Toate acesie cau ue agunare TormeazA 0 constructie coerenta din punct de vedere algoritmic pentru c& fiecare oud situatie de invatare se sprijind pe insusirea unei caz seri calcul. Una dintre cele mal Importante etape ale procesului de invatare este explored si invatarea prin descoperire prin efort Propriu. Demersul dirjat de identificare a ot proceduri intermediare de calcul Sustine inva{area constientd a algoritmului de lucru si jutoratizarea deprinderii prin calcul scris. Problematizarea are rolul de a valorifica deprinderile de calcul dezvoltat ale elevilor in scopul de a efectua calcule care reprezint& situatii problema si nu tipuri de adunare/scadere deja invatate. Aceste argumente sustin optiune pentru o abordare integrativa in etapa de proiectare didactic& gi alegerea unor unitafi de invatare structurate pe operare in diferite ‘concentre si renunjarea la invafarea tuturor cazurilor de adunare si scdere. 4.3. inmulfirea si impartirea - repere metodice pentru proiectarea didactica Injelegerea sensului operafiei de inmulfire solicita valorificarea deprinderilor de adunare in cazul particular al adunarii cu termeni egali. Operatia apare ca o necesitate de rationalizare si prescurtare a unui calcul. Rolul intuifiei este diminuat, accentul find pus pe intelegerea semnificatiei unei conventii de scriere si de asociere a unui mod particular de actiune si verbalizare cu un procedeu de calcul. Punctul de plecare in traseul metodic il constituie cazul particular de adunare cu termeni egali si gruparea dupa un criteriu dat ca procedeu de lucru. Astfel, o adunare repetatd, de exemplu 2+2+2+2 este rezultatul unei actiuni in care 2 este /uat/repetat de 4 oni, sau este repetat de 4 ori numdrul 2. La fel, adunarea cu termeni egali 4 + 4 se poate descrie ca 4 este luat/repetat de 2 ori sau este repetat de 2 ori 4. Aceste doud exemple analizate comparativ de elevi vor evidentia situatii matematice diferite ceea ce explicd scrierea lor diferita. Conventia de scriere 4 x 2 pentru prima adunare cu termeni egali pune in evident pe 2 ca termen care se repet si numirul de termeni egali este numit de 4. 2424242 = 4x2 5 Termenul sumei ‘Numatul de termeni egali din sum’ Conventia de notatie acorda primului numér din inmultire rolul de a numéra de Cite ori se repeté termenul adunaiii, iar al doilea numir din inmultire numeste termenul Care se repeti in adunare, semnul inmultirii indicind repetarea unui termen prin adunare, ___ In acest mod inmulfirea se prezint ca 0 modalitate de scriere a adundrii cu termeni egali care are avantajul scrierii condensate a unei adundri cu un numiir dat de termeni egali si ea unui Uitte de numdrare prin grupare si utilizarea unei conventii de scriere, irea copiilor i sei de : : exercifii de inmultire eplcnar ge Nd ia naey 42 i i maratoare sau calcul mj losind obiecte, numé mina, Copii vor efectua a ii Ge na sus. Activitiledesgurate cu class veg Calculul scris va share sa fi centrate pe sarcini de invdtare care vizea7A aflarg ferent obi fit multime prin gruparea elementelor, numararea nuréruly de elemente din fiecare grupa si exprimarea modului de gn adunare repetata de termeni egali. Copiii vor opera cu object. bile, betigoare pe care le vor grupa cate 2,3, 4 etc. si vor exprima reaultatul numaratii prin een mud de grupe si a numArului de obiecte din fiecare grupa. De ase devi vor rezolva sarcini care vor solicita griparea unor obiecte in modul indicat prin scrierea ca o adunare repetat sau ca o inmultire. Astfel, activititile de invatare si fie orientate spre: scrierea unor adunari cu termeni egali ca o inmultire; scrierea unor inmultiri ca adunari cu termeni egali; constientizarea semnificatiei factorilor la inmultire (fara utilizarea terminologiei); identificarea numdrului de