni despre ceca ce se intimpla intre ei in momentele private, — La care momente priva‘e vi referiti? ~ Cand sunt... sunt... Se balbai, rosi violent, apoi sopti: Intime. Intoredndu-se din nou, ea rimase cu privirea in podea, masandu-gi cu un deget varful nasului, pentru c3 dintr-odata simfi o durere cumplita de cap. Vedeti, ma aflu intr-o pozitie ciudata, gi sunt intr-o incurcaturd pe care nu pot sd o rezolv fra invajaturile cuiva. Cunostintele pe care vreau si le capat nu sunt de genul celor pe care le-ag putea dobandi de la persoanele din cercul meu. 16Nu era nicio indoiald in privinta asta, intalnirea lor devenea din ce in ce mai ciudati cu fiecare secunda! [si incrucisi brafele peste piept si o studie. — Ce anume sperafi si invatati? — Totul! Agitéindu-se brusc, a intoarse capul gi el pali sub privirea ci plind de seriozitate. Ochii ei erau larg deschisi, doua iazuri de culoare verde-smarald. [si flutura bratele, gesticulind, ca pentru a cuprinde intreaga lume. Vreau toate detaliile. Ce se intampli. Cum incepe. Cum se termina. Ce se petrece intre timp. De-a lungul timpului, femeile il invitasera s4 faca multe lucruri, dar nu primise niciodata o solicitare care si fie cat de cat aseménitoare cu aceasta. Se incruntd, gindindu-se ci putea fi cu greu barbatul potrivit pentru a instrui o femeie heexperimentata in complexitatea dragostei fizice. Spusese ca era congticntaé de reputafia lui, dar era clar ca nu gtia in ce eonstau cu adevirat faptele, Daca ar fi stiut, nu i-ar fi facut niciodatd o asemenea cerere ingrozitoare. Tipul de lecii pe care le putea da el crau de departe altceva decat ceea ce trebuia s& fie invatatd o doamna sofisticata. = Cred, 0 contrazise el, cd nu realizati cu adevarat ce fel de om sunt. —Nu imi fac iluzii. Ochii ei candizi pareau sa il strapunga pana in adancul fiinfei lui, privirea ei perspicace igi croia drum pana la inima lui neagr’. Nu ii paisa deloc de impresia pe care o facea gi igi dorea din tot sufletul si se ascunda de aprecierea ci injelegatoare, cand ea spuse bland: Apreciez genul de ticdlos care suntefi. Tocmai din cauza asta ma aflu aici. Fri sd fie sigur dacd fusese un compliment sau o insult, scoase un mérait. — Nu cunoasteti nicio femeie care s4 vasajute sau sd va ofere sfaturi? 17= Absolut niciuna. Chiar daca as indrazmi sa intreb, nt Sunt sigurd ci mi s-ar oferi indrumarea pe care o caut. ~- Urmeaz si va cisitoriti’? Asteptarea nopfii nuntii trebuie sa fie motivul straniei solicitari. Daca ¢ste aga, sotul dumneavoastri — ea scoase un sunet batjocoritor si isi dadu ochii peste cap la mentionarea sofirlué — va va invata ceea ce doriji si injelegeti. Nu trebuie si aveti vreo team despre cea ce... —Nu, il intrerupse ea. Nu ma voi cAsitori nicicdaté. Vreau si gtiu din propriile mele motive. ~ Care sunt acestea? ~ Nu dorese 4 vi le spun, ~ Deci... afi dori s& fim amanti. Spera ca, folosind cuvantul amanfi, 84 o socheze, dar se ingela. ~ Ei dine, nu tocmai amanfi. Raspunsul ci nu putea fi mai nepasdtor nici daca ar fi discutat despre vreme. Din moment ce abia dacd va cunosc, o asemenea familiaritate nu ar fi potrivita, nu-i aga’? — Atunci ce este, mai exact, ce doriti? ~—M4i gindeam ci am putea... discuta... $i ca mi-afi putea explica... mecanismele gi ordinea in care se intéampla lucrurile, = Mecanismele... — Da, $i succesiunea evenimentelor. [si trecu cu prudenja o mana prin par, cantarind, calculand, evaluand fiecare cuvant pe care ea il spunea, fara si reuseasca sd inteleaga ceva din planul ei, fi venira in minte mai multe posibilitati. Tot acest episod ar putea fi o gluma? Poate pusé la cale de fratele lui? Oare chiar acum Michael gi tofi ceilalti asteptau, cu risuflarea tliat, intr-una dintre incaperile pentru pariuri, pregatiti si aud&i eum se descurcd cu avansurile exceptionale ale femeii? 18Poate ca aparitia ei era o tentativa de rizbunare ca urmare i ravagiilor pe care le crease in distrugatoarea sa vendeta impotriva a numercsi membri ai momentului. Desi trecuse destul timp de cind avusese de-a face cu oricare dintre ei, amintirile lor staruiau incdrcate de venin. Sau putea fi exact ceea ce spusese ea ca este: o chemare de ajutor venind din partea unei femei frumoase care avea nevoie de un fel de asistenta sexuala pe care numai el putea si i-o dea, Simpla idee ii provocd o incordare a coapselor. Daca solicitarea ei cra sincera, posibilititile crau fara sfarsit. Ar incepe prin a vorbi cu ea despre voluptate, despre dorinta, despre guré $1 maini §i limba. Ca discipol, va fi un elev zelos care va dori sA invete tot ceea ce el ii putea oferi. Fara indoiald, va progresa repede de la ascultatorul pasiv la participantul activ care va avea nevoie de mai multe instruc- tiuni detaliate. Ce barbat nu ar fi fost magulit de o asemenea per- Spectiva? Ridicdndu-se in picioare, se aplecd spre ea pana cand ajunsera fai in fata, ochi in ochi. Rochia ei se involbura in jurul picioarelor lui, Spre meritul ci, ramase pe loc. refuzand s4 se lase intimidaté de statura, de apropierea gi de mascu- linitatea lui, incet, el insista: — Spunefi-mi adevaratul motiv din spatele acestei soli- citar, — Nu dorese si imi dezvilui motivele in fata dum- neavoastra. — Acesta nu este un raspuns rezonabil, pentru ca, daca voi accepta sii vi ajut... Dummezeule, de unde iegise asta? in mod cert, nu va lua in considerare ateasti stradanie riscanta, nebuneasca. Sau o va face? In timp ce isi indrepta 19privirea in jos, spre fata ei dragalasa, spre silueta ci cocheti, simfi © tensiune intre picicare, o fierbinjeald in sange, un tremur in degete. li atinse ugor rochia, iar mirosul ei deosebit de mose fl coplesi. Mirosea ca florile proaspat culese, dar, in acelasi timp, picant ca limaia sau merele. Daca s-ar fi aflat amandoi intr-o incdpere cu al{i o suté de oameni, ar fi putut, legat la ochi, si o giiseasci numai dupa acest parfum deosebit. Atractia acelui miros avea ceva primar de care cu greu fusese congtient, dar avea suficient de multa ratiune penta a-si da seama ca aceasta tiisnea din insasi strafundul barbatiei sale. Nivelul ridicat de nervozitate pe care fl simtea era animalic, un fel de reactie chimicé la care era imposibil sa rezigti, aga cd de ce sa incerce si i se impotriveasca? Ramase mult timp uitandu-se in ochii ei verzi, pa- trunzatori, ageri si, in sfiirgit, se sili si-gi ccboare privirea spre ridicarea alba ca zipada a pieptului ei stréins in corsa}. Respirafia ci devenise precipitaté din cauza apropierii lui, iar pieptul i se ridica i i se lisa cu migcari iui. Cu fiecare Tespiratic, sanii ci, apasati de balenele corsajului, is: continuau lupta de eliberare. Sfircurile ise ridicasera din cauza frecdnii excesive, in ciuda tuturor straturilor de vesminte in care era infagurata, conturindu-se cu claritate. Se imagina dezgolind acel sin superb, vazand acele piscuri incntatoare pentru prima oard. Cu blandete si duritate, le-ar fi dezmierdat inainte de a le absorbi cu gura. Extazul ar fi extraordinar, iar ea ar geme gi ar suspina de plicere. Da, se vedea aievea ficdnd toate astea gi mult mai multe. — Daca voi fi de acord, relua el, nu trebuie sa fie secrete intre noi. De ce imi cerefi acest ucru? Care este scopul real care v4 face si doriti si va implicati in aceasta aventura cutezdtoare? 20~ Cu greu poate fi numita cutezdtoare, raspunse ea, jignita Je faptul ca el avea o asemenea parere proasta despre apti- inile ci. M-am gandit timp de cdteva luni cum sii rezoly fieeast’ dilema. De curand, am ajuns la acest plan, desi, trebuie mf Spun, mi-a trebuit ceva timp s4 gasesc curajul pentru a va “borda. Am trecut prin multe momente de indoiala, in timp ce oma gandeam daca sd merg sau nu mai departe, = Sunt sigur ca a fost dificil. Nu este genul de discurs potrivit pentru o doamna ca dumneavoastri. — Atunci, poate ca ar fi momentul sd incetez si ma mai | portca de obicei. Sunt dispusa sa fac tofi pasii necesari pentru la objine informatia pe care o doresc, Acceptarea pirea plind de promisiuni sexuale, dar si de amenintare yaga, iar el igi reprimaé un fior care isi croia drum pe spatele siu. Dac nu o ya ajuta, va cAuta oare ajutor in alt parte? Nu ar fi suportat ideca ca ea s4 contacteze un alt barbat dintre cei pe care ii cunogtea. Simplul génd ca alfii ar putea sa 0 foloseasca si si abuzeze de ea, cA ar putea si vorbeasca gi si povesteasca difcrite lucruri dupi aceea, il ingrozea. Ea s¢ putea arunca cu ugurin{a intr-o situafie disperata, fara sd tealizeze ce ficuse ca si o provoace. Mai bine decat oricine altcineva, infelegea mediul firt mild in care ea igi petrecea zilele. Nu voia ca vreo intamplare intolerabild si o afecteze. Tot aga cum fi inspira o atractie fizicd neobignuitd, ii afta gi focul instinctelor sale protec- toare, pe care crezuse ci le ingropase bine acum cAtiva ani- Faptul ci se afla in preajma ei fl facea s4 simtd cA doreste si se poarte ca un gentilom, s4 lase cavalerismul s& {si fnalte capul, Simtea nevoia si o proteyeze de rau si dezonoare, dar, in mod uimitor, singura metodé la care se putea gindi era si © ajute in clutarea ei. 4 Daca nu o ajuta el, citre cine altcineva s-ar fi putut indrepta? 21Totugi, o intrebare nu ii didea pace. — Din moment ce nu ne-am mai intalnit niciodata, de ce afi decis s4 veniti la mine in loc sa mergeti la altcineva? Ea zimbi, iar intensitatea zambetului lumina incdperea. ~ Nu mi-ar plicea si vi spun. — De ce? — Pentru ci nu cred ci mandria dumneavoastra barbateasea mai suport alt impuls. Parea plina de ea. Chicoti ugor gi admise: Din intimplare, am tras cu urechea la cdteva femei care vorbeau despre dumneavoastra. Cu detalii explicite, ag putea adauga. Au spus cdteva lucruri care m-au intrigat foarte tare. CAnd ticu, el 0 iseadi: ~ Ce fel de lucruri? Ea ridic’ o spranceana. — C& sunteti un birbat cu o vasti experienta pasionala, un amant desfvargit, gi ci toate femeile se adund in jurul dumneavoastrd din cauza abilititilor amoroase cu care sunteti inzestrat. Curiozitatea lui era inflamata de dorinta de a afla pe cine auzise discutand, si ce anume, mai exact, ar fi putut dezvalui acea persoané incat sf o determine si indrazneasca un asemenea demers. — Cred c& sunt Matat, —Nu stiu daca ar trebui sa fifi. Ea igi stranse buzele usor dezaprobator, Pentru urechea mea neobignuita cu asttel de lucruri, escapadele dumneavoastra au parut destul de obraznice. Totusi, din pavestile lor am in{eles ca va potriviti perfect pentru planul meu. Zambi din nou. Acum, din mo- ment ce se pare cd am avut succes in a vi maguli orgotiul masculin in privinja cuceririlor dumneavoastra, pot si sper cA v-am §i convins si-mi faceti acest serviciu care pentru mine este vital? 22EF) ranji in loc de raspuns, apreciind umorul, tempera- ul yi capacitatea ci de a-l citi atét de bine. Ramasera , firi si igi vorbeascd. O privi in ochi mult si intens, tind fie minciund, fie candoare. Ponte cf nu recunoscu ceea ce vedea, poate ca era pacalit, nu gasi decdt adevir, Era ceva in legatura cu aceasta femeie - 0 trie de caracter si o hotaraire — care il ficea si simti c4 o cunogtea dintotdeauna, ca si cum ar fi putut deseifra ‘geea ce géndea, ceea ce simfea, doar prin faptul ci se afla ea si imparjeau un moment de contemplare tacut4. Era | femeie de admirat. Demn de incredere. Si totusi... | Instinctul su de conservare era putemic gi trebuia sA fii “sigur ci nu intra intr-un fel de capeand camali din care si nu ‘mai poatd iegi cu ugurint. Din moment ce acum era un barbat ih toata firea, ce nu va mai ceda niciodata presiunilor sociale din partea tatalui sau gi a altora care il fortasera si se (lisdtoreascd, nu avea nicio intentie sa fie implicat in vreo calomnie publica fn legiitura cu un alt membru fecioreinic al inaltei societa{ii, Presiunile unei asemenea imprejurari ar fi mult prea apasatoare. In plus, mai trebuia sa ia in considerare si linistea sufleteascd a mamei sale, aga cA avea nevoie de timp pentru a cintdri toate variantele gi consecintele. — Voi avea nevoie de citeva zile de gandire in legatura cu solicitarea dumneavoastra, Cum va pot contacta, atunci cand voi lua o decizie? Scoase o carte de vizité din siculetul de mani gi i-o inmand, El examina instructiunile care crau scrise pe ea. — Vii este cunoseuta aceasti zon’ a Londrei? intreba ea — Da. Era in districtul teatrului, o zona aplomerata, agitata, plind cu actori, ruzicieni si ali artigti care veneau 31 plecau tot timpul. De fapt, era in apropierea proprici locuinte. Parea locatia cea mai ciudata pentru regedinta femeii care credea el ca este. 23— Sunteti liber joi dupa-amiaza? — Da, rispunse el din nou, fard sd se osteneascd sa igi verifice agenda, dar stiind ci, daca decizia lui va fi favorabila, igi va aranja afacerile in mod corespunzator. — Daca va veti decide si ma asistafi, am giisit un apar- tament mic in vecinitate. Veniti la adresa precizata la ora dou si v4 voi primi. Este foarte simplu. Se intinse sa igi ia palaria gi, cu o migcare precisa, si-o fixd pe cap. Daca, dupa ce veti chibzui, veti decide s4 nu ma ajutati, ignorati aceasta intlnire. Voi fi dezamagita, dar voi intelege. Imi dau seama cd vA cer foarte mult. Era gata sd plece, dar, in mod curios, el ar fi dorit si mai rimand, Avea multe intrebari in legdturi cu motivul pentru care faicea acest lucru, pentru care dorea si primeasca ras- punsuri. Din picate, ea nu si-ar fi marturisit motivele, dar nu mai conta. Existau alte metode de a afla ceea ce voia sa stic. — Cum si vi numese? intreba el, incurcat de dorinta bizard de a-i sti numele, chiar daca i-ar fi furnizat unul fals. | Ea inclina capul intr-o parte, apoi in alta, incercdnd si giseasca un raspuns. ~ Daca am sa va vad joi, va voi spune un nume. Dacd nu am sé va vad, numele meu are prea putind importan{a. — Banuiesc ca avefi dreptate. Pe neasteptate, se simtea coplesit de dorinta disperata dea o atinge inainte si plece. Se intinse si 0 apucd de mand, dorindu-gi si nu fi purtat minusi, ca si ii poata simti pielea moale, fierbinte, Hingd a lui. fi ridicd mana spre gurd, apa- sdndu-si buzele pe ea, dar in tot acest timp riimase cu ochii fixati intr-ai ei. Spre surpriza si incfntarea sa, nu clipi gi nici pu se indeparta, dar vazu privirea iscoditoare, ca si cum ar fi incercat sa se decidi ce sa inteleaga din acea atingere intima. — Au revoir, doamna, spuse el. ~ La revedere, domnule Stevens. V4 multumesc ed m-ati primit, 24~ Credeti-ma, draga doamna, a fost 0 plicere deosebita. biitu usor pe dosul palmei, apoi o eliberi. __ Un servitor eficient aparu cu mantia ei si o escorté spre ire. El o privi indepartindu-se pe hol, pana cand iesi in ja rece de martie, apoi se intoarse spre fereastra gi se uitd siradi, urmarind-o cum se indreapta spre trasura inchiriata. Toemai atunci, fratele lui mai tandr, Michael, intra in ‘Camera, atras de dorinja de a afla informatii despre ultima ‘lor vizitatoare clandestini, Doi ani ii despirteau ca varsta, umes avea treizeci, iar Michael doudzeci si opt. Erau ‘WsemAnatori in multe privinte, dar diferili in multe altele. Ambii mostenisera statura inaltd, cu umeri Jangi si infatigarea placuta, intunecatd, a tatdlui lor, dar ceea ce fi ficea mai uluitori erau ochii de un albastru surprinzator pe care ii primiser’ de la mama lor. —Cum a fost? intreba Michael. Nu prea suparator, sper? —Nu. Nua fost catugi de putin suparitor, raspunse James, intorcdndu-se sa se uite spre fratele siu. De fapt, a fost destul de fascinant. ~ Adevarat? Michael surise cu ugurare. $i cand te gandesti ci. m-am foit pe hol, am patrulat si am asteptat sa navalese aici cu alinare gi coniac imediat ce ea ar fi pardsit clidirea. — Nu era nevoie, murmurd James confuz. Vino mai aproape, rosti el, iar Michael pdgi pani langa pervaz. Vezi femeia aceea care se indreapta spre trésura care o asteapti? Arata spre strada. — Cea de acolo? James dadu din cap, cu ochii fixati pe ea gi pe trisura. — Ai idee cine este? — De fapt..., da, James se intoarse, cu sprincenele ridicate intrebator, iar Michael arogant, fi intoarse privirea cerce- tatoare. Nu ma poti blama ci am aruncat o privire cand a trecut pe linga biroul meu. 25Nu, ered c& nu... James se uita din nou pe strada, la timp pentru ao vedea pe femeie urcdndu-se in trasura. Vizitiul se pregati sf intre in trafic. Numele ei? ~ Lady Abigail Weston. — Sora lui Marbleton? —Cea mai mare. A stat izolata la tara cativa ani. Tocmai s-a intors in capitala. Cu greu putea fi o surpriza faptul cd Michael stia de sosirea lui Abigail Weston la Londra. Fratele ei vitreg mai mare, contele de Marbleton, era un client obisnuit la mesele lor de pariuri, iar Michael isi faicuse o obligatic din adescopen | detaliile josnice din vietile fiec&rui client. Informatiile deveneau intotdeauna folositoare mai devreme sau mai tarziu. James medita asupra identitatii femeii, incereand sa treacd In revista variantele legate de motivul vizitei sale gi de ceea ce spera cu adevarat si realizeze. Marbleton era un barbat cu un caracter infect, un pungas infatuat pe care cei doi frafi nu-l puteau suferi. Faptul ca sora lui facuse o asemenea abordare uimitoare, cA inifiase o asemenea solicitare gocant’ constituia ultima piesa din puzzle. ~ Spune-mi fot ce i}i amintesti despre ea, il indemmnéa el. $4 nu omifi nimic. 