Vi rog si rispundeti la urmétorul chestionar si si incereuiti rispunsul dvs. (da sau nu) in tabelul de pe urmitoarea pagina. TEST PSIHOLOGIC S.P. Ai gresit vreodata in viata? In familia ta a suferit cineva de boli psihice (nervoase)? Te astepti in permanenfé sé fi se intample o nenorocire? Plangi cu usuring? Te entuziasmezi si te descurajezi usor? Treci cu usuringi de la suparare la bucurie? Intre cunostinjele tale exist unii oameni care nu-fi plac si ifi sunt antipatici? Paringii tai obisnuiesc sa consume mult alcool? fi este frica si privesti in jos de pe un loc inalt? Esti nefericit? Starea ta sufleteasci se schimba ugor, chiar fird nici un motiv? Ti-e team si nu te faci de ras in fafa oamenilor? Tica venit vreodata s& injuri? Familia sau prietenii fi-au atras vreodati atentia ca bei prea mult alcool? Esti nelinistit cénd te afli in incaperi inchise (lift, magazii fiiri ferestre, camere mici, boxe, tunel)? Tot timpul ai impresia c& ai fficut ceva riu, ceva ce nu trebuia facut? Incerci sa ascunzi faptul cd nu ai incredere in tine? Esti frimantat descori de indoieli? Ifi place mai mult s& cdstigi decat si pierzi? Ai in familie pe cineva care s-a sinucis sau a incercat si se sinucida? Ifi este fricd sd traversezi spatii largi, deschise (pieje, intersectii mari, cAmpii intinse etc.)? De obicei esti trist, suparat, amarat? Ii pierzi usor stapanirea de sine in situafii neprevazute sau periculoase? Te simfi nelinistit in fafa unei schimbari neasteptate, a unei situafii noi? Ai minfit vreodata? Ai avut vreo boala pentru care ai fost consultat de medicul de boli nervoase? Grijile te impiedica céteodata sa adormi? Esti framantat deseori de" ganduri negre"? Spui uneori lucruri pe care apoi le regreti? Te emotionezi cnd alfii se uit& la tine cum muncesti? Ai fost vreodata indragostit? Ai lesinat vreodata in urma unei lovituri la cap? Te trezesti uneori din somn din cauza unor vise urate si insp&iméntitoare? Te simfi in unele momente inutil si fara rost? Esti foarte sensibil la ironiile altora? Esti emofionat (impresionat) cand trebuie s& vorbesti cu un sef mare? Crezi c& orice om simte nevoia si se laude din céind in cand? ‘Aj avut necazuri cu polifia ( amenzi penale, sancfiuni penale, inchisoare ete.)? Devi nelinistit si nu te simfi bine céind trebuie s& pleci un timp de acasa? Te descurajezi cu usurinta? Cénd cineva te ceartii sau fipa la tine, te emotionezi si incepi s& tremuri? Te emotionezi céind afli vesti neasteptate? Razi uneori de o gluma grosolana? Ti s-a spus vreodata ca, noaptea te scoli si mergi in timp ce dormi? O schimbare neprevazuté a programului iti provoacs o stare de neliniste gi de team? Viitorul tau fi se pare fra nici o speranta? 247) Ii este greu si-fi aduni gindurile gi ideile end ai de facut ceva urgent? 48) Esti emofionat cand te afli in fata unei comisii? 49) Te-ai infuriat vreodata? 50) Ai fost vreodati eliminat sau exmatriculat din scoala? 51) __Ifieste fricd de insecte sau de animale mici (albine, fanfari, paienjeni, goareci etc.)? 52) Esti de multe ori atat de necajit incat nu mai pofi face nimic? 53) Ai perioade de agitafie in timpul cérora nu pofi s& stai linistit, mai mult timp in acelagi loc? 54) Ii vine greu s& intri in vorba cu o persoand de sex opus pe care nu o cunosti? 55) Ai intdrziat vreodatd la intélniri sau la serviciu? 56) Ai vrut sau ai incercat vreodatii si te omori? 57) _ Esti nelinistit in timpul furtunilor? 58) Te simfi foarte descurajat? 59) __Ifieste greu si te concentrezi asupra unui singur lucru? 