termeni ai wnei adundri cu termeni egali dacd este data scrierea sub forma de inmultire; - _ identificarea termenului repetat dintr-o adunare daci este dat& scrierea sub forma de ‘inmultire; . fa primului factor (de cate ori se repetds termenul repetat al . identifcarea cel iy annie cu termeni egali; . adurare) atunci cénd val doilea factor (termenul care se repetit in se dd adunarea cu termeni egali. numérului de elemente de grupe si a numérului prin scrierea sub forma de den aa iarie Cu folosirea repetati a unor exprimari de tipul ,,de m ori de inmultre a unei adams} en te Or”, pentru a exprima verbal scrierea sub forms ilire a ‘ermeni egali. fn aceasta etapa a invatariimodalitatea ° exerciti de grupare de ele i partaj exerci a si Partajare de grupe dupa reguli date; Thm; “PS dat cu spin in obiece gi desene pent intirea 16e exercitii de gisire a ct mai multe modali de sumé de termeni egali sau de Produs; « descompunerea unui numr sub forma de sur de termeni egal tati de scriere a unui numir sub forma + invégarea tablei inmulfirit este continut din curriculumul clasei a Ia. Sarcina jnvatttorulul reaulté din obiectivele de referinfd ale programei care trebuie insusite de elevi: deprinderilor de calcul utlizand operafia de inmulfire si tabla inmulfii prin jnvdtare constienti si cu utilizarea unor procedee variate. fnvatarea tablei operatiei va decurge prin efectuarea Tepetaté a unor inmultiri, Memorarea nefiind un scop in sine ci reaultatul aplicarii ei repetate. Invatarea operatiei se sprijind pe adunare repetati de termeni egali $i Pe folosirea unor tehnici variate de calcul care decurg din utilizarea rigletelor si a ici de adunare. in invatarea tablei inmultirii se parcurg mai multe etape: - repetarea inmultirilor din tabla anterior invatat in contexte cét mai variate, cu utilizarea obiectelor, a materialului didactic ori de cAte ori este nevoie sicu activitéti de rezolvare de probleme alese pe criteriul relevantei in raport cu obiectivul urmirit. Se va pune accent pe calculul oral si pe utilizarea in forme. ct mai variate a terminologiei; - _ folosirea proprietatii de comutativitate ca procedeu de aflare a produsului unor inmulfiri cu noul factor; - calculul unor inmulfiri prin utilizarea tablelor de inmultire deja invatate: 8x8= 8+8+8+8+8+848+48 = 7x8+8=56+8=64 v Tabla inmultirii cu7 - formarea tablei de inmultire cu un nou numér printr-un demers de invatare problematizata; - aplicarea tablei inmultirii in contexte ct mai variate, rezolvarea $i compunerea de probleme cu relevant pentru viata cotidiand a elevului. Automatizarea deprinderii de calcul prin utilizarea tablei inmultirii este un demers Sttucturat pe un sistem de exercitii care poate cuprinde diferite inmultiri, inmultiri lacunare (cu factori lips) si exercitii de calcul bazate pe relatia dintre adunare si inmultire si pe Semnificatia factorilor. Imulirea numerelor mai mici ca 100 presupune insusirea constientd a algoritmului de Calcul cu utilizazea proprietitilor de distributivitate a inmultirii fat de adunare si a Proprietitilor adunarii. Realizarea acestui obiectiv necesiti structurarea demersului de ‘Mvalare in etape care au ca scop formarea deprinderilor de calcul dezvoltat si de rtanscriere” a acestui mod de lucru in forma sintetic& a calculului scris. Pentru ca elevii s& acest proces de invafare constientA este important ca sa fie mereu corelate cele ‘oud medal de calcul3 ‘ de inmultie, 23x14 Supetometicd yur anteroare sc, culul dezvoltat se sprit cant aero de ie, : Ne a inmulfri fof de aa, ao enn es de distnt ed scompunerea numerelor in oo ML Pe ax (4+ 10)= 2384423 x 10-9. 