Sistemele de referință inerțiale sunt artificial diferențiate (la alegerea unor psihopați): unul dintre ele „stă” (în pofida lui Galilei) pentru a reprezenta originea unui proces orientat de măsurare, în care mișcarea căpăta o orientare și o valoare concretă, RELATIVĂ.
Doar „MĂSURAREA” (proces cauzal din care rezultă de fapt „v”) legitimează „știința” și schimbă natura exclusiv geometrică a realității.
Sistemele de referință inerțiale sunt artificial diferențiate (la alegerea unor psihopați): unul dintre ele „stă” (în pofida lui Galilei) pentru a reprezenta originea unui proces orientat de măsurare, în care mișcarea căpăta o orientare și o valoare concretă, RELATIVĂ.
Doar „MĂSURAREA” (proces cauzal din care rezultă de fapt „v”) legitimează „știința” și schimbă natura exclusiv geometrică a realității.
Sistemele de referință inerțiale sunt artificial diferențiate (la alegerea unor psihopați): unul dintre ele „stă” (în pofida lui Galilei) pentru a reprezenta originea unui proces orientat de măsurare, în care mișcarea căpăta o orientare și o valoare concretă, RELATIVĂ.
Doar „MĂSURAREA” (proces cauzal din care rezultă de fapt „v”) legitimează „știința” și schimbă natura exclusiv geometrică a realității.
Toate sistemele de referin SUNT ECHIVALENTE din punct
de vedere inerial, ca puncte suport ale unei ordini geometrice complexe (holografice), care, fiecare, se deprteaz SIMULTAN de toate celelalte se mic ABSOLUT! Iar aceasta este doar o alt formulare a Principiului relativitii al lui Galilei. Ceea ce tot tiina neag: Sistemele de referin ineriale sunt artificial difereniate (la alegerea unor psihopai): unul dintre ele st (n pofida lui Galilei) pentru a reprezenta originea unui proces orientat de msurare, n care micarea cpta o orientare i o valoare concret, RELATIV. Doar MSURAREA (proces cauzal din care rezult de fapt v) legitimeaz tiina i schimb natura exclusiv geometric a realitii. Cnd procesul cauzal al MSURRII este forat s se nchid (ca n cazul radiaiei) atunci efectul ei, viteza relativ v, este anulat. Imaginai-v c vrei s msurai de-a lungul su un cerc care se mic ABSOLUT (conform lui Galilei), comparnd succesiv (cauzal, n timp) traiectoria acestuia cu un etalon. Ceea ce vei msura va fi de fapt o perioad complet a unei unde sinusoidale. Iar rezultatul msurtorii nu va fi niciodat . Coinciden, ecuaiile lui Maxwell se nchid ntr-un ciclu nchis. Adic fenomenele descrise respect un ciclu nchis - n care un ultim fenomen N l genereaz n mod stabil pe primul (A),
toate fenomenele, de la A la N desfurndu-se astfel
SIMULTAN NECAUZAL. IPOTEZA COMPLEXULUI VICIOS de ing. Paul Postelnicu publicat n lucrarea PRECURSORI ROMNI AI CIBERNETICII, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, 1979, pag. 135: Cele dou ecuaii celebre ale lui Maxwell, care formeaz legile fundamentale ale electricitii, sunt vicioase: 1) Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic, a crui circulaie de-a lungul unui contur nchis este proporional cu variaia fluxului electric ce strbate acest contur. 2) Variaia unui cmp magnetic produce un cmp electric, a crui circulaie de-a lungul unui contur nchis este proporional cu variaia fluxului magnetic ce strbate acest contur. Se observ c legile lui Maxwell sunt vicioase i simetrice. Aspectul de und (traiectorie deschis - cu implicaii cauzale, n spaiu i timp efectele fotoelectric, fotochimic, termic etc.) apare doar n eventualitatea abordrii ciclului care se mic ABSOLUT prin experimente mprtiate CAUZAL, n spaiu i timp. Fiind un ciclu nchis (vicios) este natural ca radiaia s nu fac diferena (sub form de vitez relativ v) ntre sisteme de referin ineriale - ntre care nu exist relaii cauzale. Fa de radiaie ele sunt ECHIVALENTE din punct de vedere fizic. Asta explic de ce viteza RELATIV v (consecin exclusiv a MSURRII, care nu exist fizic!) NU este compatibil cu ecuaiile lui Maxwell. Situaie verificat i experimental (Michelson Morley).
