You are on page 1of 13
‘enomenul vizualizarii 188 ridicat in memoria victimelor din prirmul rizboi mondial (1914-1918), in piafa Paddington. Cu acea ocazie, Sir Henry si-a imbracat din nou uniforma de gald. Dupi ceremonie, s-a urcat singur intr-un taxi gi sua reintors acasi. La cdteva secunde dupa ce a plitit soferului sia ajuns la usi, Sir Henry Wilson zicea cu fafa la pamant pe treptele peronului, cu ‘0 mand crispaté pe ménerul sabiei de ceremonic. Fusese ucis de doi trégitori care au fugit in noapte, exact ca in visul lady-ei Londonderry. Cateodata visele catastrof’ se termin’ intr-un mod fericit. Este cazul visului lui Julius Dittman, din aprilie 1956. Dl. Dittman avea un magazin situat la intersecfia strazilor Ontario si Huron la Cleveland, in Ohio. fn acea vreme, compania Cleveland Parkamatic a construit un enorm imobil de parcare chiar alaturi de magazinul d-lui Dittman El a visat cd garajul s-a surpat brusc peste magazinul séu, transforméndu-| in bucijele. Visul fusese atdt de puternic, incat chiar a doua zi dimincafa a luat legitura cu un agent de asigurare care a fost bucuros s&-i vind& o polit de asigurare de o sut& douazeci de mii de dolari in caz, de intrerupere a activititii comerciale. Polifa i-a fost remisa lui Dittman vineri 6 aprilie 1956 la ora 15. In dimineafa zilei de 7 aprilie, la orele 7, primaria a ordonat demolarea unui imobil cu multe etaje, aflat chiar in apropicrea magazinului. Acest fapt a presupus de asemenea gi inchiderea magazinului lui Dittman pe toat’ durata lucrarilor. Grafie avertismentului pe care il primise in vis Dittman avusese timp si se protejeze impotriva acestei nenorociri. ‘Compania de asiguriri n-a avut altceva de fiicut decat si-i plateasca despagubiri CAPITOLUL XII Experienfe in afara corpului - calatorii astrale “De aceea injeleptul cunoaste fara sa calatoreascé Intelege lucrurile fri si le priveascé Realizeazd fara si acjioneze.” Lao Tse 12.1 Corpurile subtile Discuyia asupra existenjei unor corpuri subtile care inconjoari pul fizic al omului este straveche. Omului contemporan — excesiv tificat cu trupni grosier, material ~ ii poate prea paradoxal acest t. Totusi, mulfi cercetitori contemporani au reiterat ideea ei unor corpuri multiple ce inconjoara corpul fizic, fiecare le fiind purtitoare ale unor elemente propri, distinctive ale stsoanei, intr-o forma tot mai rafinata. Ideca pluralitati fiinfei este prezenta frecvent in culturile antice; iptenii, de exemplu, afirmau existenja a trei corpuri: kat (corpu ), kal (corpul subtil) si kul (corpul menial); crestinismul vorbeste duh (spirit) si trup, esoterismul clasic european, cat si cel ntal recunosc existena corpului eteric, astral, a conpului rental gi ccclui cauzal. Kabala vorbeste de asemenea de existenja unor energii Experionte in afara corpului - catatorii astrate 190 ce inconjoar’ corpul, pe care le numeste generic “Jumin& astrala” Teosofia descric amanunjit aceste corpuri subtile. Uimitor este ci descrierea lor~ desi provine din culturi de origini foarte diferite si ale ciror manifestari de ordin spintual sunt de asemenea extrem de diferite ~ confine in mare parte elemente identice, pe care le von enumera in cele ce urmeazi. Corpud fizic (mumit in traditia orientalis ANNAMAYA KOSHA) cuprinde tot ceea ce poate fi sesizat cu cele cinci simfuri umane si cu aparatura creat pentru extinderea acestora. E] este partea cea mai grosierd a fiinfei umane. invelisul eteric (PRANAMAYA KOSHA) cuprinde energia vital gi existenga sa este consemnat in literaturi chiar de catre adepjii lui Pitagora in jurul anilor $00 i.Hr., care susjineau ci lumina ei poate produce diverse efecte in corpul omenese, inclusiv vindecarea boli La inceputul sec. al XX-lea, cimpurile energetice umane au fost puse in evident de catre dr. William Kilner care a folosit pentru aceasia filtre colorate. El a remarcat ci aura (denumirea fi aparjine) difesi destul de mult de la persoana