120 = ici otise neil : Fis Se peril anterior se fi patCulul scris, Bx 14 zt al | 92 produs parti 23. > produs pastial 2 32 Exemplu 2 repreznt numirul de 2c =230 wing } ii seri siti a o bund infelegere a modul | Acest mod de efectuare a See ih fai pe care il confine. Remarcm ey ta | exprimare aun num lx de serine aun Tumi n forme ecivalente (Fanciers. | deoarec, n absentia cae in poate fi justificat modul de scriere al produselor nu rise decalate decurg din faptul c& primal produs Partial reprezin = iia rs unit si al doilea produs reprezinté un numar SCTIS CU ajutony) avo ae zei din cae ete format. Pac infeleperea avestui fapt nu poate fi explicy iad de adunare a produselor partiale care, aparent, contrazice regulile de calcul sens insusite anterior — in fapt se adund 92 cu 230 asa cum este justificat in calculul dezvolta, dar pentru ca numérul 230 are cifra unitatilor 0 se preferd, pentru implificarea modului & calcul scris, exprimarea lui sub forma de 23 zeci si fir eriu zeci sub zeci! Acese conventii de scriere nu pot fi acceptate de elevi decat daca activitatile de invatare sun relevant si decoifiedlegttura tre calculul dezvoltat si calculul scris. All, algoritmal aplicd mecanic de cdtre copii si se produc frecvente greseli de calcul, Sarcind e lucru individual sau in grup: 8 Luatica exempluo inmultire in care factorul 1 este un numar de 3 cifre si factorul 2 este un numér de 2 ciffe. Faceti calculul decvoltat yi calculul seris, valorificdnd | metodic legctura dintre cele dowd tehnici de calcul, J Injelegerea Sensului operatiei de impiirtire se bazeazi Pe semnificatia matematicd a unor situatii practice care se rezolva prin sciiderea et efectueaza prin scaderea repetaté a lui 2 din fectun di ctl impair, invziitoral va insist i i i e Atul imy F Sista pe modalitatea de verbalizare 2 se cuprinde tn 6 de 3 ori. Se introduce scrierea 4 : 2 pri , t n accentuarea faptului c4 4 semnificd numand dit i a o ne S¢ seade repeat 2, iar 2 numeste termenul Care se scade repetat din 4, sermmul pent Impartinii indicind scdderea repetaté, Se va pune accentul in predare pe in n Nn wn este micsorat dem ori", ,. nse cuprinde de mon, pentru a exprima scrierea sub forma de impartire a unei scderi repetate ’ irul de scdderi repetate care se pot 78Activititile desfaisurate cu clasa Vor fi : unr care indice cite on secupmgg fre Hee vox avea ca sop aft vil elevii si opereze cu obiecte, bile, beti wentonal in deimpeiit. De oe rsa Rai Sle EPC veal fn ss Dee le 23.4.9 come vor solicit eféctuarea de ipa pie ‘menea elevii vor rezolva wile de nvaare Si fie orientate spre: peal ee impotant ca sett". serierea unor sc&deri repetate ca ‘impértire; ~ screrea unor impair casclderi repeater - constientizarea semnificatiei numerelor laimpatire: - identificarea numarului care se scade Tepetat; : ~ idemtficarea numrului de sc&deri repetate Atul impair ~ identificarea numrului din care se seade at We en impirfirea semnificd o scddere repetatg dar rationamentele diferit decurg di sual practice care solicit imparfire Se structureazi diferit sub ae eae inpetire parti egale St limpaifire prin cuprindere, Ambele tipuri de rationament se reduc Ja scddere repetatd si se transcriu simbolic sub forma unor impéstiri dar actiunile care le genereazai sunt diferite. a impirtirea in pirti egale este 0 forma de rationament Specific unor situatii matematice care solicit separarea unei multimi in submultimi disjuncte stiind numirul de elemente ale multimii date si numdrul de submultimi care se formeazi, Problem tip: Mama are 10 mere si le imparte in mod egal fiecare copil? Sugestie metodicit Rezolvarea prin actiune va favoriza observarea de clire elevi a faptului c& se imparte ctte un mar la fiecare copil. Numérul posibil de scderi repetate d& cétul: 10-(1 +1)-(1 +1) -(1 +1) -(1+1)-(1 41) =0 ret Fiecare copil primeste, de fiecare dat, cfte un mir ,sunu fie, unu mie” . Actiunea se repet de 5 ori