Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cine Sapa Groapa Altuia Ion Baiesu PDF

    Uploaded by

    Mihai Savu
    330 views9 pages

    Original Title

    71801104-Cine-Sapa-Groapa-Altuia-Ion-Baiesu.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    330 views9 pages

    Cine Sapa Groapa Altuia Ion Baiesu PDF

    Uploaded by

    Mihai Savu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    imp si un cen, nimic mai mult, Poate si un pom, eu nied bra pentru interpreti, atunci cind vor obosi de atta vor- Je, La ineeput, clmpull va fi pustlu, Soarele va dogorl pi ind pammintal eu pi ‘lorul descult gi te va declara mlm SROPAR I: Bi bine, acesta este locul potrivit. Bine- ‘cuvinteaza-1, Doamne ! Omul potrivit la locul po- trivit. (Meditativ,) Exist, Ins, aici, 0 chestiune care n-a fost suficient discutata si limpeziti. De fapt, ca si fim sinceri, cine si pentru cine trebuie s& fle potrivit : Iocul pentru om sau omul pentru loc? Locul e asa cum e, el nu se poate transforma fn aga fel incit s4 placé omului. Dar omul, oare, se poate gi are el chef s& se transforme dupa pli cerea locului, adic& pentru a-i fi acestula pe plac? Tata o problema. (Se asazd, fumeazd, se gindeste, se searpind in cap, eercetedei tisul eazmalei,) In natura exist foarte multe Jocuri care ni separ potrivite, care ne dau impresia ci ne-am niscut anume pentru ele, céci ce este fericirea, fratilor, deceit gislrea loculul care {1 se potriveste? Loc poate fi, in ultima instanta, chiar femeia ; trupul si sufletul ef nu sint alteeva decit un spatiu in tw cAUTAREA sENSULUT pmRDET 498 cave te instalesi pentru o bucaté de timp sau de vinta. Dovada ef sinuclgasii si nefericitil sint con- siderati oameni care nu si-au gasit locul in viata, Problema, pusd aga, sat putea si pari vulgard la prima vedere, dar e realmente realé, rupti din viald, Cu alte cuvinte, ne putem permite intre- area : omul face local’ sau locul face omul ? Ras punsul e delicat si cu dublu aspect. Un loc blind 3 insorit ereeazA un om blind $i insorit. Un loc aspra si violent creeazi un om aspru si violent, are nu cunoagte dulosia si increderea in femeie, Si invers : un om frumos i delicat face locul din jurul su frumos 1 delicat, natura fl urmeazi ca tun cline credinclos. De aici diferenta aceea bizara indescifrabilé dintre popoare si rase. Adieé Polul Nord isi creeazd omul care li trebuie — si invers, fn aga fel incit este greu de spus dacd Polul Nord fa creat eschimosul sau eschimosul a creat Polul Nord. In fine, problema e aga de complexd, ci pumai simpla ei enuntare te face si transpiri (Stinge figara si mediteazt tndelung.) O tigara fu- ‘mata la timpul potrivit face cit iubirea unei femet ocazionale. Slava celui care a inventat fumul de figaré, efemerul si albastrul fum de tigaré! Ce pécat; omul viitorului nu va mai fuma! Nu pen- tru cf asta i-ar diuna, ci s-ar obignul, of pentru ca el nu va cunoagte pliicerea nostri de a lenevi cu o tigara In gur, ametiti de bucuria meditatiei inutile. El va fi tot timpul ocupat cu treburi utile, Vorba proverbului: ,nu-i util ce-ti place tie, ¢ util ce-mi place Asta e. Dar si trecem la treabé. La muncd! Munca I-a fécut pe om — om. In sfirsit, i ne apucdm de lucru. Uncepe 8 sape 0 groapd, arincind felii de pamint Munceste cu plicere evidentd, fiuierind, La wn mo- ‘ment dat se opreste, De undeva, din apropiere, se tude cineva fiierind, Peete citeva clipe apare un {ndlvid core poorts pe wmar o cazma st pe care tl haha aiteait tellin ots! i pinten san.dMenteubest anh ite 409 fume SAPA GROAPA ALIUIA atenfie tut Gropar I si se apucd de stpat. O vreme, Gal'dot sept pi