la persoand si depinde de sex, vars, ‘capacitati mentale, preocupari gi starea de sindtate. Unele afectiuni se evidengiau ca puncte sau neregularititi si in aurd, ceca ce a avut ca ‘urmare conceperea unui sistem de diagnoza ce pornea de la culoarea textura, volumul si aspectul general al cmpului auric. Corpul eterie poate fi considerat o matrice energetic a corpului fizic gi se afld la o distanfi de 2-3 cm fafi de corpul fizic. Corpul mental-emotional sau astral (MANOMAYA KOSHA) reprezint& lumea sentimentelor noastre. Acest corp subtil este situat la © distanfi de 10-17 cm fafa de corpul fizic si face posibilé trecerea spre nivelul spiritual al flinjei. Denumirea de “corp astral” a fost pentru prima dati folositi de Paracelsus in secolul al XVI-lea penirs a desemna ins&, corpul eteric. Ideile nobile, simbolurile superioare, idealurileinalte, dar si idee fal ce induc in fing frici si angoase se regisesc la nivelul corpului astral Culorile corpulni astral indicé intensitatea si calitatea sentimentelor persoanei. Dar perceperea corpului astral, sp’ deosehire de-cea a corpului eteric, nu poate fi realizats decat de ci persoane care au inceput si-si activeze potentiale psihice deosebite Observatiile ficute de aceste persoane, de exemplu, au dus |i joncluzia ~ conceptie deja acceptata in cadrul teoriei psihosomaticii -G aceasti energie de naturi astral, emotional acjioneaza asupra unctiilor glandntare si nervense, “\Carpul astral-—noteaz’ A. Manolea— ind legat de expresia emotional, se pare ed chakra-ele astrale sunt rbate de fiecare dati cand starea emofionald este tulburati si induc un dezechilibra in corpul fizic. Endocrinologii recunose ca ynumite dezechilibre emotionale sunt legate de tipuri de disfuncfii plandulare, nerecunoscdnd totusi cd activitatea hormonald a landelor endocrine majore este dependenté de influenfele energetice chakra-elor corespuncitoare.”” Corpul astral constituie vehicolul cu ajutorul cAruia este posibila lizarea constiinfei extinse. El se poate proiecta in afara corpului , pastrind cu acesta o legiturd filiform’, elastic’, rezistenti ut in esoterism sub denumirea de “coarda de argint”). Astfel, Onstiinja omului poate célatori in lumea astrala si poate cunoaste tic orice doreste, dar numai motivat de intenfii pozitive. francs constiintei are ca prim pas extracorporaizarea sau pardsirea constientd de cdtre corpul astral a corpului fizic. Foarte asemandtoare cu acest gen de “absenfa” sunt starile in care ia noastri constiinfA este absorbit’ de o sceni extrem de ati emofional pe care am trait-o cindva, sau la fel, cu ‘tarea amJnun{ité a unui cveniment din viitorul apropiat, pomente in care ayem senzafia putemicd de a ne simfi ca fiind Diectati “chiar acolo”, “chiar atunci". Focalizarca excepfionala ce produce in acele momente ne va face absenfi pentru tot ce se petrece in jurul nostru (zgomote, ambianfa, persoane). De asemenea, reveria (visul dium) este oarecum inrudita cu edublarea; in aceste situatii avem de-a face cu o imagine a corpului nual, in care ne stim acfionand departe de corpul fizic. Jeanine Mora in cartea sa “Pratique di voyage astral” (1993) joneazi asupra corpului astral: el este alcatuit din energie pur’; {otal orice particuld a materiel fizice; culoarea si marimea sa indica sanatatea si gradul de evolutie spirituald a individului; corpul al, noteazi autoarea, este vehiculul constiinfei dup mioarte; el nu tsimte senzajiile de durere gi nici nu prezinta stigmatele corpului fizic. We in 2 corpulu -c&ldtori astrale 12, Stiinta consti Conpul mental (VIINANAMAYA KOSHA) are o vibratie mai inalté decat corpul astral si se intrepitrunde cu acesta, Este consi- derat a fi nivelul gindirii si intelegerii. Pentru omul contemporan acest corp este mult mai mult solicitat fata de corpul emojional. Ei inconjoara corpul astral, depigindu:] cu. aproximativ 25-30 em. Culorile si calititile sale reflecta interesul fiinfei, aptitudinile