1 si aduc multumiri soare de nursing ta $00: mi sistente_™ rstlices sovan, pentry ajutorul aco si II ale Ghidului de Nursing: vizuirea votur Lucrefia Titired Nationale a Romani anil de evaluare 9i ingrlit Descrierea CAP a Bi \ Ghid de nursing Grimpurzatoare cevatiorfunsamental Ed. 4-2 euccrontViaia Medicalé Rlomaneasc®, 2005 isp 979-8437-64-4 Vol. 2,/c9003,: Luc Ghorohinica Gal, va Zant, or ISBN 979-8837-65-2 bor wna NIHANLIOE TRENCO MANCIU MNTREAN Jicolota YACARESTEANU son eR HATA ndrada Barcsy, Virginia Popa si lullana fat cu competent la restructurarea $1 AUTORI: LUCRETIA TITIRCA = =MARIA ZAMFIR GHERGHINICA GAL MARIUCA IVAN MONICA SEUCHEA MARIANA ARDELEANU ELENA DOROBANTU MARIA PESEK GEORGETA BALTA TEHNIC! DE EVALUARE $1 INGRIIRI ACORDATE DE ASISTENTI! MEDICAL! GHID DE NURSING Vol. Il Coordonator lucrare LUCRETIA TITIRCA \ Tbe ATA 20NPartea | ACTUALIZAREA PROCESULU! DE NURSINGScurt istoric al ingrijirilor de sanatate Teama de boald si de moarte, promovarea stiri de sAndtate si preveniea Imboinéivitor sunt dintotdeauna in alentia oaznerilor. [n acest contex!, profesia de asistent medical ~ sub diferitele ei denumiri, nascuta dinte-o intialiva partculard de inspiratie caritabilé -, s-a dezvoltat prin aa insasi, Magura drumulul parcurs trece prin trecut, ca o privice acuncata in urma, care inspra mersul inainte, Nimic nu este ‘muabil, mat ales in aceasté protesie cti 0 all de larga implicatie sociala, pentry c& Ingrijile de s&natate sunt o component eseniiald a socielafi care evolucazé o data cu ea. Vom punela pe scurt moments fo mal importante din acest trecut 1, Practici de ingrijire in civilizatiiie antichitatii confund ou cee a istorie’ © otiginea ingijilor de sAnatate, ca tunctie, mecicinil fe mitu! geneza ~ Biblia 51 prescriptile de interes igienic gi medical © practic! magico-reigioase: animist, repanatile cranienes ‘© mecicina sacerdotalé si divinitay’ medicate in eiviizajive: sumerian, indiana, chineza, iudaics, greco romana: * de notat faptul ca modicul hiridus Tsharaka, care a trlt In primul seco! al erat cresting § fxat in seris traditia medical indiana, relateaza pentru prima dat& Tnistoria madicini despre calkitic, tunctile si indatorinle ajutorului medicul, pe care gandirea noasli’d moderna il asimileaz’ ou asistoniul_ medical Generalist: om cu sange rece, viguios, amabil in purtarea sa, nebéatind Ge Timers, atent la nevoile bolnavului, urmand cu strictele si neobosit instrucfiunite medicutui; cunoasle compozitia gi prepararea drogutilor; inteligert, devotal bolnavului, van’ deprinderea curAteniei corpului; se distinge prin curajenia nrainilor Ii gi prin alasamentul tata de persoana care 2 angajat; dotal cu inleliqania si indemanare, Inclinat spre bundle si apt benint orice serviciu pe care bolnavul salcit; spirit daschis st expert in repararea afimentvior, tanlatizat ex reasaiul si ricliurita, in a face patul s mobilize: bolnavul: eornyysent Hz motiee jaghes po eet fn suferinta: av vabdtor si obignuit imenfionat a soicitare lie a 1 Hon, vrai, barbies, spite Fre, Gio 2. Caritate si ingrijiri in timpurile medievale Din antichitatea precresting pandtia slavgtul socofulul XIX inate de sBndtate au tost asiguraie de persoane benevote, care apauineau comuntaior cetigioase $1 € caror bundvoinla $1 devolament suplineau competenta tennis 1.390 d. Ch. la Roma — primul spital tondat da Fabiola, prima iofirmier’ a timpusilor crestine ‘scoala din Satetno (Walia) aproximativ 1050 d. Ch. ~ moaga Trotula despre bolle temeiior irainte, in timpul si cupa iacere" Ordinu! Diaconeselor $i Servicilo de sénatate comnitaré: a brani pe cei \iamanzi 51 insetali, a Tmbraca pe cei despuiati, a ad&posti pe cei fart adapost, viaitarea celor inchisi, ingriirea bolnavilor $i Inmorméintares menor, '» ordine spitalicesti cupa cruciade: cavaleri SI. loan din lerusalim; Ordinul Benedict ‘© Si Vincent de Paul (1576-1660) —Franfa, organizator si reformator al ari i silcele cartaji* (1663), primele soo cu caracter semireigios peri formarea parsonalulu de Inge a boinawilor '@ Glisabeth Fry (1780-1845) ~ iniatoarea telorme’ de asisten}® social tr ‘Anglia: institutul Je Nursing Sisters ka Bishopsgale: @ Frederika Minster Fliodner, initiatoare, formatoare 51 promotoare a nursingulul in scoala patronat® de Ordinui Diaconeselor in Keiserwerth, 1836 3. Inceputul ingrijirilor moderne La inceputul secolulu XiK, vocatia de asistenté se degajeaza weptat de specitiou caritabil, exprimandu-se progresiv prin caracterul de vertabila profesiune, care Ti confera numetoase drepiurilaice, rimandad ined infotdeauna tneareata de indatoris morale: @ Florence Nightingale (1820-1910) - intemeletoarea ingrfinlor moderne s} a plincipilor umanitare ragasite sin organizatea si tunctionarea Crucii Rosi. * fotmmatoarea si organizatvarea primei scoltlaice de ingriil din lume, 1860, pe Jinga Spitalul St. Thomas din Londra; “in -amintizea principilor morale pe care te-a practicat si fava, succasoarcle sale instaureazA prestarea unui juramAnt solemn, cunoscu si depus si asta in uncle scoli sub denumirca de Jurdmméntul Florence’ Nightingale «i angajez solemn in fata lui Dunmezeu si in prezenta acestel adun’l s2 duc o Vala integra gi sa-mi indeplinese incatorinla profestonale: ma voi abjine de la orice praciica dalictuala gi nu voi adminisira niet un remadia vAtamdter; 40 face tolul pentny a cragte nivelul profesiunii mele si voi pastra diserelie totals s luoruflot si tapietor ce-ini vor fi marturisite, §) a seeretelor de familie = : tt i. pe = prolesionala i le va fave eunoscute; val ayta c&t i bine medicul in munca sa gi ma voi devola binelul color ce-tni vor i feaat fn ri" ‘@ Eaith Gavelt (1866-1915) ~organizatcarea primei sol modome de ings in Belgia, dups modell Florence Nightingale 1 1869 ~ ia fina la Londra, Consist international al Asistentior (.C.N.), care corganize2zé conferinje si congrese o data ja pat ani; @ Virginia Henderson (1897-1996) - creatoarea primei teoril stinttice a nevoilor de ingrjze a omulul sindtos si Bolnay, cunoscula ca teona cslor 14 nevoi fundamentale ale omului (1952); 1 1985, Conferinja de la Viena stabiloste c@ misiunea asistental este de a ajuta, coamenii s4-si determine si s-i ainga propril potential de s8natate att prin mogul Ge a ti, ct sila focal de munca 4. Ingrijirile de sénatate in tara noastra fe medicina dacic’, Zamois —.st vindecdm trupul 0 data cu surletul @ temple ale zellor vindecater: Ecculap, Hygeia: © practica medicinii popuiare: valori spirituale, boala, vraj superstii, vraci, barbiert (@ 13casui témaduitare: bolnije, ospicii, medicina cu caracter misile, religios pe langa mandstir; ‘@ 1292, primal azi-spital la Sibiu, intemeiat de Cavalerii Cruciter: «@ spitale-azii la Bistija, Rasnov, Codiea, drept lacasuti de advipost si ocrotire pentru cazui sociale: izolarea bolnavilor contagiosi, ciumali, leprosi sau bolnav! rminta © 1842, scoala de micd chirurgie pe langa Spitalul Coltea (Bucuresti) a dr, Nicolae Kretzviescu, uniticata in 1855 cu scoala de felceri civil a dr. Garo! Davita © 1859, lasi, scoala companiet sanitatior organizaté de dr. losif Gzihoc si formarea subchirurgiar, felcenior si agentlor sanitan; 9 1878, Bucuresti, scoala surolar de caritate dupa model Flionder,iiiata de or. C. Severeanu; © 1873, Oradea, scoala de moase; (© 1901. la Bucuresti are loc ecngrasul de constituire al Societal compull sanitar din Romania, presedinte - subchirurgul C. Panallescu, pregedintele publicatiei “Monitorut sanitar"; © 1906, la Bucuresti ~ Congresul -Asaciatiei Generale a Gorpului Sanita din Romania, © 1919, la Clu) se deschide scoata de surori de ocrotire condusd de Lucia Bologa Puscariu, la intiativa prof. dr tullu Hafieganu: ‘© 1929, la lagi se organizeazé Institutul de Surori de Ocrotire (cu durata de trei ani), condus de Eugenia Popa; '@ 1936, are loc, la Cluj, Conge descantece, a1 al Surorilor de Oerotire din Romania ul Geneer iF = 21949, fa Bucuresti se up indied¥ele sani ce oe pexsonalual medica saul a cadrul c&vora retivenza si socletatile sani Injlar de Stine: Medicale 2 (962, Bucures (US.S.M) cu o sechune de cadre modi, care urndn’stes ca preetidere: cunbusterea problemelor priomare aly sists ale $A snelodalogicd optime de preverire, depistare, ingilice si tacuperare precoce si affcienta, “imbundtatirea comportamnentului etic si profesional in scopul cresterii respansabiltati gi gradului de consting’§, © i984 — Gonlerinja de fa Viena, prima confetints europeand dedicala honjnior, [a care a participat si o delecatie din tara moastra cu o jucrare pregatita de Un colectiv de asisiente din Sibiu gi susiiuté de Marliese Herbert, asistenta gofa a Spilaluly) Judetean Sibu © 1999, Bucuresti depumirea de Asociatia Najionali Bocec) si aderarea la LGN., 1990 — constitulvea Sindicatului © 1992, Bucuresti ~ prima Canferin spriinu! OMS, 9 1993, Bucuresti ~ editarea publicajioi sJlurnal de nursing si @ volumulut Princypille fundamentale ale ingrijrii bolnavulut" ale Virginie Henderson, © 1997, Delphi ~ intainroa anualé 3 Comitetului permanent a! aurselor oin Regiunee European gi a grupurilr de interes profesional, ta care a partcipat, din Romana, Gabriela Bocec gi Gela Marza, pregedinta Asocialiel Najionale a Asislentilor Medicali si, respestiv, membra a somitetului director. i) arganizarea Uniunit § et medi reurganizared U.SS.M. secfiunea cadre sedi, sub Asistentilor Medical (prasgedint Gabriela ANITAS: Natienaltt privind Educatia fn Nursing, cu Paralel cu evolufia Tngrijillor de sandtate, asistentele au intreprins studi eoretice asupra naluri practic jor §1 a obiectivetor lunchilor ce le au Th societate. Procesul de ingrijre ca metodatogie propria & nursingului a tost concept th 1953, cand a fost deting si lermenul de diagnostic de ingriire, creat ca o etapa recesara a provesulsi. Dupa 1970, studiul nursingull ca stinI& a ingrijrtor s-a ‘exiins in Europa de Vest datorit& efortule! conjugat ai nurselor din SUA, Anglia gi a asislertelor din Frania si Canad, care au perseverat in activitatea lor, pentru Identificarea iunciilor for, pentru clarticarea si definiten foculul $i rolutlor Jor in fecha de tnoajre, Drept urmare, In mai 1972, la Consilut Europei. protesionistel> ingrjinlor au fost definite ca persoane care au fost soolavizate si as abfinut o diploma recunoseuté de statul lor, care at draptut s& asiste omul s’natos si sz ingrijeascé omud bolnav'. Dofiniia a fast acceptatd 1 Insusité la cel deal V-lea Rapor at Gonitatyiui OMS Fundiontand ca pao disciptina aparte ingrijle de sAnatate, Florence Nightingale a sustinul et .peniny protesionigtt of se cere 9 pregatire distincts a Anedkeulil Urmasete eb av dovedit acest facts prin carectarea s} erearea nor inodele concopluale, care luizeag’ eunostingele necesare ameliort practic, ier de ale made, prifiologua eas a sociale. Enumerdim chieva dire anerste yaaa si Hngegard a doctor in psinologis si nursing psihiatric (1947), « tec introducerea programulu! do nursing in Betgia (1952); pregedinté a Asociatie [Nurselor din America; profesor emesit al Universitat Rutgors (SUA). ‘m Faye Abdeliah, ditector al Servicilor de Sandtate Publica din Washington 3 profesor de nursing ta Universitatea Columbia, New Yerk (1960), a identiticat 21 de probleme de ingtjive pe car ie cuprince in pau domenii: contort, igient si Siguranf, echilibrul fizologic, factor psiholagic si tactort socio-comuritar. = Emestine Wiedenbach, master in Sanétcte public’ la Universitatea Columbia — New York si profesor emertt la Universitatea Yale (1864). ‘m Martha Rogers, master ii Santate publica, doctor In educaie si protesor -emerit at Universitit Columbia ~ New York (1970), considera tna umana drept un camp de energie care coexisté ct: Universu: Seapul ingrifrilor este de a mentina gi promova sanatatea, a preveni boala, a ingry bolnavi si supraveghea readaplarea, = Betty Neuman, master in Sénaitate psihiaticd si doctor in Sanatale publica la Universitatea din Los Angeles (1972), concave individul ca un ancamblu de factor, cafe functionewza precum un sistem deschis; scopul ingeijrilor este de a ajuta individsl, famille si grupurile de indivizi sa atinga starea de bine si st ¢ rmentina ta un nivel optim. = Callista Roy, prosedinia Departameniuiui de Nursing la Colegiul Saint-Mary din Los Angeles $i teliow al Acadetniet Americane de Nursing (1976), sus)ie ca Ingriiile av scopul de a ientfica tiputile de exigente ale medivlul intern gi extern at individului si sa] ajute 88 se adapteze acestora, Intr-o forma generala, praciica asistentei medicale se poate defini ca 0 reialie de ajutor si ingrlire dinamicé, in care asistenta ajuta pacientul s& oblind si s& Mentina cea mai bund stare do sdndtate posibila, Pentru a atinge acest soap, asistenta aplic# in procesul de fngriire, cunostinte s] competente ce caractetizeaz’ rofesia sa, precizate intr-unul din modelele conceptuale. Normele stabiite prin ‘asaciatile protesionale furnizeaza linil de conduité pentru o practic’ competerié dle ‘securitate gi profesionalism, Studiiné mesajele antiehiii, alunse pana in zilela noastre, obse: perenitatea exigentel morale in exerci profesiunii, complementul nediscciat al formar tetnice a calor care exercita arta de ingeiire a pacientulul si a pstraci S&nt4gi omulul, Ditertele aspirali carota oameni le-au airibuit valoare moral. au impregnat $i fasonat, pulin cate putin, inostenirea armonios sintetizata a marilor curente spintuale: iubirea binelul, resbectu! persoanei ~ mostenire de la gandiraa Greacd: respectul viel, cultul legit Sacre izvordte ain gndires iudaicd; maretia Orsini publica, fora solidari&yiinspirate de romani iubirea aproapelui, urilinia, nia, sactfciu! ca baze