Dar sisteme de referin ECHIVALENTE pentru radiaie
nseamn exclusiv GEOMETRIE! Adic ceva care nu mai permite cauzalitatea (metoda tiinific). Modul n care, organismul, care observ din natere realitatea geometric cu suport radiaie, ajunge s simt falsa nevoie a msurrii, este descris n mai multe materiale de la aceast adres. Prelund i fcnd manifeste contradiciile iniiale ale TRR rezult concluzii att de penibile c fizicienii care le accept ar trebui s-i fac seppuku dac ar avea puin demnitate! (https://www.scribd.com/doc/237106734/Elucubra%C8%9Biilelui-Einstein ). Este vorba despre sublinierea faptului c tiina este o ntreprindere extraordinar de elaborat pentru mpiedicarea accesului la cunoatere. Asta nu nseamn c in partea religiei. i ea face acelai lucru. Doar c o analiz din acest punct de vedere nu face obiectul materialului de fa. *** Dup 25 de ani de cutri, i trei de concretizri pe acest site, am constatat cu surprindere c vorbesc despre geometrie ca despre un lucru binecunoscut. Lucrurile stau exact invers. Toat lumea o folosete strict generic. Geometria este o categorie imposibil de cunoscut din punct de vedere raional! C lucrurile stau aa este dovedit de inconsistena ncercrilor de definire. De exemplu:
GEOMETRE s. f. Ramur a matematicii care studiaz formele
i proprietile corpurilor, precum i raporturile lor spaiale. Manual n care se studiaz aceast tiin. Structur, aspect regulat, simetric pe care l are o construcie, un obiect, un sistem etc. [Pr.: ge-o-] Din fr. gomtrie, lat. geometria. - definiie DEX Geometria este arta de a raiona corect pe figuri incorecte. definiie de Henri Poincare Geometria este cea mai bun i mai simpl dintre toate logicile, cea mai potrivit s dea inflexibilitate judecii i raiunii. definiie de Denis Diderot Geometria este tiina care restaureaz situaia dinainte de creaia lumii i ncearc s umple golul, renunnd la oficiile materiei. definiie de Lucian Blaga De ce aceste ncercri de definire (mpreun cu multe altele) sunt inconsistente? n primul rnd pentru c sunt (mai) multe i aproape n aceeai msur acceptate. Cu alte cuvinte au o natur metaforic: ele nu definesc ci aseamn, compar, mai mult sau mai puin inspirat, geometria cu alte noiuni, riguros definite. Sprtura prin care se scurge eventuala lor self consisten este categoria de form. Niciuna din aceste aa zise definiii nu se poate lipsi de ea. Dar forma nsi este o categorie care (pn acum) NU a fost definit. FRM, forme, s. f. 1. (Fil.; n corelaie cu coninut) Categorie care desemneaz structura intern i extern a unui coninut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces. DEX.
Aceasta nu este o definiie a formei!
