Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 1 Nutritie

    Uploaded by

    Any Pop
    39 views18 pages
    nutritie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    DOC, PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    nutritie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as DOC, PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    39 views18 pages

    Curs 1 Nutritie

    Uploaded by

    Any Pop
    nutritie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as DOC, PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 18
    Nutritie, dietetica si sindtate comunitara Vechea zicala conform cireia: “Suntem ceea ce manc&im” este in mare parte adevaratd. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste sia se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare. Alimentele pe care le consumim contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind 0 anumité functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, muschii, piele, parul, dintii si unghiile denumite substange plastice. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. Deci e important sa consumam o varietate de alimente care impreund sa contin cantitatea potrivita din fiecare substanfa nutritiva. Daca un aliment este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele funetii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se in starea generalé a sEndtiti. In compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante: proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (hidratatii de carbon sau zaharurile), sarurile minerale, vitaminele si apa. Energia necesard functionarii organismului este furnizat& doar de primele trei ‘grupe; acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. In plus, aceste substante au si rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. In ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinese mai ales functia de catalizatori ai proceselor biochimice, iar apa, dupa cum se stie, este mediul indispensabil de desfigurare a vietii celulare. Date generale despre alimentatie Alimentatia a jucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala), Calitatile si defectele acesteia influenteaza in mod hotarator starea de sanatate. Stiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele fatete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismul general al organismului ~deci totalitatea reactiilor biochimice- isi are ca drept punct de plecare alimentele ingerate. Principiile alimentatiei sanatoase nutritie adecvata este esentiala pentru sarea de sanatate si pentru tratamentul multor afectiuni Problema in stabilirea alimentatiei echilibrate, este c&, desi se poate fixa un model de bazA, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte. Varsta, modul de viata, chiar si clima, pot influenta echilibrul de substanfe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. Foarte important, ins, este s consumam intotdeauna alimente bune, bogate in substanfe nutritive, pentru a rimane sanatosi, mai ales in timpul adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. ‘Nevesarul caloric variaz cu: wvarsta -sexul -tipul de activitate -starea fiziologica ~ (ex. aliptare, sarcina, batrnete) diverse boli Desi alimentarea este intermitenta, nevoile energetice sunt continue. Pentru fiecare principiu alimentar exista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare Echilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutatii Desi structura organic a corpului uman este complex sunt esentia © 9 aminoacizi J acid gras : acidul linoleic 13 vitamine apa ‘minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg FeZnCu, Cr, Mn, Se, la care se adauga ‘aportul caloric. Majoritatea compusilor organici din dieta sunt NEESENTIALI Exist o capacitate de sinteza endogen’ ex. pentru aminoacizi, acizi grasi, trigliceride, colesterol, etc Necesarul de elemente esentiale reprezinti cea mai mica cantitate din substanta respectiva care mentine masa corporala normal In copitarie necesarul este mai mare. Afectuni care altereaz necesarul de alimente: -indue anorexie:cancer, SIDA, obstructie gastro-intestinala -cresterea utilizarii nutrientelor:ex.febri,infectii, traume, hemoliza,convalescenta; -malabsorbtie: -alterarea metabolismelor intermediare (ex. b. hepatice, b. renale) -pierderi : diaree, arsuri, hemoragii -afectarea excretiei metabolilor:ex. Boli renale -tratamente-hipolipemiante NECESARUL ENERGETIC Astfel. aspectul energetic al alimentatiei trebuie judicios corelat cu varsta persoanei, cu sexul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. Modalitatea de a calcula NECESARUL ENERGETIC este in rapost cu ealoriile re sav cu jouli Caloria nutritionala esteegala cu camtitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apa cu 1erad(C) In sistemele internationale lealorie = 4,184 jouli Necesarul caloric se poate caloula prin formula neces Nr calorii/2i = Gigeus X consumul de calorii/kgcorp/zi, in functie de activitatea depusa Consumul caloric este de fapt o