26bigail Weston pagi pe podeaua salonului din casa rigutd pe care o inchiriase cu scopul de a se fntalni | glandestin cu James Stevens. Era joi dupa-amiaza, cinci | Minute inainte de ora doud. Huruitul rotilor de trasura se | duvea afara in strada, iar e2 nu se putea stdpani si nu fuga la fereastra pentru a vedea daca sosise. Nu venise. Traisura merse mai departe, fara si opreasca, gi ca nu se putea decide daca se simtea usurata sau demoralizata. — Ine cinci minute, sopti, aruncdnd o privire spre ceasul ligezat pe cdmin, desi deja hotirdse c4 va mai astepta o ordi in plus inainte de a renunta cu totul la el. Oare igi va face aparitia? Nervoas’, examind mobilierul modestei locuinte. Ca- mera era simpli si curaté, o tavd cu gustini era agezata pe masa din fata canapelei. Un foc vesel trosnea in cAmin. Bause wlcool in timpul scurtei lor intalniri din biroul su, aga ca, desi era miezul zilei, adAugase o sticla de coniac alaturi, in caz 8a dorea ceva mai tare decat ceaiul. Totul pirea pregatit pentru sosirea lui, dar tot igi dorea 84 se fi aflat intr-un mediu mai prielnic decat aceasta locuinta striind, usor uzaté. Ciudatul mediu ii marea disconfortul, atdesi era prea tarziu sa isi mai facd griji. Planul pe care alesese nu mai putea fi schimbat. - Nu avusese alta solutie decit si plateascd pentru un adapost temporar in vederea intlnirii lor planificate- inainte si vorbeasca cu el, aproape cA ajunsese in pragul disperarii Incercand s& giiseascé o solutie potrivitd, in situatia in care ar fi fost de acord cu planul ei nebunesc. Cu toate astea, mu) se putea giindi la niciun alt loc in care ei doi ar fi putut sta de vorba in mod sincer. in tumea ei, o lume pretioasa, o femeie, pur si simplu, nu putea si igi incruciseze drumul cu un birbat ca domnul Stevens, Era un personaj mult prea lipsit de cumpatare, prea infam, prea scandalos pentru a fi cunoscut deo doamnd rafinata. Prin urmare, ar fi fost difieil si ceard cuiva si le fact cunogtin{a, Nuar fi avutyansa de a se tntélni pe strada, in pare sau intr-unul dintre locurile mai importante ale oragului in care tnalta societate adora si se vada gi si fic vizutd. Vestea ar fi guns cu usurintd la urechile fratelui sdu vitreg, Jerald, sau — fereasea Dumnezeu! — la urechile sofiei sale, Margaret, 5i nu at mai fi existat cale de intoarcere de la iadul pe care l-ar fi creat orice fel de-asociere cu domnul Stevens. Fiind conte de Marbleton, Jerald era un biarbat ursuz, | bidéran; sofia lui, virtuoas&, orgolicasd si egocentric’. Vietile | lor erau carmuite de avere gi de statutul social, i niciunul dintre ei nu ar fi inteles vreodata nevoia lui Abigail de a se apropia de cineva dintr-o clasi inferioara. Daca ar fi fost prinsd cu domnul Stevens, chiar gi in cea mai inocent’ dintre circumstante, nu ar fi existat scuzA pe care si o prezinte pentru comportamentul ei, Ca bastard notoriu al contelui de Spencer, James Stevens era genul de om ofensator, de proasta reputajie 9i nepotrivit pe care Jerald si Margaret gi-l puteau imagina. Indiferent ce fel de persoani ar fi fost, pentru ei, statutul social conferit de nasterea lui spunea totul 28Dar cra hotdratA si reuseasca, aga ca se decisese si ieze cisuta izolata din apropiere, pe unde puteau vent ‘1 pastrandu-si un relativ anonimat. Intr-adevar, desco- cA se bucura de bruma de curaj gi discretie de care nevoie pentru a obfine siguranta locului lor secret si ipa cu nerabdare ceea ce urma s4 se intample in timpul \nirilor lor, indiferent cdt de putine se vor dovedi a fi, _ Nuavea idee cate intainiri vor fi necesare, dar presupunea va finevoie de cel putin doud-trei discufii pentru a invja |, Daca vor avea nevoie de mai niult timp, i] vor avea. nase un contract de inchiriere pe gase luni, pentru a rejine rigtatea, dar nu ii pasa. Banii nu erau o problemi, iar tuiala insignifiantd merita, daca o va ajuta sa afle infor- ia pe care o chula, {ntalnirea de la biroul lui fusese cel mai emotionant eveniment al vietii ei, mai degrabi lipsiti de evenimenie. ese insd gi cel mai dificil, dar credea ca se descurcase ul de bine. in ciuda faptului ci fusese inspaiméantata si nelinistitd, isi ascumsese tremurul, pirdnd sigur pe sine gi Increzitoare. | Spera cé el o considera o femeie maturé, de lume, cu care putea avea o conversafie pe subiecte pentry aduljit fara a ea SA se balbaic gi sa legine, si mu drept ceea ce era: o fala bitrind aparata de un scut, care cunostea doar cateva indicii despre relatiile dintre un barbat gi o femeie. Era sigurd ca piruse o persoand cutezStoare, in ciuda faptului ca pentru ca nimic nu fusese mai rau decat s& se nite in ochii hui gi si ii faci solicitari ciudate. Totusi, aga cum aflase in ultimele zile gi ore, faptul cA fi ceruse ajutorul fusese partea cea mai ugoara. Sa pistreze intilnirile planificate, asta era o cu totul alta problema. S3 isi facd aparitia pentru a doua lor intalnire cerea mai multi temeritate decat intilnirea initiala. 29Oh, ce nebunie o impinsese la concluzia ca era o idee buna? Timp de douizeci gi cinci de ani mersese inainte fara sa stie detalii despre legaturile maritale. Cu siguranti, ar fi putut merge mai departe inca alti douizeci gi cinci. Doar gdndul la ceea ce urma ii ficu inima s4 se zhata din nou, isi apisi mana pe piept, incercdnd s4 tempereze loviturile furioase. Migcarea {i aduse incheietura miinii in contactcu sanul drept, asa cli se opri bruse. De lunea trecuta, cand il intdlnise pentru prima oara pe domnul Stevens, sanii ei devenisera excesiv de sensibili. Erau mai plini, mai grei, iar sfarcurile se frecau in mod constant de dantela camasutelor, bomband intr-un mod iritant carsetele rochiilor. incele mai ciudate momente, isi didea seama cd se simte foarte fierbinte, fara si aiba niciun motiv, gi isi récorea fafa cu evantaiul, in timp ce toti ceilalti se plangeau ci le este prea rece. fntr-un final, ii trecuse prin minte ci aceste mo- mente de cdlduri excesiva coincideau cu cele in care isi indrepta gindurile spre domnul Stevens. Nelinigtita si dornica, simfea tensiune in unele parfi ale corpului pe care nu le remarcase inainte. Parca era prizoniera, in propria-i piele si ar fi vrut si iasd din ea. Noptile nu putea dormi, se tot foia, incercind si-gi giscasci o pozitie confor- tabila, imagindndu-gi in tot acest timp ce fel de subiecte pacé- toase vor aborda, in mod inevitabil. Prin fata ochilor ii trecea imaginea domnului Stevens, asa cum aratase in acea zi, In biroul sau. Caldura ti cuprinsese braqul cand el ii sarutase mina la plecare. Scurta senzatie nu semina cu nimic din ceca ce simfise inainte. Cat igi dorea s4 nu fi purtat mAnuga, ca el si igi fi putut atinge buzele direct de pielea ei! {fn ianuarie, cand se intorsese la Londra de la mosia familiei — singura ei vizité dup debutul de la virsta de 1 30saisprezece ani —se afla abia deo ora in casa lui Jerald, cand auzise pentru prima dati numele domnului Stevens. Doud dintre servitoare birfeau despre el, crezind ca nu le aude nimeni, Se pare cd se intretinea cu o vaduva pentru care una dintre ele lucrase inainte. Domnul Stevens rupsese relatia ¢i viduva disprejuitd cluta cu furie sd fi recdstige atentia. Ambele servitoare sustineau ci vaduva nu va reugi. Cand domnul Stevens incheia relajiile cu a femeie, nu se mai intorcea, si se zvenea ci deja se intdilnea cu 0 alta. Abigail nu gi-ar fi amintit deloc numele lui, dacd nu |-ar mai fi auzit cu alte cinci ocazii diferite, in timpul primei saptimini de vizite protocolare. Multe femei pireau si il cunoased destul de intim, iar cele care nu o facusera nu aveau scrupule s& vorbeasci despre el in detaliu. Se afla intr-o camer mai retrasa, fird a fi vazutd sau observatd, cind auzise, in sfargil, miste detalii gocante. Doua femei chicoteau — ambele crau ugor ametite — amintindu-si distractia din seara precedenti, cum amandoud fuseserd in patul lui, impreuna. Mare parte din ceea ce gopteau cele doua era dincolo de puterea ei de intelegere, dar nu se putea opri sd nu le asculte. Mule timp dupa plecarca femeilor, ea rimase acolo unde se afla, ingrozita si, din cine stie ce motiv, stimulata de ceea ce aflase, desi nu ar fi putut spune de ce. Ca de obicei, igi punea tot felul de intrebari: De ce dows femei ar merge in patul unui barbat? De ce experienta era atat de palpitanti pentru ele? Ce anume ii ficusera ele cu gurile? De unde venea aceasta bucurie indiscutabila care le fficuse si se topeasca intr-un mod atat de indiseret? Desi trisese cu urechea in cel mai josnic mod, cra grozav de bucuroasa pentru noutiitile sexuale pe care le descoperise, in timp ce se ascundea fn spatele ferigilor. Pana in acei mo- alment, crezuse cu toatd convingerea cd barbatii gi femeile imparjeau patul conjugal pentru a avea copii —in ce fel, era incd un mister — gi pentru niciun alt motiv. Evident, se ingelase, ceea ce o facea si injeleaga ca sdrise peste acest capitol si ci avea cunostinfe limitate in ceea ce priveste problemele de procreare. Se pare ci erau oameni in lumea asta care se bucurau cu adevarat de actul conjugal si care se implicau in mod con- stant, doar din pura plicere. Femeile pe care le auzise vorbind ficeau parte din familii nobile, asa ci nu putea sa atribuie incdntarea lor unor naturi comune. Ambele erau doamne din inalta societate care ciutasera un birbat ce nu le era sot, care comisesera acte inimaginabile cu el gi care abia asteptau si si facd aceleasi lucruri cu prima ocazie care se va ivi. in timpul discutiei lor tainice, spusesera multe lucruri despre infaitisarea plicuta a lui James Stevens si despre statura sa impundtoare, Aga 4, atunci find ajunsese sa fie in faja lui in acel birou, se agteptase sd intalncasca un cavaler gratios. Cu toate astea, imediat devenise evident ca vorbele folosite pentru a-I descrie erau palide pe ldingé realitate. De departe, era cel mai frumos biarbat pe care il wazuse vreodata. Era inalt, cel pufin 1,90 metri, eu par inchis la culoare, atit de intunecat, incit pirea negru in lumina difuzd a dupa-amiezii ploioase. Era aranjat cu grija pe spate, su- vitele revarsindu-se peste guler, acest stil punandu-i in evident fata framoasd, forma obrajilor, nasul aristocratic. Si ochii hui! Erau de un albastru fantomatic, semanau cu un safir, de co adfncime izbitoare, care o atrageau gi 0 fintuiau sub vraja lor, Cand se uitase la ea cu acei ochi magnifici, simfise ci privirea lui o sfredelea pana fn strafunduri, acolo unde se odihneau durerile inimii et, lipsite de intensitate precum gi 32Singuratatea ci. Parea s& tic despre ea lucruri pe care nimeni altcineva nu le ghicise, Senzatia era tulburatoare, dar noua gi interesanta, si prin urmare era bine-venitd in aceasta perioada a vietii sale. Oare se uita la toate femeile in acest fel? Era un dar special numai pentru ea? Oare din cauza asta era renumit printre doamne? Poate ca le facea pe toate si creadd ci vedea in ele ceva unic $i special, pe care nimeni altcineva nu i] mai yazuse. Ea insagi plecase de la intdlnirea lor cu impresia distincta ci impartagisera o legaturd special, cA ar fi putut si ii spund secrete pe care nu ar fi indraznit s2 le spun altora, si, pentru ci o putea infelege atit de bine, el nu o va judeca sau condamna... Alte zgomote de rofi risunari, iar ea alerga spre fereastri, privind pe furig in stradi chiar in momentul in care se auzi bitaia in us&. Degi pastrase o femeie care sd se ocupe de gatit si curatenie, Abigail aranjase ca servitoarea 54 nu fie prezenta, dacd domnule Stevens va veni, aga ci nu era nimeni care sd rlispund’. Mana ii flutura spre gat, dar se opri sa facd un asemenea gest caraghios. Nu fusese niciodata o fluiwrdtoare, i na avea de gind si inceapi acum. Respirand adanc, se indrepti spre scari gi incepu s4 coboare, usuratd ci el ajunsese la timp, scutind-o, prin urmare, de minute nesfargite de framantare, Cand ajunse jos, se opri o clipa linga oglinda, ficind ultimi verificare a tinutei sale. Rochia de culoare verde-inchis pe care o alesese pentru intalnirea lor din aceast4 dupi-amiazA era simpli, dar ele- ganta, cu un decolteu inchis si mineci lungi. Petrecuse ore intregi batiindu-gi capul in legaturd cu ceca ce va purta, hotarand intr-un final c& o culoare puternicd si un stil sobru o Yor ajuta si apar’ senini gi stipand pe sinc. Din moment ce nu era nici una, nici alta, aprecia orice mic ajutor, de aici si rochia aceasta modest, 33Parul ii era impletit strins si prins in varful capului, iar obrajii fi crau rogii de la ultima ord pe care si-o petrecuse invartindu-se tulburata prin camera. Una peste alta, ardta fermecater, lucru care o ficea mai sigura pe intentiile sale. Cu 0 senzatie de tremur stribaténdu-i trupul, se sili si _ zambeasci, apoi se duse spre usa din fafa si 0 deschise. - Buna ziua, domnule Stevens, spuse ea, incurajata si auda cA vocea ji pirea calm gi retinutd. Sunt atat de bu-— curoasa ci v-ati decis s3 venifi. Va rog, intrafi. Pasi intr-o parte pentru a-i sa loc sd intre. imbracat intr-o hain de culoare albastru-deschis, cu o croiali impecabili si pantaloni comozi, care i se potriveau perfect, era gi mai frumos decat igi amintea ea. Cravata alba ca zipada era perfect logata, cizmele inalte din picle neagri erau atat de lustruite incit striluceau—pérea un cavaler care a iegit pentru plimbarea de dupii-amiaz, Nici cel mai mic semn cli ar fi bastardul unui conte, cd mama {ui era o femeie cu UN presupus Caracter josnic, c4 igi cAgtiga existenta fiind proprietarul unui cazinou, Galant si rafinat, parea sd se simta perfect confortabil in legatura cu ideea de a se intalni cu o femeie necunoscutd pentru cateva ore de discutii pe teme sexuale. C4nd pagi induntru, arome masculine minunate, de aer proaspat, cai si tutun, umplurd holul. Se simti dintr-odari femeie —o femeie care isi invita iubitul si intre in casa. Cum ar fi fost si aibi un barbat care s4 facd parte din Viafa ci, sd il agtepte neribdatoarc, gata sa il intampine dupa o zi lunga si dificild? Pind in acest moment nu isi daduse seama ca ii lipseste un sof si o familie proprie. Poate ca anii Pagnici pe care ii petrecuse la tari o adormisera Intr-o stare fals de liniste. Ducea o tolb’ maro, un fel de mapa din piele moale. Capacul era legat in fat cu o panglica neagra gi ea se stradui 34sii nu arate o curiozitate excesiva. [n timp ce isi scotea haina, continu s& o find cu o mand. In acest timp, ochii lui nu ii pardsira pe ai ¢i, iar ca aga} mantia lui uda intr-un cuier de liinga usa, asezindu-i paldria pe un scaun din apropiere. Faptul cA {i aranja lucrurile crea o apropiere care ii placea foarte mult. — Daca ne vom mai intalni gi a doua oari, mentiona el, cu vocea moale, baritonald, pe care o simfi trecandu-i prin picle, stamindu-i cele mai mici terminafii nervoase, va trebui 84 ldsati uga deschisi, iar eu voi intra singur. Nu este recomandat si astept la ug, chiar dacd doar pentru cateva minute, — Avefi dreptate. Ficu un gest spre scin, parandu-i-se uimitor c& puteau sta de vorb’ normal, ca si cum nu s-ar intimpla nimic deosebit, SA mergem sus? ~ Dupa dumneavoastra, spuse el politicos. Urea spre camera de desen gi, degi el era in spatele ci, era constientd de prezenja lui. Felul in care mirosea. Felul in care se migca. Nu mai simfise asa ceva in apropierea niciunei alte persoane. Odata intrafi in salon, tnchise si incuie usa tn urma lor, gi nu stia dacd se simjea speriatd sau in siguranta. Datorita trisdturilor lui de caracter pe care le observase pind acum, nu fi trecuse niciodata prin minte sa fi fic team de el. Acum, erau complet singuri. La zgomotul pe care il facu, lisand misterioasa map pe mas§, isi gAsi curajul necesar pentru a-1 infrunta. Se intoarse. —Numele dumncavoastra, spuse el, fari nicio intro- ducere, este Abigail Weston. Ea icni. Genunchii i se muiara imediat si se prabusi pe ganapea. ~ Cum ati aflat? — Fratele dumneavoastra vitreg, continua el fara sa raspunda intrebarii, este Jerald Weston, conte de Marbleton. 