flulerd; opot se opresc din Tuer shoe prlvese indelung.) GROPAR II; Groapa aceea pe care © sapi este groapa ddumiale? GROPAR T! Da te groapa met. Dat grape pe cae fo sapi dumneata a cal ©? Gnopan it: E groapa mea. ae GROPAR T: Dupa parerea’ mea, ¢ bine sie firese Hiecare’ai-gt sape groapa lui. Nu gtiu dad pirerea Smile clncige ev pérerea mea. GROPAR I: Colncide GROBAR Ts Der Mf face oare plicere si-tLsapt singur roapa? : GROBAR I: Da, deoarece o sap spre folosinta mea personal si at ca 0 valoriie. : GroPan'Ts Relese ef nu est gropar_profesionis. GASPAR Ir Nu, sl dlspretuiesc aceasta profesiine, desi "ate poate meseria cea mal profundé 1 mai flo” sett Peach mecera e de aga naturd,¢& in dimpul Bcc ei simi nevola. 64 flozoferi. Un agri- Sor um mturdtor sau tn negustor afiat tn tim- colton sul. int mal putin mevoia 58 Mlorofeze Pula sieil i mor{i dectt un gropar, Sint putine supra re Gare te indeamnd la meditate sl e picat aetertites nu. sint suficient prefuite si stimulate De pid, meseria de chelner. Ropar 1: Bes ; GHOPAR Il: Ce vrel si spul ? GROpAR 1; C6 exist tolusl, chelneri care au adus HAR ase contsibufi la dezvoltarea culturii ome- nin In see GROPAR 11: Va referifi la. GROPAR 1: Exact _ GHOPAR I: MA rog. Era o exceplie. Fereste-mi, SDoume, de excep, cf de regull ma api singur. (oa dat rele stpaturile) Dormule, ald ci au pot (GF Sater pe gropanit profesioniqt. Am auzit despre chesie infioratoate. GRoPAR T: Ce anume? tw cxurAneA 2 sue premDeT oe GROPAR II: Cé lucreazé miné-n mini cu clopotari GROPAR 1: Pai, eu slam asia de mult GROPAR II : $i cu dricarii. GROPAR I: Bineinteles, GROPAR It: Sint 9 adevarat& mafie. Nu e mort s nu Je treacd prin mind. Moartea e meseria lor. O me- serie sinistra, dar binoasa tipi fac_atoceri fa- Duloase. St niet macar nu pidtesc imposite. Statele ined nui av reusit sa controlere veniturile grops- tlor. Groparii mu fac parte nicl din tribunalul de Ja Haga, Sint Stat in Stat. Imagineazi-ft 0 grevi argropatilor! GROPART: Arfi groamic. GROPAR If: De ce? Onmenti ar 11 obligati sa-si sape singuri, gropile si atuncl sl-ar da seama c&. po! Scapa de gropari, cd se poate tal sl fara. groper cf se poate mutt st fara gropael. Dar grops fasta gf de-aia nu fac greva Al inieles? GROPAR 1 (a aizut pe ginduri) : Tntr-adevir, dact tot amenit scar spa singuri gropile, lames ar fi plins de filozofi, Este extraordinar cam te_predispune spre meditatie acest fapt. Tata ma gindese, de pid, ‘ci in aceasta chipa mu’ sintem’ singurele fiinte care sap 0 groapé, Pe partea cealalta. a Pamincului, alti dot oameni. saps, probabil, cite © groapa. Sapind in acelag timp, ne-am putea in- {ini ct. et Ia mijlocul Pammintulul Deed Yost oa- menii de peo parte a Pirmintulul ar sipa cite. 0 sroapa, el sar inti’ cu celaltl amen! de pe ealaltd parte a Pamintelti, adiea at comunien dr rect prin gropi, Ce patere ai, domnule? Aytept 0 pirere deschist din partea dumital. GROPAR II (se opreste din sapat, se asazd pe mormanul de plmint reaviin ssl aprinde 0 tigard): Poate donmmeata. crest c& ‘Iuerurile sint simple, dar ne Sint simple. Os md seul cd. aprofindes putin problema, © adevarat ch avem ott tof oroare de Aceste profesiunt care se bazeaza pe specdlarea ne- Yollor ‘omenesti cele mai intime. Tata, de_pilda, groparil, Nea trecut mult timp de cind oamentt SN inceput a4 moar, e@- au si aparut gropari. Ce bi tiany uel antler Se protean gindies lor: El se cred acura. Tot Sat LO ra GROPAR I Pai, de’ ce crezi cA eu imi sap personal groapa ? aE ie A fei eects faim Ricoupe e@ uicl no-mi pas de ele, aga cum nui Fei oe vasti-mea la piati ca si cumpar niste oud. In eh ht, aaa