expresie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitat. Energia bazali reprezinté energia necesari functionarii organismului gi derularii proceselor metabolice. Energia bazali (EB) se calcuelaz4 cu ecuafia Harris-Benedict, masurata in Kcal/zi EBremei=655+ (9,5 x G) + (1,8x 1) — (4,7x V) EBgaxsar= 66,47+ (13,7 x G) + (Sxl) - (6,8 x V) In care G reprezinta greutatea(in Kg), 1 in&lfimea (cm) si V_virsta(ani) Pentru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugi + 30%-40% in. sedentarism (Inmultind cu f.1-1.4) +50% in activitatea moderaté +100% activitatate sustinufé, efortfizic mare, sportivi, ete Pentru bolnavii spitalizaji necesarul caloric este de 120% din Energia bazala(EB) Pentru procesele catabolice se adaugé 150-200% din EB Consumul de energie este crescut in © febra (413%) © arsuri (+40-100%) ‘© traumatisme (+40-100%) + hipertiroidie (+10-100%) Stiri hipoanabolice apar in hipotiroidism, insuficienta corticosuprarenala (B.Adison) Un om are nevoie, daca efectueazi o munca medie, de 30-35 cal,/kilocorp/ zi, in cazul unei munci grele are nevoie 45-55 cal/ kilocorp/zi Legat de starea fiziologica, o femeie insarcinata necesita in aceleasi conditii de activitate cu 450 calorii mai mult pe zi. Legat de clima, la frig sunt necesare mai multe calorii. Puterea calorica a factorilor nutritivi este de circa 4 cal/g pentru glucide si Referitor la glucide, este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale, legume si leguminoase, fructe si mai putin din produsele zaharoase industriale. Grasimile vor trebui sa fie cam jumatate de provenienf& vegetala si jumatate de provenienta animala. Proteinele vor fi cam $0-60% de origine vegetala si 40-50% de origine animala. ‘Trebuie subliniat ins ca proportia proteinelor din rafie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii, la gravide sau la femeia care alapteaza. Nevoile zilnice de substante minerale sunt aproximativ urmatoarele: clor 6g; sodiu 4g; potasiu 3,2; sulf 1,28; fosfor 1,2g; caleiu 0,842; magneziu 0,32g; zine 20mg; fier 18mg etc. Nevoile zilnice de vitamine hiposolubile sunt: vit. A $000 wi; viD 400 ui vit. E 2,3mg; vit. K 0,5 mg; pentru cele hidrosolubile se indica : vit. BI 1,5 mg/zi ; vit. B2 2-2,5 mg/zi; vit.B6 2mp/zi; vit. C 50-150 mp/zi; cit. PP 15-26 mg/zi. alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine, rareori flind nevoie de suplimentari Pentru ca alimentatia sa fie cu adevarat echilibrata, ea trebuie sa fle constituita prin aportul tuturor grupe de alimente. Se considera drept proportii optime urmatoarele : came si derivate 4-8% din totalul caloric, lapte si derivate 3-3,5%; owa 3-4%; grasimi 12- 17%; cereale si derivate 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7- 8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Distributia pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta: 15-20% din totalul caloric se va consumna dimineata, 5-10% la gustarea din jurul orei 11,00, 35-40% la masa de pranz, iar restul seara, Aceasté ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de coulcare si va fi mai usoara APA ‘Apa nu este o substanta nutritiva: nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei echilibrate. Intr-adevar, aver nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva. ‘Apa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism, insa este importanta si din alt motiv. In urma reactiilor chimice din organism care transforma alimentele in energie, grasime sau in tesuturi noi, pot rezulta si materiale nefolositoare. Aceste toxine trebuie eliminate din organism , altfel devin periculoase, si ele sunt eliminate cu ajutorul apei, fie sub forma de transpiratie, fie prin rina. ‘Oamenii trebuie sa consume aproximativ 2-3 litri de apa pe zi. Aceasta depaseste cu ‘mult cantitatea de apa continuta in bauturi — ceai, cafea, etc. — insa multe alimente contin a numita cantitate de apa, deci apa este preluata si din alimente. Necesarul este de ml Hy O/cal energie cheltuita 1a adult. Ex. la 2000 de Keal de energie cheltulitd avem nevoie de 2 litri de apa. In mod normal din necesarul de apa + 50-100m! apa se pierd prin fecale, iar cand apare diaree se pierde mai mult + 500-1000mi-se pierd prin evaporare(perspiratia insensibila) © 1000m! sau mai mult reprezinta diureza 4, Im stile febrile se adaugs 200ml pentru fiecare grad Celsius de temperatura peste 37°C. Copiii au nevoi mai mari, avind suprafata corporalé mai mare, si deci pierderi crescute. In perioada de lactatie la necesarul obignuit de adaug& 1000ml/zi Proteinele Proteinele sunt substante de o mare complexitate. Ele sunt suportul material al vietii; sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. In compozitia lor intra elementele: C, H, O, N, S, adesea P si uneori metal (Fe, Cu, Mg, Co). Organismul unei persoane sinatoase, care nu este supraponderala, confine 17% proteine. Doar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. Proteinele sunt raspandite in muschi, oase si cartilagii, piele, lichide ale corpului si in toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii gi creierul. Exist 9 aminoacizi esenfiali : valina, tteonina, izoleucina, leucina, lizina, triptofan, metionina- cistind, fenilalanin8-tirozing, histidina. Cantitatea necesara din fiecare aminoacid este de 250-1 100mg/zi ‘Necesarul de proteine in dieta este de 0,6g- 1g /kg corp, continind proteine cu inalti valoare biologicd. Digestia si absorbtia proteinelor Proteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. In procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi Organismul apoi separ si foloseste aminoacizii in diferite scopuri. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului, o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp, iar restul vor fi transformati in hormoni, anticorpi si enzime. Proteinele sunt degradate initial in stomac sub acfiunea pepsinei, care este completata apoi de tripsina si chimotripsina pancreatic& ca si de alte endo- sau exopeptidaze, rezultand oligopeptide, dipeptide si aminoacizi. Existi dipeptidaze, enzime localizate att in citoplasma cat si in “marginea in perie” a epiteliului intestinal, ce actioneazé asupra dipeptidelor, care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulajia portal ‘Aminoacizii sunt unitijile constructive de la baza unor peptide mai simple. In structura corpului uman se gésesc 30 de astfel de aminoacizi, din care 9 sunt considerati esentiali, pentru c’ nu pot fi sintetizati si trebuie sa fie obtinuji obligatoriu din alimente. Valoarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali. Surplusul de proteine ~ceea ce prisoseste organismului- se transforma in zaharide- care dau energia necesara organismului. Proteinele sunt substante solide sau lichide-viscoase, incolore in stare puri. Acestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa ‘* proteine insoluble; + proteine soluble Proteinele sunt esentiale organismelor noastre. La fel ca enzimele, ele regleaz toate aspectele metabolismului Proteinele de structura, cum ar fi cheratina si colagenul, refac pielea, unghiile, ‘oasele, tendoanele si ligamentele; proteinele musculare produc miscareintrind in constitusia actinei si miozinei, hemoglobina transporta oxigenul; proteinele membranare regleaz& miscarea substantelor in si din celulele noastre Valoarea biologicd a proteinelor Proteinele animale > proteinele legume> proteinele cereale (griu,orez, porumb)> proteinele din ridicinoase. Proteinele animale se gasesc in carne, peste, oua, lapte si alte produse lactate, iar proteinele vegetale in seminfele de plante: nuci, boabe de fasole, mazare si cereale. Deoarece oamenii apartin regnului animal, proteinele provenite din surse animale: ‘oua, lapte, carne de pui si peste — pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale, asa incat este foarte important ca vegetarienii si-si obfin& necesarul de proteine din seminge de soia, nuci, faina de griu, deoarece acestea contin proteine din clase superioare. Desi proteinele insumeazii un procentaj ridicat din compozitia organismului, nu rezulté ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei Valoarea calorica a proteinelor este urmatoarea: 1 g. proteine, prin ardere metabolic’, produce 4 ealori Din punct de vedere procentual, o alimentatie echilibrata ar trebui sa contina limente bogate in proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat in acest fel, este mai usor sa exprimam consumul zilnic necesar tn grame. 15-20% Un adolescent are nevoie de aprox 70-100 mg proteine pe zi, iar o femeie adulta de 30 g proteine pe zi. Necesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 100-150 g proteine Necesitatile de proteine sunt determinate si de aportul caloric. Daca necesarul caloric este luat din proteine, acestea sunt metabolizate si excesul este folosit in sinteza glucozei, principalul metabolit energetic. Daca necesarul caloric este luat din alte Principii, acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor, cu un consum bazal energetic mai mare. Necesarul de proteine este crescut — in perioada de crestere, sarcind, lactatie, dup& perioade de malnutritie ‘© scizut~in b. hepatice, uremie. Pentru oameni, proteinele reprezinta o parte esentiala din dieta (sunt necesare 60g, pezi) Sursele de proteine cele mai importante pentru om sunt: camea si derivatele din came, laptele si branzeturile, ouale, leguminoasele uscate, painea, pastele fainoase, nue. + Carnea si derivatele din carne. Folosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice), pasari (domestice si salbatice), pesti (de apa dulce si de mare), mai rar de la crustacee, moluste, afibii, s.a. Carnea reprezinta o sursa principala de proteine (18- 22%), avand valoare biologica ridicata. + Laptele si branzeturile. Se consum’ lapte de vaca, de oaie, mai putin de capra si de bivolip&. Laptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina, lacto-albumina). Este de asemenea 0 sursa importanta de calciu. Precipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. ‘© Ouille. Se folosesc ouale de gaina si -mai rar- cele de rata, gasca, curca, etc., aliment