35Aveti acelagi tata; mame diferite. Aveti doudzeci si cinci de ani. Nu ati fost cisitorita, desi ati fost logodita pentru o scurtd perioada, cand aveati saptesprezece ani. Logodnicul dumnea- voastra a murit de gripa, la scurt timp dupa cea fost anunjata logodna. Din cate se stie, nu ati mai avut un alt pretendent, Mama dumneavoastra a murit cdnd aveafi optsprezece ani si, din acel moment, afi rimas la fara, continuand in mod eficient cregterea surorii mai mici, Caroline. Oh, pe... isi apis4 varfurile degetelor pe gurd, simtind cai se va face rau. = Caroline are acum saptesprezece ani, Amandoud ati revenit Londra gi stati cu contele, in casa lui, unde o veti insoti gi supraveghea in timpul prezentarii ei la curte gi a dcbutului ei. Se asteapta si fie una dintre frumoasele urma- torului sezon monden si cA va fi logodita in lunile care vor urma, Sub ingrijirea dumneavoastra, este de asteptat sa realizeze o partid’ important datoriti legaturilor de familie, frumusetii, comportarii prietenoase 51 a dotei consistente. In mod firesc, se indrepti spre dulap si igi turn coniac. Luand o sorbitura lung’ din lichidul de culoarea ambrei, © privi peste marginea paharului gi o intreba; Am witat ceva? ~Oh, Dumnezeule..., sopti ea, pierduta gi negtlind cum | si reactioneze. Nu avea niciun fel de experienja in asemenca gen de confruntare, nu stia cum s4 se descurce cu astfel de oameni. Ar fi trebuit si cunoasca faptul cd nu putea intra pe teritoriul lui si sd scape totusi nevatimatd. Se simfi complet umilita. Trebuia si iasd de aici! Imediat! Trebuia si se refugieze in lumea ei sigura, linistita, unde cunostea rutina de zi cu zi, regulile dupa care urma sa trdiascd, Fara sa indrizneasca sa arunce o privire in directia lui, se ridica si plece. — Agezaji-va! ordona el calm, dar ferm, iar ca, pentru ca igi petrecuse toaté viata supunandu-se deciziilor barbatilor, 36fitcu ceea ce fi ponuncise el, |asdndu-se pe marginea canapelei | ea. un animal prins in capeand, asteptand o oportunitate de a Scapa. El liisd ticerea si persiste, pind cand deveni atat de neplicuti, incét ea se temu s4 nu se puna intr-o situate slinjenitoare, daca va incepe sa strige plini de frustrare. Ochii ¢i rimisesera fixafi pe podea, dar fi putea simfi privirea ca pe ceva palpabil, sfredelind-o, evaluandu-i atitudinea de om invins, spiritul deprimat, Cat de mult isi dorea si se topeascit in aerul subtire! Sau ca podeaua si se despice 5i sii. o inghita! C4nd nu mai putu suporta tacerea, intreba: ~ Cum mi-ati aflat identitatea? — Suntedi un personaj important. Fratele meu v-a recu- noscut imediat ce afi intrat in clidire. Cuvintele lui mugcau ca o tridare si loveau ca 0 explozie. Ea tresan. Cat de proastd fusesc, se crezuse atal de inteligenta, crezuse ci nimeni nu o cunostea, ci putea si-gi pastreze ano- nimatul! Cum risese el dupa ce ea pirasise biroul lui! Ii trecu prin minte o idee supiritoare. —Ce veti face cu informatiile pe care Je-ati adunat? Nimic, raspunse ¢] ferm, cuvintul simplu fitefind-o sd doreasci sf braveze si sa il priveasca in ochi, dar pur si simplu Mu putea suporta. Mi-am dat cuvantul cd intiilnirea noastrii va Mimane secret gi asa va fi. — Atunci de ce... intrebarea ci ramase in aer. — Pentru ca sunt un barbat precaut caruia fi place si cunoasca toate elementele, inainte de a lua o decizic, si, dupd ee am descoperit obargia dumneavoastra inalta, am petrecut ore tulburateare incercand sa aflu adevaratul scop al cererii dumneavoastra. Trebuic si recunose ci intentiile dumnea- voastra imi scapa. Sorbi din nou din paharul eu coniac. Prin urmare, Lady Abigail, care este adevaratul motiv pentru care m-ati chemat aici? 37— Acum nu mai conteazi. Se ridica pe picioarele nesigure. Mi voi pregati sa plec gi sper — de fapt, va implor —ca, daca - mA veti mai intalni din nou, s& aveti decenta de a pretinde ci nu ne-ain cunoscut niciodata. Cu o migcare rapida, gratioasa, ca de pradator, ¢! pasi in faqa ei, blocandu-i calea spre usa. — Oare foamea dumneavoastrd pentru cunastinte pasio- nale a disparut? —{mi dau seama cd aga este, admise ea, Acum, v4 Tog sa mi scuzati... Incered si se strecoase pe Langa el, dar el se migca odata cu ea, impiedicind-o sa treacd. — Nu va scuz, afirma el cu tirie. Sunt absolut dornic de a va instrui. Nu trebuie decdt si raspundeti intrebarii mele: Care este adevaratul motiv al solicitarii dumneavoastra? — isi asezase o mana pe talia ei, iar ea se feri de caldura acestei atingeri neasteptate, Nervozitatea ¢i il facu sa chico- teasci, ceea ce o facu si devind furioas’. Cu gi mai multé convingere, ea repeta: = Acum nu mai conteazi, ~ Conteaza pentru mine, | Solernnitatea acestei declaratii ii didu tiria de care avea — nevoie pentru a-i int4lni privirea. — De ce ati face-o? — Faptul cA v-am aflat pozitia sociala nu a facut decat si sporeasca impresia mea ci aceastA ciutare este foarte impor- tant pentru dumneavoastra. Ca o femeie in pozitia dumnea- voastra si caute un barbat ca mine... s4 ceara sfaturi sexuale... Comportamentul dumneavoastra imi arata cd sunteti serioasa $i hotdrata gi. cf aveti nevoie de ajutorul meu. Prin urmare, sunt bucuros sa vi-l ofer. Dar @rebuie s4 imi rispundeti la intrebare. Ea ezitd, nestiind ce trebuia s& fact. Pirea sincer. Ce rau ar fi fost daca s-ar fi confesat’? Asa cum precizase mai inainte, 38i ‘vor poi pe acest drum, nu vor exista secrete intre ei. ‘in mod sigur, putea s8 ii spund o parte din adevitr. | Complet dezorientat4, suspina, = Oh, nu gtiu ce este mai bine. Cintirind profunzimea confuziei ci, el se aplecd spre | mapa pe care o lisase pe masi ciind intrase. [gi trecu mina | peste coperta moale, mangaind-o aga cum cineva alinti un imimal de companie drag. Sunt gata si incep prima lectie, spuse el, Cu sigu- rant asta este ceea ce inca doriti, ceea ce v-a adus aici. Degetele lui se plimbau hipnotic pe pielea mapei. Spu- neti-mi motivele dumneavoastra gi vefi cipata cunogtinfele pe care le doriti. Pentru cd nu o Lisa sa ajunga la usd, se intoarse in cealalta parte, plgind spre fereastra gi uitdndu-se afari spre ziua cenugie, spre strada aglomerat. Simtea geamul rece sub palm, in timp ce analiza situatia. Ce rau ar fi fost? intrebarea se tot invartea in mintea ei. Ajunsese pana aici. Ce rau ar mai fi putut fi? — Spuneti-mi, i se adresa el insinuant, din cealalta parte a camerei, Nu va voi trada increderea. VA jur asta pe viata mamei mele. Simpla idee de.a-gi evoca mama in timpul acestei discuii ji zgudui apiirarea. Din cate se vedea, el avea o alta parere despre caracteral mamei sale decat cea a restului oamenilor, fficand ca jurimantul su si sune dramatic »i convingator. Nu putea sd il considere nedemn. in plus, igi spuse, raul fusese deja comis. Daca ar & dorit s& o gantajeze in vreun fel, deja definea detalii cu care ar fi putut s fi distruga viata. Trebuia sii aiba incredere in el. Ce alta alegere mai avea? — Aveti dreptate, spuse ea, privind in continuare afara, cé sora mea, Caroline, a venit la Londra pentru debutul ei. 3i 39da, ma astept cu adevirat sf aiba un debut grandios gi s& igi gaseasci un sof minunat. Din cauza asta am venit la dumneavoastra. — Pentru ci ca se cAsatoreste? — Pentru cA sunt sora ei, dar ii sunt si prieten’. Adu- nandu-si tot curajul, il infrunti. Se asteaptd si fi dau sfatun | in privinta alegeni unui sof gi m-a intrebat deja o multime de lueruri. - Despre ce? 0 interogi el blind. — Despre birbati si sofiile lor, Ce fac atunci e€ind ramin singuri. Despre cum va fi. El fi accept’ explicatiile atit de calm, incat ea se simfi incurayaté. N-am stiut ce sfaturi sd-i dau. — Nu a avut nimeni timp s4 vi lamureasca? — Presupun ca j-ag putea spune ceca ce mi-a spus mie mama. Se imbujora putemic, ceca ce piirea si fie starea ei fireased cat timp se va afla in compania lui. ~ Si ce anume v-a spus? Nu-i venea sa creada cd urma si vorbeasca despre un asemenea subiect indiscret, dar, observand in ochii lui nimic alteeva decat curiozitate, continua: — Mama mi-a spus ed sotul meu mii va nini urcdndu-se deasupra mea intr-un mod respingator st dezgustator. — Oh, pe toti... tsi Inghiti blestemul. — Mi-a explicat c& experienja mea de soyie va fi dureroas’i gi umilitoare, dar cd era datoria mea sa suport orice ofensa la care sotul meu ar dori sé ma supund. $4 vedem... Ce alteeva? igi lovi ugor cu degetul o buza, amintindu-si fiecare detaliu al acetei oribile conversatii, Oh, da... cd revaltatoarele sale atentii se vor repeta cu regularitate gi cd va trebui, cu cdteva luni inainte de clisdtoric, si invat s& ma stipanese pentru a nu ma pune pe mine — sau pe él — intr-o situatie jenanta in noaptea nuntit. 40El igi umplu din nou pahanul, cantarind tacut uimitoarea ei declaratie gi scuturind ugor capul in semn de batjocur’a, — Nu incetez sA fiu uimit de femeile de felul dumnea- yoastra, Lady Abigail. = Nici eu, domnule Stevens. isi aruncard cate o privire tiioasd care sparse tensiunea. Pasi incet spre canapea gi se agez4 Luandu-i mult tiny pentru a-gi ageza cutele rochiei. — De curand, o prietend de-a lui Caroline s-a cisatorit, incepu ea, Este cu un an mai mare decat sora mea gi gi-a flicut debutul anul trecut, dar se pare ci a fost total nepregitita pentru ceea ce insemnau indatoririle sale conjugale. Fiind noi Insene necasitorite, nu ni se permite si o vizitim, dar circuld zvonuri cd a fost atat de gocatii de cea ce s-a intamplat in noaptea nuntii, inciit de atunci se afla sub ingrijirea unui medic. S-a retras la fara. ~ Da, am auzit gi eu despre asta. ~ Exist oare vreo problema sordida despre care s4 nu aveti cunostinta? intreba ea, zambind, — Este treaba mea si cunose problemele clientilor mei, replica el, ridicdnd din umeni. — Vad ca ar fi folositor pentru un birbat in situafia dumneavoastra. Se jucd cu fustele ei, lasiind inca o dati Hicerea 4 freneze, pan’ cind indrazni s4 spund marea ei dorintd. Vreau ca sora mea si descopere bucurie, domnule Stevens. Il privi drept in ochii ageri, de safir, simtind nevoia ca cl s& infeleagd cat de important era scopul ¢i. Sora mea este o fati minunati si ar trebui si se casdtoreascA din dra- poste, si fie fericit gi implinité. Cand vine la mine cu intre- bari, ma rog sa fiu in stare sa ii dau rispunsurile potrivite 5i mijloacele care si o ajute sé infloreasca in acea parte intima conditiei de femeie cAsiitorita. — Cred ca sunteti foarte injeleapta. 4l— Credeti? Era inedintati gi in acelagi timp speriata. —Da. Era atat de entuziasmati de aprobarea lui, incat se simfea usoard ca un fulg. ~Credefi cd este posibil pentru o fatd cum este Caroline si se bucure de ccea ce ii va oferi patul conjugal? ~ Sunt sigur de asta. ~ Intotdeauna am crezut asta - aproape cA aluneca pe podea, atat de mare era ugurarea ci — fn ciuda celor auzite de-a lungul anilor. Mi veti invala detalii, ca sd pot sa ii trans- mit informatia, cind va fi momentul potrivit? — Desigur, rispunse el fara indoiali, dar cu o singura conditie. Inima ei se sirinsé. Oare acum fi va vorbi despre gantaj? Despre conditii? — Care este aceasta? —Voi face tot posibilul ca nimeni 54 nu afle cd ne intitnim. Cu toate acestea — sorbi ginditor din bautur’ —, daci legatura | noastri va fi descopertta, va provoca un adevarat scandal. ~ Sunt constientd de acest lucru., - Daca se va intimpla cel mai rau fucru, nu voi face nicio migcare penimu a vi salva reputatia. Nu ma voi lupta in duel pentru onoarea dumneavoastra, Nu ma voi cAsiitori cu dummneavoastra, Nu voi face mimic ~ Infeleg. Diidu din cap cu fermitate. Sunt o femeie in toatd firea, Din moment ce totul se intimpla din cauza solici- tarii mete, nu ma astept la nicio rezolvare din partea dumnca- voastra. ~— Atunei suntem de acord? ~ Suntem de acord, rept“ €a, ridicandu-se, Se ridica 5i ef si era atit de aproape, incl! ar fi putut s4 se intinda gi 8 igi aseze palmele pe pieptul fui tat, li plicea sa il stie aici, ii plicea s& fie in mod scandalos singura cu el, ii placea mirosul 42{ui si felul in care o mangéia cu privirea. Ochii lui raticeau fird rugine peste fata ei, peste sini, peste pantec. Ar fi trebuit si se simta stingherit4 de privirea lui indrazneata, dar nu se simtea aga. Era o aprobare in cercetarea lui care o fiicea si se simta feminina si frumoasa. — Aceastd cas’ vi aparjine? o intreba el. —Nu. Este doar inchiriatd, pentru a avea un loc unde s& putem discuta, — Pentru cat timp este inchiriata? — $ase luni. Spranceana i se ridicd gi raise, un sunet plin, sinitos care {i fficu pulsul sa alerge. —Oare afi anticipat nevoia unor lectii prelungite sau v- ai gindit cA s-ar putea sé fiti un elev mai putin silitor? — A fost cel mai scurt termen pe care |-am putut negocia. li zimbi si ea indraznet, flirtind. In compania lui, noi purtiri jegeau la iveala cu ficcare moment! O propia fi aparu in obraz, ficindu-| si arate ca un adevarat diavol. ~ Prea bine, atunci. Propun si ne intélnim de dowd ori pe siptimana. Lunea si joia dupa-amiaza. Pentru luna urmatoare. = De opt ori. Suspina, pandindu-se ca de apt ori nu era prea des! in mod clar exista o parte a firii sale pe care nu $i-0 cunoscuse pani atunci, pentru c4 tinjea deja dupa aceasta aventura secreti, acest secret notoriu care trebuia pistrat doar intre ei doi. Cel mai mult ii placea ideea de a fi, intr-un mod atit de nepotrivit, sechestrata cu el, dar, in ciuda a ceca ce flicuse pnd acum, era impotriva natuni sale si.nu dea dovada de modestie, aga cd nu putu sf propund o perioada mai lunga. — De opt ori va fi in regula, concluziona ea. — Dae vom decide ca intalnirile sunt prea putine le vorn | putea extinde. Vefi mai avea inci acest loc. 43Nu ii venea sa creada ce val de entuziasm o cuprinsese: ca o femeie inecata clireia i se arunca o franghie! —Mi-ar plicea asta, admise ea, arbordind un calm pe care, de fapt, nu il simtea. — {n tot acest timp, dacd veti sirpi nevoia si anulafi intilnirile, trimitefi-mi doar un bilet la birou. = lar daca dumneavoastra yeti dori s8 le anulati, sopti ea, as prefera sA nu mi contactati. Voi veni aici si voi vedea ci nu vi veti face aparitia. — Dupa cum dorifi. -- Este mai sigur. Pentru améndoi. — Da, este. Nu putea decit s-o aprobe. Bine, atunci... sunteti gata sé incepem? Cu inima grea, cu pielea fierbinte, plind de nerabdare, ca rosti. — Da, sunt gata. De fapt, se simjea ca si cum ar fi fost gata de o viata intreaga.Sti ce se intAmpla intre un barbat gi o femeie céind 7 sunt singuri? James era asezat lings bufet, tintuind-o | ou privirea in locul in care sedea pe canapeaua scundi. | — Nu tocmai, rispunse Abigail cu sinceritate. $tiu cd stau intingi in acelagi pat si cA, printr-o magie, se nas¢ coptil. Se foi cu neliniste. Oricum, am banuit intotdeauna ca trebuie si fic mai mult de atat. El chiceti, intreband-o: — Ai mai vazut vreodati un barbat gol’? ~ Sigur cA nu! sustinu ea vehement. Cand sa fi vazut? — Dar o fotografie? Poate o statuie, Ea scutura din cap. Poate unul dintre fratii tai, cind fiiceau baie, copii fiind? — Nu mi s-a permis niciodaté sa md uit sau sd ajut. Pur gi simplu nu se face. James traversd camera gi se agezi [nga ea, fard sA o iting’, dar simtindu-i totusi mangaierea cu tot wupul sau. Parfurnul ei unic umplea spafiul din jurul lui si se revarsa peste el ca un nor senzual, stimulandu-i simfunle. Din profil, fata ei alcdtuia un ansamblu perfect. Spran- cenele inalte, netede, genele lungi, nasul adorabil, buzele pline, Combinate cu pieptul ridicat, talia cambrati, linia coapselor, faceau din ea o femeie nespus de frumoasa care reugise s& fi pund la incercare fanteziile de mai multe ori in ultimele zile gi nopti. 45Trecuse prin momente de tumult fizic si emotional timp ce analizase solicitarea ei, gandindu-se unde ar pu ajunge cu aceste indeletniciri, ce ar putea insemna acceptar cererii ei. Mai ales, dupa ce Michael fi furnizase informatii despre obargia ei inalt&, nu reusise $4 o {ind la distanta di gandurile lui. Pana si visele ii fusesera tulburate de ea gi, dupii ce se trezea, ceargafurile gifonate erau dovada faptului cf se inviirtise gi se rasucise, bintuit de imaginea ei Aga cum bdnuise, cand se intilnisera pentru prima oara, ajutorul dat acestei femei prezenta numeroase posibilitati in plan erotic — gi niciuneia dintre ele nu avea nici cel mai mic interes si fi reziste. Fusese intotdeauna numit bastard, din motive care nu aveau nicio legaturi cu nasterea sa, si multi ar considera cA planurile pe care gi le fiicea in legitura cu ca constituiau dovada caracterului sdu josnic, care ii trada adevirata natura. Dar nu fi pasa. O voia. Asta era tot. $i intenjiona si o aiba ~ probabil. Din primul moment, fusese in mod devastator atras de ea. fi miigulea orgoliul asa cum in rare ocazii i se intamplase. Era un barbat cu experienta in privinta femeilor, avand o puternicd latura sexuala, gi rareori refuza ceea ce i se oferea, asa ci intelegea foarte bine ceea ce se intimpla de cite on era in preajma lui Abigail Weston. Erau compatibili in sens intim, intr-un fel pe care nu il putea nega. Nu gtia daca era din cauz4 cd emana o anume aroma, o vibratic, daca era o reactie chimica, dar era constient cd ea era diferité fati de orice alté femeie care orbita in universul sau, si era bucuros. Multi vreme ciutase o diver- siune pentru intdlnirile anoste, carnale in care se implica de obicei. Amantele cu care se impreuna aveau intotdeauna 0 dibicie rafinata. Ar fi putut face cele mai flagrante, desfrinate, chiar perverse lucruri in incercirile lor de a-i face plicere, dar, pe scurt, eta plictisit de toate. 