ee er Bi se no ea sean coe ec Me a nt a os ci oho el Aeardea a a cee rarer tanta do a gueraete aa Se meth te eka op ie en ce ee A Sa oe eee oe oa ee 1m CAUTAREA SENSULUT PmemDUT 502 gind gi incere si-1 fur, desi stiam sigur cf voi fi Prins ‘si deselat in baial. Exact aga s-a gt intim- lat : m-au prins f@ranil, m-au btut zdraviin, adiea Jn acel stil groazie in care bat ei de obicel hotit de boi sau de cai, iar eu am tacut din gura, n-aveam cum sa explic uhor tarani ca fapta mea nu e accea & unul hot oarecare, ci consecinta unt proverb, © urmare a faptului ci nol, intelectual, resimtim lunele obsesit mult mai acut'decit el, In stirgit,sint dat pe mina justitel, dar, cind ajung la tribunal, ‘imi sare jandéra si f4c-un scandal monstru. »Vreti s& ma condamnall pentru ou? Da, de acord. Dar pentra ‘bou de ce? Eu am facut’ proverbul care at fur animalul ? Bu 2 Si GROPAR 1: Judecdtorii au inghitit galugea. M-au pe- depsit, numal pentru ou. Pentru bow nti mi-au {a ‘cut nimle. Acum fil Sincer si spune 31 dumneata ce vind aveam eu ci proverbul il obliga, in mod absurd si arbitrar, pe cel care furd un ou, si fure si un bow? Atunéi si ducem Iuerurile §i'mai de- arte si s& spunem aga ycine furd ast o mesa, miine va fura 0 cregi*, dine furd az un breloc, mifine va fura un bloc* Sat ycine furd azi o andiva, miine va fura 0 locomotiyi®, pentru ca toll miei ungasi s4 fle obligati si devina gangsteri 1a dru ‘mul mare si si-si faci cu totii de eap 1a adapostul, proverbelor! Dommule, vreau site intreb 7 pro- Yerbele astea n-aui si ele 0 logic’, o limita, nu le Ccontroleaza nimeni ? GROPAR IL: (njiorat): Din picate, domnule, asta © adevarul :sintem robii proverbelor. Toaté viaja nu facem altceva dectt, sd indeplinim ceea ce’ spun proverbele, pentru asta: trdim, Nu poli s& fact un pas fara si fe lovesti de un proverb care te pune Ja punct, vitindu-tigroaza in suflet, Ca si nu mat vorbim ‘ed tot proverbele dau miné liberd seci- turilor, descreieratilor si pervergilor si-s1 faci. de cap. Cineva, de pildd, om serios, farmacist, in vist de 43 de ani, s-a cisdtorit cu 0 capra, Cu 0 capra ?! Toad lumea s-a scandallzat si unit -au luat chiar de guler, ,De ce, domnule, eu 0 capré, de co toc- mal*eu_o "capra * Farmacistul, bineinjeles, putea Sh aducl tof felul de argumente: ch o capri © mai comoda si mai nepretentioasd, of nu trebule imbricata, parfumata st rj, cf produce lapte, che lerbivord ele, Farmadatul, de-al draculul, nu esa adus ins nici un argument, Le-a inehis gura pur st simpla ea un proverb : Nui frumos eo-W place te, ¢ frumos cer! place inlet, Nil esetica, x stint, nu putea sicl combatd, pentru of orice poate fi explicst pe aceasta Iume'thafarh de pl- ere, Sau vine wml into seara set da cho Scindurd in eap. Trintrebi omenaste de ce a facut Chestia respectiva, iar el sf. poate spunde, in- find bestia, fac8 pie de jena, cu. urmitoral pro- verb: Dect sf pling8 mama, mat bine sd pling mista PROPAR |! Dar ie drame nu sau nist la adgpostul Pproverblui Dragoste eu. ila ni se poate’ Fe- fela in care”al jnvestit totul, cu care al injghebat tin sentiment, al nascut copil gl al Intemelat un Imenaj reugit 1 poate pardst intro 2), declaring See gt dinle: sDragoste cu alla ni se poate. Pro- verbe, proverbe, proverbe | Peste tot proverbe. yNu lisa pe sllae ce poll face alt, Dar de ce” $i nna invers? Sat iat un proverb eare tmparte. de- Hinitiy oamenil in doud ‘pSturi_distincte. sl arbi- itare ,Cine poate, oase roade, cine mu, nicl carne Imacréé?Sau / Cine sapigrogpa altula, cade sin- fur in eat, Dimneata, de pildd, ma rogh trumos Eu sap o groapi. Poate vrels& pul in'ea vn pom, f