esenfiale ale orestinismulu Din aceasta surs4 comund, de unde rezuli, traversdnd orice Iueru etern, Fespectu! vif si al persoanei umane, s-a desprins In atara principitor tundamentale, percepicle morale particulare ale membtlae echipei de ingyiine. Desi resporsatiltafie lor (ehnice si morale se exerckd Ia diferte niveturi, deonlologia aman garantl comun al éaracterulul relator inte asisient, medic. boinay 1" —Procesul de nursing > EVOLUTIA PROGESULU! DE NURSING — > DEFINITIE- CARACTERISTIC! > AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING > ABILITATI NECESARE UTILIZARII PROCESULUI DE NURSING > CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING > ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CAURUL PROCESULUI DE NURSING i Evolujia procesului de nursing Do-a lungul aniior, procesil de aursing a evoluat ub inviuenta schimbarior sociale, ajungéind s devina, in prezent, o meteda stingiicd de lier a asistentel medical. Doct Ia inceput asistenta destisura actvitéti care se bazau rumai ne praserierle medicului, ulterior, practica nursinguiul Sa dezvoltat independent, devenind mai complex. Procesul de nursing constituic cadrul nertruy practica acestuia, activitatea fine ‘otientata spre ingti individualizaie de rezotvace a problemelor pacientuivi. ACeasté actvitate presupune luarea decizilor, asumatea responsabiltait interventilor electuate si controlul acfunilos. Tesmenul de proces de nursing a fost utlizat pentru prima data de Hall, n 1955. Hall defineste tei etape aie pracesuli si anume: abservarea, acordarea ajutonulul si validarea; stabileste c& paciontul, familia si asistenta analzeaz gi rezolvé impreuna problemele pacientulu Printre coi care au contribuit uiterior ta dezvoltarea procesului de nursing amintim: mF. R. Kreuer, 1957 — definaste trei etape ale procesului: coordonarea, Planiticarea $i evaluarea ingrijrlor; considera necesara implicarea familie si a ersonalului auxitiar in acordarea ingrljirior pentru cresterea calitativa a acestora 1D. Johnsen, 1959 — considora c& procesu de nursing cansta in aprecieroa situate’, area decizilor, imolementarea acfunilor mente s& tezolve problemele de evaluate '» Wiedenbach, 1962 - descrie si ef tei etape in nursing: observar acordarea ajulowulu, vaidarea; face reterir la obligatia profesional a as natura demersului €i, la scoput principal al acfunilor intreprinse $i la necesitaiea |r in considerare a tuturor factorior implica iro situate, ‘=D. Bloch, 19 nliic® cinci etape ale procesilul de mursing: colectarna datetor, detinitea problemei, planiicarea 5) iniplementarea interventiter, evaluates = K. Gebbie si M in 5 ~ iniliaza © conferinta eaglonala In veder clasiticar diagnosticului de nursing; Klentiic’ cine’ etape ale procesului de ru si anume: apracierea, diagnosticul, planiicarea, interventile, evaluarea, 1S. C. Roy, 1975 — propune sase etape: aprecierea comportamentului pacientului gi a influenfei factor, identficarea problemei, obiective, interventiis: fevaluare; pledeaza pentru ullizarea termenula ve diagnostic de nursing. in anui 1982, National Gauncil of State Boards of Nursing, la propunerea facuta de Yura si Walsh, Mundinges si Jauton, Little si Carnevali, Bloch si Roy (Carlson, Cralt & Mc Guite, 1982); defineste gi descrie cinci etape ale procesului de nursing, Acestea sunt: aprecierca, analiza, planificarea, implemertarea si evaluarea. in ‘acest context, analiza este utilzata pentru a descrie 0 activitate de elaborare @ diagnosticuly de nursing. ing Definitie ~ caracteristici Procesul de nursing este un proces orgenizat si planificat, o metox rational de planiticare si promayare a interventitorindividualizate rn scopul objineri unei i une stiri de saindtate pentru individ, familie, comunitate Flind centrat pe pacient, eb reprezintS 0 meioda stintifica de rezolvare @ problomelor actuale si potentiate ale acestula in functie de nevoile sale bo fiziologice, psinologice, socio-culurale i spirituale, Decarece pacientul este o entitate bine definité, aflat in situati: variate, iar acijunile asistentel sunt mufiple, procesui de nursing este un praces dinamio, in fiecare elapa putnd obfine ro’ daie despre paciert. Toate stapele piocesului de nursing sunt in inter-relatie ceea ce-t face sa fe un sistem ciclc. Asistenta are responsabilitatea fiecarei etape. Procesul de fufsing este transtormat in actiune prin utilizarea planului de nursing. Acesta esie un document scris, ce sumarizeazd etapelo procesuli de nursing si cu gjutorul caruia se transmit fiecdrei asistente date reteitoare la pacier sila interventile efectuate. Inditerent de terminologia utiizata pentru planul de hursing, acesta trebuie sa cuprinda: diagnostic de nursing, obiective, intetventi Si evaluare. Planul de nursing constituie un mijloc de comunicaye a informatiilor pentru toate perseanele implicate In ingrijirea pacientulul, o documentatie Feferitoare sa interventille planificate pentru pacient. Avantajele procesului de nursing Pentru asistenta: ~ permite luaroa docizillor pentru rezolvares problamelor pacientulv evidentiaza teqalitalea actiunilor; crogte profesionaitsrnut ~ creste responsabiltalea, facie mune 13 JET= beneticiaza de Ingriiri deealitate te functie de new = are asigurata continvtates ingeijllar ~ planwil find accesibit echipel 30 Je un oper de informali pee fiecare problema, ingrijs 81 SA se preacupe de abjinerea une! SSndilate gare are nevol = determina pacientul 84 partic mai bune stati de sandal: Abilitaji necesare utilizarli procesulul de nursing ~ cunoasterea etapelar pracesulul de nursing — conducerea uri interviu in vedierea, obfineril de date pertinente, - observarea sistonatica a pacientulu = utlizarea comuniciri verhale 31 nonverbale: — capariiatea de a stabill 0 relape tarapoutic’: ~ capacitatea de organizaue a informatio objinute, — capacitatea de decizie: = competenta s! profes cunoasleren princip tervertitor; 2 interventie planificaté, Cunostinte necesare pentru procesul de nursing —nevoile bio-tziologive, psinologice, socto-culturale si spirituate ale individului; ~ etiologia difertelor probleme ~ semnele caracterislice problemetor de sainatate ~ factorii de rise penir problemote potentiaio; ~-valorie aarmale ale parametrilor de sénétate resursele pentiu implemeniarea stratagiter de nursing; tehnicle de nursing — aparatur’ si instrumentar uilize! mod de efectuare, rile de evaluare ~ drepturiie pacientulu: Activitati desfasurate de asistenta in cadrul procesului de nursing ~ colectarea informafiior ~ veriicatea catelor, bilirea proflulul pasiontulul slabilirea priaritatiiar abitiaa oblectivelor alectarsa shategillor de nursing intocrieess Glanulul de nursing, eS pacientului si apordarea supenului psihic, # = efectuarea intervergilor aulonome si deleaate; ~ aprecieea Mispunsulul paciertului a interventile efectuale; = compararea raspunsului cu crterile de evaluare; ~ reanalizarea gi modificarea planului de nursing Etapele procesului de nursing 1. APRECIERE I, DIAGNOSTIC | I. PLANIFICARE W. IMPLEMENTARE. V-EVALUARE a | | | | == APRECIERE <— | | | | | . ’ ie TIC || EVALUARE <-> PaciENT <> DIAGHESTIC ee e \ 4 L » IMPLEMENTARE ~~» PLANIFICARE | a L es Fig}: Paclontl 9 proceau de nursing otSe ee |. Aprecierea ‘ COLEGTAREA DATELOR @ VALIDAREA DATELOR # ORGANIZAREA DATELOR @ STABILIREA PROFILULU] DE SANATATE Aprecierea este prima etapa a procesului de nursing si consta in ooloctarea, validarea si organizarea datelor. Foate decicile gi interventile de nursing se bazeacd pe informajile objinute in aceasta etapa, moby pentru care este considerala foarte importanta. Colectarea datelor incepe o data cu prirmul contact al pacientului cu un sorvicis de sdindlate si se continua pe toatd perioada acord&ri ingrijiilor. Scopul abfineri de date este stabilrea unui profil de sandtate al pacientului, care va constitui baza planulut de nursing individualzat. Informatite culese trebuie sa fie complete, concise, nointespretabile. Ele var fi consemnate succint, interment stintitil Datele inexacte, incomplete si inadecvate vor face dificil identificaroa problemelor de séndtate si antreneaza un diagnostic de nursing inadecvat, intoxact tig. 2) asistenta este dezorganizata asistenia este ineapabila sf ut i2e2e tehnici specifice — fu se culeg intormalii pertinente intro situate precisd | | | DATE INEXACTE | DIAGNOSTIC: INADECVAT, INEXACT ~asistenta nealijeazd objinerea de date adijionale | pont clitesivs wor aaeca int one ir a wei ert ¥ | DATE iNGoMPLETE] | sunt culese informatil care nu se raporteaz’ fa situalia data | Fig. 2: Schema datelor care pot determina erorl in enunful dlagnosticulul de nursing ial Profilu pacientului se contureaza din informafite culese releritoare la niveku ius de sandtate, la schimbanle in obiceiurile de viala, olul s4u socio-cultural, reactile femotionale tal de boalA. Desi sunt numsroase propuneri pontu precizarea protilului pacientului, toate formulete cuprind aceeasi elemente de baza, si anume: @ informatii generale: nume, prenurme, vArsta, sax, stare matrimonial, copii, coupatie, nivel de soolarizare; ‘@ probleme de sinatate anterioare: bolile copitivici, imunizéiri, traumatisme, interventi chirurgicale, spitalzar, alergii medicamentoase: @ starea de sindtate 2 familiei: aleciiuni cardiace, diabel, HTA, afectiuni neuropsihice; © comportamente faja de starca de sAnatate: Increderea in senvicile de sdnatate, obiectivele ingrijior de séndtate, obisnuinte igienice, alimentare, de somn, consum de alcool, tutun, droguri, automecicatie protilul mediului ambiental: caracterisici, asigurarea securitati fzice si psiice: ‘@ profilul psiho-social si cultural: concept de sine, stare de spirit, interactiuni sociale, grup cultural, influente cuiturale, mod de comunicare, capacitate de concentrare, memorie de scurta si lunga durata, + profil spiritual: valori, credinte, moral’, practic religioase: @ probleme de samvitate actuala: aparitia simptomelor, durata, factor’ declansatori favorizanti, agravanti, masuri vate pentru ameliorare; ‘ exarenul aparatelor si sistemelor; examinari paractinice: radiologice, endosc mene de laborator Profilul pacientului , explora functionale, exay Surse de date Pentru obtinerea intormatilor este necesar s3 se utilizeze toate sursele posibile, si anume: ¥ pacientul ~ este considerat sursa principala: uneori datele furnizate suri Reconchidente daca udm in considerare faptul cd uni indivizi suporté cu sivicism durerea, iar alti o exagereaza; ¥ tamilia $1 persoanele importante in viata pacientului ~ in special in cazul copilor sia pacientior inconstienti, acestia pot suplimenta informatiio cu date despre reactia pacientului la boall si modul de adaptare la stros: ¥ membrii echipei de sAndtate: medici, asistente medicale, asistento sociale, fizioterapeuti ¥ documentajia medical: tonle de observatie, camet de sar state ¥ literatura de specialitate: pentru abjinerea intormatilor despre diagnosticul medical . ay soos a ie saecobi ai q pure date 2 objirnile pol ft oblective si sublective. Datele subiective sun! cele epute si descrise de pacient: durerea, emotile, oboseala. Datele obiective sunt cele decelate de asistenté cu ajutorul simfurlor — echimb&ri fizice sau de compartament, functile vilale, greutatea, malimea. Toate injormatiie culese mai pot fi descrise ca dale constante saw variabile. De exemplu: temperatura compului se poate modifica de la 0 zi la alta, In timp ce data fhastetii, qrupul sanguin raman constante pe toata viata. Metode de culegere a datelor a) interviul Foprozinté dialogu! dintre asistenta si pacient. Obiectivele intermului vizeaza ‘# objinerea de intormai reteritoare la dimensiunea bio-fiziologicd, psihologica, socio-culturala $i spiriualé @ pacientului, reactile pacientului, punctele sale forts rosurse: inceperea relatiei terapeutice Intre asistentA gi pacient; © observatea interactiunilor pacientului cu farnia si membrit echipel de sim tate: ‘@ observarea evolutie! pacientului in medi! spitalicese; © oleritea de informatit pacientului reteriteare la interven, tratament, exami- nari, pentru al determina s& partcipe ta stablirea obiectivelor si planificarea interventitor. Inca de la prima intdinire qu pacienial, asistenta va incepe relatia print-p convorbite ler’ care const in exprimarea formelor canventionale de politote pentru a se crea un ctimat de apropiere cu bolnavul si de incredere din partea acestula, pentru a raispunde corect intretxiilor. in continuare, succesul relatici Uepinde de atitudinea, competena si protesionalismul asistentei b) Tipuri de interviu Un interviu poate f condus in scapui eulegeni de informayi pentrs identificarea Unei probleme sau pentru a ajutz pacientul in rezolvarea problemelor. Tipul de interviu ce urmeazé afi ales este mult influenfat de personalitatea individu, de nevoile sale de sanatate, de modiu Interviul direct evte un intervie structural, care urmeazé un plan stabilt pentru ‘oblinerea informapilor precise, in acest scap sunt uilizato inrebarile iichise, ta care acientut Raspunde prin da", nu" sau Th céteva cuvinte. Exemplur in acest moment esto prezenti? a! dorni! bine? Raspunsurile la aceste Tatrebard sunt Ye pot ti utikestie oy suc Wor cu ecultay de rive! ridieat de ot 5 In ez pac Interviul indirect este condus pe ‘biective dinwinte stabilte si ummareste clarificarea unor elemento importante. Asistenta toloseste, in acest tip de. interviu, intrebarile deschise, care permit objineveat unui raspuns mai amplu si anirenarea pacientului in aceasti comunicare. Exempli, cum se manitest durerea? cum afi dormit? Asif de inrebirt ofer’ pacientului Vbertatea de a divulga informatie pe care le doreste. Rspunsurile