pentru c&. . se termina merele! celor 2 copii. Cate mere primeste Exemplu Sciderea repetata se transcrie ca 0 impacire ai c&rei termeni au semnificafia dobandité prin actiune: 10:2= 5 (mere) ———Numérul de elemente din fiecare submulfime: actiunea s- arepetat de 5 ori, Numérul de submulfimi: se da céte un mar la fiecare copil, Citul impatirii semnificd numdirul de mere pe care il primeste fiecare copil. Acest numiir se afl prin numararea merelor pe care le-a primi. Traseul metodic care rezultd din actiune cuprinde urmatorii pasi: : 719i uie impartite in mod egal; stabil manul de obiecte ce trel P ; . eer ad cite un obiet pid numa amine ni un . - se sable pin umf nari de bie ea in fiecare grupa, ; ie 2 impirtire: 10:2=5 (mere); : : sane races fost efectuat’ implrfirea si cum sa afty = se os © forma de rafionament specificd unor Situagi, vlemente ale mulfimii date si numdral de elemente din fiecare submulfime, Problema tip: Mama are 10 mere se impartecfte 2 copiilor ei. Cai copii vor primi cite 2 mere? je metodict i : Sevapronia inefectuarea prin aciune, eleviiobservand faptul c8 se imparteficdru copi cdte 2 mere. Numérul posibil de scderi repetate da cdtul. 10-2 -3-3-2-2=0 Exemplu De fiecare'dati! bok cite 2 mere. ‘Acfiunea se repeti de 5 ori pentru cA... mama nu mai are cui si dea mere! Aceasta scddere repeat se transcrie ca o impartire ai clrei termeni au semnificatia rezultata din actiune: :2= $ (copii) » Numirul de submultimi cu cate 2 elemente: actiunea sa f alt Numarul de elemente din submultime: de fiecare dati se scad cate 2 mere Citul impartirt reprezint& numeral de copii care vor primi cite 2 mere si se afld prin numirarea sciderilor repetate. Traseul metodic are urmatorii pasi: + Se stabileste numirul de n objecte care se scad Tepetat, ~ se scad cAte n obiecte pénd nu mai ramine nici un obiect nerepartizat, se stabileste prin numirare numirul de grupe in care sunt cate n obiecte; se scrie sub form de impartire: 10 : 2=5 (copii); se analizeazi modul in care a fost efectuata impirtirea si cum s-a aflat : cftul, Numdrul de scdderi Tepetate cu scdzitonul 2 da catul. sale oe aps boy exemple se observa cA actiunea care s-a efectuat este diferitd ca ‘ahe si for I, este a i Se if ii il i etn ee ae Scrisd aceeasi impirtire dar semnificatia termenilor impartini si ee ~ impargirit Se fundamenteazA pe legitura cu fnmultirea iar impartini se bazeazs. Pe tabla inmultirii (6 : 2=3 pentru cd 2x3=6). 80idarea impartirii se face pris Consolidarea Prin rezolvarea de fin folosirea scaderii pone, o1 20080! pe exersea uel terminologialeceae _ . Impirfrea la un numiv de o cifra Se sprijind pe rationamentul de impart prince pe semniicaia {ermenilor in acest caz. Un rol important reve se si modului de verbalizare a actiunii care da o orientare a sens oe See ane in descifrarea sensului 15:6 Sugestie metodica - seefectueazd sclderea repetaté a numrului 4 din 15 pentru a ala de cde ori se cupninde 4 in 15: 15- 6 =9, 9-6 =3, scdderea lui 6 din 3 nu este posibill, S-au efectuat ? sctdere repetate a lui 6 din 15 deci 6 se cuprinde in 15 de 2orisirdmine rest3, 15:6=2. rest3 R 33 Sarcina fnvafitorului este de a accentua modul de verbalizare care traduce modul de operare in plan mintal. Operatia se verific’ atat prin desen cat si prin proba. Smpértirea cAnd impartitorul are doua cifre este continut al programei clasei a V-a. in procesul de predare — invatare a operafiilor, demersul de invatare care se produce in clas& si rolul invatitorului este determinant pentru calitatea achizitiilor elevilor. ‘Astfel, din perspectiva pedagogic, invatatorul: > dirijeaz conversatia pentru ca elevii si evidentieze elemente semnificative ale actiunilor efectuate; > precizeazi modul de formulare al rispunsului; > construieste contexte