60) ise intdimpla si-fi dea lacrimile sau s& simfi un " nod in gat" cfind vezi o scena emofionala (de exemplu {intr-un film)? v ANT PT > 4 Mor. 2 3 6 DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU 7 8 9 10 a 12 DA | NU | DA | NU DA _| NU | DA | NU | DA | NU B 14 16 17 18 DA | NU | DA | NU DA | NU | DA | NU | DA | NU 19 20 22 23 24 DA | NU | DA | NU DA | NU | DA | NU | DA | NU 25 26 27 28 29 30 DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU 31 32 3 34 35 36. DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU 37 33 39 40 41 42 DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU 43 44 45 46 7 48 DA | NU | DA | NU | DA] NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU 4s 50 Si 52 53 54 a [wu | oa | wu | da | nw | oa] ww | oa] ww | oa] ww 5S 56 57 58 59 60 DA | NU | DA | NU | DA] NU | DA | NU | DA | NU | DA | NU Nume Prenume Data Semnaturd[ndreptar pentru laboratoare de psihodlagnostic 6.1.5. CHESTIONAR TENDINTJE DEZADAPTATIVE ALE PERSONALITATII (T.D.P.) Chestionarul SP/13-1985 sau T.D.P. confine 190 itemi care fac referre la 13 tendinje de manifestare patologica a personalitifi. Printre cele 13 scale, trei au semnificatii particulare Pentru interpretare: "Scala de validare (onestitate), notaté ,V" - indic& nota de credibiltate pe care 0 Putem acorda réspunsurilor subiectului— linia 1 “ Scala de antecedente psiho-sociale, notaté Ant” - indicd posibilele surse care due {a conduita dezadaptativa — linia 2 * Scala nivelului mintal (infelegere verbala), notaté NM” -face referire la ‘capacitatea de infelegere a tntrebéiilor — linia 10 Réspunsurile sunt de ti dihotomic DA", ,NU", iar rezuitatele pot valida informatie non- test sau informatile test obfinute anterior aplicari. Cele 13 scale ale chestionarului vizeazd urmatoarele aspecte ale tendintelor de dezadaptare: v 1. Scala de validare (onestitate) - ,V" (Suma de NU). © coté crescutd la aceasti Scara (peste cota medio teoratica §)sau peste media esantionulul de referint&, indicé scéderea Greditului pe care il acordm réspunsurlor subiectuli gi necesitatea unui examen clinic mai atent pentru a determina daca esté vorba despre nesincertate, tulburare psiica sau pur si Simplu manifestarea unei dorinfa de a ne ofer o imagine intact, Aur 2. Antecedente psiho-sociale — Ant” (Suma de DA). In cazul unei cote crescute, peste media esantionului de referinf&, se vor céuta informafii suplimentare despre mediul psiho- Social al subiectului, pracum gi despre posibile tare ereditare, Se va analiza fiecare réspuns al sublectului soparat. Aceast4 analizi ne poate duce la planul unui interva structurat inclus In convorbirea cu scop anamnestic sau in reluarea aceseia, dacé pentru prima data aceste aspecte nu s-au relevat. Pr _.,& Psihastenie ~ ,Ps” (Suma de DA), © cold crescuta, peste media esantionului de referinta, poate indica stiri ide anxietate, sentimente de incompletitudine, nesiguranfa, verificari peranente, prezenfa unor elemente obsesivo-fobce, indedill existential, neincredere tn forfelepropri, caracterial minutiosi si autorita,timiditate, nevoie de tandrete, incapacitate de fort intelectual prelungit . 4, Depresie - ,D" (Suma de DA). © cot8 crescutd, peste media ‘esantionului de refering, indica 0 strcturd de ti depresv (tistefe), nelnigte intetioara, gandire si migcari lente, se complace in activi stereotipe, insomnii, apetit diminuat, tulburéri ale somnului, Soidere energetic, autoreprogur, génduri despre suicd,izolare socala, lipsa de interes si de Paricipare afectva, absenta elanull vital, sentiment de culpabiltate, # 5.