delaliale pot scoate in evidenta atitudinile si credinfele pacientului. Au insd clezavantajul cA pasientul acordé uneori ‘mult timp pentru probleme irelevante. Indiferent de tipul de intenviv, asistenta trebuie Si 1 formularea si punerea intrebarior, $i anume: 1s formulare clara, in termeni accesipili pacientului, w intrebarea 88 nu cuprinda in text raspunsul ws se puna numai fntrebarl absolut necosar ws& nu se pund mai multe intrebari o dat: wintrebarile 5 fie puse intr-o ordine logica; ms se acorde pacientului timp suficient pentru a raspunde la fiecare Tntrebare, specte cateva reguli in ¢) Principli pentru un inierviu eficient Este foarte important sa se planitice intervul Thainte de inceperea lu. Asistenta trebuie 88 revada daca informatie pe care dorests s& le objind ti vor servi in alingerea scopului propus. Ea poate concepe un plan al interviulul care s@ cunninda inteebarie ce urmeazd a Je pune pasiontull Momentul ales pentru interviu trebuie sa tind cont de starea de contort fizic sh psihic a paclentului. Se vor evita momentele in care pacientul prezinta durere, boseala, are vizitatori, este in timpul orelor de masa sau de odin, Locul destisurarii interviulul trebuie $8 asigure intimitatea si confortul pacientului. in tunctie de starea de sindtate si preferinjele pacientulul, interviul se Poate destasura In salon, cabinet de consulta, sala de tratamente. Durata interviului va fi precizati fnainte de inceperea acestuia, fle in minute, fie specifcéind numarul de inliebari ce urmeaza a-t fi puse. ‘in timpul destaguréii interviului asistenta va apela la strategll de comunicare eficace, dintre care aminti # linistea in impulinterviului permite asistentei sa observe mai atent paciontul, Permite pacientului s3-si orgarizeze gandurile, 24 rAspurida complet la intrebari ascultarea atenta va ajuta paciantul #4 infeleag’ cA asietenia este Preocupati de problemele sale de sanatate, # adoptzrea unot aitudini do acceptare, tar’ man Sezaprobare, va demonsira respectarea credinjalor si valolior pacientului; ulilizarea parafrazei in scopui valid informatilor date de pacient # clarificarea informatio prin utizarea de tnirobr © rezumarea inforatilor pentru a primi din parte ‘exact or it d aprobare sau. seeundare pacientului contimaraa 19= pacientst | objinerea intormatilor pertinente: Y pregitiren Interv: revizuirea objec! Aulul, a tpl de informa ce uimeaza a fi objinute, a problemelor ce vur fi disculate, alegerea tipulul de interviu; 7 informarea pacientului asupra natu, seopuiui 5! duratelintorviulu ¥ dost€surarea progriu-zisa prin cinjarea canversatie! asupra problemelor ce trebvie elucidate; ¥ acordarea unui timp necesar paciontulul si pun’ intrebai, ‘7 semnalarea apropiori stérsitulul intervilu: vom termina jn doud minute® sau Iai am 88 v8 pun trei inrebar’ ¥ stabiirea momentului pentru urmatora! intervs # Tncheievea intervuiui, muillurnind pacientuta Cand asistenta pregateste bine interviul, parcurge cu abitiate fecare etapa, ea poate objine informati perinente asupra stat de sinatate a pacientulu, 4) Observarea Esta 0 metoda de culegere a datelarutilzata do asistent& pe parcursul intl activi, Aceasta meloda presupune abil) intelectuale, integritate senzoriala, spirit de observatie, cantinuitate. Pentru a fi eficace asistenta va evita subizctivismul, delle preconcepute, rutina si superfcaltatea Opservarea este directionaté att epre pacient, cl si spre mediul sau Observarea pacientulul cuovinde slarea fica, mental gi emotionala, iar cea a nediului ~ microetimatl, decelerea pericolelor actuale sau poteniiale din medi factor care facilteazd starea ce bine a pacientulu Asistenta poate uiliza daud forme de observare: ® observarea intentionata — este planificatd si controlat’, presupune stablirea Uunor parametri de observal, este eficace tn evaluarea efectelor terapeutice ale medicamenielor sau ale recimului alimentar; probiemele paciertului dicteazd numarul parametniior aicsi si frecventa observa; de exemplu: sitwalile orice in starea de sndtale a pacientului presupun observarea Irecventa a muitor paramotr in timp ce perioada de convalescenta nu necesita observare trecvent’; peniru a putea decide asupra parametrilor ce urmeaza a fi observa asistenta are nevoie de ‘cunosiinfe si experienta clinica; se impune a se aprecia gi ofectele unel observari sspunzéiloare a parametrior stability w observarea neintentionata — trebuie ullizalé in orice situatie, datoritS fap. tului ¢& aparitia oricaror noi stimuli in mediul pacientulul atrage dupa sine noi probleme peniru pacient, Pentru 0 apreciere coracti a stall de s& fie continua si obi Anatat a pacientului, observarea trebule 20 . e) con ‘izle Examenul fizic consti in oxaminavea sistematic’ @ paciontui, in vedesen aprecierii stiril sale tizice si mentale. Este un proces de investigatie desidsural alaturi de interveniiie de nursing, Tehnicile clasice ublzate de asistenté sunt @ inspectia ~ examinare vicvald ullizald pentru a apredia culoarea tegumen telor, expresile feciala, caro pot reflecta diferite emofi, moditic’y fizice “au comportamentale: @ auscultatia — consta tn ascultarea sunetelor produse in organism; poaie fi electuata direct (cu urechea) sau indirect (cu stetoscopul); auscultare presupune aprecierea frecventei, intensitati, curatei sunetelor; ‘@ palparea ~ examinare electuat’ cu ajutorul simjului tactl care poate sesiza de exemplu: temperatura corpulu, distensia veziciiurinare, pulsul perileric Vallderea datelor este procesul de confirmare si verificare a veridicitapi V obtinute. De obicei, validarea este necesara cand exisié o discrepant intre datele abiective si cele subiective, de exemplu: pacientul afirma c se simte bine, dar rrimica tradeaz contrariul, Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culoyerea datelcr. Dacé ol este incapabil $4 coopereze pentru validare, se poate apel la alte surse de date: familie, membrii echipei ds sanatate. Nu toate informatie necesita validare (de exemplu valcarea tunctilur ville), dar nevaiidarea datelor ce impun acest proces si utilizarea unor date ireale In procesul de nursing determina stabiliroa unor interventi ineficiente. Organizarea datelor consti In grunarea datelor in aga fel ineat sa factiteze identficarea problemelor aciuale si poteniale. Organizarea datelor poate fi facuté in functie de priceperea, preferintele fiecdruia sau dup un model stabil in Instiutia respectiva, cum ar fi modaiul V. Henderson, A, Mastow, Gordon 4) Organizarea datelor dupa Gordon ¥ perceptia sandtati: cum percope pacientul starea sa de sandtate si in ce tel este afactaté in prezent ¥ starea nutrfionala: obisnuinte aiimentare, daca pacientul conguma in functie de nevoite metabolice, indicator ai stairii de rutritie; ¥ obisnuinfe de eliminare: intestinal, urinara, transpirafi; actvitate: exerciti Slectuate, mod de recreate: ¥ aspects cognitive: capacttati senzoriale si de perueptie, abilidti cognitive: Y somn: mod de relaxare, de odin, ore de sornn, caiitatea somnutsi ¥ concept de sina: stima de sine, imagine corporala, performanta folutul ‘sentimente Y interretai: relat cu cella # sexualitate, reproducere: satisfac, insatistacti, act e de repraducere aa =¥ adaptare la € c ¥ eradinie, valor: apartenon wresan, olerania 2 spinal, c tres: 1 stres, metocle anti mporlament. ©) Organizarea datelor dupa A. Mastow Y neve! tizialogiew imentatie, ingestie de lichida, oliminare intestinala si Urinara, respiratie si citculatie, temperatura corpulul, somaul; ¥ nevoia de secumtate: securtate fizied si psibicd (confor, otlentare In timp $i spafiu, capacitati senzoriaie gi motori); ¥ neyoia de dragoste: rol in familie, grup social, relatile cu persoanele semnificative din gruput céruia 7 apartine: ¥ nevoia de sina de sine: recunoasterea statutulul recunostin}s, respect; ¥ nevoia dey rexlizare: personalltate, creativitate, autodepasire, a competenial, Canetuzii: = Aprocierea consté in eolectarea, verticarea gi validarea datelor sublective si obiestive despre starea de stinatate a pacientuli Aprecierea necesita participares acliva a paciontulu sia asistentet 1 Informatite colectate tebuie s& fie complete, decarece diagnosticul de nurcing si interventiie se bazeazé pe aceste informal Observarea este o metod constient’ si delioerata. ‘= Datele subiective sunt percepiila personale ale pacientului '= Catele odiective sunt cele abservate si decelate de asistenta. = Pentru obtinerea informatilor, asistenta va ufliza interviul direct sau indirect = Metodele de colectare a datelor sunt: comunicarea, intervul, observarea gi ‘examenu| fic (vezi vol. |, anexa 1, ,Ghid arientaliv de culegere a datelor pentru cole 14 nevoi fundamentale*) Il. Diagnosticul de nursing @ ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR @ IDENTIFICAREA PROBLEMELOR 4 ENUNTUL DIAGNOSTICULU! DE NURSING Evolufia termenului de diagnostic de nursing in SUA American Nurses A\ Standards for Nursing Practice (1973) si ANA Social Policy Practice (1980) au curajat ulfizarea In practic’ a termenulul de dlagnostie de nursing sociation (A In 4972, un grup de abistonte sa revnit intro - onal in venerva clasifisinl diagnosticalui de nursing. Acest grup forrnat din toorelicicni, educator si racticien’ au format North American Nursing Dixgnosis Association (NANDA) Fezultat al actvityi grupului de lucry a fost publicates, tm 1962, a une! liste de diagnostice de rursing in vederea testa st studieni fin 1986, le cea de-a gasea gi a saplea conten diagnostice de nursing utiizata 51 in prezent Carpenito atrage Ins atentia asupa faptulul ty diagnosdcul de nursing sunt ‘cuprinse probleme care pat fi preveaite, diminuate sali combatuie prin interventit autonome ale asistentel (ex: promovarea miobiliiji, educalia pacisntului, asigurarea igienel personale etc.) 51 probleme care necesita interventii dolegate si pot fi executate numai la indicalia medicului (ex « potential de complicaji ~ infect, hemoragie, dezechiliry hidroelectroltic). Includerea tn planul de nursing a ambelor tipuri de probleme va da posibillate asistente: s& reducé focalizaroa ateniei numa} asupra interventilor delegate Utlizarea termenuiui de diagnostic de nursing incurajeaza asistenta pentru inijierea de interventi independento, ofectuarea de cercatini asupra actvitatit cares urmeaza si fie implementate in funclie du dingnosticu! de nursing fost accoptatd o list de. Procesul de elaborare a diagnosticuiu! ae nursing Procesul de diagnostic este unul de anata si sinteza, care necesita din pariea sistent abiitaji cognitive, obiectivitae, putere de decizia si neimplicaraa valoslor si credintelor sale. Procesti de diagnostic presupune’ prelucrarea datelor, probiemelor de sandtato ale pacientului, enuniul dlagnosticulul Ideniiticaroa Prelucrarea ~ este un act de interpretare a datelor eviese, validate si organizate In prima etapa a procesului de nursing. Wlocul de intespretare a daelar este Infiuentat de cunostintele leoretice despre concep’ Glinicd a asisteniei si de abiitapia cognitive. Identificarea problemelor in aceasta otapa, asistenta si pacieniul idontiied punctele farie ale resursele de adaptare fa 0 nou‘ situatie, De obicel, pacientul are 0 perceplie mai lard asupra slabicunilor sale si nu asupra punctelor sale forte care pot ajuta tn Procesul de refacere. Exernple de puncte forte care pot ajuta pacientul ar fi: faptul CA nu este fumdlor, cé are o familie cave-4 acorda suport psihic, 64 nu este alergic, 64 respecta ragimul igieno- exirapolarea — caro este o deducere din date si fapte cunoscute. In aceasta tehnic’, individul sugereazé 9 actiune (exemplu. pacientol X suterd de insormnie; at giie cd pacientul din patul vecin bea un pahar cu lapte cakd Tn flecare staré la ora 32 si doarme foarte bine; aettel el propune, ca solute, sé faca acelas! weru). Penini identificarea interventiior speciice, asistenta isi va pune urmatoarsie Intrebar: = care este cauza probleme!” = ce se poate face pentru minimatizarea sau combaterea cauzei? = cum poate fi ajutat pacientul? jn mutta situatii penirii realizarea unui obiectiv exist’ mai multe solutil. Aegerea interventiei va fi técuta pnand cont de capacitatia ¢ posibitaile pacientului; 7 gradul Wi de dependents; ¥ varsta; # rationamentut stint a interventies 7 resurse matariale si tino} ¥ terapie medicamentoas&; Y croarea oportunitali de a Invate si educa pacientul Interventile reprezint& un complex de operatii care se succed into ovcine, acfiuni necesare mentinerii, promovarii sau restabliri sAnatati. Interventile alese mu {rebuie sa se limiteze doar la acfiuni de ajutor partial sau total si de supravagheve @ pacientului. Ca urmare, aprecierea, educalja si consilerea paclentului vor face parte intogranta cin planificarea intervenor. “Aprecierea este 0 interventie de identificare a problemel. Asisienta trebuie s& apreciaze problema inainte de orice interventie, De exemlu, pentrs un pacient care prezinid ,defcit de volum de ichid legat de ingestie insuticlenia de lchice” asistenta fi s&lhea pacientul pe zi, inainte de a-l ineuraja s@ consume mal Educatia interventie specilicé {58 irwete pacientul s&-si administreze singur msulina) sau ‘secundaré une’ interventil (68 explice rajionamentut drenajului postural) Consilieroa ~ este un ajutor necesar pentru schimbarea sau qustatea unor compertamente gi atitudin nesanitoase taj de sinatate, Ea include: este 0 intorventie comuna pentru mulie probleme. Poate fi im tohnici de Invajaie ~ pentru a ajuta pacientel si achiziioneze cunastinte rocasate {uatli decizllor in scopul ingrijiiior de sanatate; a a en ae are ' = suport psihic - pantru a putea a ., wiehnici de educatie ~ penta sehimbarea compontamenalor