de invafare relevante in raport tema; > identifica modalititi de actiune pentru a se asigura cd tofi elevii au inteles modul de actiune si semnificatia actiunilor efectuate; > verificd calitatea invafirii prin sarcini de evaluare care solicit exersare in contexte variate. Sarcini de lucru individual sau in grup: _ ® Consultaji programa clasei a 1V-a si selectafi exemplele de activisigi de inveqare pentru fiecare dintre confinuturile de la tema imparirea numerelor naturale. Completai lista si cu alte exemple. © Penira 3 dintre activivigile de inveqare selectate propuneti fie de evaluare 44. Adunarea si sciderea fractilor care au acdlagi numitor ' Dificultgle de insusire a operafilor cu fracpi sunt depasite dace apelea la intuitiva, prin actiune gi se folosegte material concret. Elevii vor intelegere cu Using’ algoritmului de operare si vor observare asemanrilor die adunarea sa Mensa factllor si operarea cu numere naturale. Regnlile de operare sunt aceleagt: sé adund sau se 81; ib numir de a scad un numdr de unititi fractionare care reprezint& acelagt PAH dining difenti. “Accentul se pune pe asjune/desen, observare si analiz&, scnetea simbolic& aving rolul de a transcrie materatic actunea de a pune la un loc un nuit MUMBE de yp aceluiasi intreg sau de a evidenfia matematic numianul de parti ramase pa esa fat din it it i a faptul cd rezultatul se obfine adunand/s.4 intreg o anumitd cantitate. Se va evidentia peu 7 ile ‘ScAdzing numiritorii, iar ca numitor se scrie mumitorul celor doua i Propriety Operatilor voy rezulta prin observare si analizi, facdindu-se analogia cu operapile cu numere naturale, Dupi insusirea algoritmului de adunare se vor face si adundri de Aumere rationale cu acelasi numitor al cAror rezultate sf fie fractii echivalente sau supraunitare, utilizandu-se procedeul figurativ. Atét adunarea cat si scdderea fractiilor care au acelasi numitor sprijind pe actiuni de invafure sub forma de probleme-actiune semnificative, din viag cotidiand a elevilor ‘ Aflarea unei fractii dintr-un intreg 7 HH Algoritmul de calcul a unei fracti dintr-un intreg parcurge doua etape distincte: - calculul unei singure unitati fractionare dintr-un intreg; = calculul unei fractii oarecare dintr-un intreg, aflarea mai multor parti la fel de mani dintr-un intreg. Specific acestui procedeu de calcul este faptul c prima etapa este preponderent intuitiva, procedeul de calcul fiind urmarea unor activitafi practice, pe cand in a doua etapa se apeleazé la operare: + impartirea pentru aflarea unei singure unitati fractionare; + inmultirea pent aflarea numirului de unitati fractionare pe care il indicd numéaratonul. Exersare acestor algoritmi de calcul se face prin probleme si dup ce elevii si-au insugt Procedeul de lucru si calcul, se poate trece la scrierea printr-o singuri expresie, scotind astfel in evident& caracterul unitar al acestor doua operatii. La acest capitol se pot valorifica cunostinfele copiilor cpatate in invatarea temelor de unitéfi de misuri prin rezolvarea de sarcini ca cele prezentate in exemplul urmétor. < 1. Exprimé cu ajutorul fractiilor urmitoarele durate : 2h 30 min ; 3h 15 min ;0h45 min. 5 1h6 min; 5h 12min ; Oh 600s ;2h 120s; 1h2800s;4h3 600s; 1h6s. ayo ‘Traseaza pe caictul de matematicd un segment AB cu lungimea de 9 patritele. TraseazA acum un segment CD cu lungimea egald cu o treime din AB gi apoi un segment EF cu | lungimea o weime din CD. Citi milunetsi masoard fecane din cele mei segmerie ? dt | toate la un loc? inti calculeaza gi apox mascara | i Deseneazi un segment AB de 2 cm. Cu ajutorul riglei si compasului srasea” Seementele : CD de lungime 4 AB ; PQ de lungime jumtate din CD ; MIN de lungine | un stret din CD. Cui em meisoara fiecare segment ? Calculeara $i apoi misoard |