46Nemultumit, nefericit din pricina relagiilor sale personale, [era intr-o continua cautare a acelor dorinte fierbinti pe care ‘Je triise cand era tandr gi cand intdlnirile sexuale erau inca wn lucru att de now pentru el. Far nicio exceptie, fiecare | moment al fiecdrei intalniri fi taiase respiratia, Voia sa igi fegiseasca drumul spre acele zile ametitoare gi nu se putea Impicdica sA spere c& poate il va ajuta blonda zvelté care stlitea langa el. Totul la ea fl excita. Chiar si in acest moment, doar pentru ci era langi ea, pantalonii fi erau prea strimti, coapsele tensionate. Pur $1 simplu nu se putea opri s4 nu se gandeascd Ja ea gi la ce i-ar Pliicea sii facd cu ca, si avea de gind si se bucure de orice pliiceri pe care le-ar putea gsi pana la final. Desigur, ca nu-gi diidea seama de planul lui; credea ca se afld aici pentru a invita diferitele forme ale dragostei conjugale, pentru a le putea explica surorii ei mai mici. Dar James stia mai mult despre femei decdt despre orice alt subiect gi stia unde se vor indrepta discutiile lor inocente. Fra o virgin’ de douazeci gi cinci de ani, firk experienta, cu corpul inflorit gi gata pentru transformarca sexuala. El, cu mare pldcere, era pregatit si faci tot posibilul pentru a o determina s& experimenteze relatarile lui. Din rigiditatea spatelui ci gi din deschiderea gi inchiderea nervoas a pumnilor, isi dadea seama cA o tulbura. Acestea erau semne de bun augur pentru viitorul plin de voluptate pe care il vor imparti in mod inevitabil. _ Nu ai mai vAzut niciodata un birbat gol? intrebi el din. nou. Nici mAcar atunci cand ai fost logodita? --Sfinte, nu! afirmd ea cu putere, rosind ineantitor. Cum poti sa fji imaginezi cA s-ar fi putut intimpla aga ceva? ~ Mult cupluri logodite decid c4 nu pot agtepta noaptea nun. 47~ Nu si eu. $i cu siguranta nu logodnicul meu! i sii arunce o privire, privindu-l printre genele lasate. Ce de femete crezi ca sunt? ~ Cred ci esti o doamna extraordinari, raspunse el si in timp ce contempla cat de draguti era. Numai piele meal buze umede g1 obraji trandafirii. Nu judee prin intrebanie mele, Vreau doar sd imi dau seama de unde ar trebui incepem gi ma intrebam dacA nu cumva tu gi logodnicul tau. . — Nu. Rase moale, Abia daca il cunosteam si nu am niciodata singura cu el. —Prea bine, spuse el, intrigat de viata protejatii pe care dusese. Era cu cinci ani mai ténara decat el, si cu toate astea era inocenti ca un copil, Educatia ei fusese atat de diferi de a lui. Datorita faptului cA mama lui fusese actrifa, fusese crescut printre oameni de teatru gi alti artigti, asa cd mai intotdeauna traise in apropierea unor femei care cunoscusera de timpuriu viata, Cu exceptia sotiei sale, amantele lui fuseser’ intotdeauna femei experte gi dezinhibate. Naivitatea ci il captiva gi il infiora in acelagi timp. Savura | gansa de a-i fi dascdl. Oare eft de dornica cleva s-ar putea dovedi a fi? ~ Sa incepem, spuse el, prin a explica lucrurile de baza. ~ Pare a fio idee buna. Un colt al gurii et minunate s¢ ridica intr-o tentativa de zambet, ca si cum nu s-ar fi decis dacd s4 vrea s& auda ceca ce voia el s4 ii spund sau nu, fn eiuda faptului cd sustinea ca este pregatita si invete tot, urma sa fie teribil de gocaté — poate chiar alarmata — de ceea ce ii va transmite. ~ Va fi dificil pentru tine. Vom discuta lucruri pe care nu fi le-ai imaginat niciodata si vom vorhi despre parti ale cor- pului si despre functiile trupului. Nu vreau sa te simti excesiv de stanjenita sau rusinata in legatura cu subiectele pe care le | vom aborda. Te rog si mi intrebi tot ce iti vine in minte. Poti | 4 faci asta? Poti 54 ma intrebi? | 48we ~ Cred ci da, murmura ea, Este foarte ugor si vorbes¢ tine. = Bine. iti promit si imi dau silinga s& iti Paspund ct i deschis gi cit mai sincer. Ea aprobi cu ezitare, acceptind tul lui, apoi el continud: Un barbat si o femeie sunt creati fevit, spuse el. In privinta organelor genitale. ~ De ce? ~ Pentru ci organele lor sexuale sunt folosite pentru reunare. Para haine, un barbat gi o femeie araté complet ferit. ~ Adevarat? Isi tinea curajoasi ochii fixati pe ai lui, dar el simtea cf ar fi vrut sf se uite mai jos, prin pantalonii lui, aii vada dacd avea dreptate, Gandul cd ar fi putut sa fi vada truput gol si sa ii aprecieze excitarea ii trimise o vibratie de fierbinteala direct prin vintre si fu nevoit si lupte impotriva ‘unui geamat desfranat. Curios, ca putea s4 fi inducd o asc~ menea dorin{4 mugcatoare, fard si facd nimic, doar ramanand in apropiere. Adevarat, rispunse el intr-un tarziu, apoi fiew o lunga. pauzd, cantarind poftele lui obraznice — atat de lunga, incat €a sparse tacerea cu un chicotit, — Pot spera, spuse ea, cA ezitarea ta inseamna cA ai accleagi dificultaji ca si mine? ~ Nu, nu este vorba de asta, spuse el, zimbind, in timp ce mintea. Numai ca incere s& gisesc o cale potrivita pentru a-{i descrie procesul. Aplecindu-se inainte, isi sprijini coatele pe genunchi, decizand ci va fi mult mai usor si dea detalii daca fi evita privirea. — Un hirbat este facut diferit de o femeie. Mai ales, in locul in care i se impreund picioarele. Are un fel de... Adéncit in ganduri, se uita fix spre peretcle opus, alegandu-gi cuvin- 49tele. Cum naiba ar putea s4 descrie cu exactitate nenorocita de chestie Cuiva care nu a mai vazut aya ceva? Un fel de: protuberan{a. — Cum se numeste... aceastd protuberantii? — Are mai multe denumiri. Falus, penis, membru. Mai sunt gi alte nume, dar pentru nimic in lume nu-gi mai amintea vreunul. — Cum fi spui? El] isi drese glasul: ~ Cred ca cel mai des folosese sex. ~ Atunci cred ci acesta este termenul pe care am sa-L folosesc si cu. El se incordi imediat. Numai ideca de a auzi cuvantul, iesind de pe buzele ei inocente era insuportabil si se surprinse foindu-se cAnd intr-o parte, cAnd in cealalta, incercand sa tsi ugureze strdnsoarea pantalonilor. Se sili si continue: —Un membru este in mod normal flase, cAnd un barbat isi vede de treburile de zi cu zi, dar in timpul unei stimulari sexuale devine dur gi erect. Din acest membru dur erupe lichid alb in timpul impreunarii. Lichidul alb poarta simiin\ care las o femeie insarcinatd. Eliberarea acestui ... lichid este un proces care aduce o mare placere, una pe care barbafii, © cauta pentru a se bucura, inainte de orice. ~ Ce anume provoacd aceasta eruprie a lichidului di corpul barbatului? -- Barbatul isi pune membrul intre picioarele femeii Dandu-gi scama cd urmatorul subject ar putea fi cel stanjenitor din cate auzise pan’ acum gi dorind si cum va reactiona, el igi forja privirea si o intdlneascd pe a el in lumea ci, faptul cd un birbat tia despre menstruatic, mai ales a vorbi despre asta ar fi fost culmea indecentei. fi impinge varful fn locul de unde ii curge lunar sange — nici 50Feactie vizibild —, unde se atla o deschizitura spre uterul ei, poi strecoara tot membrul induntru. .. —{nauntru? Avea o voce neincreziitoare, inspaimantata, ~ Da... induntru, si, impingdnd inainte si inapoi, se ereeaza o frecare captivant’ care provoaca curgerea semintei. Se lisi un moment de tacere, apoi ea sopti intr-un tarziu: ~ Infeleg, Degi, dupa uimirea de pe fata ei, era aproape Sigur cd nu injelegea deloc. isi umezi nervoasa buza de jos, apoi intreba: Ambii sunt dezbracati? ; ~ Uneori, raspunse el, Alteori nu. ~— De ce? ~Ar putea fi atét de coplegiti de pasiune, incat si doreasca si realizeze actul cat mai repede posibil, aya cd mu mai pierd limpul cu dezbracatul. — Dar cum este in cele mai obisnuite circumstante? * ~ Daca un sot doreste s4 respecte pudoarea sofici sale, ar putea doar si ridice tivul cémisii de noapte, Oricum, nu Cunose nici m&car un singur barbat care si giseasci placere in acest fel in patul conjugal. ~— De ce? intreba ea din nou. Atitea de ce-uri! — P&i... cei mai multi birbati savureaza surplusul de fenzatii creat de atingerea pielii sotiilor for. Devin mult mai excitati cAnd sotiile for sunt goale, ~O femeie ar trebui si fie mai intai dezbracata compler? ~—Da Ea inspira, apoi lasa acrul sd iasd usor, aproape durerog, ~ Banuiese c& sund destul de nepotrivit, dar trebuic $4 admit cf sunt extrem de fascinata, $i uimiti. Nu aveam idee oi.. — Este uimitor, cu adevarat, aproba el, Imagineaza-1j cat ie socata poate fi in noaptea muntii o fata care ny cunoaste feeste lucruri. 31— Aga cum se spune cd a fost prietena cu probleme a lui Caroline. —Da. Exact ca ea, 5i sora ta ar putea sfargi cu usurinta in acelagi fel. Experienja conjugala a unei mirese poate fi extrem de infricogatoare, daca soqul nu este un amant grijuliu. Asa cum am spus mai devreme, cred c4 est foarte inteleapta ca incerei sA previi asemenea situatii. Ea ii cuta ochii pentru a vedea adevanul afirmatici si il gasi. — Multumesc. —Cu plicere. __Am o intrebare, spuse ea, dorni¢a dintr-odata sa mearga mai departe. Din cate se pare, primirea acestei portii de cunoastere nu facuse decdt si fi stameasca curiozitatea. Deja dorea mai mult. Nu inteleg exact cum se potrivesc barbatul gi femeia... — Mi gandeam cf vei intreba, aja cA am ceva si iti arat. Apuci mapa de pe masii si gi-0 asez’ in poalii, Ochii ci it urmareau fiecare migcare. Am adus cateva poze care te vor face sa intelegi mai bine vorbele mele. —Ce fel de poze? intreba ca. — Poze cu temé sexual. Au fost desenate de un pricten de-al meu din Paris, acum cativa ani. Sunt destul de edificatoare. ~ Ce descriu? ~ Creioneaza un barbat si o femeie. trecand prin etapele acuplirii. Se reagezii pe canapea, in aya fel incat brafele gi coapsele s4 li se ating’, fusta et alunecdndu-i pe picior $1 pe cizma. Evident, miscarea nu poate ft redati, asa cd nu iti vor dezvalui intregul farmec a ceca ce se intémpla, dar desenele sunt foarte detaliate. — De ce ar face un artist asemenea desene? Arunci 6 privire pe furig spre coperta mapei, ca i cum ar fi putut sai 52igi impund privirii sa stripunga pielea, ca si poaté vedea primul desen. El puncti ceea ce era evident. — Pentru bani. —Nu! — Este o piaté destul de importanti pentru asemenea lucruri. Ranji si igi aminti de Pierre, de Paris gi de zilele minunate pe care le petrecuse acolo, tanar find. Cererea este mult mai mare pentni asta decat pentru guagele inocente ale prietenului meu, infaijigind strazile Parisului. — Cum asa? —Cei mai multi barbafi privese desene erotice pentru a se excita, Imaginile sporese nevoia camalé a unui barbat. — Functioneazii la fel si pentru tine ciind le privesti? Era foarte mandri de abilitatea ei de a pune o asemenea intrebare indrazneatii, aga ci el Ti rispunse candid gi fara. sovaiala. — Da. Banuiesc cd este din cauza naturii mele animalice. Sunt barbat, iar barbatii au inimi de bestii, gata si se impreuneze la o simpla privire. — Asa mi s-a spus intreaga viata. Rise din toatd inima. Chiar crezi asta? — Absolut, raspunse el zambind. Indiferent ce pretindem noi, barbatii, doar la impreunare ne este gandul. Natura a inzestrat femeile cu numeroase farmece care nc amefesc, spre picirea noastra. Pielea goal, buzele unei femei, sAnii ei, parul primavaratic ce ii inconjoara eripatura — isi asi ochii si coboare gi sa insiste pe fiecare loc pe care il mentiona, iar ea se migc’ nelinigtitd sub fiecare privire indrazneati —, toate acestea sunt extrem de excitante pentru un barbat. Doar imaginea curbei unui sin de femeie il face s4 nu se gandeased la nimi alteeva decat la un eveniment sexual. 53— Poate din cauza asta ne imbraicim atfit de complicat, ca sd nu fie nicio urma de feminitate rimasa la aprecicrea ochilor barbatilor. —Sunt sigur ci ai dreptate, spuse el, incurajat de faptul ci adoptase atat de repede tonul zeflemitor. Daca am fi constringi si privim pielea femeilor toat& ziua, probabil ca ne-am petrece ziua intreagd imperechindu-ne precum animalele de pe cimpuri. | Ea rise din nou gi scutura din cap. ! —Nu pot sd ered ca stau aici, discutdnd aceste lucruri cu tine. Dacd m-ai cunoaste... dacd ai sti cum este viata mea... ~ Am o idee destul de precisa. Ii privi parul coafat, pielea palida, unghiile ingrijite, mainile care nu cunoscusera munca nici mcar o singurA zi. Era una dintre cele mai adevirate doamne. — Pot sA ma uit? intinse palma, iar el scoase conjinutul mapei. Cuprindea doudsprezece portrete, fiecare executat pe bucti solide de pergament special tratat. Inifial, figurile fusesera schifate cu linii puternic reliefate, cu cerneali neagra, apoi fusesera adiiugate bucafi de culoare gi umbre pentru a se objine un efect dramatic. fi didu primul desen, iar ea il studie intens. Pentru ochii lui obignuiti, desenul cra destul de simplu, dar pentru o femeie cu trecutul lui Lady Abigail probabil ci era destul de surprinzator. Un nud de femeie cra intins pe un pat, cu spatele sprijinit de un morman de perme. Era plinut si cu forme plicute, cu sini mari, grei gi sfarcuri ridicate. O mand era strecuratd la ceafi, cealaltd se odihnea pe pantecul ei, ca gi cum se alingea sau urma si o facd. Paral de sub brate gi de pe sex {i fusese indepartat. Din sclipirea din ochi si din pozitia provocatoare, nu era nicio indoiala ca isi astepta iubitul. 54Lady Abigail privea imaginea, iar el astepta nerabdator, intrebandu-se la ce anume se gindea. Tacerea ei deveni apasatoare gi decise c& nu va comenta nimic, aga ca se intinse spre desen si lovi cu degetul sfarcul femeii, aga cum ar fi ficut in realitate, inconjuriind ugor varful de culoarea picrsicii. — Ai vazut vreodata sanii unci femet? intrebé el. — Nu. Era hipnotizatd de migcarea miainii lui. — Ti Lai vazut vreodati pe ai tii? ~ Nu! raspunse ea vehement si se inrosi, culoarea incepnd de undeva din adiinc, apoi ridicdindu-se pe umeri, pe gat, pe obraji, in par. Era complet imbujorati, iar el simpea © nevoie acuta dea o consola, de a renunta la orice discutie gi de a-i racori fafa fierbinte, dar nu o faicu. O voia fierbinte ~ dar nu intelegea cu exactitate de ce. ~—S4nii unei femei, insista el, sunt cea mai senzuala parte a sorpului ci. Barbatul fi dezmiarda gi fi ciupeste, Sfircurile, mai ales, sunt sensibile, iar barbatul le suge, aga cum ar face-o un copil, numai ca o face mai dur, ca gi cum i-ar roade, folosindu-gi limba $i dintii. ~ $i aceast roadere... aceasta aspirare.... este plicuti? — Extrem de plicuta. Atit pentru barbat, ciit si pentru fencie. Se uitd in jos spre pieptul ei, care se ridica si cobora cu repeziciune, in ritmul respiratiei ingreunate. Cu toate Straturile de pfinza si dantel, ii putea vedea urma sfarcurilor. Erau iritati si impungeau corsetul rochiei_ ~ Este atat de greu de imaginat..., sopti ea. ~— Este? intreba el, dorind ca ea sa isi inchipuie totul mai detaliat. Aproape ci fi putea auzi creierul lucrand, in timpee con- tinua sé se uite la nud, In sfargit, ea spuse: —Nu are par... pe pirtile de jos... —Nu. Este moda frantuzeasea. — Cum este indepiriat? 35~ Unele femei au o slujitoare special care le serveste, altele viziteaz4 un salon specializat, in care se foloseste ceara si alte fierturi. Exist citeva metode pentru a-l indeparta. — De ce ar face-o? — Multi barbati cred cA este foarte excitant s4 vada gi Sa simt& o femeie moale, fara alte piedici. El atinse sexul ras al femeii. Le place si sarute o femeie aici, intre picioare... — Adevarat? il intrerupse ea, iar ochii ei tulburati ii intainira pe ai lui. —Da. _ De ce? De ce ar vrea un barbat si faci un asemenca luctu ingrozitor? _ Pldcere, milady. Este vorba numai despre placerc. — Ai fiicut vreodata... Ea inghili in sec. Fiicu o pauza. El stia exact ce intrebare yoia sa fi puna si nu puica s4 nu se gindeasca la cat de curajoasa trebnie sa fie pentru a jnota in aceste ape addnci, fara si aiba habar unde anume ar putea ajunge. Calm, raispunse: Te intrebi dacd am sirutat vreodata o femeie in acest fel? — Da, respiré ea, obrajii prinzandu-i o alti nuanta de rogu. Nu isi diduse seama ci pielea unei femei putea avea atatea nuante, trecand prin faze distincte ale stanjenelii. _ jntreaba-ma. Cand ea continua si ezite, el spuse: Haide. Este in regula. —Ai... ai... Arita de parc’ ar fi fost gata s4 sari de pe o creasta direct in mijlocul unui torent furios. Ai sarutat vreo- dati o femeie intre picioare? . Da. Fac asta tot timpul cu amantele mele. —Ti se pare ci este placut? —Foarte plicut. 56.. jubitele tale... gisese gi ele plicere in asta? Pai, imi place sdcred ci da. Nu se putu opri si nu rida. Nu m4 laud cdnd spun ca sunt destul de renumit pentru abilititile mele sexuale. Scepticd, ea clitind din cap. — Este dificil pentru mine si imi imaginez cd o femeie ar fide acord cu buna stiinta sd fic supusi unei asemenea atentii. chiar daca barbatul care o face este excesiv de experimentat. Pare mult prea personal. — Acesta este unul dintre motivele pentru care este att de placut. fi aruncai un zimbet riuticios. Mai este gi putin nerusinat. Si am observat cA, de obicei, cu cat este mai neruginat un lucy, cu atat mai mare este satisfactia pe care oam ca il fac. - Esti nesuferit, Ea chicoti, apoi spréinceana i se curba a consternare. Cu toate astea, este un punct pe care vreau sa il clarific. — Ce anume? — Toate aceste dezmierdari si absorbiri gi sirutin... binuiesc cA este nevoie de un preludiu pentru actul conjugal. —Pai..., cugetd el, nu voi spune necesar, dar cu siguranta cf face lucrurile mult mai interesante. ~ Dar de ce este nevoie de toate... aceste atingeri de inceput? ~ Pur si simplu pentru ca este chinuitor; totugi, o femeie nu este la fel de usor de excitat precum un birbat, aga cA pentru ea poate fi dureros daca el se grabeste si igi introducd membrul excitat mult prea repede. —Aaa..., spuse ea ginditoare. Asta este durerea despre care am auzit soptindu-se. inceea ce ai auzit tu discutdndu-se era vorba de durerea unei virgine in noaptea nuntii sale. Femetle s¢ nase cu 0 bucata subfire de piele care acopera intrarea in vagin. Se 57numeste himen. Pe acesta il rupe birbatul cind o pat pentru prima oari. Acest moment poate fi ingrozitor pen 0 femeie, dacd nu este suficient de relaxata. Chiar gi stimularea necesara, poate fi destul de... neplicut. — Prin urmare aceasta stimulare rezultd din toate mangiierile? —Da. O femcie are multe locuri sensibile pe corp. acestea sunt excitate in mod corespunziitor, ea este gata de: impreunare. — $i in timp ce barbatul este atét de ocupat, ce face femeia? ~ fl saruta si i1 mangaie la randul ei. De obicei, femeia va lua membnul birbatului in mana sau in guri —ochii ci se. Virgir’ cAnd auzi asta. Este extrem de revigorant si sporeste anticiparea barbatului pentru evenimentul ce urmeazi sa se intample. ~ Barbatul se asteapti ca femeia sa ii atingd organele sexuale? ~ Poate ci nu in timpul primelor intalniri, dar... da, va ajunge s4 igi doreascd asta in mod regulat, pe masura ce femcia inva{é mai multe despre indatoririle sale conjugale. Ochii ei se indreptara din nou spre pergament, dar nu inainte de a initia un inventar rapid, privirea ci ascunsd, curioasi poposind scurt pe vintrele lui. Din fericire, el con- tinua s4 stea aplecat in fafa, asa ci ca nu pum sii observe umflatura pe care ca o provocase. Era inci dur ca piatra, | agitatia lui sexuala nedomolindu-se deloc. In timp ce adora fantezia conform cireia poate ca intr-o ai ea igi va vari mana in pantalonii lui pentru a-1 manipula cu acele degete lungi, zvelte, absorbindu-I cu acele buze Picdtoase, rogii, igi spuse cd nu era momentul ca ea si descopere ce mirime putea atinge falusul unui barbat, Orice iluzie pe care o avea cra bine si fie prelungité pana cand ea va fi destul de instruita pentru niste lectii ceva mai intime. 