sale mentale, active sau latente, Energia objinuti la nivel mental are efect asupra condifiei fizice, cdci exist un fenomen cascada in care corpul ‘mental influenjeazd corpul astral, care la randul tui influengeaz corpul eteric si el influenjeaz’i corpul fizic. Dac& intre diferitele aspecte ale personalititii (mentale, emofionale eic.) exist o relatic armonioasa, fluxul de energie trece din corp in corp in mod ritmic Dizarmonia poate apirea datorit’ stresului, rigiditifii mentale, exceselor emofionale, tensiunilor relationale, tendinjelor egocentrice, spiritului excesiv al posesivitafii, gelozici etc. In toate aceste cazuri, corpul fizie este puternic afectat. Fiinjele inzestrate cu clarviziune pot distinge in interiorul corpului mental formele gand ce apar ca niste picituri, acumuliri de diferite ‘energii si intensitii luminoase diferite. Corpul cauzal (ANANDAMAYA KOSHA sau “corpul beatitudinii divine”) este cel maj apropiat de ceca ce numim constiiné superioard El are legaturd cu intuifia, Este corpul ideifor abstracte. Persoanele care au acest corp mult amplificat, primesc sub forma unui fulger (flash) multitudine de informajii, a caror noutate le poate ridica la rangul genialititii. BI este cel care poate crea gi transmite gindul la distan(i direct aptitudinea telepatica. Corpul cauzal este in legaituri cu esenja lucrurilor, cu cauzele reale, ascunse in spatele aparentelor Corpul cauzal confine tot ceea ce fiecare dintre noi a dobandit de-a lungul existenfei sale si presupune: cunoasterea directa, intuific, creativitatea, credinja. Corpul cauzal se raporteaza direct la aspectele universale, cosmice ale fiinfei gi ale lumii. Corpul atmie (ATMAN ~ Sinele nostru divin, picitura de Dummezeu din noi) este nivelul fa care poate fi traith experien{a extazului spiritual. Este sediul energiei universale a spiritului si determina sensul cmpatiei i unitiii cu Constiina cosmica. Trairea la acest nivel inseamna a constientiza legatura noastra subtila cu tot ce ne inconjoar’, cw intreg universul, constientizénd de asemenca ci -“Unul este in Toate 51 Totul se regiiseste in Unul”, dup cum afirm’ filosofia taoisti, Aceastl idee a fost preluatd in cadrul demonstratiilor tcoriei holiste. 12.2 Experienje in afara corpulut fizic Cunoscutele fenomene OBE (out of body experiences, ef.lb.engl., insemnind experienfe in afara corpulu’) pot fi definite, asa cum menfioneazi dicfionarul Universitijii Oxford “The Mind” (1987) ca find “acea experienja prin care o persoana pare sé perceapd lumea din afara corpului fizic. OBE a fost consemnat in diferite epoci si -culturi de citre persoane tinere sau varstnice, educate sau nu, de ‘editre cei care aveau o credinta in aceste fenomene precum si de cdtre cei care nu stiau nimic despre ele.” Conform conchuziilor cercetitorilor Muldoon gi Carrington (1929) si Rogo (1983), unele dintre cele mai dramatice situafii in care au loc ‘experienfele in afara corpului sunt experienjele din preajma morti, de exemplu, sau in acelea legate de resuscitarea cardiack sau ‘Supraviefuirea in urma unor accidente foarte grave. Cu toate acestea, fenomennl “decorporaliztrii” poate apirea, afirma cereetatorii americani, in timpul stairilor obignuite de odihna, in timpul stirilor de meditatie, in urma consumérii anumitor droguri ‘sau chiar in timpul activititiizilnice. Pufine ins sunt acele persoane ‘care afirmi cA pot realiza aveste fenomene la voinfa sau ci le pot controla atunci cand ele apar. Experienfele relatate de diversi subiecji confin multe clemente ‘eomune. In mod constant este descrisi senzatia de plutire in afara -corpului, capacitatea de a vedea sau de ase migca in afara sa. in acel moment ei par si ia uncori alte forme sau si aib& senzatia ci au -devenit doar un punct in spatiu. Acest punct sau forma se poate migca Si poate observa ceea ce pare a fi lumea fizicd normala, dar adesea cu uncle diferente faji de normal. Poate contine