pungh cur bani, nigte cartot! anu propeiul dumt: fale tip, te priveste. Bu Mt fac acest serviclu cu bunavolnia de ce trebule £4 cad In groapa ? Pen- th ca firam facut un servich! cu bundvelnta ? ;OPAR IL: Tn privingaacestul. proverb red cna frebuie sf mal discutam. Asta e singurul proverb fare are o ratiune precist s{ justa. © un proverb fare se indreapta anume impotriva gropatilor pro- feslonkg, seu il aprob tntru tot. Ping ind musi voi vedea pe tot. groparil cizut in gropile pe care IN CAUTAREA SENSULUE PRRDWT so Je sapa pentru alffi, n-am s& ridic nici macar un deget impotriva proverbulul GROPARUL 1: Mii serios, domnule, proverbul n-a fost cut special impotriva groparilor. A fost facut impotriva tuturor celor care sap gropi. Nu-mi place fanatismul dumitale GROPAR Il: Pe ce bazi ma contrazici dumneata pe mine? De unde detii dumneata informatia c& pro- Gerbul n-a fost feut special impotriva groparilor profesionisti ? Byti dumneata autorul proverbului ? Sau al fost coleg de banci cu el 1a scoala medie ? (Se ridica bruse sil prinde de guler, nervos din ceale afard.) Spune ! GROPAR I (sufocat): Sint autor de proverbe. GROPAR I (il lasd liber; ¢ uluit): Intr-adevar ? GROPAR I (modest, dar ferm) : Intr-adevar. Sint autor de proverbe, cunoseut ca atare. Nu stiu daci © vorba de o vocatie sau de o simpld indeminare Inc din copilirie, in timp ce alti copil. spuneau poevii, eu spuneam proverbe. Pot si fac proverbe pe loc si in orice cantita GROPAR Il: Ia {4 acum citeva! GROPAR I; Pe ce tema? GROPAR Il: Indiferent. GROPAR 1; De pildd : ,Nu tot ce mused e cline“. ,Cind ‘nu-fi mat cinta eocogul, cauté-l in supa. ,Cine ride Ja urmé, ride ultimul,',Cine are talent, cinta si din uric, Si aga mal depatte. Tehnica e simplé : fel un adevar oarecare si-l bagi intr-o. metafora, GROPAR II (impresionat): Domnule, esti 0 persoani demna de tot respectul meu. Este pentru prima oar in viata mea cind vad un autor de proverbe in carne si oase, MA intrebam de multe ori cine face proverbele, dar nu mi-am imaginat niciodatil ca autorli de proverbe sint oameni ca toi oamenil a trlese printre noi si arati ca noi. Acum da-mi vole s4 te intreb : de ce sapi dumneata — un autor de proverbe, deci o personalitate de prima mina ~ acest groapi? Cu alte cuvinte, de ce? 6 come SAPA GRoAPA ALTUIA GROPAR 1: Prietene, am s&-ti fac o marturisire zgu- duitoare. Nu te cunosc, nu ma cunosti, spune daca ‘suporti GROPAR II: Suport. GROPAR I: M-am néscut In anul cutare, luna cutare, ‘iua cutare, dintr-o mama oarecare si'un tata oare” care, ambil normali. GROPAR’ TI (dezamfgit):: Domnule, ce inseamn’ 0 ‘mama oarecare, ce inseamnd un tat oarecare, ce Inseamna acest’ stil ambiguu de a face o martu- risire ? GROPAR 1: Scuzi-mi, n-am vrut si flu ambiguu, 1¢1 jur pe amintirea bunicli mele dinspre tata. (Tace indelung, acuzind o situatie interioard incordati.) Domaule, trebuie s& te anunt, cu jena cuvenitd, 0 chestie grav : tatél meu a fost gropar. Gropar ‘de meseri GROPAR Il: Din ce an piné-n ce an? GROPAR I; Din anul cutare pini-n anul cutare, GROPAR II (edificat) : $i mama? GROPAR I: Mama, agigderea. Adica groparita. Ea sapa aries superioara a gropil, iar tata partea infe- Hoard, Se specializaseré fiecare pe partea lui, GROPAR Ii: Alcoolici ? GROPAR 1: Bineinteles. Amindoi beau ingrozitor si foloeau un limbaj dintre cele mai grosolane la adresa mortilor. Eram copil, ma ndscusem sensibil, ayeam 0 inclinatie bolndvicioasi cdtre meditatia filozofica, in special cdtre proverbe, auzeam tot ce vorbeau noaptea si o sila imensa’ fata de gro- pari erestea in mine ca un aluat, Am inceput Si-mi dispreulese pirintil. Cind