58El asez4 primul desen pe masa din fata canapelei, apoi i-l didu pe cel de-al doilea. ~ Uiti-te la urmatorul. Femeia voluptuoasi se rostogolise pe 0 parte. | se aliturase un barbat gol. Era mai mult ascuns vederii, intins in spatele ci, cu un picior neglijent aruncat peste coapsa ¢i gi eu mana inconjurfindu-i sfarcul, Lady Abigail privi mult ump, {nainte ca ceea ce era evident sa ii sari in ochi. ~ Esti tu! suiera ea, intorcdndu-se spre el cu ochi acuzatori. Barbatul din acest desen egti tu! - Da. ~ Esti dezbricat! Da, spuse el din nou. Apari in mai multe? ~ Aproape in fiecare desen. Ea se intinse, ca si cum ar fi vrut sii verifice in graba intreg teancul, dar ceva nedefinit o impiedicé s4 se uite mai departe. — Deci urmeazd sd te vad fn... impreuni cu aceasta femeie? — Mi tem ci da. Tocmai din acest motiy ii luase un timp nesfargit sd hotdrascd dac& s ii arate desenele sau nu, Nu it pasa ca il vede gol. De fapt, spera ca ea si vadi modelul inainte s& treac foarte multd vreme, dar stiuse cA imaginile nu o vor face si se simt& in largul ci. Cu toate astea, dupa multe incerciri, le adusese pentru simplul motiv c4 nu avusese altceva, Poseda incd dow seturi care erau similare, dar mult mai indriznete. — Nu vei fi stinjenit cd te voi privi in acest fel? Tsi treeu mina peste fotografie, aratind silueta lui goala. — Nu tocmai. Ridica din umeri la ingrijorarea ei, Multe femei m-au vazut gol. Nu am prea multe scrupule in privinta asta. 59Ea studie imaginea lui. ~ Erai mult mai tanar. — Noudsprezece ani. ~ Ce te-a determinat sa faci asta? — Eram un nerusinat. Un nebun. $i un nesdbuit. Asa cum am spus, artistul era un prieten de-al meu gi mi-a cerut si fac asta. In ace] moment, a parut o gluma bund. Din nou, chicoti cfind igi aminti de Paris. Ah... ce viaf’ii dusese crescfnd pe continent! Ar trebui si mentionez ci mama m-a adus inapoi in Anglia la scurti vreme dup ce a aflat ce ficeam. A decis c& m-am adaptat stilului frantuzese mult prea repede si ci dobandisem un comportament prea indecent. Simjea ca ag putea si beneficiez de lumea mai restrictiva in plan social pe care o Voi intilni aici. — $i aga a fost? — Au trecut aproape zece ani $i ag putea spune — zimbi diabolic — ci juriul nu a deliberat inca. —Cred cf mama taa fost foarte inteleapt ciind te-a silit sii te Intorci, Parea mult prea grijulie, prea infepata, si mult prea maturd pentru varsta ci. — Nu stiu daca s& fiu de acord cu tine, spuse el si, flira si fi vind sf creadi cd admitea aga ceva, adiuga: Pare ci provoc | probleme femeilor indiferent de fara in care ma aflu. — $i femeia? intreba ca, dupa ce se with mult timp la) felul in care mana lui manipula sdnul acela. Cum o cheama? = Lily. Era sotia artistului. Ochii ¢i se deschiser socafi sau poate de groaza. — $i prietenului tau nu i-a pasat? — Eram tineri, La Paris, vremurile erau mult mai libere. A considerat intregul episod ca fiind extrem de erotic. Fara sd raspunda, isi al doilea desen pe masa, apoi se intinse dupa al treilea. Cuplul se migcase, in aga fel, incat 60acum Lily era asezata pe spate, cu James intins deasupra ci. Erau contopiti intr-un sarut. Mina lui James fi stingea sanul, in timp ce degetele lui ii apasau sfarcul. — Ai limba in gura ei, coment ea, dupa ce se gandi o vreme — Acesta este cel mai pasionant fel de a saruta o femeie, rispunse el, fixdndu-i profilul, dar atentia ei era concentratd pe imbratisarea plind de entuziasm. Barbatul igi migca limba induntrul gi in afara gurii femeii, intr-un tempo care vrea si simuleze imperecherea. ~Caun fel de preludiu? ~ Da. Era atit de prinsd de imaginea amantilor, incat el indrizni si se apropie mai mult. Ai fost vreodata sdrutati? o intreba el. — O data, raspunse ea, zambind la aceasta amintire. Logodnicului meu i s-a permis sA mi sdrute pe obraz, imediat dupa cererea in cdsitoric. ~ Asta a fost singura ocazie? Inhald adane parfumul parului, al pielii ei. ~ Singura... Reugi, in sfargit, si se rap’ din contemplarea desennlui fi, cand o facu, sini ei se sprijinira de bratul lui, coapsa ei se lovi de a lui. [i putea ziiri flicdrile aurii din ochii de smarald, isi vedea propria fata oglinditi in ei. Pupilele ei se dilatara, harile i se umflard, cAnd il simti atat de aproape. — Deci... nu ai fost niciodata sarutati cu adevarat? — Nu, adinise ea. Rimdsesera nemiscati, paralizati de promisiunea a ceea ce se putea intimpla. ~ Ti-ar placea si fii? Privirea lui cézu pe gura ei si poposi acola, Piru c& este surprinsa de rispunsul ei. + — Cred ca mi-ar plicea. 61~ Ai vrea sa fii sfrutata de mine? Ca gi cumar fi atins-o cu un bf, sari repede in picioare gi se indreptii spre fereastré. Canapeaua devenise 9 bari intre ci, Din dreptul ochiului de geam, privi spre el acuzat ca gi cum ar fi sirutat-o cu adevarat, ~ Aici nu este vorba despre mine! insista ea. Egte yorha. despre Caroline gi despre faptul cA trebuie si o ajut cu informatii adecvate. ~ Dar cum sa ii dai informatii adecvate, daca nu dobandesti mai intdi tu notiunile? ~ Ai spus ci ma poti invata! ~ Pot. Doar ca ti-am aratat ca ai intelege mai bine daca ai experimenta tu insti ceva din placerea fizici. ~ Nu, declard ea, scuturindu-gi capul. Nu asa yreau si se intémple. $i nu pentru asta am venit. ~ Egti sigura? ~ Absolut siguri, nispunse ca cu fermitate, dar ny jnainte de a face o pauza, ceea ce fi diidea dovada clara a eonfuzici ei in legatura cu ceea ce abia incepea. El 0 privi calm, ca gi cum nu i-ar fi pasat ce Alegere ar face ea, desi murea de dorinj4 si igi apese buzele pe ale ei. Dar era un birbat ribditor. Era timp suficient pentru ai infrange rezistenta. — Vino, incerci el si o convinga. Lipsindu-i @propierea ei mai mult decit ar fi trebuit, bitu ugor locul go) de pe canapea, de Langa el. Mai am céteva desene sa iti arat. insa, ca un animal speriat, ¢a nu se apropie, aga ca el adauga cu convingere: Iti dau cuvntul meu cé nu voi face nije, decat daca mi-o vei cere tu. | ~ Jura, spuse ca cu fervoare. ~ Jur. Din nefericire, juramintul lui nu reusi s4 0 conving’, asa cd ea rimase unde era, Pieptul ise ridica, obrajii jj ardeau, 62dinfii fi mugcau buza de jos $i continua sa isi pastreze o mina Apiisata pe abdomen, ca gi cum s-ar fi simfit rau. — Cred, spuse ca intr-un tirziu, dregéndu-si vocea, ci teste suficient pentru astizi. E] simfi nevoia si 0 contrazici, dar nu stia cum si o convinga si igi schimbe pirerea. Apoi se uita din nou spre ca. gi decise cA auzise exact cit putea suporta pentru o intalnire. —Cum doresti. Dadu din cap aprobator, apoi se ridica sa plece, nu inainte de a lua teancul de desene gi de a-] indesa in map4. Colectia era o amintire mult prea prefioasd pentru a o lisa aici $i nu ar fi suportat gandul ca ar putea sa o piarda. In plus, dorea si fie cu ea cfnd privea fiecare ilustrati. Ne vom intilni luni, asa cum am plAnuit? fncerea s& isi aline nelinistea cu un ziinbet, Sau a fost suficient? Isi tinw respiratia, asteptiindu-i raspunsul, Daca va spune nu, va trebui s& giseasca o metoda de a se insinua in lumea ei, pentru ca wrma si o vada din nou. — Da, rdspunse ea intr-un final, mi-ar plicea si te vad din nou Luni. Genunchii lui se muiari de usurare gi abia reugi sa isi reprime un zimbet de satisfactic. Aga cum banuise, femeia incepea s& se strecoare incet spre plicerea intunecata, care putea atrage atit de ugor. In timp ce ea incd mai credea ca indurd toate astea pentru sora ei mai mica, era o femeie matura -o femeie care tinjea si cunoasca totul. Ceea ce insemna ca putea impinge limitele un pic mai departe. — Cred ci esti foarte frumoasa, Lady Abigail. —Domnule Stevens... Aproape ii striga numele. = FarA secrete, milady, i fard rugine. Nu cand esti cu mine. — Remarca ta este mult prea personal... si nu are nicio legatura cu Caroline, 63— Nu, nu are, Ficu un pas ca pentru a pleca, apai se Ea era inca lipita de fereastra. In noaptea asta, dupa ce iti trimite servitoarea la culcare, mergi si stai in fata oglinzil, Complet goald. Vreau sa iti atingi sanii... Auzind sugestia lui ametitoare, ca inspird bruse, — Nu ag putea niciodata! — Ba da, poti, o contrazise el. Strange-ti sfarcurile. Descopera singura cat de repede si de dureros pot fi excitati, Inainte sa poati riposta sau protesta, el iesi grabit, sirine efte dowd trepte o data, insficindu-si lucrurile si indre tandu-se spre umezeala acelei zile. Aga cum anticipase, dej numara orele pina cand o va vedea din nou.bigail pnvi aranjamentul complicat pregatit pentru cind, incercdnd sa fie atenti la conversatia care se desfagura in jurul ei, dar ii era imposibil si se concentreze. Nu se putea gindi deeat la James Stevens, aga cA incetd s4 mai asculte valurile discursurilor celor care erau agezati deo parte gi de alta a sa, inceta 84 mai dea rispunsuri interesante remarcilor indreptate spre ea, afundiindu-se, in schimb, in amintirile dupd-amiezii pe care o petrecuse in casa ei inchiriata. Trecusera cateva ore de cand se despirtise de domnul Stevens, dar in acest interval scurt de timp lumea se raisturnase cu susul in jos. Pana i podeaua pirea sa se incline ugor, ca $i cum totul se modificase, iar ea trebuia si se lupte cu nevoia de a se tine de mobilier pentri a nu-gi pierde echilibrul. Nimic nu mai era la fel. Avand proaspete in minte deserierile facute de el despre actul sexual, se surprinsese in salon, inainte 54 fie anuntaté cina, cd aruncase priviri furise spre vintrele barbatilor, cautand semne ale um/flaturilor ascunse de hainele lor. Nu-i venea sd.creadi cd pnd atunci nu observase niciodaté o asemenea diferenti. Odata aflata in salonul unde se servea masa, Starea ei nu se imbunatai deloc, pentru c4, privind fugar spre diverse 65cupluri, nu se putea impiedica s4 ny gi-i imagineze in chinurile pasiunii. Ideea ca fiecare dintre barbatii cu chelie, bolnavi de guta si dintre femcile obeze, necioplite ar putea gsi plicere in compania trupului gol al celuilalt era atat de deplasati, incat trebuia si se concentreze asupra farfurici, altfel ar fi fost surprinsa privindu-i cu lips de politeto, cu ochii larg deschigi de uimire. Privirea i se opri asupra fratclui ¢i vitreg, Jerald, care domina capatul mesei. Era mai in varsta cu dowdzeci gi trei de ani decal ea, scund gi corpolent, cu péir rar gi favorifi imengi care se futindeau pe obraji gi acopereau fata rubiconda pe care o dobandise datorité bauturii in exces. Burta fi trecea peste cureaua pantalonilor, aga cd scaunul tui trebuia agezat lao distanja considerabila de masi, pentru a putea si se aseze. Desi nu putuse fi considerat un barbat frumos in anil tineretii, fusese totusi destul de atragitor, dar se delasase, Se intreba cam ce putea crede cumnata ei, Margaret, despre starea lui actual. Erau cAsdtoriti de aproape treizeci de ani. Oare igi mai didea seama? In celalalt capat al mesei era agezatd Margaret, maiestuoasd ca o regina. Buclele ei care albeau erau ridicate in varful capului si impodobite cu pene, iar acest stil ii accentua formele rotunjoare ale fetei, falcile si sacul de sub barbia ei. Decolteul rochiei sale de culoare rogu-inchis era tdiat ade, subliniind sinii enormi: Oare Jerald ined mai vizita dormitorul lui Margaret? Oare se mai dezbricau amandoi, rostogolindu-se in extazul torid? Ideea era att de ridicola, incat igi lui paharul cu vin gi sorbi, pentru a nu pufni in ras. in grabs ei, inghiti mai mult decat intentiona, starnindu-si un acces de tuse care fi fiicu pe oament si-si indrepte privirile spre ea, Pentru a-gi stépani suvoiul de voselie care sttea si Jagneasci, igi apas’ batista pe buze si inspira adinc. 66 |Cum ar reactiona toti acesti domni si doamne atit de nobili daca ar sti la ce se gandea ea? In ciuda caracterului nepotrivit al meditatiilor sale, nu se putea abtine 8 nu ii dezbrace din priviri, in timp ce le céntirea nivelul pasiunii sexuale, James Stevens deschisese o usd secreta asupra unei lumi complet diferite gi, precum cel mai infldcdrat voyeur, ea riimfsese cu gura ciscata. Pe cealalt’ laturd a mesei gi putin mai departe, sora ei, Caroline, conversa jovial cu doi posibili pretendenti. Caroline era o fata frumeas’, blonda, cu ochi albagtri, cu o piele mitisoasa, trisdturi perfecte, voce plicutd gi un compor- taruent revigorant. Contrar pirerii lui Abigail despre ceilalti oaspeti, si-o putea imagina cu ugurinja pe sora ei in bratele unuia dintre cei doi pretendeuti, la fel cum se putea imagina pe sine insasi. Inainte ar fi negal, dar nu dupa intalnirea ei cu domnu! Stevens. Dupao singura lectie ficuse o descoperire gocanta: exista © latura piménteasca, pofticioasa a personalitatii sale pe care nu o banuise niciodataé, Nu realizase ci {i lipseste genul de interactiune fizica pe care o edsatorie il face posibil. Acum, nu putea sd inteleagd cum de reusise s4 reziste fri ea. Se surprinse ci avea o imaginatie extraordinari. De fiecare dati, cfind inchidea ochii, vedea desencle pz care domoul Stevens i le aritase, cele care i] infatisau pe el, intins pe canapea, impreund cu femeia pe nume Lily. Cu toate astea, femeia nu era deloc Lily, ci ea insigi! Ea era femeia care era atat de strfins incolicité cu James Stevens. Picioarele gi limbile Jor se impleteau, mina lui era pe sAnul ei, strangiind si manipulind sfarcul ei excitat Tmaginea mentala era atét de vie, ineat putea 84 simta caldura pielii lui, gustul limbii imbatitor ca un coniac, greutatea parului sau in timp ce isi treeea degetele prin el. Nelinistita, se foi in scaun, frictiunea fundului gi a coapselor starnindu-i 0 furtuna ciudata de senzafii. 67Oh, cum de reugise domnul Stevens s4 ii provoace | asemenea agonie? Oare ticalosul realizase ca scurta lui lecti o va aduce in aceasta stare? Nu puica sa se gandeascd nimie in afara lui! Dracu’ sa-| ia! Fiecare secunda a intalni tor se derula innebunitor in mintea ei: tot ceea ce spusese tot ceea ce facuse, la fel si ceea ce spusese gi ficuse ea. Revenea mereu la momentul in care vorbiser’ des; sarut, cand el o intrebase daca i-ar fi plicut sA fie sarutai Cu toatd inima, tinjise dupa eportunitatea de a avea buze lui lipite de ale ei, Ardoarea cu care igi dorise acel sirut atat de mare, incft o inspdimanta. Acea idee o ficu 84 isi simta bratele moi. Simtea o durere surda si era nelinisti lar buzele ei. . Tremuran si ardeau, iar ea isi trecea limba peste eb congtienta pentru prima data de prezenta lor. Era ceva nebunese, dar le simfea useate gi nefolosite, ca un obiect depozitat undeva pentru o lunga perioadi. lar acum fi fusesera date, pregatite sa fie utilizate pentru scopul lor principal. Sa fie sirutate de James Stevens. Imaginea o ficu sa se clatine. Cum ar fi fost sd fie sirutata de el? El ti spusese ci trebuie si ceari, dacd doreste si se intample, Dac ar indrazni s4 facd acest pas uriag? Nu putea si se gindeasca la nimic altceva. in timp ce medita la urmatorul lor rendez-vous, se simti obligati si admit& cd simfea o nevoie nebuneasci de a-gi lasa parul liber, dar, pentru ci niciun barbat nu li vazuse buclele desfacute, ideea pirea prea scandaloasi pentru a o lua in considerare. Cu toate astea, gi-l putea imagina pe | domnul Stevens privindu-le greutatea, atingandu-le, ju- | clindu-se cu ele, sind suvitele lungi sa ii treaca prin palme. Si le-ar fi apasat pe fata, inhaldnd parfumul picant al sapunului, apoi ar fi infZisurat suvifa blonda in jurul pumnului sau, tragand-o aproape, mai aproape... 