miei erori gi obiectele pot fi in mod straniu luminate sau intunecate. Acesti subiecfi relateazii posibilitatea de a vedea si de a trece la vointa prin percti sau alte obiecte, fri a fi afectati fizic. Uneori sunt vizitate “lumi” complet diferite, unele bizare, altele avand aspecte profund spirituale. De _altfel, fiinje care au fost considerate mari infelepii sau iluminafi, Experiente in afara corpului - calatorii astrale provenind mai ales din Orient, cum au fost Ramakrishna, Muktananda, Yram, Yogananda, care au stimit venerajic prin forja spiritual, dar si prin calttifile de clarviziune, de cunoastere superioara, intuitiva a lumii, au vorbit frecvent despre “lumile astrale” in care “calatoxeau” gratie starilor extatice pe care le experimentau. Crestinismul, teozofia, concepfiile ezoterice antice recunose printe altele existenfa unor lumi astrale (lumi paradisiace, lumi infernale etc.) in care spititul uman poate patrunde, fie prin rezonanfi, fie prin dedublare. . ; Experien{ele de proiectie astrald, de calitorie in afara corpului sunt descrisc in general ca fiind extrem de vii gi “reale”, fir’ a putea fi totusi asociate visului sau reveriei, Adesea, subiecfii care trdiesc 0 astfel de experienja au sentimentul cd acele momente i-au afectat profund si chiar au determinat 0 modificare a credin{elor gi valorilor personale. a Winifred G. Barton, in lucrarea “Experienfa mistica si proiectie astrala” (1990) noteazi ci “proiectia astrald este acfiunea de deplasare a constiinfei, de separare a spiritului de corp pentru a se protecia in alte dimensiunt ale realiafti, unde conceptele de spatiu si timp terestre sunt depasite. Asifel, este posibil sd cdlitoresti in imediata vecindtate in lumea fizicd pentru a vizita un prieten sau 0 rud& apropiatd, sau deparie de lumea fizicd, in sfere astrale superioare. lc multiple relatate dea lungul timpului, uncle fee ete Thnd conmemnate de oamenit de sting, dovedese pe deo parte ca, de fapt, corpul fizic nu este decat un vehicul al Sinelui, iar ca urmare ideea Supravietuiril~ intro forma subtilt = dupa incetarea functiilor corpului fizic nu mai pare un FP incredibil 12.3 Dedublarea constienta Prin dedublare controlatd injelegem separarea, deplin constienti a structurilor subtile de corpul fizic, insorit de capacitatea de deplasare in lumile paralele. ; a ‘Voin explica in continuare ce inseamna a fi deplin constient - in uursul unei experienfe de dedublare: Stiinta constiingei a) La finalul expericnjei, sau intoarcerea in corpul fizic, subiectul sireazi o amintire foarte clara a experienfei lui, a perceptiilor si tiunilor realizate in starea de dedublare. Accasti aminlire este -descori mai clara decit cele din viafa curenta a subiectului +b) Pe durata dedublarii, experimentatorul pistreaza la dispozitia sa toate amintirile starii de veghe; in consecinfi el poseda cunoasterea “imediata a caracterului excepfional al acestei experienje, grajie unui sui generis” sentiment inefabil, care scapi descrierii c) In afara cazurilor excepfionale si incomplete, dedublarea este Yoluntari, deci se objine in urma practicirii unor exerciii speciale. ceste practici trebuie realizate cu perse¢erenti o perioadi iclungati de timp, inainte de a se produce prima dedublare. Dupi ima dedublare reusit’, urmitoarele experienfe vor surveni mult mai or. . 12.4 Conditii ale dedublarii Modalitatea de producere a fenomenului dedublirii poate de semenea fi regisita in relatarile unor fiinfe care au practicat-o ani lelungaji. Yram, de exemplu, isi consemneazi experienjele avute p de doisprezece ani, in lucrarea intitulatd “Secretele Iumilor strale”. Toate constatirile sale converg cu relatirile altor finfe jluminate din Orient, Relatarile sale sunt mai clocvente_pentra intelectul occidentalului care asteaptt mereu explicafii, incercand jeleaga,inainte de a experimenta Constatind in mod spontan ci avea capacitatea de a acjiona in fara corpului fizic, Yram