se intorceau de Ia 0 inmormintare, beti crita, i Incepeau sd pro fereze tot felul de grosolanii la adresa mortul simfeam cum fierbe in mine un vulean de urd, Cum e posibil, ma intrebam, scrignind din misele, ca nimeni si’nu-i pedepseascd pe acesti cameni pentru mizerabila si abjecta lor indeletnicire? Sin gura mea dorinti era si-i vid mor({, sd le sap | groapa si si-i ingrop cu mina mea. Atit de mult 2 CAUTAREA siNsuueE suanDeT 6 i uram, incft eram in stare chiar si de o crima de drept comun GROPAR Il Si? GROPAR 1: Asa am si procedat, Am asteptat pini cind au murit — inte-un sant, bel morfi, bineinfeles — jar a doua i j-am ingropat cu mina mea. In timp ce le spam groapa simfeam 0 satisfactie utiasa, simteam ci indeplinese o dreptate sfinta, simteam ir-adevar, 0 viata nous ? GROPAR I: ‘Am inceput,” intr-adevar, 0 viati noua. (Trist.) tn sensul cé am renuntat 84 mai fac. pro- verbe si m-am f4cut gropar, (Gropar IT i priveste cw 0 Iungd stupejactie,) A Inceput si-mi placa sa sap gropl. Nu pentru alti. Nicl pentru mine. Pen- tru nimeni, Sapam nigte gropi in sine, Am plecat In lume singur si, pe unde treceam, sépam cite o groapd. In urma mea riminea un sir nesfirgit. de gropi. Nici pind in ziua de azi nu stiu dacd s-a folosit cineva de ele, adic ce-a facut omenires cu gropile mele. Ti-am spus toate astea, domnule, cca sa Infelegi cd nu sint un gropar de meserie, Et sint pur sl simplu omul care face gropi, ceva in sensul omului care face bine, omulut care face ru, omulul care aduce noroc,’ omului care aduce ploaie, care aduce viscol sau senin, Asta e tot e-am avut de spus. GROPAR II (mediteazt tndelung ; e vizibil tulburat) : Prietene, m-ai tulburat, m-al tulburat groaznie. GROPAR T: Te rog si ma lerti, n-am vrut. GROPAR Il: Nu-i nimic. Trebula sa mi se intimple si ‘asta. M-ai tulburat groamic pentru cd si eu port in spinare acelasi blestem. Sint blestemat si ‘sap sropl pind la sfiritul viet, AI sii md intrebt de GROPAR I: Dacd nu te deranjeaza. GROPAR IT: Nu ma deranjeaza. GROPAR I: Atunci de ce? GROPAR Ti; Ascultd. Am fost un copil risfétat, Pa rintii mei ma fubeau ca nigte fanatici, Aveau in mine 0 incredere oarba. Erau convingi ci voi face 0 carierd stralucita §1 ea le voi asigura o batrineje Unistité. Viata mea decurgea normal, eram un co- pil exceptional de inzestrat din punct de vedere Artistic, blond, sensibil la frumos, Intr-o zi mi murit bunica, "M-au dus si pe mine la eimitir sii asist la Inmormintare. Era’ o vreme mizerabili, ploua, bitea vintul, era frig si noroi. Groapa nul era gata, groparii inca sdpau. Tata s-a dus la ei ca mine’ de mind, sia strigat: ,Nenorocitilor, de ce nue gala groapa ? A sosit moarta ! Ce vre(i si facem eu ea? Lasati, domnule, au zis groparil, acug-acus e gata) terminati slujba sf dati-o pe bu: nict{a pe mina noastré, c& v-o punem nol la adi post. $i groparil s-au pus pe sdpat cu si mal mull Spor ; sapau ca niste bezmetici, curgea sudoarea de pe el siroaie, stiau cf o sf le las un clubue gra Sapau, sapau Apol au adus-o pe bunica. Poate nui trebule si-{i mai spun cé era o bunicd minunati care mA iubea ca o bunici minunata ce era gi care mia umplut pur si simply coptlaria cu dulciul Groparii au luat-o imediat in primire gi, cu o si isfactie profesionala vizibilé si bestiala, au cobo: rit-o in groapé si au acoperit-o cu pamint. Hel, fam zis eu atunel in gindul meu, fir-ati ai dravulul Sd fifi de gropari in. special si/de oameni in nneral, cum mi-ati ingropat-o voi pe dulcea me unica, lasd cd va invat eu minte ! Si peste citeva alle am murit, Da, am murit. Mare jale si duvere in familie, pirintli s-au dat cu capul de peretl, dupa care, vrind-nevrind, m-au dus simi in) groape, Groparii, bestiile, pregitiserd 0 groapa dri guta si mignond pentru mine, cd eram un copil frumos si dolofan, m-au ayezat In ea, tocmal {nllp. seser lopetile In pamint ca s& mi acopere cut bo- lovani, cind m-am ridicat in dou picioare §1 le-an zis urmatoarele : ,Mai_groparilor...