valoros, cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. Se considera c& tun singur ou poate acoperi 2-4% din nevoile energetice, 10% din necesarul de aminoacizi, 25% din nevoile de fier, 15% din cele de zinc si 10% din cele de vitamine. + Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. Substanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza, fructoza, zaharoza, amidon, celuloza). Proteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate. Legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale. lata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. ‘Alimentul Continutul in proteine came 20-25% [Tapte 3% faina de grau 11-14% soia 36% orez 8-10% uperoi 30% oua 12% Componenta unui ou galbenus albus [gras 32% 02% / glucide 0.3% 072% | protein 16% 111% apa 31.7% 88% ipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la: -tulburari de crestere si de nutritie; anemiei; edemelor (tumeficrea alba a fetei -scaderea capacitatii de activitatefizica si psihica; Excesul de proteine in organism poate duce la: -aparitia de scaune de putrefactie; -aparitia unor boli (guta); -aparitia fenomenelor de intoxicare cu proteine; Glucidele sau carbohidratii Exista 2 tipuri de carbohidrati degradabili — amidomul si zaharul ~ care se gasesc in aproape toate alimentele naturale, cum ar fi cerealele, fructele, legumele, laptele. Astfel, carbohidratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentati zilnice. Plantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de hrana, deci semintele si cerealele, ca graul, porumbul sau orezul, mazarea si cartofii, sunt surse bune de amidon. Painea si pastele, alimente bogate in carbohidrati, sunt produse obtinute din cereale. Zaharul desi are o valoare nutritiva redusa, este un element necesar organismului Zaharul “arde” impreuna cu grasimea, pentru a produce energie. Problema alimentara apare deoarece termenul “zahar” este asociat cu zaharul alb, fololosit pentru indulcirea bauturilor, prajituritor, biscuitilor, budincilor si a altor produse. Acest tip de zahar este rafinat, iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritiva. De aceea specialistii recomanda ca acest zahar sa fie consumat cat mai rar posibil. Cele mai multe glucide sunt ingerate sub forma de amidon, care sub influenta amilazei salivare si pancreatice este hidrolizat in oligo- apoi in dizaharide. La nivelul “marginii in perie ” a enterocitelor dizsharidazele sunt descompuse in monozaharide, absorbite si apoi transportate spre circulatia portala Din punct de vedere energetic glucidele reprezinté 50-60% din necesarul caloric al dietei normale. Glucidele nu sunt alimente esentiale. Valoarea calorica a glucidelor este urmatoarea: 1 g. Glucide, prin ardere metabolic’, produce 4 calor Grasimile Ca si carbohidratii, grasimile sunt o sursi de energie prin ardere si, in general, fumizarea energiei este mai constant’. In plus, 0 data supuse procesului de digestie, 0 anumita cantitate de grasime va fi depozitata in “depozitele de grasime” din organism, situate sub piele si in jurul catorva organe importante, cum at fi rinichii, inima si ficatul. Aceste depozite apara organismul impotriva frigului si protejeaza oasele si organele inteme impotriva ranilor. Contrar unor teorii 1a moda, 0 anumita cantitate de grisime este esentiala pentru pastrarea sinatati. AC LINOLEIC, un acid gras polinesaturat este un acid gras esential si este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele. Acizii grasi polinesaturafi (omega -3 si omega -6) sunt acizi gragi esentiali, nu pot fi sintetizafi, astfel ci se iau din dieti si suplimente alimentare.Se gisesc in uleiuri vegetale, seminje, alune, nuci, peste. ‘Aproape toate alimentele contin grisimi, cu exceptia fructelor si legumelor. Produsele animale — care, untura, produse lactate — contin asa-numitele grdisimi saturate, Ulejurile vegetale (soia, mastine, floarea soarelui) contin grasimi nesaturate Grisimile reprezinta 35% din necesarul caloric al dietei, din care 1/3 este de orit sa fie grasimi saturate. Pentru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomand’ ca grasimile nesaturate si nu depaseasca 30% din totalul grasimilor alimentare. Valoarea calorica a lipidelor -1 g. lipide, prin ardere metabolica, produce 9 calor Digestia si absorbtia lipidelor Majoritatea grisimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung, constituite din acizi glicerol Sub actiunea lipazei si a co-lipazei pancreatice se formeaz monogliceride si acizi grasi, care interactioneaz& cu sArurile biliare, forménd micelii mixte, prin care sunt solubilizate grasimile si este favorizata absorbfia lor. Monogliceridele si acizii grasi cu lan} lung sunt reesterificati in trigliceride la nivelul enterocitului, apoi interactioneaz cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma chilomicroni si VLDL, alaturi de colesterol si fosfolipide, forma sub care sunt secretate in vasele limfatice si ajung apoi in ficat. Acizii_ grasi cu lang mediu (C8-C12) nu sunt reesterificati si