a inceput un lung proces de autocontrol si plicit de autocunoastere irgit a propriei constiinje. “A te despar{i in doua parfi, intr-un loc familiar, a acfiona in toata: constiinfa cu toata libertatea doriti si a sti cd esti inca viu pe pimént, acesta este cel mai mare triumf al Eu-lui ganditor asupra materici.” El face o descriere explicit a modului in care are loc separarea de " Sorpul fizic: “Aveam senzafia gi viziunea ca eram intins pe burt pe 0 4. Cu brafele intinse inainte, ma jineam de marginile acestei mese ichipmite, tragind ca pentru a ma ajuta si ies din ceva, Aveam mpresia ci cram inchis intr-un sac a cirui guri prea stramt era 0 in sfirsit, eforturile mele au fost incununate de succes si m- Experiente in afara corpului - calatori astrale 196 am vazut aproape de corpul meu, in deplinitatea facultatilor psihice Si constiente. M-am privit 0 clip’ dormind, apoi, dup ce mi-am imbrifigat cofia gi copiii, am plecat in spaiu in directia risdritului.” Existi ins anumite reguli psihologice ce trebuie respectate pentru ca fenomenul dedublirii si poaté avea loc. ‘In primul rand, trebuie luate in considerare aspecte legate de caracterul individulwi Este importanta, precizeazi Yram, 0 atitudine pozitiva fat de noi insine, fafi de semenii nostri, fata de natura, fafa de faptele pe care le realizam. “Pentru a atrage in propria fiinja latura pozitiva a vibrafiilor ajunge si traiesti nedorind nimic pentru tine insuti. Actionand in interest general cu total’ detasare nici o vibrafie inferioars nu se leag de noi, Devenim un generator de energie.” in lumile invizibile, voinga actioneaza ca o bagheta magic’ si este destul de usor ca ea si indepirteze tendinfele instinctive. Cineva a1 putea deduce de aici c& este suficient s& vrei si te poft duce la cineva impotriva voinjei lui, Cate secrete n-ar fi astfel dezvaluite! Cu toalc acestea, in invizibil, libertatea individual este sacra si_voini inviolabild. in afari de situafia in care propriile noastre rezonanfe sun! in armonie ou cele ale fiinfelor pe care le atragem in jurul nostru, nm trebuie si ne temem de “vizite” neasteptate. Pentru a putea stabili legdturi continue cu o persoand care tr pe plméint, trebuie si fii legat de ea prin legaturi profunde (parin jubit, prieten cu care sa fii unit prin legaturi spirituale). Legaturile de ‘camaraderie se pare cA nu sunt totdeauna de ajuns. Pe de alta parte, placerile intelectuale, bucuriile datoriei impl nite, exercitarea constient’ a calitijilor superioare ale sufletulv! satisfacfia de a te face util, de a fi contribuit la acte de binefacere, sc pace, de a-i ajuta pe cei ce se afla in suferingi, determina o fericirc care dureaza gi dX sufletului o senzatie de fortd, de energie superioar Pentru a putea dobandi capacitatea dedublarii, constata Yram, est necesar o “decentralizare suecesiva a personalitaji, a Bu-lui indivicual pentru a face st ia cunostingé de pluralitatea cauzelor asupra c&rora ese capabil s actioneze. Se ajunge aici indreptindu-ne atenfia asupra wor subiecte superioare naturii satisfactiilor noastre materiale. Progres!y aceste forme ce prives¢ individualitatea noastrd sunt pardsitc focalizindu-ne doringele, gandurile si emotiile asupra unor objectiv« si principii de viata superioare, pana in ziua in care vom ajunge s8 gsi satisfactie si fericire total in aplicarea principiilor etene ale viefit. Stiinta constiintei Puteti avea o viaga completa in celilalt plan, ne atentioneaza autoruit in continuare. Prima oara cand vetl face dragoste in astral vet fi wimit cat de satisficitoare si totald poate fi faceasti experienti. Dup& accea, cind vey! face dragoste in realitatea terestra, este posibil sa simiiti li eare afi cunoscuto dincolo.” ears " Gavin si Yvonne Frost propun o pentagram’ a condifi ag Voor spun o pentagramd a condifilor necesare 1. Necesitatea. urgenté — ca reprezinti scopul al istientizarea astrala. Bs ” pias 2. Emofia ~ reprezinti unul dintze clementele de bazi ale agramei. In ceea ce priveste cAlitoria astral’, cea mai diunitoare ie este frica, Dac& apare frica de ceea ce s-ar putea intémpla, area nu se va putea realiza. Alte stiri emofionale inhibitorii, ar fi furia, impiedicd de asemenea producerea acestui fenomen. 