“ Dar n-am mal avut cul si-mi expun ideile, cfici au Tuat-o cu tol Ia fuga ca nigte lagi nenorociti ce erau, adici gro pari, Pop si parinti, ingroziti de respectivul {0 nomen ce-1 constituia ridicarea mea in dowih pl IN CAUTAREA SENSULUI pmRDUT 08 cioare. Réimas singur, mi-a parut rau c& n-am pputut sé le spun tot ‘ce aveam de spus, am iesit din groapa si am plecat In lume, hotérit si-mi rézbun bunica ingropata si sf le las in urma mea numai_gropi, gropl si gropi. De-atunei umblu 71 si noapte, neincetat si, unde vid un loc potri Sap (ite 0 groapl, ea sd stle lumes ef pe acolo GROPAR I (infierbintat) : $i eu gindisem o idee rodnici de genul acesta, ma’ pregitisem intr-o vreme sa lansez. chiar © deviza : ,omul si groapa*. Dar mi-a fost rugine. Ce bine ci ne-am intilnit, prietene Ce sincer ms emotioner sind cal mal exists cineva care traieste pentru a face gropi, care exista pen- {au ideea de groapi. (Cinta) : GROPAR IT: Si ne punem pe treabii, prietene, ,Vorba ‘multi, séraca omulul* sau ,Groapa la timp ne- sépatd e 0 moarte intirziatat (Cei doi incep si sape cu harnicie, infigind dine cazmatele tn pimint. De undeve, din apropiere, se laude cineva fiuierind. este citeva clipe opare ° Jemeie tinard yi blonda, tmbracatd in mov, care va ‘avea tot timpul pe ford wn zimbet alb. fnulinindw- pe cei dol in cale, ea mu pare surprinsd, Se opreste SLL prtvepte tndetung, fluterind, intro. poctte care ‘cum obraznicd i provocatoare.) vee ie hake din fluierat si strig& voioasi) : Hei er in i i i cheama Jenica. a z aa ai ec a pec Eu?! Ma confunzi. Sint faté serioasd. Imi Sha a cr set de oie et mcg. ge isha dre fe a er 0 nu va opriti, lucrati! Dati-i bataie, sapati! (Se ‘ewe SAPA GROAPA ALTUIA apued de Iueru, fart si-si dea seama ci au schim- bat gropile intve ei. Sapl, dar parca nu cu pofts de dinainte. 0 ingrijorare, 0 presimfire saw naiba stie ce alt sentiment conju le tale puterea mis- carilor, Din cind in cind se uit&é unul spre altul, Speriati, Jenioa maninci. seminfe sit urmeireste, Grveatd,) Zicea\t cam tras cu. urechea ? Pe paiba | De ce tebula s8 trag cu urechea cind tot fe vorbeati vol se auzea de la apte poste, de parca vorbeat! la megafoane. Habar n-avell 84 pis- frati seeretul meseriel, Acuma gtiu de ce sipati gropile, am aurit gi chestla cu print gropari 31 fla cu ‘unica, Adics inteleg de ce v-ati apucat de Hacut_gropi, Toate motivele voastre sint serioase, Geparte de mine gindul of atl face ceva care nu e'demn sau care € condamnabil, Adicd eu, Jenica Sint pentru principiul cf flecare face in viata. ce ‘ea flee ponte. Vee a fact move, movil faci Yrei si fac gropi, gropi facl. Nu? (Cei doi con- nwa sa sap urmirind-o cu priviri ingrocite. timpede ct Jentea, eu toatd dparenta et pasnict si nonsalantd, a bagat groaza in ei. Tot sapind, gropile le-cu ajuns pind la piept, apoi mai sus, Pind ta gia) Dar de ce mu vret! si-mt raspundeti, Ge ce nu conversati cu mine? Ce va impiedica > Diferenta de cultura sau de viesté ? Sau va e fried de mine, ch ma vedell imbracaté in mov? GROPAR 1; Avem treabé, nu ne arde de palavre GROPAR I: Vezi-ti de drum. Nu ne {ine de vorbi. JENICA: Va sé zied asta ar fl eu va in de vorb, in timp ce vol aveti treabs. Pal, la stati putin. Vad Ca gropile vi ajung deja pind la barbie. Unde vrett SS Inu