|maturitate-Labilitate—.,|-L” (Suma deDA).Cotacrescuta, pestemediaegentionuluide ‘eferinta, indica imaturitate afectiv-relational8, labiitate Psihocomportamentala, restrictvitatea oxcesiva faté de famille sau fafa de alte persoane, capacitate redus& de conttol.a reactilor emotionale, adaptare inconsecvent& la exigentele viet’ Sociale. Se coreleazd cu reacfile newolice, $i exista tendinta de a-sirezerva un ro et, 85 ahi Sey ExoT elu V. Todos a 8, Schizoidie ~ Sch” (Suma de DA). Cota crescut, peste media esantionului de ‘eferinti, indica prezenta unei structuri schizoide cu elemente discordante, lipsa nevoii de relationare afectiva, bizarerii in comportament, rceala emotional, capacitate redusa de a ‘ezona sentimental, indiferenta la opinile celortalt, dispozitie schizotime (lceal& afeclvs limidtate; contacte sociale restrénse). ~T. Paranoidie Pa” (Suma de DA). O cotd crescut’, peste media egantionului de Teferinfa, indicd tendinfa de supraevaluare, superiritate exageratd in comportament gi In aprecierea disponibiltajior personale, susceptbilitate exageraté, rigiditate psihoatectiva, ; tendinte de retare logic, ins& cu premise false. Pseudosuperiicialitate, adic nu daatentie datole care nu-i convin, inoredere exagerata uneori n capacitaile sale, nivel de aspirate Crescut peste posibilaile sale real, tendinta permanent& de interpretare, suspiciune, gelozo, revendicativitate _ 5 leterle - ,Hy” (Suma de DA). O coté crescuta, peste media esantionului de referinta, indica tendinta accentuata spre teatralsm, tendinfa de a se face remarcat prin orice procedeu, dependenta exagerata Tafé de sine, sugestibltate crescuté, atfudii teatrale freovente prin care doreste sé alragé atentia anturajului exagerdnd conduitele, manifestari exagerate, acuze Oorganice frecvente, necesitate de protecie si afeofune ca gi la copil Inalinalje spre minclund. pana la confuzie, crede si el ce minte, intolerant’ la fustrare cénd genereazd conficte gi se vietimizeaza, lips de modeste caracterial,deciii negéndite, cauté avantaje propt, uneor narcisism, dominare a emotillor. 9. Psihopatia—,Pt” (Suma de DA). Cota \crescuta, peste media esantionului de referin{, Indic& fragilitate psihicd, comportament de tip extrem, impulsivitate conflictual’ in raport cy normele etico-morale, lipsa cenzuri, dizarmonie, cu deviati roduc suferinfe sociale prin comportament antisocial sau asocial. Episodic uneori accesele sunt determinate de TCC, tulburari endocrine. - 10. Infolegere verbala - ,NM" (Sum de DA). Indio nivetul de infelegere al subiectului, lar cand cota este foarte rdicata, peste media egantionului de rferint se indic& investigarea ” Gu probe specifice de determinare a nivelului de inteligenta. ‘1, Rezistenfa la frustrare primaré gi secundara Re” (Suma de NU). Cota obtinuta, Paste media esantionului de referint8, indica in ce masurd subiectul se adapteaza gi rezist& {a regimul de lucru impus, precum si la Privafiuni, mai ales in plan social fra s& alba reactii autopunitive, intrapunitive si extrapunitive, 12, Echilibrul emoftonal— ,£E" (Suma de DA). Cota crescuté, peste media esantionului de referin(a,indicd prezenta intensitafii reacfilor emofionale, de multe ori exagerate, echilibru psiho-emotional_precar, caracterizat prin timiditate excesiva, pe de o parte, excitablitate excesiva greu controlablé th sfera emotional, pe de alt& parte. Aceste manifesta pot fi Sursele decom, lor si conduitelor d fi ale, sau un raport invers