3. Condiiile de mediu. Din multiple experiente realizate, juzia a fost c& urmatoarcle condifii sunt cele mai adecvate: Saree een allt eo: “») Pozifia corpului ~trebuie si fier BD ipeed22Cwestia 6) Obiectele si perturbarile magnetice se vor indepata toate Je de pe corp: bijuteri, agrafe etc. dar si cablurle electtice, lungitoare etc ) Intensitatea luminii ~ inc&perea s& fie aproape intunecati; Zgomotul — se va tealiza practica intr-o perioada linigtita a zie. 8) Dieta ~ frugala, cu doud ore inainte de exersare. 4. Activitaten sexualdé - 0 persoani frusrati sexual nu va putea cu usurinji dedublarea astrala. Din momentul in care este 14 satisfactia sexuald in astral, dorina dea trai astfel de experiente deveni o fortd capabild si produca fulgerator dedublarea, 5. Timpul —cel mai potrivit moment al zilei este seara, intre 22-23. Experiente in atara corpull-cAlatoriastrale 198 De multe ori in timpul viselor fiecare dintre noi experimen- teazi de fapt dedublarea astral spontani. Injelepjii vechii Indii afirms ¢&: “Sompul ne este dat pentru a ne aminti de moarte, in timp ce visele ne obisnuiesc cu lumile astrale.” ? Adepfii teoriei corpurilor subtile suistin de altfel c& aceasta ar fi explicatia odihnei ce survine in timpul somnului si anume, desprinderea corpului astral gi reinc&rcarea lui cu energii subtile Somnul indus prin intermediul somniferelor este superficial, find neodibnitor gi nici tiu permite aparitia viselor, tocmai pentru ci un astfel de somn nu faciliteaza desprinderea corpului astral de corpul fizic. s Multi cercetitori au abordat problema proiectilor astrale constiente, dirijate si mai mult, au afirmat ed fiecare individ este capabil sa realizeze a un moment dat o astfel de experienta. Cercetitori ca Robert Monroe, Raymond Reant, Jeanine Mora, Keith Harary, Pamela Weintraub, Gavin si Yvonne Frost au trecut chiar la elaborarea unor programe concrete, prin respectare c&rora oricine ar putea “invaja” si practice proiectia astral’. In toate aceste metode, controlul mental al gandurilor si al emofitlor este esential. Constientizarea ctapelor unei relaxiri profunde, o treptaté detagare de lumea exterioara, de Incrurile care ne atrag in mod obignuit este de asemenea necesara. Ps'e necesara mai intai amplificarea capacitafii de interiorizare, de aprofundare a propriilor stiri psihice, dupa care capacitatea de a ne expansiona constiinja in proicofia astiala se va dezvolta treptat. Dar pe linga acestea, perseverenfa, ribdarea gi increderea sunt indispensabile unei depline reusite. in tehnici de Dedublarea constienta poate avea loc si prin tel nduete mtranse dans samanic, hiperventilaie. Practicat fin cadrat unor ei spirituale, aceste experiente trebuic »! afle sub directa indrumare @ unui maestru spiritual, intruc Producerea hrusci a stirii de dedublare poate duce la 9 Psihic, emotional, asfixiere, supraexcitare. 199 Stiinta constiinte! De exemplu, Jeanine Mora considera ca_fiind esentiale in invafarea proiectiei astrale urmatoarele clemente: 1. Relaxarea — infeleass ca procede neuromuscular prin care se elimina anxietatea, stresul, gandurile negative, tensiunile interioare. In mintea noastra, menjioneazi autoarea, trebuie si avem mercu sugestia: “Sunt perfect relaxat 2. Respirafia teebuie si fie complet, ampli, natural si trebuie si cuprinda cele trei etape, asa cum sunt ele descrise in cadrul tehnicilor yoghine de pranayama: abdominala, toracic’ si claviculara. Lipsa unei bune oxigeniri micsorcaz’ capacitatea de concentrare si oboseste prematur creierul, De asemenea, respiratia yoghint completa ne poate ajuta la trezirea armonioasii a celor sapte chakra-e, ceea ce va face ulterior posibila si dedubiarea astral. 