coborig? Nw va ajunge? Nu v-ayh in- ‘ropat. destul ? (Cei dot o privese cu perplesitate) GROPAR I: N-am injeles. GROPAR Il: N-am inteles al JENICA': Zéu, vol credefi cS. eu am venit aici cas ‘mé tin de aluaii’? Ja dail cazmalele incoace. (Le a cazmalele,) Incereatt acum s& iesiti din gropi IW CAUTAREA SERSULUE PuRDUT 10 (Cet dot tneeared, depuntnd eforturi disperate, dar ‘mu reusese) E bine. Nu’ mai putel{ les. Geopile Sint bune, Perfecte. Acum si punem putin pimint peste vol, ca si nu va fie frig sau cald, sa nu va ploua, s4' nu va viscoleascé, s& mu VE... ala vreun 6m sau cline, (Incepe sa arunce plmint peste et) GROPAR T: Hel ! Ce fact, esti nebuna ? GROPAR It: Scuza-ne, zit, dar estl nebuna ! JENICA (isi pune miinile tn solduri): Aveti_ dreptate ‘Voi mati luat drept nebung, pentru ed eu nu v-arn explicat la timp despre ce e Vorba gi care e misiunea mea. Ascultafi! GROPAR I: Te ascultim, dar lasi-ne s& jesim de-sici. JENICA : Stafi blinai unde va aflafi, cd afara nu mai fesifi. Astea au fost ultimele gropi pe care le-ati sapat in cariera voastra. de gropari. Dar staji un pie Si'vd explic, ca si Injelegeli de ce v-am Indesat In proprille gropl si si Va linistfi, SUL sl vo! cd o3- ‘menii au 6 ineredere oarbi in proverbe gi un respect sfint fafa de ele. Daca zice proverbul cé trebuie sa-{i pice o céréimida in cap, caramida pica indiscutabil, zhu are rost te supert pe chestia asta, din moment ce ace fire scris, in frunte fi-e pus si ycind e sé te Ja dracu, te ia §f din brajele popiit. Ce este, ins’, curios ? Curios este ca i — nigte prosti sf nigte caraghlosi — care ‘ch Se. ot es hiva de la litera proverbelor, care cred cA ei sini except. Adica proverbele sini valabile pentru toi, pentru ei nu. Proverbul zice, de pilda, clar ca: de ce fie fricd tot nu scapi*, dar ef cred ci totusi"se poate scipa si de ce fle fried. Intre not fie varba, excepiille astea au fost intotdeauna 0 calamitate, in: fotdeauna au tulburat ele linistea Tumi Bi si atunci fera_musai nevoie de cineva’ care s4 se ‘oeupe de chestia asta, adicd sii descopere pe cel care. fac exceptie de’ Ia proverbe si sé-i duck la ordine, ‘Si mau ales pe mine, M-au vazut ca sint infipta, YVeselé, tindr’, necdsdtorita si viguroasé. si mau ales, Nu mi s-a explicat de co, mi sn spus cl am fost aleast gl of asta e — treet Ia hieru, Jenico Treaba, sf stil, nu e usoar pentru o femele, cere 3 CINE SAPA GHOAPA ALTUIA, destula alergturd, dar mie imi place, ma. obligi Si cllltorese sf eu ma topese dupa calatorit ji aventuri ! Sigur e& uneori ma si enervez, dar care Imeserie se face in ziua de azi fara nervi ? De pilda, mi se di intr-o zi sarcina s@ rezolv tun caz cu unul care avea un ulcior si mergea cu el la apa deo ala intreng®, iar ulelorul nu se’ mat xparges, In zadar zicea. cunoscutul proverb cy. In principh, sulciorul nu menge de multe ori la api, cdl ulcforul Fespectivulul mergea de cineizect de ahi la api, de cite zece ori pe zi, fara si se sparga. Bineinteles ca Tumea din jur erdpa de ciudi, mi sa trimis si 0 anonima tn acest sens, m-am dus la fata locului $1 alitia draci aveam in ‘mine, c& aga I-am pocnit pe individ cu ulciorul ia cap, cf sau facut findati ambele obiecte. Acum citeva zile primesc 0 nota Informativé din care relejea cf dot indiviel suspecti ‘umbla prin lume fhai-hul si las in urma lor siruri- siruri de gropi, fara s4 l'se intimple nimic. ‘Adica {ard si se supind proverbului care spune ci xcine sap groapa altuia, cade singur in eat. Din fericire, n-a fost prea complicat sé va dau de urma GROPAR: Domnigoaré. Jeniea, seuzati-mi! Va anunj respects c& la mijloc e 0 eroare. Bu si colegul meu nu