68{nabugindu-si un oftat, privi in jurul ei, uimitd sa vada cA masa se terminase far si isi dea seama, Doamnele se indreptau spre sala de desen gi, recunoscitoare, Abigail se strecura flird si fie nevoitd si vorbeascd cu nimeni. De cind se intorsese la casa din Londra, nu avusese un singur mo- ment de'linigte pentru a medita la cele intimplate. Servitoni se grabeau in toate pirtile, Margaret fusese in priza pentru a face aranjamentele necesare. Caraline insistase fara incetare si-i vorbeascd despre emotiile primei sale petreceri din Londra. in timp ce Abigail arita cea mai profundi ribdare 51 stipanire de sine, tot ceea ce putea face era sd se abtina de la a sti pe toatl lumea. Tinjea sii se strecoare in camerele ei unde putea si dea frau liber stiri de agitatie prilejuite de informatiile senzuale pe care tocmai le primise, dar s4 plece ar fi insemnat o grosoliinie. Se agezii pe canapeaua mica din coll, sperand si nu tse alSture nimeni, dar, spre disperarea ¢i, cumnata ei veni fotins spre ea, In starea in care se afla, Abigail abia tolera flecdreala lui Margaret. ~ Cred c& cina a fost un succes, declari Margaret, in timp ce se striiduia si ig} aranjeze fustele infoiate. A fost deticios, minti Abigail, Era atlit de ametitd, incat ” nu ar fi putut spune ce anume li se servise. Vag, igi amintea cA bause putin vin, care galgdia 5i fermenta fn stomacul et gol. —Tocmai am auzit cele mat interesante noutafi. Marga- ret se aplecii spre ea. Trebuie sa fi le spun imediat ~ Ce s-a intamplat? Abigail aproape se alarma din cauza sclipirii vii din privirea lui Margaret. —Contele de Spencer s¢ va cdsatori din nou. intregul trup al lui Abigail deveni rigid. Contele era tatal iui James Stevens. Mentionarea tatdlui, atat de curand dupa 69intalnirea ei cu fiul sau nelegitim o umplu de panica. P un moment plin de frenezie, tot felul de idei ciudate fi Prin minte, fiiciind-o s& se ingrijoreze de faptul cd aparifi contelui la serata lui Margaret ar putea demasca bizarul plan. Cu unefort hotirat, inlaturd aceasti griji. Era imposibi cacineva sd stie cum isi petrecuse dupa-arniaza, iar ea trebui: 84 isi stpneasca tulburarea. Seama treptat ca nu infelesese semnificatia afirmatiei | Margaret, gi anume posibilitatea clisitorici contelui. Intreba:. - $i? — Ar fi perfect pentru Caroline. Abigail nu il intalnise niciodatd pe Edward Stevens, dar stia destul de multe despre ¢l, Era vaduv, Tocmai tncheiase anul de doliu dupa sofia lui. Cu treizeci de ani mai devreme, facuse doi fii bastarzi cu actrita Angela Ford, si mai avea Patru copii legitimi, acum, oameni maturi. Din moment ce hu era sigura de varsta lui, presupunea ca trebuie sa aib& cincizeci gi ceva de ani. ~Cinstit, Margaret, o dojeni ea, ce te face si iti imaginezi © asemenea partida? Margaret se uitd spre ea, ca gi cum ar fi fost 0 idioata. ~ Rangul si averea, desigur. ~ Desigur, murmura Abigail, museandu-gi limba ca si inabuge ripostele nepoliticoase. Dar Caroline are numai gaptesprezece ani, ~ $i un barbat matur ar putea fi exact ceca ce-i trebuie. Privirea lui Margaret ratici prin camera spre locul in care Caroline discuta vescla cu ciiteva prietene, si Abigail se lupta cu nevoia de a scrsni din dinji, Margaret spusese intotdeauna despre Caroline cA era mult prea driguta, prea incdntitoare, prea lipsita de inhibitii. 70| — Va fi mult mai bine si se casAtoreasca cu cineva de o | Virsa mai apropiati de a ei, insist Abigail. in plus, nu pot | sii inteleg cum un vdduv ar putea fi interesat de o fat care |este destul de tanard pentru a-i fi nepoatd. —Domnilor in varsta le plac sofiile tinere, Le gasese mult | mai obediente. $i mai ugor de disciplinat. ~Pentru numele lui Domnezeu, Margaret! mArai Abigail. Vorbesti de Caroline ca gi cum ar fi un céine de companie. Un valet trecu pe ling ele oferindu-le vin gi, nelinigtita, nestiind ce s& facd cu degetele in afari de a le inclegta in jurul gétuhai lui Margaret, Abigail ingfaca un pabar. Neafectatd de tonul ascutit al lui Abigail, Margaret continua: — Fetele trebuie si invete multe indatoriri de sotie gi cineva atat de..., ficu 0 pauza, cdutnd cuvantul potrivit, gi Abigail se tnéords in asteptare, atat de vivace cum esi¢ Caroline ar putea in mod evident profita de pe urma unui brat mai ferm pe care i L-ar putea oferi un sof mai matur. ~ Caroline va fi la adapostul unui excelent sof. Nu mai face atita caz despre asta, Dar deja isi pusese in gand s& vorbeasca cu Jerald imediat ce va avea ocazia. Desi nu ii stitea in caracter si era destul de modem, il fiicuse si accepte idcea ci o va consulta pe Caroline in legaturd cu orice propunere, cd ea fi va putea refuza pe pretendentii care nuo interesau. Cu o hotdrare pe care numai o fata de saptesprezece ani o poate arata, Caroline avea incredere in decizia lui gi era hotirdtd sd se cAsatoreasca din dragoste. Decizia lui Jerald nu fusese niciodata pe placul lui Mar- garet. Dupa parerea ci, Caroline ar fi trebuit s4 se cAsdtoreasea cu oricine i s-ar fi propus, fara si se planga, iar teama cea mai mare a lui Abigail era cd Margaret il va convinge pe Jerald s& nu isi respecte promisiunea pe care o fiictse. Dacd Jerald s-ar rizgandi, ar fi un dezastnu incalificabil. TISperiind si o contracareze pe cumnata ei cea aroganta, zambi. = Hai s4 nu ne agitim prea mult acum. Abia ne-am, inceput cautirile. Avem suficiente seri in care s4 decidem cine ar fi mai potrivit pentru ea. —Da, este adevarat, concluzion’ Margaret. $tii, in cazul in care contele nu se arata prea incAntat de Caroline, ai putea 34 te gandegti tu la asta. ~ Ce? icni ea. Ca gi cum s-ar fi putut csatori cu tatal lui James Stevens! Simpla idee era ingrozitoare! Puria o motiva si nege cu fervoare accasta posibilitate, aga ci se sili 54 pari nongalanté, Glumesti. — De ce ai spune asta? Care ii sunt intentiile? Ai doudzect. gi cinci de ani. Caroline este mare acum. Obligatiile tale fata de familie au luat sfargit. Intentionezi s4 te intorci la tara gi sa ifi traiesti tot restul zilelor ca o fata batrind? Cu siguranta iti doresti mai mult decat atat pentru tine, Abigail arunca o privire in jur, prin salon, Domnii isi terminaser’ tigdrile si vinul de porto si reveneau printre ele, asa cd incercd si se imagineze cAsitorité cu unul dintre ei, dar nu putea sa vada clar niciuna dintre variante. Dupa ce aflasc adevarul despre angajamentele intime ale unei sofii, se indoia ci va mai putea merge vreodata spre altar. Cu niciunul dintre barbafii din anturajul ei. Din dragoste, ar putea risca. Dar numai din dragoste. Soqul ei ar trebui sa fie o persoand energica gi spirituala. Care sd o atraga si sa o captiveze. Ar trebui sa fie cineva ca... cineva ca domnul Stevens, igi spuse ea, iar obrajii ei deja rogii devenira de un roz-inchis. —Nu stiu ce planuri am, consimti ea. In acest moment, ma eoncentrez asupra sezonului gi asupra viitorului lui Caroline. Dupa ce vom termina cu ceea ce este legat de ca, | voi incepe s& mi-I scbifez pe al meu. 72—Prea bine. Ma bucur ca ai decis sé fii injeleapta. Mar- paret o batu usor pe brat. Jerald fi-a facut un deserviciu | Ingrozitor cénd nu te-a obligat si te cisdtoresti dup... Vocea ei se stinse, in timp ce un alt grup de invitati igi fiicea aparitia. |Se ridica sa fi intémpine, dar nu inainte de a-i sopti: Am observat ca buzele tale sunt foarte cripate, Am un balsam minunat care te poate ajuta. S& imi ceri mai tirziu. | Margaret se indeparta, iar Abigail isi streoura mainile | sub rochie, stand pe ele ca si nu poata sa gi le treaca peste | gura. Nu isi diduse seama cA neincetat igi linsese buzele si ‘Ie atinsese cu varfurite degetetor, in timp ce se géindise la sirutarile domnului Stevens. Simti un val de furie impotriva lui Margaret pentru c& adusese in discutie subiectul cAsdtoriet in timp ce simturile ej crau inc riivasite din pricina domnului Stevens. Nu voia sii se gindeasci la barbati, la cAsatoric, la comportamente conjugale. Voia si se gindeascd numai la domnul Stevens gi la ceea ce infajigarea lui prevestea, gi nu voia sa o lase pe | Margaret si fi distruga reveriile pagnice. De-a lungul anilor, avusese numeroase discufii cu Jerald | gi Margaret cu privire la posibilitatea de a se logodi din now sau nu, Margaret pretindea c4 nu este normal ca Abigail si rimana singuri, si avea suficiente argumente, dar Abigail efigtigase intotdeauna. Educatia lui Caroline o finuse destul de ocupata, aga ca ideca unui sof gi a unei familii pentru ea insdgi nu inflorise niciodata. Acum Caroline crescuse, iar Abigail trebuia sa recunoascd, invinsa, ca Margaret avusese dreptate. Ce trebuia si faci? Nu putea sa isi piardd vremea pe mogia de la fara a jui Jerald Marbleton, fara sd aiba alte indatoriri si res- ponsabilitin, . Casatoria era singura posibilitate pentru o femeic de conditia ei. Dar, in lumina cunostin{elor de curand aflate, nu 73vedea cum si-ar fi putut alege un soft. Orice decizie era imposibild. Prin comparatie cu domnul Stevens, orice alt barbat pe care fl cunoscuse vreodatd pirea in mod evident lipsit de energie — si, prin urmare, complet neacceptabil ca potential pretendent. in doar cfteva ore, gusturile ei se schimbasera. In aparenta, acum fi pliceau barbatii libertini si care actionau fra restrictii. Niciunul dintre cunoscutii ei agezati, plicticosi nu ar fi fost de ajuns. Dorea condiment, gi caldura, si genul de dorint& intensi pe care o simfea cand gi-l amintea pe domnul Stevens, Cum ar putea sa descopere un asemenea tip in mijlocul unei multimi atat de neputincioase, era un mister pe care il va descifra alta data, Caroline ajunse repede langa ea, 0 aparitie plicutd in satin alb si dantela roz. Plina de veselie, o intreba: —La cg te gandesti? — Cina a fost excelenté, minti din nou Abigail, iar petrecerea este fabuloasi. —Nu peirecerea, prostu{o, spuse Caroline. Ce spui despre tinerii care au venit in vizita? —Oh, scuzi-mi. Abigail zimbi. Banuiesc ca intentionezi ef analizezi aspectele cw adevarat importante ale seri. — Exact, riispunse Caroline, zimbind La randul ei. — Sa vedem.., Abigail privi pe ascuns spre locul unde era ingrimidit quartetul de tineri elegant, voinici. Lumea lor era mici, gi pretendentii se cunosteau intre ei. De obicei, erau prieteni care frecventasera impreund scoala. Toti proveneau din familii aristocratice, cu o impecabili educatie si o avere considerabila,; probabil c4 toti aveau titluri de noblete, aga cA oricare dintre ei ar fi fost un Sot potrivit pent Caroline, Dup4 o examinare severa, Abigail declari: ~ Cred ca sunt destul de atrasi de baiatul cu par negru. 74— Este un drigut, nu-i aga? Numete lui este Charles. Caroline suspind cu o afectiune atat de plina de dulceata, incdt Abigail abia isi putea ascunde icdntarea invidioasa. Cat era de minunat 54 asisti la asemenea aventuri romantice. — Este ineantator, aproba ea. — Mi-a ceral si mergem sa célarim maine dup&-amiaza. De fapt, toti m-av invitat sé merg intr-un loc sau altul. Ag putea? ~- Desigur, consimpi Abigail. in fetul in care curg invi- tatiile, banuiesc ci vom fi nevoite si programam nenuma- ratele invitatit. — Este 9 idee minunati. Voi incepe sa le fac maine la prima ora. ~ Si mai cred c& ar trebui si accepti cat mai multe ~ Voi incerca 34 strang cét mai multe. Caroline rase plicut, $i ochii ei albagtri stralucira, Discutasera aceste modalitati de ai face curte de sute — poate mii ~ de ori, i Abigail era botiraté si mu o lase pe Caroline si igi concentreze prea repede atentia asupra unui singur admirator. Cunoscand-o pe Caroline, niciunul dintre admiratori nu 7i va putea rezista si ca va primi multe oferte, asa ci Abigail insista ca sora ci $4 afle ct mai multe lueruri despre toli candidaqii, gi, prin urmare, sé aib’ ocazia sa facd cea mai buna alegere. — Ce sarcini tristi trebuie si fie, mention’ Abigail in eluma, s4.decizi cum sé iti umpli zilele cu un baiat dragut, apoi cu altul. « — Este o povara grea, replici sora ei, dar sunt gala s4 infrunt provocarea. Sosira alti invitati, printre are doi tineri, si Abigail facu un semn cu ¢apul spre ci. — Grupul tiu de flacdi tocmai a sporit. — Oh, blondul este adorabil.— Du-te. Abigail chicoti, in timp ce o ajuta pe Caroline si se ridice in picioare. Striluceste! — Aga voi face! Se indeparta, maiestuoasd ca o regina, gi, in timp cc 0 privea, Abigail simti un fior de tristeje. Oare gi ca fusese la fel de inocenta? La fel de vesela gi fara gniji? Propria-i icgire in lume era o amintire vagi de dansuri, rochii si peireceri, dar vedea totul printr-un filtru incetosat de trecerea anilor. Avusese aceleasi speranje mari pentru viitor, dar niciuna dintre ele nu se transformase in realitate $1 tocmai recunostea ci ajunsese si se mulfumeascd cu foarte putin. Fara familie sau o casa a ei, mai degrabé exista, in loc SA traiasea, silita si se bucure, prin substituire, de cilitoria plind de succes a lui Caroline spre cdsAtorie, in loc sii parcurga singura acest traseu. Cum se intimplase de se trezise in aceasta situatie? Se simfea batrand si epuizatd, o femcie anosta, lipsita de interes, coplesitd de nemulfumiri. Desi avea numai douazeci gi cinci de ani, sim{ca ca are o sutd douazeci si cinci Fi, analizindu-si viata, imaginea cra teribil de deprimanta. Ce destin o agtepta? Ce se va intiimpla cu ea, dupa ce Caroline se va cdsiton? Perspectivele erau atit de descurajante, incét nu mai suporta o alta evaluare personala, asa ca igi abandona locul sigur din colt si trecu prin multimea de invitati, sperind ca activitatea 4 ii tind reflectiile tulburatoare la distanya, dar, indiferent cat incerca si isi atenueze nelinistea, nimic nu o ajuta. Incet, se deplasd in josul salonului, spre camerele mai intime din spatele casei, si se strecura in biblioteca lui Jerald, binecuvantind singuratatea. Dar, in timp ce uga grea se inchidea, igi didu seama ci nu era singuri. Un barbat necunoscut sedea in umbra din spatele biroului. Se intoarse cu fata spre ea. 16James! Aproape cd strig&, dar reusi sa inghit& numele gi fu bucuroasa, pentru cA domnul era James Stevens ~ aga cum ar fi aratat acesta peste alti dowazeci-treizeci de ani. Dupa aseménarea izbitoare nu putea fi decat tatal lui James, faimosul conte de Spencer, Edward Stevens. Avea aceeagi grafie, aceeagi agilitate, fafa incdntatoare gi ochii pdtrunzatori, desi ai fui erau cAprui, nu albastri. Parul inchis se potrivea si el, numai ci era presdrat cu suvite gri. Un birbat atrag4tor, genul care devine mai atragator odata cu trecerea timpului. — Daca sunteti atét de buna, spuse el cu 0 voce identici cu cea a fiului sau nelegitim, vreti si deschideti uga? $i va rog sia faceti destul de repede. Solicitarea cra politicoasa, dar era in mod clar un ordin, jar ea se grabi sa il Indeplineasca, — Scuzele mele. Deschise uga larg, cat de mult ii permisera balamalele. Nu mi-am dat seama ci este cineva in camera. ~ Adevirat? — Da, adevarat. Era intata de neincrederea Ini ostentativi. De ce ag fi veut, in mod intentionat, si ma inchid cu ... Apoi, igi aminti scurta discufie pe care o avusese cu Margaret gi injelese. Un numiir mare de femei necisitorite plinuiau sd fl intilneasca in particular $i el nu igi putea permite si fie surprins cu niciuna dintre ele, altfel s-ar fi iscat un scandal de nedescris. —Sincer, Lord Spencer, spuse ea deschts, nu mi asteptam 34 fie cineva aici. — Ma cunoasteti? — Am auzit vorbindu-se despre dumneavoastra. Dupé o evaluare precauta, el afirma: 4 — Vad ca incercati $4 ma puneti intr-o anumita situatie. Doream numai s& scap de multimea de invitafi. i]~ La fel gi eu. Cu fiecare sezon monden, am tot mi Pufini lolerantd pentru asemenea nebunie — Si eu simt Ja fel. ~ Ah... un spirit inrudit. Ea zimbi si cand el fi rispunse tot cu un zimbet, ini ei se topi, Cu acele gropite in obraji si cu aerul zburdalni¢ din priviri — atat de asemanator cu al fiului sau —, ce femeie ar fi putut riméne de piatra? Emana un parfum pretios, ¢: ii didea 9 senzatic de intimitate si incredere, in loc si se simta ca si cum ar fi fost doi straini. — Daca detestati atat de mult asemenea afaceri, intreba ea, de ce sunteti aici? —Nu intentionam sa vin, dar fiul meu a insistat, —Fiul dumneavoastra? Intra in panic si, fara sd se poatad stipdni se witd in jur, la gandul cd James Stevens ar fi putut icgi din spatele draperiilor, — Da, singurul meu fiu, Charles, a vrut sa fie prezentat lui Lady Caroline. Oh, acel fiz! Pulsul ci se domoli, ajungand aproape de ritmul normal, Fiul Jui legitim, Charles, era unul dintre invitati, iar Abigail injelegea de ce contele fl reclama ca pe singurul siu fiu. Dar nu putea s4-si stivileascd un val subit de pdrere de rau care 0 ficu s& blesteme inalta societate gi toate regulile ei. Cum era oare pentru conte si fie tatal unui birbat minunat precum James, gi s fie obligat s4 nege existenfa lui de fiecare data? Cum era pentru James sa fie progenitura acestui aris~ | tocrat plin de viaji, iscusit, dar legdtura lor de singe sA fie continuu pusa sub semnul intrebarii’? Cum putea sii fic relatia dintre ei? Obignuinfa o fiicu si isi pastreze zimbetul pe fara, in timp ce ii intreba: —Cum a reugit Charles s& vii convinga? 