Este un truism faptul c structura intern i extern a unui coninut poate avea sau NU form. Deci structura intern i extern a unui coninut poate fi, EVENTUAL, suportul formei (care este cu totul altceva, pn acum necunoscut metodei de analiz raionale, logice)! Este evident c n aceste condiii niciuna din ncercrile de a defini geometria, i care conin automat categoria de form, NU POT FI DEFINIII! Ca atare categoria de geometrie NU ESTE CUNOSCUT! De ce oare forma se sustrage procesului de definire? Totul ncepe la o vrst (foarte) fraged. Printele indic copilului o manifestare N MOD REPETAT. Acesta este forat s-o accepte n mod strict determinat, dup care printele i ataeaz apoi un nume: linguri, can, cerc, ptrat etc.. Procesul este ABSOLUT NECAUZAL (natur care este proprie formei, aa cum vom vedea mai jos) i n esen SCOATE FORMAL (prin repetarea artificial a contactului) MANIFESTRILE RESPECTIVE DINTR-UN CONTEXT DIN CARE ELE FCEAU PARTE N MOD NATURAL (ntr-o anumit ordine), SPONTAN! Deci forma este aspectul NECAUZAL, strict determinat, pe care l accept copilul la obiectul la care face referire repetat printele su i pe baza cruia l va recunoate SPONTAN mai trziu (atandu-i numele corespunztor). Am verificat cu toii (personal i, mai trziu, prin copiii notri) c, la acea vrst fraged, procesul de acceptare a formei unor manifestri scoase din context ale realitii, nefiind cauzal n-are nimic raional. De aceea forma nici nu poate fi definit.
Dar ea st la baza definiiilor pe care copilul le primete ulterior la
coal, ca un referenial ABSOLUT al acestora. Cu alte cuvinte, definiiile ar fi total nedeterminate n lipsa formei. Definiia, prin natura sa implicit cauzal (i pentru cunosctori, grevat de principiul de incertitudine), nu poate determina forma. Ea doar o verific, ntre anumite limite. FORMA ESTE PREEXISTENT DEFINIIEI SALE i de iure i de facto. Este o manifestare spontan, self-consistent. Ochiul dumneavoastr v poate spune cu o precizie pe care nici o alt metod n-o poate egala dac o anumit figur este cerc sau nu. i asta se ntmpl SPONTAN (tii < - > CUNOATERE), fr s aplicai vreo definiie. Cercul este deja n dumneavoastr i el se compar SPONTAN, necauzal, cu ceea ce vedei n exterior. Dac Michelangelo i-ar fi proiectat david-ul conform unor definiii niciodat n-am fi avut ansa s admirm acea capodoper. TOTUL este n dumneavoastr! Definiiile (educaia) edific un suport fiziologic concret (un cip - sinapsele condiionate) cu care putei vedea doar ceea ce trebuie din NTREG! Exist dou link-uri referitoare la studii comparative oameni cimpanzei: http://www.youtube.com/watch?v=pIAoJsS9Ix8 http://www.youtube.com/watch?v=nHuagL7x5Wc . Acolo putei constata la modul concret cum, PENTRU OAMENI, definiiile ascund realitatea. Ele nu reprezint altceva dect o schimbare artificial a metodei de considerare a acelor manifestri deja considerate spontan de organismul viu.
Altfel spus, noua metod se suprapune peste cea spontan,
natural (care este la ndemna oricrui copil mic), i pe care nu face dect s-o altereze. Definiiile trimit CUNOATEREA n NECUNOATERE! Forma este nedefinibil prin nsi natura sa (motiv pentru care, de exemplu, logicele sisteme IT nu o pot recunoate n postura figurilor anti spam). Atunci mult mai realist este o (ne)definiie, cum este cea dat de Lucian Blaga. Ea se neag pe ea nsi negnd raiunea (materia) ca metod de existen i cunoatere a realitii. Se traduce cam aa: geometria este ceea ce nu este cauzal, raional, dar fr de care lumea nu exist prin ea nsi i nu o putem cunoate. Personal am dat o definiie n care am inclus pentru prima oar elementul viu alturi de celelalte categorii acceptate ale cunoaterii i din care reiese c forma exist pe baza unei proprieti speciale a procesului fiziologic. La nivelul organismului viu este aparent vorba despre procese dinamice independente (fapt demonstrat cu prisosin de tiin). i uor de observat n vitrinele magazinelor pe lng care v plimbai, dac v uitai la organismul dumneavoastr care se mic independent de vitrin sau de orice alt eventual referenial. Reciproc, niciun proces individual intern nu se poate constitui ntr-un referenial pentru forma strict determinat a unui obiect exterior. Problema contactului strict determinat cu mediul se rezolv dac procesele interne individuale sunt ABSOLUT SINCRONIZATE (n orice punct al spaiului). Atunci ele se transform n imagine, form