fat des fw tehniai de comunicare terapeutical ~ pentru reduce! Jacilitarea une’ relatii de colaborare si caoperare Pentru 0 consiliere eficientd, asisienta se vs consulla si oy ali menibri ai echipei de sdnatate, natal; 4 alvxietai, a stresulul gi Stabilirea interventillor fn tunctie de diagnosticul de nursing Pentru diagnesticu actval - asistenta va studla atent elilogia (cauza probleme) si va identitica interventile menite sa reducd sau 6& combaié factoni etiologic, De asemenea, se va avea in vedere o supraveghere alent recvent® 2 ‘manifestivilorclinice a problemei Pentru olagnosticu! potentia! ~ asistenta va analiza tactori care pot determina © problema, va identifica interventi de diminuare sau vombatere a acestor facto va. Supraveghea atent pacientul pentru a sesiza orice schimbare nou apsruta in stares Wi Exemplu de stabilire a interventillor in tuncjie ae diagnosticul de nursing i objectiv Diagnostic de nursing: Potential de defict al velumulul de lichid legat de ingestia insufiienta da lichide. Obiectiv: Pacientul va consuma zilnie c&te 2000 mi lichid Interventii: ~ incurajarea pacientului ¢& bea 2000 mi vchid asttel: ora 8-16 1000 mi ora 18-23 700 mt; ora 23-8 300 mi. ~ Se va oferi pacientului ceai, sucus, apa, lapte, dupa preterinte; Se va face bilanjul hidric ~ Se va aprecia aspoctul fegumentelor gi mucoaselor, Enuntul interventiel Ca si oblecivele, intervenfile trebuie sd fie centrate pe pacieni, masurabile, a in documenteleutliznle pent serisrea planulul de nursing. ntervonte vor f consermnate lar, compet Hab pentra eral membd ai echipet 4, Scrierea planului de nursing Este etapa final a procesulul de planiticare, Planul de nursing constitvis un ghid care organizeaz4 infornatile despre starea de sandtale a pacienului si acliunile asistente\. Are drept seop: : ‘© orientarea spre ingriir incividvalizato — planul este intocmit pont hecare pacient in furicie de nevolle sale de ingnji; se intocmeste in momentul admisie: pacientulu’ in unitatea spitaliceasca dupa modelul standard al unitaji respective ‘© promovarea coritnestatitingiirior, © evaluarea activi asisiente Planul de nursing conine 9 fstare a utmatearelor componente: rnatifestarl de dependenta, ciagnostic de nursing, abiectve, interven, evaluare Plan de nursing ~ model Diagnostic de nursing ‘Aprecierea Coneluzii: 1 planiticarea este un proces de stablire a straiegilor de nursing menite SA Prevind, sa reducd sau s4 combat’ o problema de sandiate; 1 strategile de nursing sunt planificate pe baza diagnosticului de nursing si a Obiectivelor stabilte; 8 componentele planific&ni sunt: stabilrea priortatilor, siabilirea obiectivelor, Stablirea strategilor de nursing, serlerea planulul de nursing; 4 priottaile se stabilose impreuna cu pacientul valuabilo Eauntul uni intervenii va cuprinde data, oa, verbul de actne, lacul de © obicctivele trebvie si amticipeze echimbari in starea pacientului pe criteri Yeaizars,nlesvatul de timp (exempiu: pacientul va fi repoziionat in pal la intervaide —-M&surabile, evaiuatilo; . / doua ore, tinip de 24 de ore) sau: aprecievea re7ullatuiui fiectre! strategii necesitA cunostinte de cursing st - experienti : . 10.02.1999 — electvez masa} pacientuhul M. N., de 3 oF tinp de 10 minute planul de mitsing tumizeazs drocti pentru Tngiijrea indlvinuaizatd a 11.02.1999 ~ expe pasiontul MN, inportania mobiizai precoce dup’ pagent inturventia chinurgicata. . 4 as. — a am ence —— mriV. implements ¢ CULEGEREA DE NOI Dart ¢ EFECTUAREA INTERVENTILOR | Implemantarea este cea de-a patra elap’ 2 procesuiui de nursing, tn care planut de pursing este pus in actiune, Activitatjle destasurate de asistenta Tn aceasta otap’ sunt continuarea culegerii de informatii despre starea de state a pacientului; efectuarea interventiel; ‘# nolarea irvervenjiei in planul de nursing; ‘# menjinerea la zi a planului de nursing. Continuarea obfinerii de date id Se Implomenteaz’ actunile de nursing, este foarte Importart ca asistenta £4 continue s& auleaga tale partinente i s& aprecieze schimbari nou ap&rute in starea sau comportamentul pacientulvi, in timpul procedurlor se pot obtine date despre: starea lui fizica, starea piel, abilitatea de a se misca, statusul mental, utlizdind comunicarea terapeuticd si Incurajandu! s&-si exprime sentimentele. Efectuarea interventiei Termenii de independent, dependent sau interdependenta sunt utiliza Peni a deserie tipul unei actiuni Ge nursing. In acest context, actiunea este o activitate spacticé roiulul asistenter Interventia independenté este 0 aciivne Inifiaté de asistent& ca urmaie a cunostinjelor si priceperilor sale. Aceasta este fatura aulonama a activi asistentel. De exemplu: planificarea si promovarea mAsurlor de mentinere a igienei personale a unui pacient. Intervontia dependenté este o actvitate efectuata la indicatla medicuiui. De exempiu: administrarea medicamentelor. Interventia interdependenté este acea activitate stabil in colaborare cu alti membi ai echipei de sénatate si care reflects o relatie colegialA tntre profesionist Pentru efectuarea unel tehnici, asistenta va respecta urmatoarele principil: © aprecierea necesita tehnicii si a pertormantei acesteia perry pacien asistenta treuie s& cunoasca incicatile gi contraindicatil fiecdrei pracedur; ori proceduré coniraindicaté este aceea pentru care evista motive ca rAspunsul ontulul 68 atv; In unele situati, 0 procedura poate fi contraindicata din anor schimbviri survenite in starea pacient cero: er © olociuarea wate ‘competent: asistenta ttebule s3-si perfectioneze e actiunile $i proceckirle care-i sunt tamiiiare, pe baze stintfice si s& cunoasc’ rajionamentul fiecare tape: ‘© pregatirea locului unde se realizeazé acilunea: unele tehnici presupun moditicarea mediului (temperatura lurvina), necesitatea unui pat accesioil scare Sa permita asezarea pacienivit In ciferte pozifi, securtate fizicA pentru preveniraa accidentelor: ‘@ asigurarea echipammentului necasar: acesta va fi ales in functie de tehnica ce urmeazé a fi executala, va fi pregitit langa patul pacientului gi la indemana asistentei pentru a creste oficienja si a reduce timpul necesar si energia; © asigurarea intimitai pacientului: asistenta va descoperi numai partea necesara efectuasii tehnici; va utiliza paravane de protectie; nu va face aprecieri supra aspectuly|fizc al pacientului sau asupra mirosului emanat de acesta; pregitirea psihicd 2 pacientului: asistenta va explica tehnica in termeni far& exageran; va permite pacientului s& puna intrebarl; va raspunde la Intrebari (atentio ~ pacienti sunt mai putin capabil s& faca fata dureni, stresulul situational, dao’ nu cunosc oi asteapta); © pregitirea fizica 2 pacientului: aceasta presupune asigurarea pozitei (ond nu este capabil ~ alutarea si mentinerea tn pozitis pentru a preveni accdentele), pregatire alimentaré sau medicamentoasa tnaintea efactuarii tehnici: ‘© respectarea masurior de asepsie: material! sinstrumontarul utlizat vat dezinfectat sau sterlizat in functie de cerinje; se va purta echipamentul de protectle corespunzator; spalarea pe maini inainte si dupa efectuarea tiecdrei tehrici: ‘# respectarea comportamentului obisnuit al pacientulul | se vor respecta, pe cat posibil, orele de somn, de masa i se va acorda un timp intre tebnici pentru ca el $4 alba sentimentul de independenta © ingrijrea dup& procedura: presupune pozitie confortabllé, manjinerea in repaus coresounzator, aprecierea actiunilor de nursing sunt strans legate de cunostintele si priceperile asistentel. Pentru siguranja pacientului, ele trebuie s& alba un scop si baze stintiice; © actiunile vor fi adaptate In mod individual, pacientul find privit in mod hokstic ~ca un intreg; varsta, valotile, credinta, starea de sénatate s1 mediul Inconjurator Sunt factori care pot afecta interventile de nursing: © interventite trebuie sd fie inofensive pentru pacient; asisterta va lua masutt de prevenire a accidentelor; © aciiunile de nursing trebuie sa respecte demritatea pacientului | se va asigura intimitatea si va fi implicat in luarea decizilor referioare fa starea iui de sanatate; ‘© nu se vor efectua interventi f4r& cunoasterea rationamentulul stint; © curdtirea, dezintectarea si sterlizarea echipamentuiui utliza © pregatirea specimenelor pentru latorator si completarea bilatinelor de analize: © rotarea tohnici sia incidentelor sau accidentelor 35 eee cerefen schimbato pe baz Tn eazut in care 0 asistenia mu sroate impismenia sinqura o interventie va soliita ajutorul alter mambr al echipe: De exemplv; daca asistenta au este familiarizats cu lun model particular de masea de oxigen, aceasta necesita la Ineeput asistentS sin partea unei colege. 0 de asistenta in implementarea intervenfiilor asistenta va tine cont de: J individuattiatea pacientului, fara a viola bazele stiniice ale activitti. De exemplu: un pacient poate prelera SA ia medicatic pe cale oral in loc de cea parenteral daca asistenta slie 2 medicaireniul respeciv este inactivat partial de sucul gas, ti va ufeti acoste intermati 7 implicare: paciontulvi ~ unii pacienti doresc 88 se implice total, ali doresc 0 implicare minora, iar alti deloc, Aceasta depinde de energia lui, de numarul factorilor de sires, de tric, nsintelegerea boli sia intervenor; ¥ preverirea complicatilor — se Impune des! respeciares masurllor de asepsie si efectuarea tehnicii cu profesionalism si responsabiltate; ¥ asigurarea contortului fizic si psihic al pacientulul Notarea interventiei Dupa efectuarea une) tehnici, aceasta va Hi consemtnaté in planul de nursing Imprauna cu alte dale: cum a r&spuns pacientu ia interventie, oe trebuie facut in urméioarele zie, schimbarea Unei anumite interventi, Teansmiterea actiuniler de nursing se poate tace si verbal Completarea fa zi a planului de nursing Pentru atingerea scopuivi pentru care a fost eoreeput, planul de nursing trebuie acivalizat permanent, completand fiecare rubricd in parte. Conclu: ‘= actiurile de nursing sunt strans legate de cunostintele si priceperile asistentel Pentru sigurania pacientuli, ele trebuie s& alba un scop si baze stinttice, aciiunile vor fiadaptate in mod indivicial, pacientul find privt in mod holistic ca un intreg: varsta, valorte, credinja, starea de sAndtate si medil Inconjurator sunt ‘actor care pat alecta interventile nursing: minterventils de nursing trebuie sa fie inot lua macuti de prevenite a acciderteloe Wve pont pacient, asistanta va a ie ul stint mad -mecane:. ci urmarind rspunsut mony se vor efsctua inerventil in acientulu: paca daca rdspunsul acestuia nu este cel scontal, se va alege o alta interventio, vin efectuarea unei tehnici, se va respecta protocol! stilt. V. Evaluarea { ‘@ STABILIREA CRITERILOR DE EVALUARE ¢ EVALUAREA ATINGERII OBIECTIVELOR @ IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE AFECTEAZA | ATINGEREA OBIECTIVELOR Evaluarea este cea de-a cincea etapa a procesului de Ingrijire, in care ce face co apreciere asupra rezultatelor opfinute tn starea de sénAtate a pacientuluiinfunctic de obiectivele propuse. Se lace periodic, cu regutarite, la intervatlele stad In obiecti, Pentru evaiuare, asistenta culege dele oblective si subiective, care SA evalueze obiectiveie si ie iterpretnaza. De exemplu:treeverta respiratorie a crescul de la 12 pe minut la 1 pe minut, Datele colectate sunt cumparate cu erierile stabite. Io rma comparatiei exista tre! posit . 'w obiectivele au fost atinse in totalitate wobiectivele au fost atinse partial; mobiectivele nu au fost atinse. Dacdi obiectvele au fast alinse, asistenta va decide asupra interventilor ce vor fi efectuate in continuare. Daca obiectivele 2u fost alinse partial sau nu au fost atinse, asistenta va reanaliza planui de nursing, punandu-si urmatoarele Intecbari (fg. 3): ~ am cules suticiente date? — am identiicat corect prablemia de stnatate? — am enunfat corect dlagnosiicul de nursing? — am stabilit corect obiectivele? = am ales interventi speciice obiectivelor? Peniru 0 evaluare eficace, asistenta va armani urmatoarcte ctape. Slistarea obiectivesor @aprecierea capaci” pacientulut in raport cu obwectivele stablite: © aprecierea maou in care au fost atinse obiectvele: @ discutarea cu pacient a cezultatelor obtinwte; wm acliunile de nursing Irebuie #4 respecte demnitalen pacientului; el va fi eee te tere acne. Semmicleg Paclentutl: #8 idemiiearea factor cane a inpiedicat progres pacientuh _ . . ‘* identifica probleme aparute 36 + 7 a7 ellen — ~ iat nena — die ————--e Tn planwl de nursing, evaluarea este consemnats 3 progresele pe care lea Técut paclental in funcfie de wbiectivela propuse (de exemplu: pacientul nu utc escare de decubit), Coneluzii: m ovaluarea apreciaz’ modif de atingere a obiectivelor, moste un proces organizal; 1 dotermina reexaminarea planulyi de sursing: = duce sila evaluarea calitStitinterventtilor. f Ans tos quae sutcionte date? | APRECIERE he \ iI | Diagnostcul de nursing a fost covect™ | DIAGNOSTIC enunjat? ba 1 — —_—_———— — == 54 PLANIFICARE Obiectivele stabilite au fost contorm realit MPL ‘Au fost alase interventi alternative? i ENTARE . Care din interventii nu a fost corect efectuats? f is Pia ia ‘se continua intervantile s/ OBIECTIVE ) \.ATINSE eS | | - REANAL IZARE _ ” Fig, 3: Schema procesului ve nursing ~ madel de realizore gi reanalizare Partea a Il-a TEHNICIstare = Definitie Punctiile - generalitati Pungjia este operatia prin care sa patrunde intr-un vas, intra cavitate naturala saui neoformata, intr-un organ sau orice jesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. in practic’, se executa urmatoarsis punofi: venoasa, arterial, pleural, ‘abdominal, pericardica, articulara, rahidiana, osoasa. a