3. Concentrarea consta intr-un efort de voinji gi este tradusa in cea capacitate de a fi absorbifi de un obiect, de o idee, fard nici un “parazit” mental, inseamni a fixa “receptorul nostru de unde radio’ (creicrul) pe lungimea de unda doriti, fird si captam toate interfe- Tenfele care pot s& apari si care bruiazi emisia. Concentrarea inseamna de fapt un control mental cat mai bun. Pentru a objine coneentrarea este necesar si ne relaxaim mai inti. “Lasafi gandurile $i imaginile si pluteasca. Lasafi-le si treacd fir a le refine. Nu cdtutafi _ Sie oprifi in mod voluntar. Cu cat veti vtea sii le indepartati, cu atat ele vor fi mai prezente. Incetul cu incetul ele se vor diminua si vor disparea, Subiectul asupra ciruia vrem si ne concentrim va apirea fri dificultate. Poate parca o stare de reverie sau de absenfa Autoarea mai adauga: “Fiji prezenti in ceea ce faccfi, Considerati Orice activitate ca find interesanta... Ldsafi-va absorbiti de ca.” Chiar daci stiinfa ‘nu a reusit prin metodele actuale sit decripteze isterul profund al fenomenului dedublarii, chiar daca instrumentele Sale, actualmente prea grosicre — potrivite unor investigatii_ mai degrabii de ordin materialist decat subtil si spiritual ~ nu au reusit si Tnregistreze decat sporadic rezultate pozitive in experientele de Iaborator, este pufin probabil ca cle vor ramyine in afara injelegeri si ‘eunoasterii umane. Fenomenele paranormale, in ansamblul lor, reitereaz problema ‘existenfialé a unui Giordano Bruno sau Galilei, a unui Leonardo Da Vinci sau Jules Vernes la care, proiecte gi idei ce pareau doar o fintasma, o elucubrafie a unei minfi delirante, au devenit in timp 0 Experiente in afara corpului - calatorii astrale 200 realitate incontestabili. Insi pind la acel moment al certtudini iimpifice i ce priveste explicatiile si reproductibilitatea lor, tele wuts teen un fonomen fassinon 3 foot abordabi de catre fiecare dintre noi 12.5 Persoane cu capacitati de dedublare Persoanele care au trlit experienfe de dedublare nu mai au nici o indoialé in legitur’ cu supravictuirea constiinfei dup’ moartea conpului fizic. Concepfile metafizicienilor sunt astfel confirmate Winifred Barton, tn cartea sa inttulata “Expérience mistique et projection astrale” (1990) aduce in atenjie numeroase cazur, in fapt, remarcabile experienfe autentice relatate chiar in secolul nostru de catre Pree summa rorodacem sno teva dine ee cele ce reprox "im $i mk [Un az foarte cunoscut ese celal lui Sylvan Muldoon, Acesta susjne es infin eine de dedubla Ivrea de dspreze: ‘cu prilejul une sedinfe de spirits din lowa, unde-I dusese mama Cet Btenus exter tenia, Muldoon a adomat Pec dormes,« avutimpresia cl se trezeste brus, dar find sur si orb: “Iniregu meu trup {a inceput sii vibreze foarte repede, in sens vertical si am simyit 0 enormé presiune in spatele capului. Apoi am putut si aud din nou si sd-mi recapat Yederea, constattind cu uimire ct pluteam in aer, rigid, intins la rizontalé, la mai mult de un metru deasupra patului meu. Cele dows orpuriidentice ale mele rdmaneau legate inte ele printr-un soi de cablu elastic. Primul meu gand a fost c& murisem in timpul sommuli! TI. Hemingway, autorul romanului “Adio arme”, a trait gi ol © cexperienfa de dedublare intr-o situafie exceptional. Ela fost rinit in julie 1918, pe frontul italian, de schijele unui obuz care i s-au infipt in picioare: “Suflerul meu, sau ceva ce-mi iesea din trup, aga cum scofio batistd din buzunar, s-a desfasurat in jurul meu, apoi a reveni Sisva reintegrat in corp, insd nu murisem.” Hemingway relateazé aici © iesire din corp ce seamnd in numeroase puncte cu cele deserise de multe alte persoane. : : TIL. Istorisirea lui Emest Murray din Essex, Anglia, este tipic’ pentru proiectia astral asa-numita “familiala”. fntr-o sear, Emest Stiinta constiintei a simfit “iesind” din corp (separdndu-se), mergand prin