intre aspirafi si posibiliti 13. Motivatia — ,M”” (Suma de NU).Cota obtinuta indic’ gradul de constientizare a Condit $I atitudinilor fata de cerinfele impuse tn planul socio-familial sau socio-profesional, 0 justficare a conduitelor subiectulul. Cotele obfinute peste media egantionului de referinké se releva divergenfe dintre trebuinte intraindividuele sau interindividuale, 86Indropar pentru lboratore de psthodlagnostc Exemple de itemi: Te entuziasmezi si te descurajezi ugor ? Esti mai sensibil deca restul oamerilor ? Cotare Raspunsurile subiectului (,da" sau ,nu") se noteaza pe foaia de cotare alcatuita din 10 coloane a cAte 13 randuri fiecare. Fiecare rand reprezinta una din cele 13 scale, iar cota se objine prin insumarea rspunsurilor sernnificative pentru fiecare linie in parte. Cota maxima pentru fiecare scald este 10, iar cota minima este 0. ATENTIE: In cazul a tei scale se coteazé cu 1 punct réspunsurile Nu’ gicu 0 réspunsurtle Da’, si anume: scala 1 (scala de validitate), scala 11 (scala rezistenfei la frustrare), scala 13 (scala motivatiei). Pentru restul celor 10 scale, se acorda 1 punct pentru rspunsurile ,Da" si 0 puncte pentru réspunsurile ,Nu". Interpretare © cota maxima de 10 puncte indic’ existenfa aproape cert a unui sindrom, iar cota peste mediade 6 (teoretica) indic& o tendint& spre o anumita simptomatologie. In aceste cazuriseimpune -amplificarea investigafilor de tip clinic, precum gi apicarea altor instrumente metodologice. In cazul scalei 2 — antecedentele personale -, daca exista raspunsuri ,Da" se trece la interviul clinic, dupa inspectarea fiecdrei intrebéri cu r&spunsuri simptomatice. In cazul scalei 10, cnd cota este prea mare, dacd se constat’ cA nu sunt probleme de atentie, se vor aplica teste de inteligenta verbala. Interpretarea chestionarului se va face clini, cotele sunt doar orientative, termenii de factura psihopatologic& nu trebuie s& inducd in eroare pe tandrul practician, putem avea doar tendinfe sau reacfi care se pot activa doar temporar au conjunctural, Din experienté se stie c& un protocol inodreat de rdspunsuri simptomatice nu releva neapSrat odezadaptare majoré apersonalitfi, cimaimultoreactienevrotica care pe fond confine o coleotie de dileme personale care invadeazé constientul si care asteaptd rispunsuri. Alteori, depistand 0 sardcie de réspunsuri simptomatice, dar cele care au apérut pot fi plasate coerent intr-o structuré simptomaticé poate releva existenta unei tendinje de dezadaptare majore. Frecvent, din cauza sensibilitatii caracteristice persoanelor de sex feminin, protocoalele acestora la T.D-P. sunt incércate de rspunsuri simptomatice, la persoanle de sex masculin este invers. Din acest motiv se utlizeaza etaloane pe sexe si comparativ etaloane pe paciente, respectiv pacienti 87Gelu V, Todea ETALOANE NORMAL! /PACIENTI $! BARBATI/FEMEI Tabolul 6.7, ,TD.P" Barba, N=100 (2008) (ci 2 lo Ds Pale net Wate ints Wg o-1 0 v |i ada) Wace od aetist hensedll oneal lpia 2 Ba Pewee. bP Oe pe pe tt iB ioe D fa Roch WS ee h_10 4-104 ie 10 10 (6-10-10 Testul de comparatie dintre medii releva diferenfe semnificative pentru aproape toate variabilele T.D.P. intre loturile de normali i pacienti, ceea ce permite interpretarea diferentiata a protocoalelor individuale la toate categoriile de persoane. ESTE IMPORTANT CA ANTERIOR EVALUARII PENTRU UN POSIBIL STATUT DE PACIENT SA AVEM UN DIAGNOSTIC MEDICAL, SAU DACA AM OBTINUT PROTOCOALE ‘TEST PROBLEMATICE, SA INDRUMAM PERSOANA LA UN MEDIC DE SPECIALITATE. 88