vericii urinare, a {undului de sac Douglas, puncfia biopsied 31 punctia tuner eolectii punslente. Soop Pregatirea punctiel | = exolorator | ~se stabileste prezenta sau absenta lichidului dintr-o cavitate. | pleural, abdominal, aticulara) | =se tecolteazé ichicui din cavitate in vederea examinarii pentru a se stabili natura, cantitalea si caractersticile cesta; n acolasi scop se etectueaza si puncile biopsice in diferie awgane pentru a se objine fragmentele do fesuturi necesare examinarlor histopatologice. | « torapeutic ~ evacuarea lichidulul abundent din cavitate (prin ac sau prin aspirate), puncyia numindu-se evacuatoare ~ adminsstrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte solufi in scop de tratament © materale | —se progdtesc materiale generale si specitice flecarei punch = pentru dozinfoviia si protectia mainilor - apa curenta, spun, alcool medicinal, ménusi din cauciuc sterile —peniru deziniectia si proteia camputul outanat_ (locul punciel) — ap, Spun, aparat de ras, alcool iodat,tinctur& de ind, alcool medicinal, pense, porttampon. cdmpur sterile pentru izolarea ooulut Pentru anestezia tocala ~ soluti anestezice (inf 1%), ering) sterle, ace steste (fig. 4) - instrumente spocifice puncte ~ ace, trocare vase cotectoare ~ eprutele, vase colecivare gradate, clindry gradat, lame de microscop, stot de ceasomnic a —— Ae cea aN aSared locului puncte lampoane, compres iio, romplast materiale penteu co | | medicala, celetalte punctl find executate de cave medic, aiutat de una-doua asistente, tn salon sau in sala de tratament | Asistenta ~ protejaza patul Sau masa pe care se executa punctia | ~ asigurd poztia covespunzatoare | —pregateste cAmput cutanat: | edezintestie tip I: cu tamponus imbibat in alcool se badijo~ | peaza tegumental timp d@ 90 sec. (pentru punctia venoas) | edezintectie tip Iii: consta In spalarea regiunii, raderea pilozit8, degresare, badljonarea cu alcool iodat de dau ort | (pentru celelalte punt) ~ supravegheaza pacientul in timpul punctiei ~inmaneaz’ medicului instrumentele in conditi de asensie, tectaea deseuritor — {vi renal, gach «= paciontol pregatirea _psihici consta in informarea ivi, Tncuraiarea si | asigurarea confonului progatitea fic con- 8 In asigurarea po- 2ifei corespunzatoare fiecdrei puncti z participa la recotarea si evacuarea produselor din cavitatea, _ eae mee punetionata j Exccune Punctia venoasd se ~ ingrijeste iocu! punctiei | unejiel ew | — he panes | executd de cde asistenta sows tote Ingriirt Pacientul este instalat comod in pat si supravegheat; este | \ ulterioate —_ suplinit pentru satisfacerea nevoilcr sale rr | 1 be me ETE] | [Protea |= pentru examene do taboraor, erubetcio se eicheteazd, se | Cat | | | produsutal | conpleteanatomuarsie de tite | SS feoltat Eoeerter =i i s¢ masoar& ‘cantitates Ss = | re | Reorgani- |= materialele refolosibile se dezinfecteazd, se spala, se 2 te (Sze ] | | zarea | preattesc pentru o noua steriizare \ | | aur | — deseurite se indeparteaza } | | | Notares = se face In foaia de temperatura sau de observatio, | Punctiei | monjiondndu-se canttatea de lichid evacuat, aspectul lui, | punofia alb& (daca prin punctia exploratorie nu se objine lichidl, Seat iow : eae ee MDE EVITAT: ~ atingerea produsului ova cuat din cavitate pentey al preveni Imboinavirle profe-' at er Svar rte mei agen igi | | { CPTyTTT TP eet | ETTITV 7 Toe reba j accidentele gi incidentele preduse in timpul punctii). | DE stiuT: | ~ acele si seringie de unica utilizare se veritica nainte de folosire: inteyttatea ambalajului, data lexpirarii velabiitaii stenlizivii gi indicafile de ? capacitate pentru sering, de lungime si diametru| | sionale | | Aspen tr se Penivy ace | | ~ compresele, tampoancle sterile se pregatesc in Fa 4 Tig ea ps tasolete; de asemenca campurie chirurgicale a * as 3 eer oo ——PUNCTIA VENOASA ‘09 aplic} garoul la 6 distanta de 7-8 cm deasupra focult Punciel, strangandu} asifel incat s& opreasca circulatia z 2 4 Yenoasdi tara a comprime artera Detinitie Punefia venoasdi reprezinta crearea une! ea de acces intr 9 vend _ ae racomand’ patientuigl s&.s{fang& pumnul, vencsle pin intermediul unui ae de puneti Lae tet iene Scop «= explorator += ==) ceria itech qiiraielerawiilo pls0 r pitniesté Executia | Asistenia imbracd manusile sterile si se ~recoltarea sangelui pent examene de laborator:| | Execute spade! de borne biochimice, hematoiogice, serologice si bactenologice ares fxeazd vena cu potcale main o Rerapeui. stangi, la 45 cm sub tocul puncte administrarea_unor medicamenie sub forma injectiei $i exercitand 0 usoara compresiune i pertuzie intavennase | tractiune in jos asupra lesuturlor vecine = tecoltarea saingelul in vodwea transfurarii sale = se fixeazé seninga, gradatile find tn ~ execularea transluziei de sone sau devivate alle singelui Gus, acvi atagat_ cu bizoul in sus, in ~sangerare 300-500 ml in edemu pulmonar acut, mana dreapla, intre police ‘si restul hipertensiune arterial _| degetelar Loc venela de la plica cotului (bazilcd gi cotalicd), unde se ~ se patrunde cu acul traverséind, in punctiei formeazA un ,M* venos prin anastomozarea lor ordine, tegumentul -- in directie oblica | venele antebiatu (unghi'de G0 de grade), apot peretele | —venele de pe fata dorsal a main venos Invnganduse easter eas, = venele subclaviculare bd 5 cand acul inainteaz® In Gol 5 eunetia venoast = Venele femurale tig) 1Ga fe jeola | | = Se schimba directia acului 1-2 em in lumens venel |= venele maleolare interme | mba directa acu ain vate | enol uguiae s eotcraniene (mai ales a sugar si coptl mic) | 5gie gantoeez8 patindres seul n vena pin aspape cu Pregatirea | » materiale |= se continua tehnica in functie de scopul punetiei venoase: Punctiei ~de protectie ~ pera elastic’ pentry sprijinirea brafuli, injectarea medicamentelor, recoitarea sangelui, perfuzie mugama, alez& ~ In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub |= pentru dezinfeciia tegumentutui tip | (vezi generalitai) din poliatlona care se introduce In vasul coloctor, garoul r&- | =instrumentar gi materiale sierle — ace de 25-30 mm, manand legat pe tat | diametral 6/10, 7/19, 10/10 mm (in tunctie de scop), seting! aye indeparteard olaza venoas’ dup execute'sa tebnicli prin | de capacitate (in tunctie de scop), panse, manusi destacerea garoulu! si a pumnulu chirurgicale, tampoane ~ se aplicd tamponul imbibat in solulie dezin‘vctanté la locul de ~ alte materiale ~ garou sau banda Esmarch, eprubete uscate patrundere a acului si se retrage brusc acul i elichetate, cilindru gradat, fiole cu’ solutii medica ~ se comprima locul puncfiei 1-3 minute, be2!s! find In pozitie mentoase, solufi perfuzabile, tavité ronald (materiaiele se verticala, vor pregati in funcje de scops! puneei) L fn ‘* pacientul ingriirea se face toaleta locala a tegumentului pregatirea psihicé ~se informeaza asupra scopului punciiei | ulterioaré a | ~ Se schimba lenjeria daca este murdara -pregatirea fizica ~ pentru punctia la venele bratului, | paeientulsi | ~ S¢ asigura o pozitie comoda in pat aniebraju: — se supravoghoaz’ patcientul se 522A into pozitie contortabila atl pentru pacient, | >> —— = acer Cal $i peniry pursoana care execu’ punctia (decubit | | Pfegatirea | ~ Se lace imediat (vei general) dorsal) sangelui pen Se examineaz’ caliiatea si starea venelor avand grin |_| tht frimiterea a fainelo sat nu impiedice cirautaia de Iatoarcers | «| taborator rivalul beat he Balu pe pernta si musama In abduct eae 56 sa bret pe penn si mus acto st) | Tore Pe 45 t ne oo a nea eee ae ere Sl ‘se dazinfecteaza lequmentele ae ea[Accidente intervenfile asistenteh a Hematom (prin infiltrare st fetrage acul gi se comprind iocut punctiel ‘Contreindt: sAngelui in yesutul pot {1-9 minuto | ees oa venos) ~artera femuraid (fig. 6) est ____} —— ~ artera humerala Srapungerea weno (eae |~ 50 rtrage acu in lumenal venel rer racials (tg. 7) ratoa peretului opts) xe 2 a ~ artera cubital ‘Amejeli, paloare, lipotimie )~ se intte-upe punclia, pacientul se apaza in decubi!| pregatirea | » materiale ‘dorsal fra perna, se anunfa medicul puncfiet = de protectie . y er es ala tl = pentru crearea cémpului ( cutanat, dezintectie. tip WDE sTIUT: DE EWTAT: Ml (vezi generaitay) = pent evidenieea venelor ~pundjionarea venel dia Instrumente si" mate- “se fac miscati in sensul cicuiafiel de lateral matin diterte i foncje | intoarcere cu partea cubital’ a maint pe| | —punctionarea_venei_ cu de atone pane | fafa anterioara a antebrefului Boul avard bizoul in jos seringiheparinizate ae ~ se introduce mana gi antebrajul in apa —manevrarea incorecit a penta em nizate caida instrumentaruui ster, Zelor sanguine, mange), 89ers eruaih ana tanh ~ pentru evidentierea venelor la care nu se] | —atingerea —_produsului ees eprees ta poate aplica garou! se face o presiune recoltat (punctia creand o| voane, epbrase, tar Fig. €~ Punetiaarorl tamale digitata pe traiectul venel Geasupra tocului legaturé directa intre Gloal. ' seringy pentru | unstiei {in sensul citeulasiel venaase} mediul exterior si sistemul injectarea.substenjelor | ~ pentru punciionarea venelor juguiare, pacren vascular pot inira si iesi de contrast si anes. tul se agaz& in decubit dorsal, transversal pe| germeni patogeni) tezice pat, cu capul ldsat SA atte =flectareaantebratului_pe| —medicamente: —sotuti prin punclia venoasA se pot fixa, pe cale brat cu tarrponu) la plica | ~ anestedice, Gubstante transeulanaia: cattere dn inatoral plastic -| | cots, decarece. imple | gnestezice, aco Braunulen sau Vertlons (caletovul este ‘ic Tnchiderea pig ve- _ te ae ommied introdue Tn lymenul aculul cu care se face] | nose, favorzand revi ae rene eee | ee ord wan usenet || see ee sacs cH te retrage ramanand numai cateterul). Se paciontul | A ria unica fol ¥ & utiizeazé numai materiale de unica folosint spregalirea psihicd: 62 informeaza cu privire la scopul punctie), poziia . in care va sta in timpul PUNCTIA ARTERIALA si dupa pareve Fig. 7—Puroia atari radiate | a = = ~ pregatirea tizica: pentru Definijio | Purcfia ariaalé venrezinté crearea nel ei de acces trio Pundla anerel femurale, pacionul st& in decubit dorsal pe | arterd prin intermediut unui ac de punclio | Un plan tare cu coapsa in extensie; pentru puncti artere: a sxplorator ye ~ — ~ radiale, pacientul st in decubit dorsal cu mana intisé! ‘Scop PASAT: ona pairs dielk oeisheiod biperextensia articulatlei pumnuiui sprinit pe un sdculet cu ontru analiza gazelor sa irra 2 rea substantelor de contrast pantrU examen . oe . pani not as oa pene geerenid || ~ sub regunea punojionatii se agaza musama gi aloza a terpeute Executla | Se face de catre medic, autal do asistenta nx injoctarea medicamante woliune vasodilatataare | Bunctiei | ae . * a7 A neem ene ec acer —Per Mesicut | asl spall gi deziniee isi spald si desintectwazh male mminiie lege inex! punctet dezinfecteazé local punetiei ozinlecic tip ih prepara inga.cu med aifie anestezica (dupa cae) face anestezia local | —serveste manusite sterile | ~iimbracd manusile acoper’ locul punciie ou — prepara seringa cu acul de punciie si le | cfimpul ste in mod aseptic, ~ execula punctia — asisierta menfine pacientul iy poziia data. 1 supraveaheazd | -retrage acul de punctie | — aplicd tampan compresiv pe care il {ine cu pensa™ portarmpon § minute = aplicé pansament uscat pe care 1 comprim eu tun SAcule! cu rsp 1-5 kg in functie de art Ingrijirea |=ramane ta pat, in rapaus. 1-6 ore in functie de aners | DE STILT: ~ prin punetia arterial’, se poate introduce un paramettilor sarigelut artert SDE EVITAT: atingerea procusului, pentns a prevent Imbolnavirea persoa nolor care lucreaza cu sangele (sr. in vederea atectli unor explora ale PUNCTIA PLEURALA [Detinitie | Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stablirea une! legaturl ite caviatea pleurals si-nediul exterior prin intermedi uunut as . Scop + explorator — -_-1 = punerea in evident a prezentlfchiduui pleural | Tecoltarea'ehidului penttu examinarea sa canttaiva i | caltativa | « recapoutic ~ evacuarea bchidului =administrarea_medicamentelor th cavitatea plewalai (antibiotce, itostatice) dup’ spa boi inflamatoni sau tumori pulmonare, insufcienf’é cardiac: insojté de colecti lichidiene in cavitatea pleural. Se recurge fa | eh Indicatii puncil2 c&nd cantitatea revarsatuiu' pleural depaseste 1.5 | si | Ufterfoer&e |. punciionall: exerci 0 presiune asupra inimii si plmanului, impiedicardu-le | pacientuui |~se Contoleans tocu! ounetici si aspectul paneamenivv | tunetite | (roseald, hemoragle, hematorn) Peer eta =s | |— se mdsoara pusul, fensiunea aerial, respraia se apreciaza | Contraindi- | ~ tulpurri de coagulate a sArgelul- heratle | Talos ceaaanetoen cotii | —tratament cu anticoagulant oi 4 Pregitirea midi analea Gaialet a cae ak en ae) {emul — se alege dupa situatia g! cantitatea de Tih pleural: Pras |b ara, sc some, onl vo Tae | | punches | gna ede it er pene nn sah daierensnel || laboretoe Vit— Vill intercostal pe linia axilard posterioara de laborator ~ daci lichidul este inchistal, puncfia se face in pina matitate, S =+— Rae Sal zona stabit’ prin examen cine Reorgani- | —colectile purulente si tuderculcast se purctioneaza cal mai zarea | aproape de nvelul lor supetior pentru a preintémpina | ‘Nomen Walch ae oo | fistulzarea lor punctier | —punetia se face deasupra margin superiaare a coastei come 1 = a inferioare, incHerent delocul punciies cat [in inal] punconaroa tr formar vase nar, ostin + Rregazea |» materia epee caieivtaa punctier | — de proteclie a patulul | =o} aineclare peliatirtalh, = ~ peniiu dezintoctia tegumentuli~ tip / ops | —pemoragi | ittramenta gi matenale ster: 28 ace de 10 cm