78~ M-a tarat afar din casi, — Lovind gi strigdnd? ~ Mda, oricum, mormaind gi bodoginind, recunoscu el. Am refuzat sa apar la cind, dar a fost neclintit in hotdrarea de a participa la gala. Se deplasa spre dulap, tuna intr-un pabar coniae gi in altul sherry, apoi se apropie de ea i ii oferi vinul. Ne-am mai intalnit’? — Nu oficial. Sunt Abigail, sora mai mare a lui Lady Caroline, ~ Aga deci. O studie cu curiozitate. Nu cred ca va amintiti, presupun cA nu, dar am petrecut © saptimana la Marbleton cand erafi o fetija de dear opt-zece ani_ Doamne... cum zboara timpul. ~ Da, cu sigurantaé zboara. Tocmai ajunsese la aceeagi concluzie ingrozitoare, acesta fiind, de fapt, motival pentru care igi ciutase refugiul in bibliotecd. Avea nevoie sd se adune, inainte de a-i infrunta din nou pe invitati. Fiul contelui ~ fiul siiu nefegitim — starnise prea multe furtuni in inima ei. ~ Nu v-am mai vazut pe aici... — Nu, am stat la fara dupa ce mama a murit. Am fost ocupatd cu supravegherea personalului lui Jerald gi, find gi insojitoarea lui Caroline, nu am mai ajuns la Londra. = $i nu y-a lipsit absolut deloc, sunt sigur de asta. ~ Absolut deloc. El suspina, — Pur 51 simplu, nu pot si m4 hotirisc si m4 intore la petrecere. Uimind-o, o intreba; Nu afi vrea sii va asezati, in timp ce ne servim bauturile? — Mi-ar plicea foarte mult. Remarca oportunitatea. Singuratatea era de apreciat, dar gi mai importanta cra posibilitatea de a afla mai multe despre tatl lui James Stevens. Cine era Edward Stevens, acest barbat 79care o sedusese pe mama lui James, actrita, gi care o las: fird si se césdtoreascd cu ea, singurd, cu doi copii mici in erija? Se indrepti spre gemineu, spre locul unde se aflau doud_ scaune, dar contele merse in jurul biroului gi se ageza in. spatele baricadei masive de mahon. —Mé§ indoiese cf Jerald se va supra, declari el, gi regret s& spun c&, dacd se va intampla sd treacd cineva pe aici, vor trebui sd fie cit mai multe piese de mobilier intre noi. Ea rase. ~ Dac nu sunteti atent, voi crede cA imi puneti la indoiala intentiile. — Ale dumneavoastra st ale tuturor celorlaiti, sopti el dezgustat. [mediat ce cuvintele ii iegiri din gura, obrajii lui devenira de un rosu-aprins, Ienati-ma, Lady Abigail. Nuam vrut si sune aga de dur. ~Nueste nicio problema. $i, vi rog, spuneti-mi Abigail_ — Daca imi vepi spune Edward. — © voi face. fi placea felul lui de a fi, neprotocolar, direct. Am auzit cf ai iesit din nou in lume. Doamnele sunt deranjante? — Mai rau! Nu pofi sa iti imaginezi... Isi reprima un tremur de dezgust. Am fost cdsitorit timp de douazeci 51 opt de ani gi acum, c4 sunt viduy, toat& lumea presupune ca imi voi pune pirostriile pentru a doua oara, Imediat, = Ceea ce, in mod evident, nu doresti s4 faci... —De parci ag vrea si sar de dowd oni de pe aceeasi culme! Bruse, se opri, rogind din nou. larté-ma. Nu stu ce mi se intémpld. Nu imi da atentie. In fata dezvaluirilor uimitoare despre cfsitoria sa indelungata, ea rimase muta din cauza informatiei primite, Ce se mai distra cu birbatii din familia Stevens! 80— Este in regula dacé suntefi un pic dezorientat, il alinad ea. Nici eu nu pot s spun ci acestea sunt cele mai bune zile ale mele. in fond, ma ascund aici cu tine. El chicoti la aceasta afirmafie. Poate ca este clima cea care ne tulbura. — Da, haide s& dim vina pe vreme, aproba el in mod agreabil, desi, fn cazul meu, poate ca este din pricind cd nu intrasem pe us2 nici macar de cinci minute, $i cumnata ta mi-o gi prezenta pe Caroline, dezvaluindu-mi 0 mulfime de detalii despre ea. Nua facut asta! ~ Asta a facut! Acum gtiu toate aminuntele legate de dota sa, pind la ultinul banuy. — Ce stinjenitor! I-am spus lui Margaret sé te lase in pace. ~ Micar cineva din familia voastra are un pic de bun-simt. Se lisa pe spate, plictisit gi exasperat. Fara suparare, Abigail, deoarece Caroline este o fata adorabila. Dar este o fata, pentru numele lui Dumnezeu! Si ag putea spune acelagi lucru gi despre tine, indiferent de fanteziile care iji tree prin cap. Spuse acest lucru cu o asemenca vebementi, incit ca nu Se putu opri si nu rida. — Asta este foarte bine, pentru ca nu sunt in cdutarea unui soy. - Probabil ca esti singura femeie din Londra care nu 0 face! Am cincizeci i sase de ani. Ce gandese oare oamenii? — Nu gindesc, Edward, rispunse ea cu blandete, bucurandu-se de ocazia de a-i spune pe nume. ~ Aici ai dreptate! El privi lung spre foc. imi lipsese anumite lucruri pe care le fiiceam, de exemplu, si merg la teatru, dar nu mai suport si fiu vanat oriunde'ma duc. Ai vreo recomandare inteleapta? 81—Nu am. Ma intrebam cum vom proceda eu si Caroline. Caroline plinuieste tot felul de distractii gi petreceri, dar Jerald este un om ocupat, aga cd nu ne putem astepta sa ne insofeasca. Ramaseri ticufi, savurand bauturile, simfindu-se bine unul in compania celuilalt, Cu toate astea, Lord Spencer ¢ privea gi, cind tensiunea din sprincenele lui slabi, ea stiu ca trecuse un fel de test la care fusese supusii. —Am o idee, spuse el. — Ce idee? — Charles este interesat s4 o insojeased pe Caroline la diverse evenimente. Noi doi i-am putea urma ca insofitori. in felul acesta, as putea frecventa o parte din distractiile mai interesante ale sezonului. — Ai avea o femeic la bratul thu, observa ea ganditoare, © iar asta nu te-ar constrange la nimic. Evident, cugetand putin, venea in sprijinul sugestici lui nemaiauzite. fn lumina lucrurilor pe care le fiicea pe ascuns lunea gi joia, ar fi trebuit si fugit disperata din sfera lui de influenfi, dar nu putea si adopte varianta mai inteleapti de a riméne la distanji de Edward Stevens. Aproape impotriva vointei proprii, era atrasa in cercul creat de James si Edward Stevens. in curand, va fi prinsi acolo, incapabila si se miste intr-o directie sau alta fara a se lovi fie de tata, fie de fiu. Este gresit, gresit, gregit/ striga 0 voce intertoara, dar ca fi ignora repede atentionarea. Viitoarea ei asociere cu Ed- ward nu putea fi prevenitd sau modificatii. Farii sf se poati opri din alunecare, spuse: — Voi fi bucuroasa si te am drept insofiter. Zambetul lui gi al ei pecetluita legatura. Acum erau prieteni, asociati, conspiratori impotriva tuturor parintilor si fiicelor nerdbdatoare ale inaltei societaji, Cu mai multa 82incantare decat s-ar fi cuvenit sf simtd, abia astepta si se cunoascd mai bine gi sf giseasca metodele diabolice pe care le putea folosi pentru a obtine informatii despre James. Intarziasera prea mult, aga ca se intoarsera la petrecere. Separat, Nu au mai avut o alti ocazie si igi vorbeascd, dar Abigail se uita din cfnd in cind spre el, iar Edward 0 privea la randul lui, ca gi cum ar fi impartagit un gest intim. Era aproape trei dimineaja cand ajunse in camera ei. Dupi ce se dezbricd repede, isi trimise servitoarea obosita laculcare, apoi se strecura intre cearsafurile racoroase. Fiind ea insagi foarte obositi, credea ci va adormi imediat, insa se zvfrcoli gi se riguci, aga cum ficea in fiecare sear de cand il intlnise pe James Stevens. Isi tot amintea cum dorise s4 0 sirute, oft de aproape fusese si ti spuni da. Stai in fafa oglinzii. Complet goald, ti spusese el, intr-un mod att de senzual, inct igi dori si facd tot ceea ce fi cerea el. Vreau sa ifi atingi sdnii... sa ifi apesi sfarcurile... Tulburaté de imaginile intunecate, arunca intr-o parte cearsafurile gi se indrepta in varful picioarelor spre oglinda. Era o luménare in apropicrea ei $i se gandi sd o aprinda, dar, pur 5i simplu, nu putu. Razele lunii straluceau prin fereastra gi ofereau mai mult decdt suficienté lumina pentru comportamentul ¢i socant, Mult timp, se uit la imaginea ci reflectaté in oglinda, incercAnd sd se vada aga cum ar fi facut-o James Stevens. Ca pe femeic. Ca pe o femela ispititoare. incet, igi desfiicu panglica din fati a cimasii de noapte; apoi, inainte de a-si aduna suficient curaj pentru a se opri, o trase de pe un uméar. fn umbrele argintate igi vizu sfnul. Era drigut, rotund, bine proportionat. Aerul rece fi ridica sfarcul, iar ea urmani cu fascinatie ridicitura, care devenea din ce in ce mai dura. Cu grija, ca gi cum ar fi observat pe altcineva, ridicd mana, fi inconjuri greutatea, cintirindu-i consistenja. Apoi, cu blindeye, ii acoperi centrul cu palma. 83Sfarcul se contracta intr-un mod iritant care o intriga. Cumeticulozitate, se delecti cu senzatia neasteptata, lasand-o | si se insinueze Inainte de a-gi pune degetul gi unghia pe varful — ridicat. Constiincios, tandru, il strinse foarte usor, iar gestul ii provocd © asemenea tulburare in tot corpul, incat igi lisa maina in jos, ea si cum ar fi ars-o. . Se repezi Inapoi in pat gi se ascunse sub cearsafuri. Pulsul ii gonea, iar sfarcurile ii frematau cu fiecare bataic a inimii. isi simtea sAnii grei gi mult prea tari pentru piclea in care erau pringi. $i totul doar din cauza unei simple atingeri! Tinjea sii se atinga din nou! $4 continue pana cind... nu stia pani cind! De teama ca nu cumva tentatia si o ispiteasca din nou, igi vari ambele miini sub perna si le tinu acolo ~ fara rautate — toatl noaptea aceea nesfarsita, lipsita de somn,ames se indreptii spre usa casei inchiriate de Lady Abigail. Asa cum hotdraserd, era descuiata. Pagi induntru, apoio inchise repede, Jasdind restul lumii de cealalti parte. Singur in hol, igi scoase in graba haina si urcd scirile, mult mai neribditor decat ar fi trebuit sd fie. Patru zile! Trecusera patru zile de cdnd o vizuse ultima oar’ si, ca un barbat innebunit, igi petrecuse aproape fiecare secunda gandindu-se Ja ca, Dorul lui pentru ea era total nepotrivit cu realitatea situatiei lor, dar, cu toate acestea, nu se putea controla. Gandul ii zbura la ea in cele mai ciudate momente, intrebandu-se unde putea fi, ce facea. In timpul noptii, incerca sf se concentreze asupra veniturilor pecuniare, mancare 3 hauturd, pe jocuri si clienti, divertisment, dar de cele mai multe ori ramanea cu privirea in gol, imaginiindu-si-o in patul ei. Parcd vedea aievea, in amanunt, cum ¢ra dormitorul et, ce camaga de noapte purta, cum arata fara ea. Din cauza acestei stari de confuzic, pierduse o mic de lire la-un joc de cArti—o sum pe care rarcori o paria— numa pentru ci nu isi putuse concentra atentia. Pierderea ii era atit de neobisnuité, incét fratele lui, Michael, i] intrebase daci se simfea bine, dacd nu cumva muncea prea mult gi avea nevoie de o vacan{a. 85CAnd o insofise pe mama !ui la teatru, nu aruncase nicio Privire spre scena. In schimb, cercetase continuu celelalte loje ca un om lovit de dragoste, sperand ci Abigail Weston ar putea fi prezenta si cd ar fi suficient de norocos sd fi arunce o privire. Era o nebunie! Cu toate astea, aproape ca zbura pe trepte in sus, teribil de emotionat. Orele chinuitoare se terminasera in sfarsit! Din cine stie ce motiv, continua si isirepete ca exagerase dorinta lui pentru ea, cu mult peste ceea ce era real, $i isi spunea ca o a doua intalnire ar stinge setea pe care 1-0 provocase. Amintirea evenimentelor de joia trecuta trebuia si fie incorectd i, in momentul in care o va vedea din nou, aceasti dorinjé chinuitoare, pustiitoare va fi ugor ostoita gi igi va da seama cA nu avea nimic deosebit care 24 il facd prizonier. Cu toate astea, cind intra in salonul ci, fu nevoit sa recunoasea faptul cA rationamentul lui grijuliu construit era absolut un nonsens. Inima fi tresari la vederea ei. Era ceva legat de femeia asta care fi stérnea fantezia, asa cum nu o mai faicuse nimeni inainte, O dorea cu disperare gi dorea si meargi mai departe, spre viitoarea lor legdtur’ carnala. Simtea deja ci aceasti nevoie bizari putea fi impacatt doar printr-o posesie completa, In cealalt parte a camerei, ea stiitea in picioare linga fereastra. Lumina soarelui se strecura printre nori gi inunda locul fn care se afla, scdldAnd-o intr-un halou de lumina de culoare chihlimbarie. Purta o alta rochie, de un verde-inchis, dar materialul acesteia cra mai ugor, {esut cu un fir exotic care stralucea in ape argintii atunci cand ea se migca. Culoarea intensifica umbra de smarald a ochilor et, facdndu-i $4 para. eterici, misteriogi, ca si cum ar fi putut vedea mai mult decat ar fi trebuit. Pielea ii era translucid’, iar obrajii si buzele rogii. lar parul,,. 86Si-l lasase desficut! It admira fiird nicio retinere. Masa aurie se revirsa libera, iar varfurile cirlionfate ii mingaiau soldurile. Ca un compromis, le legase lejer cu o panglicd verde, Furios, cantiri ce insemna acest gest. Era un fel de capitulare, un semn, un indiciu al increderii. in timp ce se intreba ciit de departe putea s& o impinga in timpul lectilor, coapsele i se incordari, pantalonii devenind dintr-odata incomozi. Cu o singuré miscare a mainii, panglica ar putca disparea, guvitele mitisoase ramanand la discrejia explo- rarilor lui nestingherite. Nervii ii tremurau la ideea de a-gi trece degetele printre ele. Cu un fel de neliniste nebuneasci, si-o putea imagina pe patul mare din propriul lui dormitor—un loc intim in care nu permisese niciodata accesul iubitelor sale! —, intinsd sub el, cu suvitele blonde ristirate pe peme. Ce spectacol ar oferi! Cfind el intra in salonul confortabil, ea era atat de prins& in efortul de a-si masca emofiile, inct, pentru un scurt mo- ment, fl privi fugitiv, superficial, ca gi cum |-ar fi agteptat pe el sau pe oricine altcineva. Cu toate astea, indiferenta ei dura doar o clip; apoi ochii ei se umbrird, sprincenele ei drigufe se curbarii pline de griji, degetele nclinigtite frimfntara o batista, — Bund, domnule Stevens, spuse ea cu 0 voce aspra care intotdeauna reugise sa fl excite. Ma bucur atat de mult cd ai venit. — La fel $i eu. Ezitand, el ficu cativa pasi prin camera. Ca gi data trecutii, inchise usa gi o incuie, ramanind amindoi inchisi induntru, fara sisi facd cu adevarat griji in legaturd cu eventualii intrugi. ci plicindu-i plusul de intimitate pe care 0 presupunea usa ferecata. Dorind si extindd salutul de bun venit, el zibovi, agezind languros mapa cu desene pe masa. in timp ce se aplecd pentru 87a face acest lucru, isi pistra privirea fixata pe a ei. Asa cum se intimplase gi in celelalte intilniri pe care le avusesera, simfca cA o cunoaste de o sutd de ani, ca si cum ar fi putut patrunde prin peretil decentei care ii separa, ajungind direct in inima lucrurilor care o nelinisteau. — Esti tulburata. — Cred ef sunt. Eu... Ea incered si zambeascd. Ar fi foarte nepotrivit sd spun cd sunt teribil de ugurata ci, in sfarsit, esti aici? Deci... gi ea simtea aceasté senzatie puternica de conectare gi agteptare. Poate cA nu era singurul care isi petrecuse zilele visind cu ochii deschigi, zvarcolindu-se pe o saltea goala. Se confesa: —M-am gindit la tine. Nu m4 puteam opri. ~ Nici eu... si ma gandesc la tine. — Parl tau... Rosind, ea igi netezi timplele cu o incercare incongtienta dea indrepta ceea ce nu trebuia sa fie indreptat. Ca si cum ar fi mirturisit un pacat oribil, spuse; — Nu |-am imai lisat niciodata liber... pentru nimeni altcineva, .. — Dar ai ficut-o pentru mine. Un val imens de speranta se ivi la suprafata si se indla sub furtuna excitdrii care se stamea in fiecare parte a fiinjei sale. Parul tu este foarte frumos. Ji esti foarte frumoasd. Era evident ci era flatata, dar gi surprinsa, $i e] injelese ca niciun alt barbat nu ii mai facuse un compliment pana atunci. — Multumesc, sopti ca, excesiv de emofionatd, apoi se indrepti spre dulap. Am pregatit ceai, dar m-am gandit cd nu esti genul de om care bea ceai, nu-i asa’? Poate cd vrei coniac. As fi bucuroasa sa... Se indeparta, sporovaind intruna. Agitatd gi terniitoare, igi pierduse aplombul imperturbabil, iar el 0 privea curios, 88in timp ce ea se invartea printre sticle fird sa ii acd gura, ‘Tacut, el veni in spatele ei, atat de aproape, incat parfumul si mirosul de lavanda al sapunului ci i-au umflat nirile. Miji ochii si inhaldi prelung, permitindu-gi sd se lase coplesit de aromele care o fiiceau unica. Se dadu si mai aproape. Rochia ei ii acoperi cizmele. Prin haine, picioarele lui, cu degetele ascunse de tivul ei. erau constiente de ale ei. Se intinse, acoperindu-i mana ocupati, oprind-o cu o atingere blanda. — Calmeazi-te, ii sopti el peste umar, cu pura langa urechea ei. Respirajia calda ii trecu usor peste lobul urechii, spulberand parul de lingd gat. Ce te-a adus intr-o asemenea stare? Fara sé vrea, ¢a se infiord, apoi se intoarse si il infrunte. — Totul s-a schimbat. Aceste intalniri vor fi foarte dificile. —Dece? — Nimic nu este aga cum m-am asieptat. Ease risuci, 0 coapsa de-a ei ajungand intre coapsele lui. Desi numeroasele siraturi de haine ofereay o pavaza suficienta, el putea simfi forma gi substanfa trupului ei, Membrul i se intici, tinjea s4 o atraga Minga el, pentru a alina o parte din presiunea subitd, ins se striduj si se abtind. Gisi o metoda mai inocenta, odihnindu-si o mand pe talia ei subtire. —ince fel? — Toate astea sunt mult mai personale deceit imi ima- ginam. $i fizic, Credeam cA doar vom... vom... Privirea ei clizu pe buzele lui si poposi acolo. O cuti fi aparu pe frunte, gi el infelese motivul supararii ei. Aga cum banuise de la inceput, arsita trupului ei depasea cu repeziciune vorbéle. In mod remareabil, ideea nu-i stamea mindria pe care o anticipase. Arita atat de nefericitd, stimitd, confuza, $i lui fi parea foarte ru pentru starea ei. L Cuorice alta femeie din cercul lui, ar fi insistat imediat, dar intre ei se instalase o camaraderie ciudata. Afectiunea pe 89care o avea pentru ea depisea porninie lui masculine, impingandu-l si 0 protejeze gi s& 0 apere, in loc sa profite. Nu ar fi putut s& fi facd niciun ru, nu mai mult decat ar fi putut sd isi taie bratul drept. — §$tiam ¢ lucrurile vor fi dure pentru tine, admise el. — Stiai? — Da. El zambi spre ea, atenfia ei riméndnd fixata pe gura lui. Poate ci am mers un pic prea repede data trecuta_ —Nu, Nu este vorba despre asta. Cu un efort imens, ea isi muta privirea spre sticlele cu bauturd, intorcdndu-se cu spatele spre el. Banuiesc ca va suna destul de riu, dar simt o nevoie acuta de ceva mai mult decit de cuvinte. Trebuie si experimentez ceca ce imi spui. Dorese sd infeleg cum se simte o femeie cand un barbat... cand cl... Rogeata ii aparu pe sumer gi i s¢ ndica fn obraji. Oh, sunt dezastruoasa! se planse ca, iar cl nu se putu opri sa nu chicoteascd la aceasti afirmatic, ~ Este destul de normal. — Ce anume? SA gindesc si s4 ma port ca o femeie destrabalata? —Nu. El chicoti din nou. Este normal si fii curioasd, Cu ambele mini pe talia ei, el o manevrd pind cind ea ajunse din nou cu fata spre el, fara nicio tragere de ini, desi pirea ca este fascinaté de partea din fafa a cimiagii lui. O femeie are nevoie de stimulare sexuala la fel de mult ca un barbat, ii explicd el. Corpul téu a asteptat atatia ani. Pur gi simplu ai devenit constienta de el pentru prima oard. Aceasta situapie te nelinisteste, dar o vom infrunta impreuna. — Vreau si ma sdrufi, sopti ca, cu genele coborate. Cu limba in gura mea. Aga cum ai sarutat-o pe Lily in desenele erotice. Un mormiit plin de frustrare igi feu loc spre suprafati. {fi oferea pasul de inceput spre ceca ce sperase sa primeascd 90de la ea, aga cd nu se putea opri sf se intrebe daca nu cumva innebunise cand ii raspunse: —O si vorbim despre asta. Brusc, el isi didu imediat seama cA nu asta trebuia sa rosteasea. Ea injepeni, inrogindu-se si mai mult, apoi se intoarse spre dulap. — Oh, nu iti doresti! Nu ma gasesti,.. Apdsdndu-si cu miana obrajii fierbinti, gopti: Gandul acesta nu mi-a treeut niciodata prin minte! Sunt atat de stinjenita! — Nu, milady, nu. El isi puse miinile pe umerii ei. Era o imbratisare foarte placutd pentru ea, cu spatele sprijinit de pieptul lui, cu fundul agezat pe erectia sa. Nu mi-ar plicea nimic mai mult decdt si te sarut, dar esti fecioard gi ne sedldam in ape periculoase. Trebuie sii fim amandoi constienti de adancime, inainte de a ne afunda... Las afirmatia neterminata, dandu-i parul intr-o parte, Ceafa ci mitasoasa il chema. Aplecindu-se, igi odihni buzele pe piclea moale, fierbinte si zabovi acolo, gustind, mirosind si mugcand pani cand pielea ei se infiord. Abia respirand, ca intreba cu ezitare: — Prin urmare, ma doresti? — Foarte tare. Auzindu-| admi{and, rasufla ugurata, apoi el adauga: Dar cunosc mai multe in aceasta directic. Si imi dau scama unde ne-ar duce sdrutirile. Totul poate scipa cu ugurinja de sub control, asa ci ai nevoie de mai multe informafii ca sa iti dai seama cu adevirat ce se intimpli. Lisa in jos minile pentru a-i inconjura mijlocul, inlintuind-o, dar nu prea strans, adorand felul in care se potrivea att de hine in cercul bratelor sale. — Desigur, ai dreptate, spuse ca, cu un ras tremurat. Nu m-am gindit mai departe. Numai ci am fost atat de abatuca, Parea ca gi cum ar fi trecut © vegnicie de joi si am atit de multe intrebdri si-fi pun... Se opri. Oh, imaginatia m-a innebunit! 