inglobati in chitomicroni, ei patrunzdnd direct tn sistemul venos portal si find transportafi in plasma legati de albumina. grasi Fibrele Fibrele sunt elemente importante ale unei alimentatit echilibrate, deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. Acestea mares¢ volurmul de mancare consumata, incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi extrase si absorbite, Fibrele provin din tesutul structural al plantelor, cunoscut ca celuloz&, deci se gasese doar in legume. In urma rafinarii cerealelor, celuloza - sau fibra alimentari este adesea inlaturata. Principalele surse de fibre sunt faina integrala, din care se pot obtine paine sau paste, cerealele integrale pentru micul dejun, orezul brun si majoritatea fructelor. Vitaminele Vitaminele sunt substante chimice cu structura diversi, care, desi folosite in cantitati foarte mici au un rol esential in mentinerea proceselor cefulare vitale. Lipsa lor in alimentatie provoaca patologii de nutritie. Denumirea de vitamine provine de la cuvantul latin vita ceea ce insearnna viata. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitarnine in cantitati mici (B1, B2, PP) si altele - in cantitati mai mari (B6, B12, K, biotina, acid lipoic, acid folie). Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoza K, grupul B s.a Hipo- si avitaminozele pot aparea tn urmatoarele cazuri: carenta de vitamine in produsele alimentare, continutul redus de vitamine in ratia zilnica; distrugerea vitaminelorf procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp indelungat; actiunea factorilor antivitaminici ce intra in componenta produselor alimentare; prezenta vitaminelor rau asimilabile in produsele alimentare; dereglarea balantei chimice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive, intre unele vitamine; anorexia; deprimarea florei intestinale normale, care sintetizeaza unele vitamine; in bolile gastrointestinale; chimioterapia nerationala; dereglarea absorbtiei vitarninelor in tractul gastrointestinal in patologiile stomacului,intestinelor, sistemului hepatobiliar; defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative, de absorbtie a vitaminelor; consumarea vitaminelor care patrund in organism cu hrana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali; actiunea antivitamina a unor medicamente; necesitatea sporita in vitamine; unele stari fiziologice (perioada de crestere, sarcina, lactatia); unele conditii climaterice; lucrul fizic intens; lucrul neuropsihic intens, stari de stres; boli contagioase si intoxicatii; actiunea factorilor nocivi in procesul de productie; excretia sporita a vitaminelor. e tanga hipo- si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care se caracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma este raspindita in unele contingente ale populatiei sanatoase (copii, studenti, rmuncitori, varstn Forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii in alimentatie cu precadere a produselor rafinate (paine alba, zahar),lipsite de vitamine, pierderii vitaminelor in procesul de prelucrare culinara si pastrarii indelungate a produselor alimentare, in urma hipodinamiei cu scaderea poftei de méncare si, prin urmare, consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). Asigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii, sporirea actiunii substantelor toxice, stres si alti factori nocivi. Din aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine «Undevit», «Hexavit» ete. \Vitaminele se impart in hidrosolubile, liposolubile si vitaminogene. Vitaminele hidrosolubile includ: acidul ascorbic (vitamina C), tianina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), piridoxina (vitamina B6), acidul nicotinic, niacina (vitamina PP), ciancobalamina (vitamina B12), acidul folic, folacina, acidul pantotenic (vitamina B3), biotina (vitamina H). Vitaminele liposolubile: retinolul (vitamina A), calciferotul (vitamina D), tocoferolul (vitamina ), fitochinona (vitamina K). Vitaminogene: bioflavonoizii (vitamina P), colina, inozita, vitamina U, acidul lipoic, acidul pangamic (vitamina B15), acidul orotic. Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1 (tiamina) ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei sistemului nervos, participa la procesul de crestere. Scaderea nivelului de tiamina in organism provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii in membre, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Aceste modificari patologice apar mai des daca se consuma 0 cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. Avitaminoza B1 poate provoca boala «beri-beri» cu paralizia membrelor inferioare, tulburari ale cordului. Vitamina B1 in doze mari (in conditii experimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinichilor, provocand anurie, contribuie la micsorarea ‘masei corpului, la steatoza hepatica, insornnie. Sunt bogate in tiamina painea neagra, crupele de hrisca, ovaz, fasolea, mazarea, soia, ficatul, carnea de porc, drojditle alimentare si de bere, nucle, taratele. Vitamina B2 (riboflavina) participa la respiratia celulara, metabolismul proteic, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice si microbiene. Carenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari de hemopoieza si sinteza a hemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen in ficat si rezistenta organismului fata de infectii,retine cresterea organismului. Riboflavina se afla in drojdiile de bere si alimentare, ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida. Vitamina BG (piridoxina) intervine in metabolismul aminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa in sinteza ureei, serotoninei, histaminei, in transformarea triptofanului in vitamina PP, impiedica depunerea colesterolului in peretii arterelor. Lipsa vitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului fiber in serul sanguin, in ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoaca scaderea rezistentei la infecti s.a. Piridoxina se gaseste in drojdiile de bere si alimentare, in galbenusul de ou, in ficat, care, peste, leguminoase, tarate de cereale, in varza, spanac. Vitamina B12 (ciancobalamina) intervine in sinteza hemoglobinei, indeplineste rolul de protector al celulei hepatice cu actiune lipotropa, mareste rezerva de glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere. Lipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. Vitamina B12 se gaseste in ficat, rinichi, ova, lapte, came, peste, drojdiile de bere si alimentare, ea se sintetizeaza in cantitati considerabile de catre flora intestinala. Vitamina PP (niacina, acidul nicotinic) participa in metabolismul glucidic, proteic, 1a respiratia celulara, contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretia interna, stimuleaza eritropoieza, micsoreaza nivelul glucozei in singe, contribuie la sporirea rezervei de glicogen in ficat, participa la normalizarea colesterolului in singe, favorizeaza furnizarea fierului. Insuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive io si ale sistemului nervos, marirea sensibilitatii pielii la razele solare. In avitaminoza PP apare pelagra manifestata prin diaree, dementa, dermatita. Vitamina PP se gaseste in ficat, cereale nedecorticate, drojdiile de bere si alimentare, soia, nuci. Ea poate fi sintetizata in organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala Acidul folie (folacina) participa in procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici, in rmetabolismul unor aminoacizi, are proprietatilipotrope. in insuficienta folacinei apare anemia megaloblastica hipocroma, leucopenie, trombocitopenie, stomatita, gastrita, enterita. Acidul folic contin frunzele plantelor, fiat, rinichi, drojdiile alimentare si de bere. Acidul pantotenic (vitamina 83) participa in metabolismul proteic,lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functia suprarenalelor. Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sisterului nervos, al pielii. Simptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei B3 se intélnesc rar, deoarece ea se afla in multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. Sunt bogate in acid pantotenic drojdiile alimentare si de bere, taratele de cereale, leguminoasele, ficatul, camea, pestele, morcovul, conopida, tomatele. Biotina (vitamina H) normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. in insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scade pofta de mancare si masa corporala, se observa slabieiune generala si somnolenta. Insuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina, substanta care distruge biotina). Vitamina H se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (drojdiile de bere si alimentare, galbenusul de ou, ficatul, legumele proaspete). Vitamina C (acidul ascorbic) participa in procesele metabolice celulare, in metabolismul proteic, al colesterolului,fierului, in biosinteza hormonilor steroizi, stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului impotriva infectiilor, contribuie la vindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza apetitul, mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunerea glicogenului in ficat si functia lui antitoxica. Insuficienta vitaminei C are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infecti, agravarea evolutici lor, scaderea rezistentei la diferitele substante toxice, provoaca sangerari pronuntate in traume mici. in cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie, sangerari si inflamatii ale gingiilor, caderea dintilor, hemoragii articulare, periarticulare, in organele interne, hipotonie. Dozele mari ale vitaminei C pot provoca insomnie, cefalee, hipertensiune arteriala, intreruperea sarcinii. Cantitati sporite de vitamina C contin fructele si legumele (macesul, coacaza neagra, ardeii dulci, mararul, patrunjelul s.a.). Vitaminele liposolubile Vitamina A (retinolul) asigura adaptarea ochiului la intuneric, normalizeaza cresterea si reproducerea, mareste integritatea pielii, mucoaselor, scheletului, dintilor, rezistenta organismului la infectii, stimuleaza sinteza