ungima pungiie | —hemafoame eu compresiunea esuturitor cu diametrul de 1 mm, 2-9 seringi de 20 — 60 mi. seringa de | \ obstrucyis vasculars din cauza spasmelor, 5 inl si ace pentru anestezie, pense, manus, camp chur | } romnbozelor gical, tampoane, comare: | ae * + * 49 arene — arene ne en nae a50 Executia | Punctici | Tae materia a bets anys de apis aparate | aspiratoare (Dieulafoy sau Polain}, recipiante penttu olectarea fichidului. tava renata medicamenie. atropina, morfind, tenice-cardione, soli anestezice materiale pentru reacfia Pivalta: pa thar conic de 200 mi 50 mi apa distitats solutie de acid acetic glacial, pipete + pacientul ~pregatirea psihica’ se infotmeazé pa cientul cu orivire la scopul punciiel $I la poritia in care va sta {In timput punetioi ~pregalirea fizica: se administreaza cu 30 de minute Tnaintes pungjiei 0 fiola de aropind pentru a reveni accidentel (atropina— scade excitabilitatea gene- ral sia nervului Pneumogastic) = Se asazA in poritie sezand la rarginga patului sau @ mesel de examinar picioarele spr Pe un scunel, cu mana de partea boinavé —ridicata peste cap pand la uechea opus sali cu trunchiul Usor aplecat in fala, ou antebratele flectate pe brate, cu mainile la ceat’, coaiele inainte (fg. 8) | acienti cu stare bund se agazd cdlare pe um scaun cu Spilar, antebrajet find sprijnite pe spatarul scaunuiul Pacientii in stare grav se asaz’ in decuibit iateral, pe artea sanétoasa, la marginea patulut { Pana padenius penta punt pleura = boul do patundere scsi 4. pldman:b rovarst glove 6: oslincorecta acd psa cotecta a gout Fig, A Panetia love piagAinste radiogra: fia pacientului [Tstabileste locul | punctiel | ~ pregateste locul punelie’, dezin: fectie tip Ih serveste seringa cu anestezic iA mainile, le dezintecteaz’ i = dezbraca toracele pacientului Asistenta it ~ adminisireazd o fiolé de atropina cu 30 de minute | inaintea punctiei ~ agaz4 musamaua gi aloza pe masa de punctie ~ asaza pacieniul in pozitia corespunzatoare Tocului ales = electueaz’ anosiczia| asteapta eine = suiveste indinupile tul anesteziei chiturgicale, apo: - ]15 minute la prima pare | [10 tae fichid a: Detinitie | [Seep jibrina care acopera orficiu! canulei trocaruiui ~ viteza de scurgere a lichidului este de 1 | la fitate de maximum 4~ 51 = la urmatoarele paracenteze se pot evacua m DE EVITAT: = decomprimarea brusca aca vital abdominale = gunctile evacuatoare repe. tate, deoarece duc la stari de hipoproteinemie si casecti zeaz4 organismul rea lichidulul se opreste brusc, prin schimbarea pozitiei pacier: roduce mandrinul bont pentry a 168 intestinala sau tlocoancle de facenteza se evacueaza 0 cat scitc. PUNCTIA PERICARDICA | Punctia pericardica consta din patrunderea cu un ac in cavitatea | pericardics, care se transforma din spatiu virtual in cavitate reald, pen acumularea sangelui sau lichidulu' de transsudatic. « explorater constatarea prezenfei ichidului in cavitatea pericardic& fecoltarea lichidului pentu examinare In vederea slabilri ratuni sale 1 ferapeutic evacuarea lchidului acumulat — introducerea substanfelor medicamentoase dupa evacuarea lichidutui Indicatii Locul 5 neces = punglia se exocuié in cazurle in care se acumuleazd lchio Inve foljale pericardutul ca urmare a infiamatie, transsudaii ‘sau hermoragiel pericardul find inextensiol ichidul tamponeaz& inva si fi ingreuneaza funciia; apare, astfel, o dispnee accen- tuatd, hipotensiune arterial, punctia avand caracter de urgent spatiul V intercostal stang la 6 cm de margineasternului in cazul pune} exploratoare; vpatiul VII la jumatatea distantei intr linia axilard anterioard si cea me- faviculara stanga. in cazul in care antitaiea de lichid este mare (dupa un control radiologic); = la exlfemitates apendicelul_xiford, =~ Baran tn ie reed a | cazul punch evacuatoare (Ie py 19 gene cawmas | ig pani purctia pesesraia | ig ) npn peso hd ST a nrnroes ee ESCPregatirea punetiet exigenoterape: so aor pou In une do seopul pareheta cantitatea de hichid eee Execujia 7 ‘materlate Se pregitesc aceleasi materialy ca gi penteu puncfia | pleural, th afara aparatelor aspiraioare Punch = acu de pur ungime de 8-10 cm paciontut — pregativea psihici nfonneaza, se incurajeazl ~ pregatrea fica’ e un examen radiologic al toracetui, ent # semisezand, pentiu punclia evacuatoare in decubit dorsal, fn eoielalte cazuri face de cdlre medic, zjtal de dou’ asisiente, 3e = meniine nacientul imobitizandti braele _ ~ supravegheazd culoarea fet respiratia, pulsul, apariia [aspird lichicul | — preia seringa cu | lichid pe care i intro- pune Asistenta It Asistentai | ~administreaza o tiola | de atropin’ cu 30 de minute | inainte pregateste radiogra fia pacientului 1sispala mainie, le dezintecteara | duce in eprubete dispneei - [Cretrage acu! | — cezinfecieaz’ locul de punctio punt ~ aplicd pansament sieril,useat la focul | punto, fixat cu benzi de romplast ‘asaza pacientul in decubit dorsal cu toracele _| 9900 cicat ingrijirea 90 asiguraé repausul fizie si psitic ulterioara 2 | - se monitorizeazA pulsul tensiunea asteriala, respiratia pacientului |— se aplic comprese réci in regiunea precordiala (dacé se presupune 0 hemoragie inlrapercardic3) | = se administroaza tonise-cardiace |e face ca § periru ichidut pleural =] r ___| | Pregatirea ] ~ asad materialdl de protacte| | produsulul Se ee. al | | pentra | —dezbraci toracele examiners YO ee veg = pacientulut ue ~ stabileste locul — nizarea | | pozila recomandata Notarea = se noteaz’ in foala de observajie canttatea si aspectul = hh ge medic punctiei lichicului extras gi eventuslele accidente surventte = pregateste locu! = ~ es punctiei, dezin- ——— fete tp | Accidente Intervent. serveste Seringa c | Je patrunderea aculul in miacard (apar | — se retrage acul, dandui 0 pozitie anestezic mige@r ale aeului srerone cu miscérie | paralelA cu peretele init (ecodentul | mortine pacientl in pavtia daa | erveste nvinusile f =i F | asazacampu | sub locul { punciie’ 1 i fs = 5B * hirurgical ~ serveste cAmpul chi: a rurgical | Serveste setinga cu | acu de puneyie | este grav dacd se aling vaseie coronariene) = medicul recomanda adminisirarea de tonice-cardiace ii) © fenomene de insuticien!’ cardiaca Brin decomprimarea buusc® a cavitatit | Pericardico + infecti ale mediastinului prin traver- { Sarea fundohai de sar ploural daca Gon finutul pericaidic este septic se previne prin anestezia de bax ~ acd apare, s¢ face reanimarea car | * S0c pericardic | diorespiratora 59indicat Locut punetiei | Pregatirea punctiei 60 Aime fe dela poz sets mari ee pacientul trebule sa tie imebiizat pentru a data, fapt ce poate 2 2 prevent orice main peyiculoase prin fezares nimi PUNCTIA RAHIDIANA a cu un ac in re ] Punctia rahidiand reprezinad patrunde subarahnoidian, printe vertebre * e\plorator ~ masurarea presiuniilchidului cefaloranidian | = fecoltarea lichidulu’ in vaderea examenuli macroscopic si de laborator | ~Ilectares de substan radiogpace penta examenul racilogic | al macuvel (aer sau substan pe baza de log) j | ferapeutic | in punetie se face decomprimarea in cazul | hipertersiune intracranian |= intfeducerea medicamoniolor citostatice, ‘etutiorimune tn spatiu! subarahnoidian + 3209 anestecic | = Invoducerea substantolor anesiezicw ~ rahianostezia sindromutul de antibaticelor sau | boli inlamatori ale. sistemuiti nerves central (meringit, | | nae), selerord mutiola, homoragie.subarahoiciens | | tumor cerebro = inferventi chrurpicate — ou s2op anestezie | punta lombard — Oy, 1, sau Ly ty | | — punetia dorsal ~ Dy ~ 0. | | punctia subocciitala— into protuberarta acipitala exter | apotiza axisului, pe linia mediana + materiale | ~de protectie a meset sau a patuui | Pentru dezinfectia pielii tip Hl | = instrumente $1 materiale sterile, ace lungi cu diametru | 1-15 mm ou mandrin, seringi, ace si seringa pentru anestezie, | ampu chirugicalo, comprese ¢lampoane, manusi de cate, | | pense hemostatice, anatomice r ~ pregateste locul alte matonale: eprubete, lampa de spi, tava renala, mano- | puncliei, dezinfectie motu Chaude | tip Mt Medicamente ~ anestezice tocale; pentiu rahianestezio, | canes | —aaNeate oat aleg in tunetie de scopul punetiel | (daed © eazut) | | fe iH A memnnmesrnen RR rm Execut punctiei Ea a 1 vires fas ~"pragatiea paiica: se infermeaz’ pacientl cu nebesfat een pc, '3eoxpied poe cae va sta ‘a acu lata bs 3azied ig, 17~ Facita paciortulul pont punepa rahiiana — pacientul este a jeun = pozifia este dati In functie de locul flr pa co pala fa margin pat = it lateral in pat cu . | coapsele Tecate pe abdomen, bafoaatrgo Beta! (peat | (spate de pisicd’ seu asemanatcare cu cea a embrionutul) |= pozitie sezand pe Jia de, cosas kal derkiamenisot | maine se, capul in hie | "Pacem eet moni ht acesto posh de asistenta | medicalé (fig. 11). . : | |= se lace de cfire modie, ajutat de ure-doul asistente mesicale se Gestiisoara in salon, in sala de Watamente sau in sala de | operate (punctia anestezica) | — pregatirea fizica ~ stabilste locul uneties Asistenta Il fl Asistenta | ~ protejeaza patul sau masa de punciie cu mugama, alezé ~asaz pacientul in pazitie corespunzatoare, in lunctie de starea lui sifocul puncte’ee __ unetiei comprima cu 0 compres stefla focu! punctiei T ; ster cu! punetes rondelenbu'g pale aneamet uncl | = Bunctia subcceipitalé se poate executa si te ined | |pecientilor ambulatort deoarece nu necesita in cazul evacuirii unei cantitét) mari de lichid, poate determine ruperea acclu | |upa'puncte, paciantel se va asoza In poate si, traumatizareasubstantei nervoase: ~ suprainfectarea produsulul in {impul pregatini pentru trimitere 2 laborator ‘serves 1 | - chirurgieate | Noterea punc: | — so noteaza aspect lichidviu' 6 presiunea, precum i ala, ora, | — age! Ginpui iveste campul | | | fein toaia de | numele persoane: cave a execuiat ounctia sta abe | oer | poe = Ss punctei accident ‘sindrom postpunctional (ameteli, celalee, varsaturi, sahialgil), - - aifeceas a —_—- Accidente | Gatora! hipatensiuniichidiene provacale &9 puncte infecteaz’ focal hemoraaii ce apar prin ac in timpul puncyei, fra important eee = dureri viclante in membrele inferioare, determinate de atin- | Seat ll te | getea ramilicatilior cazii de cal sau ale maduvel spinari, cu vartul __punetie cu mandein gerea = mentine paciontul_ = contractua fefei, gatului sau a unui membru prin atingerea meniine eprobeiala | In pout thesia | maduvel cervicale, cand s-a executat puncfia sub occipital pentru recotarea auspnandusi ceate cu secu! reflex poale duce 1a sincope mortale; eoodentul este -_ichidutas ‘o mand, lat cu ceatata _| foarte rar (se vor pregati mijloacele obisnuite de reanimare) = servesie manometna | MPing&nd uso regiv tensiunea LOR Claude a ‘nea epigasirica | aoe srur: w DE EVITAT: ~—seivesie soringa a J mancrinul, dup scoaterea din interiorul | | evacuarea unel cantitti maxi soluile medicaren acu, s@ menfine steri pentru a putea fil |de lich cefaloranidan toase pregatite fefolosi: daca se intrenpo scurgerea lichidului| |~ motificarea pozijel pacien- ~raliage acide) —dezinfosiaasi | in timpul recotan (cand ichidul este puruient, | tui in timpul purl (indeep ane = dezinfecteaza loc | 'vascos sau cu sfacele oe fibring} fatea coloanei vertoSrala) care | in poziti it [pest punctional pozitia decubt dorsal 24 de ore jefe ie cars = daca dup’ cdteva siedtur de sdnge la esate ell, Oe ea ped finceputul punctiei apare lichidut clar, se i — Schimba eprubeta; la laborator se trimite lichi- ingrijirea — Pacientul sta in decubit dorsal, fara perna, 24 de ore dul fimpede ulterioara a ~ dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata fa pat piratie: | | Se informeaza medicul in cazul a PUNCTIA ABTICULARA |-s ariel unor manitastari curs varsétur, greturl, cefaiee | Pregatirea unclia articulara reprezinta reallzarea unel comunicérl instru produgulal {ic ed eee ee 30 Ye00 lied, aprecinds-se cu | mentale intre cavitatea articulara si mediul extern. ea, ctu, presiunea lichidului {normal lichidul este | ex pentru Impede, clar ca apa de stanca, so saurge proatar | [Seep + expiorator examinare | sti palo, hid! claranidon'peate heen | Serene oo eee Purulent, xantocrom, iar viteza sa de scurgele poate craste puruient, sanguinolent) Peat examen Soy, Bache be ca eee es | Patios RAs arcu in vedere examin al | rims a laborater ° + terapeutic | os oe =; ae 7 evacuarea lichidul | lates) i | = administarea modicamontelr tn cawtaten arculart (roduse | | cortizonice, anestezice locale, substante de contrast pentru — | examen radiologic! = = + 6 Seta ere mereIndicatit | Contrain- | divetit | Tocut punetiel | punctiei Eid 5 = - | [ Executia | atte gute sav cone, vounatame anictany insot a | | punetin Process injlamatoni tequmentare in zossa jn care vemeaza a ge ) umarului, gleznei (tig.42) zona de maxi fuctuerta) ee ; ealcul false Aistenta er — Meaicot —|__ tot | Asstentat e ne ene ——_— i, - igi spalé mainile, le dezinfecteazA Sencha alain was geraa ca | | Ee ee aig oa pun 30 fac | tatamonta save medic ajutat de una doua a alan articulatia punctionata = mentine pacientul in pozitia adecvat ima ~ pregateste locul puncte, dezinfeotie tpl a genunchis sh ota cae Snga aioe paces cam | [Eefectweazd anes- ~ serveste seringa tezia ocala cu anestezic IP ~ serveste minugile | sterile 4 (Casazi campul | = serveste campus | | sub iocul puncties protector | \" ~ dezinfecteaza locul | nce | | sxecutl pare ~ serveste seringa cu | ~mentine pacientul pris umdrukd punca glaanet aspird lichidul acul de punetie Il supravegheaza Fie, 2 Punctia aricuars | = i } setinga de 8 mit pertry anesteaie, ace de 8-10 om tungime cu diametrul 0.5.2 mm pentru aspirat lichidul, pense, manusi, camp