sipim gropl pentru alfi, Nu sintem gro- pari profesionisti. GROPAR II: Noi sipim gropl aga... pentru of ne-a venit idea... sapam niste gropi in sine. JENICA: Care gin sine#, dragd? Vol v-afi uitat in urma voastra ? GROPAR 1: Nu JENICA : Pai vedeti? Toate gropile voastre sint pline, Cad indivizii in ele ca mustele. $i atunel ce facem cu proverbul ? GROPAR IL : Dar, domnigoara, JENICA:: Nici un dar“? Ca dovada cd va simfeati cu ‘musca pe ciciUlé si ci aparifia mea v-a zipdeit este cc, atunei cind afi reluat lucrul in prezenta mea, afi schimbat gropile, {ari si va daji seama. Adici bv CAUTAREA smxsuive pmaour 512 fHlecare a inceput sé sape groapa celuilalt. Asa ca asta e.. (Incepe sd arunce ‘pimint peste ei.) GROPAR 1 (incearcit disperat sa iast din groapd, dar nu reugeste) : Domnigoara Jenica ! Scumpi domnisoara Jenica, jubita domnigoara Jenica, stimaté domnigoara Jenica, JENICA : Zu, nu ma fineti de la mind, cd nu-mi vad capul de treburi GROPAR IL: Domnisoara Jenica, fii amabila si inga- duie-mi si-mi iau adio de Ia prietenul meu. JENICA : Ma rog GROPAR I (citre Gropar 1): Prietene, ne vom desparti Pentru totdeauna. Am crezut amindoi intr-o idee, am luptat pentru aceastd idee si ne-am sacrificat Pentru ea ca niste marti, Dasmi vole si-fi spun cu acest prilej ‘cd esti un dobitoc si un cretin, GROPAR'Ts Dee, pietone? GROPAR II: Pentru c& ai confundat groapa mea cu groapa dumitale, GROPART: Eu?! GROPAR 11: Da, Dumneata ai tnceput primul. Dac nu {acest gata, domnigoara Jenica, controloarea prover~ lor, n-avea ce si ne reprogeze, cf nu ne prinsese fn flagrant delict. Imbecilule! Din cauza ta micam ratat cariera de gropar! O carierd extraordinard, care m-ar fi facut celebru,.. Aveam planurl magni. fice, vroiam s& devin marele gropar al lumii, s4 pre ‘sar pamintul cu gropi. (Aruna un pumn de tarini in fata tui Gropar I. cesta riposteaat,) JENICA.: Hei, gata! Stati cuminfi. Capul la cutie, (Cei doi se ascund in gropi, supusi, iar Jenica ti acoperd cu pimint, indlyind dowd morminte. Dupd ce ter ‘mind treaba, scoate din busunar un carnetel si incepe si-1 risfolased.) Mama, clte treburi mai am pe sin de azi, cite cazuri mai am de urmarit! Confroloare de proverbe am vrut s& fiu, asta am ajuns. Uite, am e unul, timplar de lux altfel, care are o bien’ in Ochi si care in loc 4 se find “de meseria lui si sa cistige s1 el un ban, se ia de altii care au cite un Pai in pupile i face garagata de el. (Catre public.) Dau eu de el, n-avett griid, si cind Loi otincl o data cu biena, 11 ia mama draculut de timplar de lux ce este! Mat am un eaz de urmarit, cu unul care sa hiiscut din plsicd ql care nu vrea sk manince soared in mod notmal, conform proverbului, individul. at frebul sé prinda zilnic clfiva soarec!si'sd-1 consume, dar el nu'vrea, nut plac soatect, alba 38-1 la, mi? nincd salate, manined fripturi in singe, garniturs, fhumai soarect nu, ca gi cum ar ft de’ capul lul (Rasfoleste tn continuare carneselul, in thmp ce co- board im sald $1 se. plimba.printre’spectatori) Mai am unul care a furat un ou gi care a doua zi-a re fuzat si Ture tin bou, des! avea destule posibilta filnd cetajean'din mediul rural. Ma tog, ne vor Seupa’ deel (Ranoeyte cartel) A, dein astept s8 pun mina pe unul care alearga tn fievare dupa dol lepurt $11 peinde'pe amindel Al discus Iu, nu pornegte la vinktoare Geet daca i apar dol fun in fata si nu se lasd pina nu-i pocneyte pe amindoi, ea s8 dea proverbul peste cap. Pal, mu pun eu mina pe el st-murl altolese eu cu pusca, peste {urloaie? Tl mal caut, de. esemenea, pe unii sf dacd avefi ceva informalil in acest Sens va rog

    You might also like