91~ Sunt convins, fi siruti parul, obrazul, incurajat de modu! in care ii accepta imbritisarea, ca si cum ar fi fost cel mai norma! lucru din lume. Vino $i stai lnga mine. Trebuie sa vorbim. $i sd ne uitdm la alte desene. ~Da. Ea merse spre canapea, in timp ce el tuma coniac, apot se apropie gi fi didu paharul. ~ incearca asta. Te va domoli. —Nu ered ci mi va ajuta cu ceva. Totusi, intinse spre pahar o mana tremuritoare, Degetele i se strinseri peste ale lui, in timp ce el ii ghida mana spre guré. Accept o sorbitura lunga, apoi se infioré sub senzatia ce Ti ardea gatul. Ochii fi lacrimara. — Este ingrozitor. Se cutremuri. El lua o inghititura, agezindu-gi buzele in locul atins de ale ei, apoi i fntinse din nou. ~Incd 0 data. Aga cum flcuse el, ea rasuci pahanul pentru a bea din acelagi loc. O eleva priceputd, Lichidul alunecd mai ugor a doua oara. Se relaxa deja; tensiunea fi piirisi umerii, dunga dintre sprancene disparu gi ea. —Inca una, insist’ el, gi ea ficu ceea ce fi ceruse, golind continutul. Suspind, apoi chicoti. —Deci, acum am devenit nu numai o desfrinati, ci si 0 persoani care bea in timpul zilei. Ai un efect fascinant asupra caracterului meu, domnule Stevens. El ridicd din umeri, spunand in mod filosofic: — Cateva obiceiuri rele nu au ranit niciodata pe nimeni. Fac 0 persoand mult mai interesanta. = Mi gindeam ci vei spune ceya de genul acesta. | Alcoolul putemic adusese o roseafi in obrajii ci, iar buzele ei erau gi mai rosii. Erau pline si umede si se uita lal 92 /cu ochi larg deschisi, cu un farmec inocent, incat tot ce putea face era sd se abtina sa ingenuncheze in fafa ei gi si o riistoame pe canapea. Dar, pentru prima oara in viata lui mizerabila, se comporté cum trebuie, in ciuda poftei crescdnde, temandu-se cd, dacd ar incepe sd o sirute, nu ar mai putea niciodata si se opreasca. Se ageza ldnga ea, mult mai aproape decit statuse in timpul primei intalniri gi atingdnd-o cu intreaga lungime a corpului sau: brate, solduri, coapse — toate erau conectate. Lucrurile sedpau de sub control mult mai repede decat putea el si prevind, Fantezia ajungea s4 nu fie realitate, Fa cra animati gi entuziastd, cu adevarat nerabditoare si ajunga cu lectiile lor la un nivel mai fnallt, iar singurul obstacol in calea ruindrii ei era simtul lui de onoare atat de putin folosit si aproape de nerecunoscut. Cine s-ar fi gandit? Aflat pe un teren complet nou, pe care il simfea cum ii fuge de sub picioare, se grabi si apuce mapa, avand nevoie si s¢ agate de ceva tangibil. ~ Hai si ineepem, bine? —Hai. M-am simtit coplesita, intrebindu-ma ce va urma. Ridicand coperta, scoase teancul de pergamente $i il asezi in poala. Opri primele doud imagini, aruncand doar o privire rapid spre nudul de la inceput al lui Lily, apoi spre al doilea in care ¢l i se aldturase lui Lily pe pat, dar se grabi spre al treilea — desenul in care experimentau acel sArut intim. Savurand un alt desen, ea studie corpurile intinse, unghiul coapselor lor, degetele lui stranse in jurul sfarcului lui Lily. Apoi, aparent multumitd, il aruncd pe masa gi se intoarse spre al patrulea descn inainte ca el si aibi ocazia si o avertizeze despre ceca ce va gsi acolo. Desenul il infajisa pe el, Sprijinit de perme, ‘cu un brat asezat sub cap o examina avid pe Lily, Parul de pe trupul lui 93parea aspru si negru, contrastiind izbitor cu pielea palida. Crescuse in strat subtire peste pieptul lui, inconjurandu-1 sfarcurile maronii si coborfnd ca o saigeata pind sub ombilic. Doar mainile lui Lily se vedeau in desen, alaturi de el. Intr-una din ele fi cuibiirise testiculele puternice. Cu cealalta fi apucase membrul, punandu-si degetul mare pe varful sensibil, Imaginea erotica ii aduse cu ugurintd in minte amintiri legate de priceperea gi abilitatea acelor mini, de plicerea pe care puteau si. o provoace. Suparat de amintirea sa, inchise ochii, cand isi didu seama cd femeia pe care o vizualiza intre picioarele lui nu era Lily, ci Abigail Weston. Erau degetele ef subfiri strinse in jurul membrului siu rigid, parul ef risfirat peste abdomenul lui, limba e/ rotindu-se pentru a-i umezi falusul viot. Era 0 fantezie vie, ea era irstruita si dornica, iar detaliile erau atét de reale, inciit nu putea decit sa spere ci intr-o zi vor deveni realitate. — Oh... Intinse un deget sovaielnic si trasi intreaga lungime a crectiei lui. Impulsul sexual pe care il primi era atat de puternic, incdt aproape cd o simti atingindu-i camea. Este att... atdt de mare... Spuse asta cu o asemenea veneratie, incit el izbucni intr-un hohot siniitas de ras la aceasta afirmatie deschis’. Lacrimi ii tsnira din colqurile ochilor. Nedumerita, ea intreba: — Ce am spus atit de amuzant? ~Oh, milady, esti atat de dulce. Se stridui sa igi reprime vesclia. Unui barbat ii place intotdeauna sa auda cit de mare fi este membrul. —Vrei s& spui ci nu toate au aceeasi marime? Intrebarea ei era atat de original, incat uri plicerea pe care o simfea pe seama ei, dar nu-gi mai amintea ultima dat cAnd se simtise atat de bine doar vorbind cu o femeic. Igi inghiti un nou hohot de réis care ameninta 84 izbucneasca. 94— Cele mai multe sunt la fel construite, la fel cum sunt nasul, mainile sau picioarele unui barbat, dar nu exista dou’ identice. — Cum |-ai descrie pe al tau in comparatie cu altele? Cand el scoase un nou sforiit de veselie, ea isi infipse cotul in coastele lui, Nu mai rade de mine. = imi pare rau. Numai ca nu sunt obisnuit si-mi petrec timpul cu o femeie pentru care toate acestea sunt atat de nefamiliare. Daca ar fi putut s4 ii demonstreze, totul ar fi fost mult mai simplu! Dintr-odata, toata aceasta situatic a noastra pare destul de absurdi. Spriincenele i se ridicara a ingrijorare. — Dar ai spus cd pot s4 pun intrebari. — Aga am spus, aproba el, atingandu-i coapsa. larta-mi iegirea. Deci, ce anume doresti 8 stii? Aritdnd cea mai mare tine sufleteasca, ca insista: — Ce marime consideri cd ai tu? ~ Mai mare decit multe altele. Suspina, strunindu-se. Nu la fel decat alti cativa. Ea dadu din cap ganditoare, atentia intorcandu-i-se spre desen. — De ce vrea un barbat sa aud ci o femeie spune despre membrul sau ca este unul enorm? — Vanitate masculina, draga mea, spuse el. Suntem niste animale gi toti vrem sii credem ca suntem cei mai mari tauri ai cirezii, aga ci mi-ai ficut un mare compliment, far’ macar sa iti dai seama. Impotriva vointei sale, se simfea coplesit de o unda de sentiment protector in ceea ce o privea. Li era dragd naivitatea ei nesibuita, originalitatea gi temeritatea, si se simtea magulit de ideea de a o face a sa. Notiunea era ridicold, desigur. In afara de urmatoarele cateva intilniri, nu exista niciun viitor pentru ej doi, Cu toate astea, nu-si putea opri aceasta fantezic. 95Ce ar insemna s& 0 pastreze? Din fericire, mintea ¢i iscoditoare se intorsese la lect cu mult inainte ca el s& fie gata si se implice, aga cA se si obligat si abandoneze speculatiile in legdtura a destinele lor. —Ce fine in mana ci? ~Boasele mele. Obosit si confuz, raspunsese fara si se gandeasca. Lectia devenea din ce in ce mai dificil, cu fiecare ment care trecea. Detesta s4 o invete in modul acesta analitic. Se dispretuia cd trebuie sd fi dea informatii carnale explicite pe care ar putea sd le foloseasea intr-o bund zi cu un alt barbat nucu el. Cu o strafulgerare de uimire, ramase consternat de dorinta pe care i-o stami simpla idee ci poate, vreodata, ca i va vedea goliciunea gi ca nu va exista niciodata un alt barbal cu care sa i] poatad compara, Pentru prima oar’, lud in calcul ideea de a fi fidel un singure femei si nu ii pasa deloc de imaginile sumbre care ft trecurd prin minte ~ infatisind-o pe ca in bratele unui alt) amant. Era destul de rau ca trebuia sd 0 invete, dar era si ma rau sd isi inchipuic unde putea ajunge cu noile aptitudi inviitate! — Ce sunt? = Sunt doud pungi care se gisesc la baza penisului. De obicei sunt moi, dar in timpul actului sexual devin foarte dure, Sunt si extrem de sensibile gi se simt minunat cind) sunt mangaiate. Nimic nu o mai putea soca acum, asa cil spuse: [n mod frecvent, o femeic le va linge sau le va lua i ia gura. Este foarte excitant. Te satisface cind o partenera a ta iti face asta? = Sunt putine lucruri care se fac in pat si care si nu ma satisfacd. Se lsd o ticere lung, iar ea se foi pe loc. —Ce face cu cealalta mana? 96— M& mangaie. Intr-un ritm sexual. {i ridica incheietura mainii gi igi strecurd degetele in jurul ei, incepénd si o maseze inainte gi inapoi. Aga, ii descrise cl, folosind un tempo adecvat. Nu avusese intentia si ij arate atat de explicit, dar acum, 4 o facuse, nu pirea si se poata retrage. Ea ramase perfect nemiscat&, uitindu-se direct spre pergament, in timp ce el se juca cu bratul ei, Fiecare atingere ti amintea explicit de mangdierile in partea de jos a corpului, si senzatia era dureroasa. fntr-un final, ii lsd mana 84 fi cada fn poala, desi pistra contactul impreundndu-gi degetele cu ale ei, Lady Abigail se uitd la mainile lor ingeménate, analizindu-le cu intensitate, pielea ci palida in contrast cu cea intunecati a lui, piclea ei moale alituri de cea aspra a lui, $i le deschise larg, explorind oasele gi incheieturile. Deschizindu-si palmele, gi le agezi linga ale lui, pentru a observa diferenta dintre ele, cat de mari erau ale lui, cat de largi, cat de lungi. in sfarsit, isi trecu din nou degetele printre ale tui si rimasera in tacere, singurele sunete fiind ticditul ceasului de pe cimin gi respiratiile lor incetinite, regulate. Refuzand si S€ opreasca pentru a chibzui dacd ceea cc urma si facd este Sau nu o idee bund, o saruta. Dupi standardele oricui, nu era mai mult decét o imbrdtigare, dar de la primul contact abia perceptibil, simfurile lui furi silbatic tulburate. fi mangaie usor buzele, abia atingandu-le. Erau moi $i calde, suple, ficute pentru sarutat, gi trebuia si o facd imediat. Ezita, oferindu-i o ultima sansa de a se salva, dar ea nu o accepta, aga cd el elimind distanta mica dintre ei intr-o secunda, gi asta il pierdu. Fara niciun efort, o indruma spre un coit al canapelei, folosind numai forja gurii sale pentru a o intinde pe spate. Nu indraznea s& o ating cu mainile. Dacé gi le-ar fi plimbat 97peste bustul ci, ar fi inceput s4-i scoata hainele, ceea ce ar fi fost un dezastru, aya ci isi croi drum in cel mai cast mod — gustind. Era un amestec imbatator de menta gi coniacul pe care el i-] diduse, si el o savurd gi gust varietatea dulce de pliceri. Nemulfumit, cercetd mai ad4ne, cu impingeri ale limbii. Cerand. Cerand, Ea se deschise gi il invita induntru, si fu patruns de cea mai ciudatd senzatie: cd ajunsese intr-un loc deosebit, cf in sfargit ajunsese acasi. Nu putea spune ciit timp o sdrutase, Limbile lor se jucan si glumeau, in timp ce el zabovea, gi liisa bucuria pura sé o patrunda, iar i iar. Cand se retrase intr-un tarziu, fu strabatut de senzatii stritine, de regret si pierdere. Cat de multe dorea de la ea! Orice gi tot $i, cu o neputin}a abia ascunsa, isi croi drum pe obrazul ei, in josul gatului, unde igi ad&posti fruntea lang’ ceata ei. ~ Nu te opm, sopti ca, cu palma alunecand spre gatul lui, dorind sa il simti mai aproape. — Oh, Abby, sopti la randul lui, disperat sa fi pronunte numele. Trebuie si ne oprim. Inchizdind ochii, respira adaac, gi parfum! ei fl invalui, Putea simti aroma pe care o emitea. Era gata si se impreuneze, corpul ci s¢ indrepta spre urmatoarea etapa. Tot ceea ce trebuia si facd era si ia, dar nu putea. Tneepand cu goldul ei, mina tui trecu peste abdomen gi piept. Cand ajunse la ridic&tura sAnilor ei, intentiona si se miste repede, dar ea ii capturd incheietura si ii tinu mana exact acolo, iar el nu putu sa se abjina sa isi desfacd larg palma gi s4 ii mangaie ridicitura moale. Cu toate straturile de p&nzi care o acopereau, putea simti varful dur al sfarcului ei. incet, ea recunoscu: — Mi-am atins sani, aga cum mi-ai cerut. oR§i-o imagina stand in faja oglinzii, cintarindu-le greutatea gi forma, observand sfarcurile care se increteau sub privirea ei cercetStoare, — Ag fi vrut si fiu Langa tine, — A fost destul de tulburator. —Doamne! Vreau si fii tulburata. Se uit& la sinii ei, imaginindu-si cit de frumosi ar fi goi, cat de rotunzi, cit de albi, cu sfircuri roz. l-ar umple palmele pana la refuz. Chinuit de nevoia de mai mult, ii ciupi sfarcul atat cat putea prin rochie, si ea scanci. — James. .., suicri ea. — Rosteste-mi din nou numele. —James.,. terog... Darnu putea spune daca pleda pentru a se opri sau a continua. Corsetul ei crea un decolteu extraordinar gi el isi ingropa fafa in el, |4sindu-se pentru un moment fantastic prad& mirosului pielii ei. Transpiratia il inunda, in timp ce incerca sa igi recapete o parte din echilibru. Riimase deasupra ei, cu un genunchi odibnindu-se pe pema canapelei. Era prizonier’ intre bratele lui si parea incfntitor de ravasitd, tn timp ce incerca sa isi ageze tandru palma pe pieptul lui. I-o prinse gi i-o canduse mai jos, ca si jisimta proeminenta dura a erectiei care ii umplea partea din fat a pantalonilor. Aritandu-i cum sa ii produea plicere, o folosi pentru a se dezmmierda, trigfind-o mai jos, facdnd-o si ii rasfete testiculele. Cu dexteritate, ea explora magnitudinea lui. Scragnind din dinti, el ramase nemigcat. Cu o apasare a degetului mare pe unul din nasturi, pantalonii lui ar fi fost desfacuti gi ar fi fost complet expus cAutirii ei arzitoare — o idee periculoasd pentru amandoi —, asa ca el se domoli si ii inldturd mana mult mai repede decat si-ar fi dorit. Hotirat, 0 avertiza: \ —Nu stiu daci mai pot si continui aceste lectii. 99— De ce nu? — Te doresc mult prea mult. Ma doare si te dorese atat de mult. Gnija ii marca trasaturile. — Nu vreau sa... — Pur si simplu, asa se intamp!a lucrurile astea, o opri el scurt. Am gustat putin pe furig si voi fura mai mult $i mai mult de la tine, pana cand voi objine totul. — Nu ma deranjeaza. imi imaginez acelagi sfargit. — Dar tu nu intelegi cu exactitate despre ce vorbim. in timpul imbratisarii lor febrile, teancul de desene cAzuse pe podea, iar cl se grabi spre el, frunzarind dupa urmatorul. Lily revenise in gravura gi il slujea cu gura, iar cl era adanc ingropat in ea. Amintindu-gi tensiunea acelui episod demult. petrecut, se incorda si mai tare. Pierre le ceruse si ramana nemigcafi, in timp ce el se luptase si isi pistreze expresia normala a fefci si a corpului, dar imediat ce le spusese cd se pot migca, James terminase cu putere, Aproape cu violenta. Jar Lily acceptase bucuroasé tot ceea ce el avea de impartagit. Acum tinjea dupa acel stil de pasiune dura. = Vreau s& ingenunchezi in fata mea, Asa cum a facut Lily, declara el aspru, suparat ca i] excita atat de profund cénd nu putea face nimic pentru a-l ostoi. Vreau sa ajungi s4 ma absorbi atat de adane, incat si te sufoci cu marimea mea gi 4 mi implori si ma oprese. iti voi cere si imi inghiti sdmanta, apoi sd ling? varful pind decid ca a fost destul. Far sd se lase afectata de etalarea temperamentului sdu, 8¢ uid spre desen, apoi spre el. Spre oroarea lui, sclipea cu anticipare. — Mi-ar plaeca sa iti fac asta. Numai s@ imi arafi cum sa... Gifaind plin de frustrare, cl se ridica de pe canapea, de teami sa nu ii accepte oferta nebuncascd, Respirand greu, ca 100