chirurgieal,tampoane, compres | at materia: roma, fs, tai ronal, pahar con rad, atele bs Medicamente anestezice locale ~ xilina 1%, medicamente antinviamatoare,arioiatien, substan de contrast radioiog Ulterioara a Pacientului a psihicd: $e informeaza cu privire la Scopul punctich tiled: 90 agaz’ intro pozilie care 68 permits exe. aia rolaxatdi; eventual articutalia se pregatie: outarea punctiol, eu anica = mialeriale ———-— = de protectie a patului | | =retrage acul de ~ pentru dezintectia piel tip Il punctie ~ instrumentar si materiale sterile: ace de 4-5 om lungime, | |__ eclecteard lichidul ‘n vasul gradat, recalteazd in oprubete = dezintecteazA locul puncte si compra ' |___eu tampon stent ~aplicé pansament compresiv la loca! puncte vat cu fas ~ aplica atele care 4 imobilizeze articulatia punetionata .e asigura repaosul regiut 8 supravegheaza starea genorala si semnele vitaie = se supravogheazé aspect! pansamentslui — se mentine pansamentul compresiv gi imobilizarea fp ateld timp } de 24-48 de are os $ conenes ceca| Pregatirea Se eprubetele cu lichid penins inimitere ta labora produsulut |se etichetearé ‘mentionandu-se examen cena (etalogie, pentru hhacteriologic} examinare | examentl macroscopic se face imediat, masurAndu-se canst | | tates “apreciindu'ee aspect chidul purutent, | sanguinole?t) | Reorg nizarea Te Notarea ~ se noteaza cantitatea gi aspectul lichidulul extras | pumice) in foaia de observajie Complicatil « Imediate — lezarea pachetulul vasculonervos e tardive « infect DE STILT: DE EVITAT: = tehnica se dastagoara in condiji de} | - zonela tequmentare in care se gasesc| asopsie desdvargité procese inflamatoare pentru executla — seroagele articulare prazinta recop-| | punctiel tivitate deosebltd fald de infecti PUNCTIA OSOASA ~ apotizele spinosice ale ulti vertebro lombare = materiale |= matetiale pentru protectia patului = materiale pentru dezintecti tip it ~ nsttumentar si materiale stesls: ace de punctie Rohr, Rosegcie, Klima (de cca 5 cm lungime, rezistente, cu diametrul 1- 2 mim, varful Sour, ascutt, prevazute cu mandrin): sering! de 10-20 mi, ace si seringa pentru anestezia locala, pense, tampoane, com: rese, cmp chirurgical, manusi, mediul de cultura ~ alle materiale: stila de ceasornic, lame de microscop ~ medicamente: anestezice, ser fizilogic, solujii perfuzabile si medicamentele recomandate in cazul punctel terapeutice «# pacientul ~ pregaitirea psinica: se informeazé cu privire 1a necesi unc se expica cA se va inlalura durerea prin anesterie = pregitirea fizicd: se controleaz’, In preziua punctie, timpul de | séngerare, timpul de coagulare si imoul Quick ~ 8 asazé in pozitia adecvaté loculu! de punctie gi anume: | ~decubit Sersal cu toracele pup ridicat, pe un plan dur, | entra punctia sternals | ~Secubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu | genurchil flectat! pentru punctia In creasta lac’; | se rade pllozitatea | ae jorsale si primelor Executla 30 face de edie medic ajuiat de una ~ doua asisienta) = punctie! ~ se desfisoard in sala de iratamente Detiniie ] Puna osoasd rewrazint crearaa unelsomunicd inte med i {TN extern si zona spongioas a osulul, strbAtand stratul sd conte, prin intermedivi unul ac, Masel Asistenta | Aaisterta tl [Scop — © explorator a — — Tai spalé méinite, le dezinfecteaz’ = recoltarea méduvel pentru examinare, tn vederoa stabi rat structurl, compozitil s! pentru studierea elementelorfigurate ale ‘rotejoazA patul sangelul in diteritele faze ale dezvoltl lor ~ stableste locul = dezbrasd regiunea ' terapeutic Punctiol ~~ agazé pacientul in = administrarea de modicamente lichide, hidratante gl nutritive, pozitie corespunzatoare precum si transfuzia intraosoasd; recoltarea m&duvel de la pes toculul ales soane séndtoase in vederea transiuzéril sale laun pacient So oT \ndicatil boll hematologice une, dezinecie = — ——— i Looul = aie de obicei la nivelil oaselor superfciaie, ugor accesible. ——_} 1 peomeesh Load lane Tacs erase | —~ seven sannga | agra pa ~ spina liaca posterosuperioard inoércaté cu anes- | pacientulu! ~creasta lac bee tezic - stomul — manubsul sau corpul $$. \ maleotole tibiale sewveste manusie | Salcanoul - ho chinugicale | er + > 67 + * oe ee vermin erasaza carnpul ~ servegte cammpul ] chrurgeal ehirurgyeal : ezinteceaza (ocul | | pure = | scoate mandeinut ppunetie medicuii in pote fb, i supraveghea: Hh he ra 2 | = rewage acyl de —dezintecteaza J punctie ‘ocul punctiei ~ adap ~ serveste seringa aspird 1-2 mi pentnz aspiratie de maduva ingrijires ' uiierioara a si semnele vitale EN wa pacientulu! |” se observé pansamentul dae’ se imbib’ cu sAnge Pregatirea | — este Miculli de asistunia de la labotalor care evacueaza imediat Produsutui | produsul aspirat din seringa pe sticla de ceasomic sau pe o lama pentru | de sicl& mare 20/90 cm | = efectieaza trotuie g insamankare pe medi de outurt examinare Tia mandrinul c pensa si jl agazé (pe un camp ster jeaza seringa, a ~ serveste setinga cu medicamante siface compre: siune cu un tampon ster ~ aplic& comprese sterte pe iocul puncte po care le fixeazA cu benzi de romplast imbbrac pacientu, || asazd comod in pal se asigura repausul la pat, se supr jegheaza starea generala [i | imediate— puncte alli | Aeeigente ine petraje do organo inte (rim plaman) { fractur | { paeumotorax |} tardive ~hematoan | Ju (osteoma) tulburdn de crestere Ta copii dup punta tibial oo 3 ne meat BDESTIUT: mandrinul acului de punciio se pasteeaza stefl pentru a incerca destuncarsa acu in cazul punctiei alte = serulfziologic se va pastra caldut si va fl servit medicului in serings dacs. desl acul a patruns in cavitatea meculn'3, nu se obtine maduva: va fi introdus 53 apol aspirat P pe sale transmedulaid se administreaza numai solu izotone, rimul de administrare find de 15-20 picdtu/minut DE Evitar: ~ maniputarea invoreck mentarului ater! (pericol ale osulul) PUNCTIA VEZICII URINARE iA a instru de infect Definitie Punctia vezici unnare se realizeaza prin introducerea unui ac, pe | cale transabdominala, in interior! vezici urinare, Este o inter- Verte do urgent, 86 prattes rome ees nec 0 Pier ___| supradestins’, existand perieslul cupen et Scop © explorator a “fal prlovarea unin ct i von nar pero xamonal delabocton rd parol ne =, inlectarea de produse de contrast peniry examenul radiologic | aves oned i = tmosiie evacuarea urinii in cazurile de retentie acuth da urind, cane | sondajul vezicat nu poate fi executat indicatit | - stricturi uretrale eau hipentrofie de prostaté cand inceroarie de | Patrundere cu sonda in vezica urinar’ rman fara rezultat tvaumatigme uretrale sau aie vaginului cand sondaju! vezical hs tesa ea Locul pe linia median abdeminaid ta Puncties 2 Cm deasupra simfizei pubiene poe Pregitirea | » matoralo Punctiei | ~ de protectia a mesei pe care se executd punctia | gpg ezine loca puncti tip te | —instrumente si materiale sterile tocar sublire sau un ac pentru in Jeotie Intramuscutara de 10-12 cm | lungime, seringi de 2-20 ml, acTeer nosieda, pa Executia anatomicu $i hemestatice, (ua subi = recolteaza urina ; eee She cacta ee eee ae | | [nse din cauciue ‘ita vealed — adapteaz’ tu — urmaveste scurgerea tredicamente:anestezce locale, sl + % ems “wm voce cletoare, etd rasa, avid renal, epitete |_| Ba plu bana fare jeepers + paciontl a -pregite psoas se informa pivnd necestatea punt, | _ se TS Gerssquie crcufatcasnimsea sa pinagecareapavanut | | ~retag6 acl ~dininteceaza ical ee de purcie Duncj $1 comprima = progitirea fle’: se asa in decubit dorsal, sub bazin se | apie parsament —-—_t—- 4 infodice» pina tare, so decbrachreiunea abdominals. | SPE eset ame se rade parul pubian = ny urines2& cu eateva ore inaintea punctci exploratoare sau | -——— daca este pufin plind i se administreaza lichide sau diuretice ingrires ~ se fave de catre medic, ajutat de una-doua asistente medica't | | Bastentulih Pregatirea [= epnubetele cu urina = pacientul raméne la pat, se supravegheaza semnele vitale = Se observa locul punctiei, pansamentul, pentru a sesiza scur- .getea in continuare a urinl, prin traiectul neoformat recoltaté se elicheteaza gi se timt ta] 7 | produsuiut | jaborator ports urscutura ‘execu anes locala ~asaza campo ‘chirurgical sub locul punctiet execu pono aspird uring pregateste jocul Es _ | ce | | = serveste seringa Inedrcala cu anestezic fezia WDE snuT: sorveste camoul | a Se folos sorveste manusile cul idem let (600 mi urindip Tutte ofi ae on _[ sistontai | Asistentan ] | Poni ~ se determina volun. de uring evacual, se masoard densitaten Tsai ate, deacears Sraminare _| sees OM een ET o.7 2 e pio | Reorga- ~ progdlaste materalul de pro | tectie _____ | wizarea = ae t —— — ai pace? Nolarea lola de observati, se noteaza candiaiea de ri a agar’ pacieniut i decubi ervaio, se noteaza cantiiaiea de urind evacuata, | | Sood Punctiei | aspectul si densitatos ae ee + ainfevcara a [Aseidonie | puree negaina, iv cal Th eave parte Abdominal rouTAa | ) = detecmira grade | cacerck pate un Stat gros de gasina sl saat fara srmlere act ‘corpulul padientuil | un Stat gros de grsme s! acu nu patunde protind in vera | inate | = = hemoraaie vezicata astuparea acuiui cu flacoane de fioind sau fesuluri Infect postpunciionale care apar tardiv formarea de tistule = mandrinul acu se mentino ste pants ehirucical { in caz de nevoie }~ in caz de intrerupere a sourgeril urine! se a inrocuce mandina pert dosiancarea, —~ |= vezica urinard se goleste incet gi incom ~puncfia se poate repeta, la nevoie, de vrinare mm DE Evitar; ~ comprimarea abdomenului in| timpul evacuarii urineli PUNCTIA FUNDULUI DE SAC DOUGLAS Indicatil [Loco | punetiet Executia punctiel Punotia fundului do sac Uouglas este o varianta a punctiet intra peritoneale. Pin aceastd punctie se rewizeaza o legaturd Intre Caritatea partoneala si mediv) extern prin intermedivt unui ac. ‘e explorator = pentru confirmiarea prezentei unei colectilichidiene — Stabllirea natuni cofectie: (purci, singe, ascita) ‘storapeutic ~ evacuarea colectiel de lichit ~ administrarsa unor solutii medicamento, = suspiciune de sarcing extrauterina cole puruiente Tin dreapia cau in stanga eolul Uterin si uso" inapoia acestula, turmarind 24 ajunga (9 regiunile parauterine; punctia se executa pe cale vaginal (tig. 14) ‘emaieriaie de protectie a mesei pe care se | executA punctia = penis dezinfectia mucoasel vaginale ~ solutie permanganal 6. polasiy 0,20-0°30%, alcool lodat (antibiotice) Fig, 14 Puna tunic 6 a Souglas ~ instrumentar si materiale sterile: ace cu diametrul de 2 mm $1 lungi de 12-14 cm, seringi de 5-20 mi, valve vaginale, pense entry prs colul utert, pense lungi porttarnpon, sonde vezicale, eprubste slerie, tampoane, comprese din ‘ifon, manus Chirurgicale, cAmpuri chirurgicale. canvia vaginala ~ alte materiale: Lavi senala,irigator ~modicamente: anestezice «pacienta se asigura ca durerea este iniaturata prin anestezia locala, 1 se asigura intimate = pregitirea fizicds pi | vezical) | ~ se asaza in pozitia ginecolonica pe masa ginecolagica |— se face spAlaturd vaginalé cu soluiie de permangana\ de potasiu nta urineazé (se poate face sonda} face de catre medio as se deskisuard in sala de | ~"progatirea psihie& se informeaza asupra necesitaii punctic, | «| Reorganizarea ed sols Tal, o esikeaou Re eae ec introduce valvele vaginal (una superior, alta interior) i = tine valvele asate departate ~ serveste medicul cu pensa | peatrs eins colu uterin |— preia pensa de col, 0 = prinde colul uterin cu pensa |fxeazdi cu mana ‘ul imeibat cu alcool iodat nportampon \Tesinfocteaza tundul de sac “= idem posterior al vaginulu “face anestezia — oferd seringa cu anes- e2i¢, cu acul adaptat re ler acu! de punctie adap tal ia seringa de 20 mi pentru pundtie ~ serveste medicut cu am Nes 1 —execula pundtia, asprd lichidul alternand Gous s | =retrage acu de punctie, ‘badijonesza locul puncte eu | tamporul imbibat in aicoot | ~ indeparteaza pensa de prins| colul si vaivele vaginale = aplic& tampon vaginal eoliea2a lichid In eprubetd ingi |~ oofeste ne rand seringile Ingrijirea uterioara se transport la pat a pacientet = se supravegneazé pulsul, tensiunee arteriala, pan- samentui Pregatirea = eprubsiele cu lichidul extras se eticheteazA si se trimit la produsului pentru | ‘aboratot; din lichidul purulent se fac insAmantari pe medi ‘examinare de cultura = examen macroscopic: se cxamineacd aspectul lichidului | seros, purulent, hemoragic sau sange pur ~ se neteaza eotingti a caniatea, de produs ext Notarea punctiel in. aspectul si | foaia de ohservagie awpuncte ce Punclia diopsic’ reprezint Definitie intfoducerea_unui ac de punctie intr-un organ parenchiniatos pentru rocoltarea unui fragment de fesut. Pumwtia se practica pe fical, splind, rinichi, ganghon imac, plariany, tarot solide. ‘Scop = explorator ~ exatienu} histopatologic al fesutulul extras pentru stablitea diagnosticului \adicatii | — imbolndviri ale organeior mal sus-menfionaie, se face pentru ‘canfirmarea diagnosticals clisic Sau pantru previzarea stadlulut imboinavirlor Contrain- | ~ diateze hemoragice ~ nich uni fanatornie. = punajie hepatica: ~fafa anterioard sau laterald a ficatulll pe tinia median’ | imediat sub rebordul costal sau Ta pling matitale (dac& | ficatul este marit) ~ de-a lungul lniel axilare posterioare in spatiul sau X | ilercostal drept (daz’ ficatul se mentine in limite normale | sau sub aceste lite) | ~ punta splenic’: spajul Vill sau IX intercostal stng, intre finia | axiard anterioara $1 cea edie, tn alare rebordului costal = punta renaté: regiunea fombara, 1n dreptul discului inter- vertebral Ly ~ Ls la 8 cin de linia median8; se preterd puncjia sinichiuhai Grept