glicogenului in ficat si sporeste continutul colesterolului in snge, participa la sinteza hormonilor steroizi si sexuali. Carenta vitaminei A scade adaptarea ochiului la intuneric cu aparitia hemeralopiei («orbul gainiin), provoaca ingrosarea piclii, uscarea corneei (xeroftalmie), mareste receptivitatea corganismului la infectiile aparatului respirator, tractului digestiv (faringite, bronsite, enterocolite), duce Ja retenta cresterii copiilor, pot aparea malformatii congenitale. ‘Surplusul vitaminei A in organism micsoreaza pofta de mancare, provoaca hiperestezia pielii. Vitamina A se gaseste in ficat, lapte, smantana, frisca, unt, galbenusul de ou. Ea poate patrunde in organism cu hrana sub forma de provitamina, numita caroten si in ficat se transforma in vitamina A. Sunt bogate in caroten morcovul, urzica, varza rosie, salata verde, ardeii grasi, gogosarii, tomatele, ciresele, caisele, prunele, fragii s.a. Carotenul se asimileaza mai bine in prezenta proteinelor si lipidelor. Vitamina D (calciferolul) participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. la depunerea lor in schelet si dinti, mareste rezistenta organismului la infectii, normalizeaza functionarea glandelor tiroida, hipofiza, pancreas. Lipsa vitaminei D la copii provosca rahitism, iar la maturi - osteoporoza, osteomalacie. Administrarea dozelor mari de vitamina D, duce la hipervitaminoza, ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calcit in organele interne, hipercolesterinemie, inapetenta, voma, dezvoltarea aterosclerozei. Vitamina D se gaseste in unt, frisca, sméntdna, galbenusul de ou, untura de peste. Vitamina D se sintetizeaza in piele sub actiunea razelor ultraviolete. ‘Vitamina E (tocoferolul) indeplineste un rol important in procesele de reproducere, dezvoltarea embrionului, ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos, participa la acumularea glicogenului in ficat. Carenta tocoferolului in organism provoaca hemoliza eritrocitelor, tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei, malformatii congenitale, avort, moartea intrauterina a fatului, hipogalactie la mama, tulburari musculare si nervoase. Vitamina E contin ouale, ficatul, laptele, untul, uleiul vegetal nerafinat, pdinea neagra s.a, Vitamina K (fitochinona) este importanta in procesul de coagulare a singelui, micsoreaza permeabilitatea capilarelor, favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. Lipsa ei duce la aparitia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai des dupa tratamente indelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala, capabila de a sintetiza vitamina K. Ea se afla in legumele verzi (varza, spanac, cereale), tomate, galbenusul de ou, branzeturi, ficat, came, peste Substantele vitaminogene nu au toate insusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor in organismul omului, dar este bine cunoscut ca ele au rol in ‘metabolism si se gasese numai in produsele alimentare. Acidul orotic, acidul pangamic, vitamina U, inozita, colina au proprietati lipotrope. Acidul paraaminobenzoic actioneaza antitireotoxic. itamina P (bioflavonoizii, rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. In lipsa vitaminei P apar hemoragii prin slabirea peretilor capilarelor, slabiciune generala, dureri in membrele inferioare la mers. Sunt bogate in vitarina P fructele, coacazele, ardeii dulci, varza, macesul s.a. Celelalte vitaminogene se intdlnese in drojdiile alimentare si de bere, unele produse de origine vegetala si animala. Ce este supragreutate ind greutatea corporala depaseste 20-25% din limita standard corporala stabilita la nivel international, putem vorbi de supragreutate. Atunei cand excesul de greutate nu depaseste 10% peste greutatea ideala exista o tendinta “usoara” de ingrasare. Greutatea corporala superioara cu 25% greutatii normale este considerata de medici “obezitate”. Exista diferite formule de calcul al greutatii ideale. Soc Asigurari Metropolitane New York Gi=50+0.75 x [(T-150) ~ V-20} 4 T=talia in em, V=varsta in ani Formula Broca G, = T-100 la 9 =Bx0.9 IMC=G(kgy/T? (em) - 'N 22.9 (22.62)-25 Kg/m* supragreutate 25-30 Kg/m* obezitate >30 Ke/m? Indicele abdomino-fesier (Weist-Lipp) Circumferinta abdominala Circumferinta fesiera (bazin) ~ N =0,85. Patogeneza- La nivel termodinamic se ingera mai mutta energie din alimente si se absoarbe fata de cat se consuma. Circa 90% din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in exces. In aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei, programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa. Mult mai rara, obezitatea de tip secundar, care ataca 5% din populatie, are ca factori determinanti dezechilibre ‘metabolice si hormonale. In acest caz, tratamentul este exclusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. In realitate nu sunt clare cauzele obezitatii Exista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite - Susceptibilitate genetica ~ Factori de mediu - Leziuni ale hipotalamusului -leziuni ale n. ventromedial sau