(geometrie) stabile (organismul viu ca NTREG - ceea ce vede i n
oglind dimineaa). Care devine un referenial ABSOLUT stabil, strict determinat, care se poate acum SINCRONIZA cu forme exterioare la fel de bine determinate (caracterizate de aceeai stare de SINCRONIZARE a fenomenelor suport). Procesul se numete observare. Toate aceste condiii sunt ntrunite ntr-un context holografic. Atunci geometria se poate defini astfel: Definiie: geometria este atributul unui model strict determinat al unui stimul exterior, care model este rezultat din considerarea simultan (SINCRONIZAT) a stimulului, la nivelul oricrui element structural al organismului. Ceea ce nseamn c procesele implicate n realizarea modelului GEOMETRIC al unui obiect sunt permanent SIMULTANE (SINCRONIZATE) i, implicit, permit starea de stabilitate a relaiilor dinamice funcie poziie relativ ale structurilor organismului sntos (homeostazia) N TIMPUL OBSERVRII. Sau: Definiie: geometria este UNICUL atribut al ntregului OBSERVAREA este o categorie DIFERIT DE CONTACTUL FIZIC (cauzal) DATORIT SIMULTANEITII PROCESELOR- BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 17, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-deutilizare .
ntr-un context holografic forma unui fenomen se afl ntr-o
relaie ABSOLUT (la nivelul oricrui punct al spaiului) cu dou categorii SIMULTAN: a) cu suportul su static: starea de SINCRONIZARE a unor procese dinamice (care stabil fiind semnific ceea ce generic numim organism viu), i b) cu radiaia (suportul dinamicitii acelor procese). Msura considerrii SIMULTANE a acestor relaii este viteza ABSOLUT c - exp. Michelson - Morley) Sinapsele condiionate, prin comportarea lor specific (ntrzierea semnalului nervos) determin o stare de DESINCRONIZARE a organismului cu mediul care pune forma perceput ntr-o fals relaie de schimbare cu ea nsi, RELATIV, dimensional, care are semnificaia de micare cu viteza v a unui anumit obiect. Exact aa cum se succedau cele (fix) 24 de cadre/secund (cadre forme) ale filmelor nregistrate pe celuloid: aceast vitez era dat, ABSOLUT (corespondenta lui c). Doar la aceast vitez (fa de spectator) ineria proceselor de observare determina o stare de SINCRONIZARE a micrii unor puncte de pe cadre diferite. Asemenea stri de SINCRONIZARE puteau avea loc, bineneles, i la alte viteze. Dar spectatorii nu le putea lua n considerare dect pe cele corespunztoare parametrilor propriilor sinapse condiionate. Acestea, structurate printr-un proces comun de nvare (educaie), nu permit spectatorilor dect considerarea SIMULTAN a anumitor puncte suport de pe fiecare cadru (care prea unic) i ntre care existau anumite schimbri de
distane (metrici) ntr-o anumit ordine nchis (care, implicit,
forma un cod dat, ABSOLUT, vezi mai jos). Conservarea codului permitea considerarea unui acelai obiect n pofida acestor schimbri ale distanelor ntre punctele suport ale formei sale, avnd semnificaie de micare. Forma este ABSOLUT, fiind dat de un cod unic, ABSOLUT . Astfel forma nu exist n toate situaiile: ea depinde de un cod dat, pe care punctele suport trebuie s aib posibilitatea s-l susin prin numr i metric. i atunci cnd exist ea nu poate fi observat n orice circumstan (vezi mai sus) dect de un dispozitiv care conine codul respectiv: organismul viu. Dispozitivele IT nu conin codul i nu pot recunoate forma. Avem dou categorii strict distincte: - forma (dat de un cod unic, ABSOLUT fa de spectator i fa de pelicul), i - micarea formei (aplicarea codului unic discontinuu, implicit DESINCRONIZAT, unor metrici diferite ale punctelor suport - sudate SINCRONIZATE - ntre ele prin ineria de observare determinat de parametrii sinapselor condiionate relative la o form-metric dat, nvat anterior). Obiectul, adic forma sa (ABSOLUT, dat de un cod unic, cu semnificaia de neschimbat n repaus formal ABSOLUT) avea n mod implicit o relaie ABSOLUT (o vitez dat, ABSOLUT) cu suportul punctelor suport (cu pelicula), care se deplaseaz fa de el. Pe scurt, avem un cod i micarea peliculei, ambele ABSOLUTE, neschimbate n nici o circumstan. Rezult c materializarea micrii peliculei fa de cod (de obiect, de forma sa) poate avea loc doar printr-o vitez ABSOLUT, neschimbat n nici o circumstan
(care nu rezult dintr-un proces de nsumare vectorial).