usa inchis& camerei proprii si a intrat in camera mamei sale batrane, Ea era ‘asezati pe pat si nu dormea, cAci o migrena chreroasi {i tulburase ‘somnul, Emest s-a apropiat de mama sa, i-a pus mana pe frunte gi a ‘mingaiat-o. Cum era ora doua noaptea, el a sfatuit-o sX se relaxeze si si adoarmi, Facdnd asa, durerea piirea ci se diminueazi, Emest a Fevenit in camera sa, a trecut prin usi gi s-a reintegrat linistit in ‘corpul su. In dimineafa urmatoare Ja micul dejun, mama sa suréznd nu Inceta si-i spund cd a fost foarte amabil cA a venit si a ajutat-o si scape de durerea ei de cap. Fa |-a vazut clar pe fiul ei si a intrebat ce |-a fcut si se trezeascd la ora dowi noaptea, ora exacti a vizitei | indicate de Ernest. IV. De asemenea, reverendul T.L. Barlow Westerdale din parohia inchester, Anglia, era obisnuit cu proiectia astral. El simjea cum se idic’ deasupra propriului corp gi de fiecare data in poziie orizontala, boar prin perefii camerei sale si calitoreste deasupra frumoasclor Ampii si a peisajelor marine magnifice; uneori el zbura deasupra unor asezairi de o mare frumusefe, pe care nu le-a mai vazut niciodati in via. Intr-o seara, el a zburat de asemenea gi s-a viizut traversind muljime de oameni necunoscufi, care pireau si fic foarte ijorafi. A infcles ci ei salutau dou tinere fete cu aceste cuvinte: ii bineveniti, Violette, fii bineveniti, Liliane”. Dou zile mai iu, Westerdale a aflat ci a avut loc un accident fatal ce a curmat a a doua tinere femei, al caror automobil a cAzut de pe falezi, ele lor erau Violette gi Liliane. V. Hugh Calloway, niscut in 1885, avea frecvent vise in cursul Girora percepea cerculefe albastre animate de migcari vibratorii, \dept al filosofici teosofice a Helenci Blavatsky, Calloway spunea ca se poate inilja catre cer sic’ a pus la punct o metoda personal pentru a-si putea pirisi corpul fizic. Bl afirma c& facea aceasta prin poarta sa pineal” - considerata de c&tre teosofi ca fiind organul spunzitor pentru declansarea dedublairii. Fa reprezinti de fapt 0 jroiectic a celui de-al treilea ochi sau Ajna Chakra. VI. Creatorul de modi Paco Rabanne gia Inceput de la sapte ani mXpericnjele sale parapsihologice. Avand insomnnii, el se trezea adesea aptea, ineepea s& citeasc’ si sfarea prin a cidea int-o meditajie creatoare, ~Experiente in afara corpului - caltoril astrale 202 |) 203 Stinta constiintet elementard necesard pentru a realiza acest lucru si cd aceste experienje nu sunt nicidecum halucinatit.” in ultimii ani, psihologii care studiazi fenomenele proiectici astrale ‘au adunat mai multe mii de dosare referitoare la cazuri si fapte reale, cum s-a ficut de exemplu in Anglia, in cadrul Societiii de Cercetiri psihice, ‘inc’ de la infiinfarea sa pe King’ Universitaiea Cambridge in 1882. Blackmore noteaza in 1982 cd studiul acestor fenomene s-a ficut pe baza colectici de cazuri a experimentelor realizate si a experienjelor personale. Analiza cazurilor a ardtat c& experienja proiectici astrale este foarte variabila, in functie de condifiile in care are loc. Relaxarea musculari, sunetele monotone si uncle droguri ‘sunt implicate in aceste experienje. Ele mai au in comun si faptul ci intrerup deopotriva fluxul informatiilor senzoriale si modifica imaginea normal a corpului. Cook si Invin (1983) afirma c& intre 8% - 4% dintre subiecfii inicrogafi de ci au raportat c& au experimentat OBE, micar o dati in ‘Viaja lor. La inceputul acestor cercetiiri s-a considerat c& nu exist nici Giferenja intre cei care au trait OBE si ceilalji, dar studii recente au ‘operit unele diferenfe ce tin de structura de ansamblu a onalitafii cat si de anumite capacitii mentale. Experimentele realizate pentru a identifica in laborator ‘le OBE au fost de trei tipuri: 1. S-aincercat detectarea corpului astral (dublului) in timpul OBE (experienje realizate la inceputul acestui secol). Pare a fi adevarat tul ci mirimea oricdrui cfect

You might also like