n. paraventricular. Rezulta obezitate hipotalamica cu hiperfagie, tulburarea sist. n. vegetativ, cresterea act. parasimpatice;scaderea act. simtatice;tulburari secr. de neuropeptide care actioneaza in hipotalamusului stimuland apetitul. - Afectiuni endocrine:-.B. Cushing, s. de ovar polichistic. - Fpsihici- depresie , traume, ~ menopauza, andropauza OBEZITATEA — cresterea masei totale de tesut adipos datorita ~ Hiperplaziei ( cresterea Nr.) sau Hipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu TG ‘Nr.adipocite variaza- cu varsta- este mic la copil now nascut = creste progresiv pana la 18-20 ani - _crstere in OB Hiperplagica Clasificarea obezitat ‘Obezitate- primara -secundara :-a) endocrine , hipotiroidie, b. Cushing ~_b. Hipotalamica — tumori, proc. vasculare, afect. inflamatori Clinic — OB androida B -OB ginoida -~dismorfica ~ in s. genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos - lipamatoze mono, oligo-poli nodulare.. Dupa severitate: dupa IMC ~ supragreutate 25-29 Kg/m? ~ gr.] 30-35 Kg/m? ~ gr.11 35-40 Kg/m? -gr. U1 >40 Kg/m? Principii terapeutice in obezitate Pentru prevenirea obezitatii se recomanda reducerea porjilor de mancare si a confinutului calorie/porti. Grisimile saturate vor fi sub 7% din totalul caloriilor, colesterolul sub 200mg/2i cu cresterea grisimilor polinesaturate (10-20% din totalul caloriilor) si cresterea continutului in fibre(20-30g/zi). Alte optiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor si stanolilor in alimentatie precum si a uunor antioxidangi naturali(carotenoizi, flavonoide, quercetina). Modificarea stilului de viata va fi incurajatd la tofi pacientii de varsta a treia, impactul acestor masuri simple asupra afectiunilor cardiovasculare fiind demonstrat, cu cresterea calitaqii vietii si a longevitati. ubstantele naturale care regleaza greutatea corporala Produsele naturale pentru controlarea greutati, care se gasesc pe piata sunt numeroase. O clasificare de baza imparte aceste produse in: ‘+ Produse pe baza de fibre solubile, care actioneaza ca un “burete natural” Acestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea. + Produse care activeaza metabolismul si stimuleaza arderea grasimilor, cum sunt produsele pe baza de extras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic), ceai verde (cu efect antioxidant) si crom organic. S-a constatat ca pe langa intarirea sisteruului imunitar, cromul regleaza si controleaza glicemia. In alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a funetiilor vitale. Cromul este, dupa cercetari recente, un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general Avantajele unei diete pe baza de crom -scade pofta de dulciuri. Cromul sustine molecula de FTG si o ajuta sa transporte ‘glucoza din sange in celule. O cantitate mai mare de crom reprezinta 0 cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri -sprijina actiunea insulinei, Molecula de FTG si insulina lucreaza in parale! pentru a esigura transferul glucozei la celule. Se pare ca cromul sustine ambele functii, asigurand astfel un echilibru mai stabil. 14 -imbunatateste echilibrul intre lipidele din sange. S-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre LDL- colesterol daunator si HDL~ colesterol benefic, scazand astfel riscul total de ateroscleroza. Malnutrition and Nutritional Assessment: Introduction Malnutrition can arise from primary or secondary causes, with the former resulting from inadequate or poor-quality food intake and the latter from diseases that alter food intake or nutrient requirements, metabolism, or absorption. Primary malnutrition occurs mainly in developing countries and under conditions of war or famine. Secondary malnutrition, the main form encountered in industrialized countries, was largely unrecognized until the early 1970s, when it became appreciated that persons with adequate food supplies can ‘become malnourished as a result of acute or chronic diseases that alter nutrient intake or metabolism. Various studies have shown that protein-energy malnutrition (PEM) affects ‘one-third to one-half of patients on general medical and surgical wards in teaching hospitals. The consistent finding that nutritional status influences patient prognosis underscores the importance of preventing, detecting, and treating malnutrition. Protein-Energy Malnutrition The two major types of PEM are marasmus and kwashiorkor. These conditions are compared in Table 72-1. Marasmus and kwashiorkor can occur singly or in combination, as marasmic kwashiorkor. Kwashiorkor can occur rapidly, whereas marasmus is the end result of a gradual wasting process that passes through stages of underweight, then mild, ‘moderate, and severe cachexia. ‘Marasmus \ ~ Clinical setting | Bnergy intake Protein intake during stress | i state {Time course to Months or years Weeks develop Clinical ‘Starved appearance | Well-nourished appearance features | if ‘Weight <80% standard for height | Easy hair pluckability” Triceps skinfold <3 mm t |Mid-arm muscle circumference |

    You might also like