i asta afirm rezultatele experimentului Michelson Morley dac substituim radiaia peliculei, ca suport al formei. Ceea ce spectatorii interpreteaz ca vitez relativ ntre diferite obiecte (pri ale cadrelor) este un fenomen cu totul subiectiv: cadrele se mic toate fa de pelicul (sau fa de radiaie) cu o vitez ABSOLUT c. Iar ntre ele sunt toate n repaus ABSOLUT. De fapt sunt suportul uneia i aceleiai forme. SINCRONIZAREA are sens doar relativ la o micare. Care micare reprezint doar schimbarea relativ a metricilor punctelor suport ale codului unic (o anumit form). Aa c acest context stabil (suport al formelor) are i un aspect stabil doar dac este observat n mod SINCRONIZAT. Adic de un dispozitiv de asemenea holografic (cu care contactul are loc SIMULTAN SINCRONIZAT, n fiecare punct al spaiului). n celelalte materiale postate la aceast adres (de ex. Organismele vii sunt o proprietate a spaiului! https://www.scribd.com/doc/236475712/Organismele-vii-sunt-oproprietate-a-spa%C8%9Biului ) descriu dispozitivul respectiv care este ADN-ul celular. Dac din diverse motive SINCRONIZAREA observrii ABSOLUTE dispare (aa cum se ntmpl la nivele superioare celulei - esut, organ, organism - pe baza modului de funcionare al sinapselor condiionate, care ntrzie semnalele nervoase aferente observrii unor aspecte limitate ale contextului - obiecte), atunci micarea, care este la origine SINCRONIZAT cu ntregul context, este acum perceput SINCRONIZAT doar la nivelul obiectului i transformat astfel n micare relativ a obiectului.
Acest mecanism face evident de ce viteza relativ perceptibil ntre
obiecte (schimbarea relativ ntrziat a metricilor la care se aplic codul) nu poate depi viteza suportului acestor imagini (a peliculei). i anume pentru c micarea peliculei d posibilitatea observrii schimbate a metricilor interne formei (considerate secvenial din cauza sinapselor condiionate). Sau schimbarea posibil de observat a metricilor interne ale formei obiectului (micarea lui relativ) nu poate depi viteza procesului suport. Dar asta nu mpiedic forma unui obiect s se schimbe mai mult (s aib o vitez mai mare dect viteza legal c). Atunci, din punct de vedere al percepiei, se rupe legtura biunivoc dintre un anumit obiect i forma sa (sudate de ineria de observare impus de sinapsele condiionate, i ajustat de dispozitivele experimentale). Dac, din punctul de vedere al unui anumit obiect, modificrile depesc c, obiectul nu mai poate fi considerat ca fiind cel iniial. El este altul, asemntor (cu aceeai form). n acest mecanism, considernd radiaia n locul peliculei, se afl originea dualitii und - corpuscul i fenomene ca difracia electronilor prin fante subiri. Nu mai trebuie subliniat (cred?!) faptul c experimentele cu pricina au fost construite i ele pe baza handicapului reprezentat de ineria proceselor de observare de la nivelul sinapselor condiionate. Ineria proceselor de observare (impus de sinapsele condiionate) este suportul fiziologic al timpului (sau timpul sudeaz cadrele relative la un anumit obiect, rezultnd micarea acestuia). Sinapsele condiionate se structureaz (prin procese Pavlov) exclusiv n relaie cu anumite obiecte bine determinate (rupte de context).
Observarea CONTINU i exclusiv a acestora implic
DESINCRONIZAREA fa de realitate n ansamblul su (reducerea posibilitii observrii contextului). Ori suportul observrii, organismul viu (form), rezult spontan din SINCRONIZAREA cu NTREAGA realitate (de asemenea, form), nu cu pri ale acesteia. C SINCRONIZAREA la nivel de form (cunoaterea) premerge oricrui mod formal de contact al organismului viu cu realitatea este dovedit de faptul c un copil mic (n jur de trei ani) este capabil s recunoasc forma unei pri n mod spontan (fr s cunoasc definiiile respective, doar dup ce aceasta primete un nume generic). Astfel observarea formelor (SINCRONIZAREA cu ele) devine baza nvrii (a acceptrii ULTERIOARE a definiiilor). Deci nu definiiile determin cunoaterea. Ci invers! Numai c n timpul procesului, din cunoatere nu mai rmne mare lucru. Cum, pe seama inteligenei se pune considerarea (cauzal) a ct mai multor pri, putem spune c, cu ct eti mai inteligent, cu att ti mai puin (cu att poi aprecia mai greu NTREGUL form) Implicit, cu att MAI PUIN poi rmne N VIA! Fericii cei sraci cu duhul, c a lor este mpria cerurilor (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mntuitorul ne nva c prima virtute pe care trebuie s ne-o nsuim pentru a intra n mpria cerurilor, adic pentru a dobndi fericirea, este srcia cu duhul. Dar ce nseamn srcia cu duhul? Dup cum tlmcete Sfntul Ioan Gur de Aur, cuvintele sraci cu duhul nseamn smerii de bun voie, adic lipsii
de trufia minii i de nemsurat iubire de sine, pcate prin care
au czut ngerii cei ri i primii oameni. Ele nu arat deci pe cei nenelepi, netiutori sau simpli, ci pe cei ce se socotesc pe sine astfel. http://catehism.ortodoxiatinerilor.ro/?p=973 Dup prerea mea, afirmaia este cu att mai adevrat n lumina modelului realitii holografice. Renunnd de bun voie la inteligena bazat pe o metod absolut greit, cauzalitatea, putem avea acces la cunoatere. Aceasta n-are nimic abstract: ea este o relaie cu realitatea geometric care ofer VIAA n mod direct. Aa s-ar explica tentativa de rezolvare a problemei prin meditaie (o stare n care observarea realitii se opune analizei cauzale). Aceast soluie este numai aparent corect. Relaia corect cu realitatea (al crui aspect stabil rezult din micare SINCRONIZAT) trebuie s fie bazat pe observarea rezultat, de asemenea, din micare SINCRONIZAT cu realitatea (nu din meditaie!). De abia aceasta reprezint o relaie n care orice eventual interaciune cu realitatea dispare (se instaureaz libertatea absolut). Fenomenul cel mai apropiat de acest deziderat este falun gong. De aceea el este att de periculos oricrui sistem bazat pe control. Mai sus am apreciat poziia identic (ABSOLUT) a formei fa de organismul viu i radiaie (care ar reprezenta interpretarea real a rezultatelor exp. Michelson Morley). n mai multe materiale postate la aceasta adres am expus o argumentaie din care reiese o concluzie greu de acceptat la nivelul canoanelor actuale: c ele sunt, de fapt, una i aceeai categorie (VIAA