fala de cel stg, peniry a vita fezarea spline\ saul a unot vase mari = pungiia ganghonaré si a tumarior solide: iocul se alege in = Wr preqhivoa (ek: s9 coniSloail, ev clieva He tal Ine Geeta iegciae, togea de eatin Wecuigs pecorete nat ermbecte © dminisireaza cu doud zile Tnaintea punctisi medicatie ‘coapulaeta, torice-capilara (vitamina , K, preparate de calcis) tcate se continu) s dupa puncte 1-2 ale {aceast® prepilire se face indeosebi penty punicfa hepatica, splenica, renala) | - 82 asigurd posi: ent punctia hepatica ~ deoubit dorsal os trunctial uSor ridicat Sau decubt lateral sténg cu mana dreapt& sub cap |S" penitu. punctia splenicd ~ decubit dorsal cu membrelo | superioare pe larga corp, necantractate sau dacubit lateral drept cumana stanga sub cap perina puncjia renal ~ decubit ventral cu un saculet de risip | agezat sub abdomen ~"pentiu punciia tumorilor sf ganglonitor ~ poziia fn tunctie de focalizarea si mavimea lor \ este aut de catre medic ajutat Je doud asistente ~ se desfagoara in sala de tratament ] ~ agazl pacientu in | poate corespunaa toare loclu' punchie = pregateste locu! puncte, dezintectie tip Ii! = face anesteria locald | [Iungimi diferite pentru punetia ganglionard, soringi de 5-20 mi ace pentru anestezis. cAmpuri chirurgicale, m&nusi, camprese, lampoane, trusa pertizie, pense hemosiatice ~ alte materiale: lame de microscop, hari de fitry, vas cu 50 ml set friclogc, vata revslla = mogcamente: tonice-cardiace, hemostatice, singe izogrup, izoFih if + pacient \ ~ pregitirea psihici: se informeaz’ asupra necesttail punctiel, a pozilici In care va sla, se asigura c& durerea este Inlaturata prin } anestezie, se insinuinste cus 5 Se compacts ie timpul punctiel tunefie de masa gangiionard sau tumoral selecjionaté pentru ~ servagte mediculul serings | — menfine pozitia | exemonu histopatologic. oe "__ eu acul pent anestezie | pacientuu Pregatires | « materiale = protejeaza locul | ~ sarveste cmpul chirurgical | - woul chirurgical punctiel = de prolectie a mosei de operatic Pune cu campui | ~ serveste marsi= chr = pentru dezintectia plefl tio tl ster | cale sterile = ‘instrumente si materiale sterile: 2-9 ace Vim-Silverman, pn acer ee ee. - Menghini (pentru puncya Hepatic’), ace lungi de 10 cm, cu bizaul | | ~ exeeuté punaila ~satweste acil de —mmentine pozifa alungit (pentru punctia splenic), ace cu diametrul de 1-2 mm si puncte paciontulul ~ aspird fesutul (cu ex 28h pundit olectuata UW acul Vim Silverman Care este provizut cu | turator dospical) | aspirate Glentul pentru a sia in inspiratie profunda ~ Supravegheaz& pulsui, respiratia, culoarea lefi cate | L —sorveste seringa pentru | ~ supravegheaza pa | Im lepdieaz8 acl |~badljonezza loeul punciel a» netura de tod Prin aspiratie - aplica pansement uscat compresiv fixat cu benzi de i romplast é 75 onan lem eer= pacientul mane la pat 2448 de ore tn ded = ‘rep, | Uifertoars 2 | pena puncta epatedl i docut dora dps pure | paclentult a renala | 259 supravegheazd pull, tensiunea arto timp de 24 de ore | “Toca! pune se aptica punga cu gheat’ = se admiistreard calmante ale tse, daca e cazul = ge contaleaza urna 3-4 le dupa punela renalé pentiy a | Sosa aparia hematui | | Progitrea | ragmentole de tesutun se Tadepisioazé din ate prin waullrs]| materialelor |de ao" cu seringa si sunt pragatte de. med Torn? de extrase pen- | amprente pe tama de sUcla sau sub forma de Irotiis Tru simiterea | so intocmeste bulatnu de trimtere ly lahoratorl de anatomic Ja laborator | patologica | Reor- | ganizarea | Wotares | | punetiet in | foaia de | observatie | angorea owas — hemioragie care se combate prin administrarea medicatie he: mmostaice ~ soc pleural DE STIUT: DE EVITA’ — acele Ge punctie se steriizeazs} j~ miscarea pacientului in timpul, puncfiei poate duce la ruperea acelar si lezarea organelor punctionate ‘oumai prin c&ldura uscat (umezoala altereaza tesuturile. — Recoltarea produselor biologice si patologice GENERALITAT! Importanta | — completeaza simptomatcogia balac cu elemente cbiectve ‘| examenelor | — confirma sau infirma diagnosticu’ clinic, de laborator | rellocta evalutia boli si eficactatea tratamentulul | - confirma vindecarea. | permit depistarea imbolndvitlor iniechioase ca sta persoansior “anatoase purtatoare de germeni Rolu asistenta trebule s& respecte urmat asistentel ~ orarul recoltdcdor ~ pregatirea psihic’ ~ informarea pacientulsi ~ pregatirea fizicd — regim alimentar, repaus la pat, asezaraa in pozitie corespunzatozte in funclie de recoltare ~pregatirea materialelor si @ instrumentelor necesare Fecollani = stectuarea tehnicli propriu-zise cu protesionalism ~completarea imediaté si corecta a buletinulu! de analiza | sare va cuprinde: numele s: prenumele pacientului, numérul | salgnulut i al patului, natura piodusului, analiza cena, (i sermaieaza aparitia unor complicatit data recoltarii ~ slichetarea produsului prin scriere direct& pe recipient sau De elichete bine fixate de acusta ~ expedierea si transportul produselor recoltate se va face asifel incat avestea 68 ajungA la laborator in starea in care au fost prelevate din organism 58 ie trimita imeciat, periru a se evita alterarea produselor recotate, lar cand’ se transporté in até unitate, sa le aambalere corespunzator | WDE grlUT: ~ produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amesteci cu substante antiseptice sau fixatoare; recipientele in care se recolteard se stefilizeazd la Pupinel ~ recoltarea praduselor pantry examene bacteriologice se va face in conditi de berieck’ asepsie gi umarindy-se ca produsul recoltat s& nu se supraintecteze cu germen; provenili din aer, de pe instromiente, de la bolnav’ sau de fa asistentaSE RECOLTAREA SANGELUI ‘Sangele se recotteaza pentru examene: ~ hematologice chimmice = bacteriologice parazitolagice — serologice, Recoitarea se face prin: —inepare — la adult: pulpa degetulu’, fabul urechi —Ia copii: fafa plantard a hatwcelui, clea ~punefie venoasa — punedfie arterial RECOLTAREA SANGELU! CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE —hemolevoograma, hemoglobin, timp de sangerare, timp de coagulare, examen parazitologic ~gup sanguin, Pregatire | | + materiate de protectie = manusi de cauciuc | - cterte | ace, tampoane de vata, serur test | | -nesteriie -tavé medicala curaté, cameré umeda, iame uscate, | crate degesato, ett, pete Patan i i — solu dezintectante ~ alcon! 90° * pacient ‘pregatire psihica: = se antint& s8 nu mananoa — i se explic’ necesitatea electuari tehnic ~ pregatir fied: Se agaz’ In pozitie sezand cu mana spijinité © aseplizeaza pielea degettll inefar sav mediy cu un tampon cu alcool 90° ‘38 evitd Congestionarea printr-o irecare puternic’ si orelungita — se asteapid evaporarea alcootulu cu 0 miscare bruscd se infeapa pielea pulpet degetului in partes lateral a extremititi perpendicular pe straturie cutanate — se sterge cu un tampon Uscat prima picalura, se fas 68 Se formeze o alta picaturd de sange din care se recolteaza ou pioeta | sau lama | = se sterge cu un tampon ett alco! Executie Pregitirea | — la exiremitalea unei lamo se pune © Jusuiui | pict de 3-4 mm diametry ntra ‘52 apara o famela cu marginie sletito [aborator - tingn’ de 45° cu lama (plobtura se eteetuarea | intinde prin capilaitate) frotiulu). | ~ lamela so trage etre partea libera a (ig 3) lamei_pastrand aceeasi inclinalie. si anirenand toatd picatura fara 38 0 fragmenteze ~ 5B agité larva pentru uscare — se plicheleaz® si se trimite la laborator RECOLTAREA SANGELU! VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLCGICE Sedimeniatea: ] ~agezerea plogiesiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din | sdngé necoagulabil lésat in repaus (fenomen fic}, Viteza de sedimentare a iematilor (VSH): ~ rapidilatea cu care se prodice depunerea tor Pregatire pentru VSH s matenale = stele seringa de 2 mi uscatd ~ soluje de cilrat do Na 3,8 — ace pentru puncfia venoas: —nestenie ~ statiy si pipete Westergreen ~ pomif2, mugama, eprubete, (vid renal, garou, vata = solufi dezinfectante = aleoo! 70° 9 pacient = pregatire psiicak ~i se expla, cu 24 de ore inainte, necesitatea etectuari exa- mina ~ progitie tzicds ~ 59 anun}a SA ns minance = 88 plistreze repaus Fizic | = asistenta 22 spald pe min’ eu apa 81 eipun — Imbracd manusi de cauciuc sterile aspird In ering 0.4 mi citrat de Na 3,8% | aesone ena nga asc ge pla (6 i +— a [ci a& | - sewage act si aplic€ tampon cu % | Pregatiea produstl pentru laborator | Hematocrit | Rezistenta globulara cerut 1 grame Constante eritrocitare VSH 80 {examenut | yod de { Hemoleueo- qT |, Zeutge amestocul sange-ciuat iv eprubats si omoganizeaz’ | 5e completeaza buletinul | se ticneteara procs! ~ se aspiré cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si s agazd pe dopul de cauciuc, in pozitie stict vertical (cand examenut se face la patul boinavulul) Recoliarea sangelui pent detaiminarea hematocrituli (VET)] | se face prin pungjia vendasd Se recolteazs ? mide singe ca) | aistale de EDTA (acid etien diaminotetrascetic 1%) - 0.5 ti | solufie, uscata prin evaporare se recolteazA sdngele pentru objinerea globulelor ogi se avitd Temoliza si cgagularea sangelui = sangele recoltat (5 mi) se tece imediat intr-un balon Exdenmeyer de 100 mi in care s-au ous 5-10 perle de sticla ~ se agité sor balonul timp de 5-10 minute ox mised circulare | —sangole se deffrinesza si nu ee mal enaguloazs | = se trimite imeciat la faborator. ine prelevare 2 injeparea pul | eritrocite mlm -barbai pol degetului 4.24.8 mildmm3 —femes teticulocite 16-15%. [hemoglobin 15 12 g/100 mi -barbati 13.1 2 g/{00 mi- temo! ' leucosite 4200-8000/me din care: = palinucleare neutrotile nesegmentate: 05% | ~ polinudleare neutrotie segmentate: 45-70% eozinatile 13% =bazofile 0-196 imfocite 20-40% monocite 4.8% trombacite 150-499 000/mm? Hb. evita dio Rezisienta globulara [De sur: un frotiv bun este tard golun, ou un strat regulat = trotiul de singe se face numa cu sange proaspat = recoliarea VSH-ului se face numal cu seringa si acul uscate (apa produce liza hematilor) si numai cu seringa de 2 mi j= pentru examendl in picdturd groasd fig. 16) sangele se recolteaz’ sub forma de picétura groasa — se recolteaz’ pe ‘iocare extremilate a lame! cate 12-3 picaturi c&t mai apropiate intre ele = cu coltul unei lame slefuite se amesteca picture formand 5 pata circulara cu diarnetrul de aproximativ tom = se continué amestecarea picéturilor pang se formeaz un mic cheag ~ semnul une! defibriait complete = uscarea frotiului se {ane prin agitarea iamel —numele bolnavilui si nurarul buetinulu de analiza se insoriy direct pe lama cu cteion dermatograt = picdtura groasé se axecuté pentru punerea in evident a plasmodiilor malariei (recoltaraa se face Jn cutsul accesului febril c2nd numarul parezitilor in sénge este foarte mare) Picthura gos Fe 16 RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE ~ Se electueaz prin punclie venoasa, dimineata, bolnavul lind .@ jeune". ~ Se recolteazé 5-10 mi sénge simplu, pentu a determina Felul anatizei | Modul de prelevare Interpretarea rezuttatelor _ se recolteaza citar media HEM = 25 - 33 ug, ure tind 10,200,490 gr/T000 mil sy egenoaza | Cncenrana cmos mesa Hee cnea: (zee sanawind | ae ao Valoarea globulata (VG}=1 a _s an 4 [tiommth f - | FIO Esa | | e = at * * nae neeemances tte — —— ace[Faro esterol Merpretarea rezuhatelor 1,80-2,80 gr % sioase (titos Aceste examene se uilizeaz’ peniry diagnosticarea bolilor i exantematic, tebra tifoida, siti. Recoltarea s&ngelul se face pi punctie venoasa, direct in eprubeté (tara dipornio oe -aeee'ea 1 — —— Son sod mes tambeaa gin now au | | atanuli, dopul § inch _ a eprubeta : “a | = omogonizeaza ~ = | | prin miscan Ge incinare gi vedre | | 84 ne data, ora, temporatura (se pot recolta mai | ~ 20 atichetear Pregatirea produsului | multe probe in 24 hy pentru se timit jmadial lz aborator si se pun la termostat la 37°C | faborator | ~ se noteaz3 in [oaia ce obsevvatie data si numiele persoane) care a reccltat |= penta ins&mantarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloza semlichida se jincdlzeste la bain-marie timp de 26 minute. = in timpul ins&mantari, balonul sau eprubeta cu medi de culturé se pastreaz’ inclinata = flambarea Se face 183 a incalei medivt de cultura = materialele necesare se sterlizeaza ia pupinel = insmanjarea se face imediat pentru a evita coagularea sangelui = hemocultura se efeclueaz’ la debutul boli si inainte de administrarea antibioticetor Hemocultura poate ti completaté cu coprocuitr ‘yroculturd etc. RECOLTAREA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER ‘2 Utiizarea acestei metode de prelevare asigura: Avanisje ~ confortul pacientul ~calitatea probei de séinge; ~ securitatea personatului medical | Progatire | » Materiaie = holder ~ un tub de material plastic care prezint, fa partea superioara, amboul | care se atasaza acul de punctie prin Infiletare, iar la partea inferioard doua arigioare; = acul de punctie protejat de carcasa bicolor’ — tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferte culori conventionale; ~ materiale necesare efectuarii punctei venoase. Pacient ~ pragitivaa psihica? se anunié sii se explcd necesitatea si Inotensivitates tehnici: — pregatiea fizics ~ feeollarea se face dimineala pe nemancate; —se agazi pacientul in decubit dorsal, confortabil, ox ‘membrul superior in aductie, extensie gi supinatie, § 4 —swtemen pentonimbracd manual stente, | = veicd banda do sigurama a acull (integrate, valabiltate) indeparteazs « rasucire; | infleteaza capatal liber a acuiui in holder | j ~ alege looul puncliei sii! aseprizeaca, | indepsrieaza carcaca color sei | ' | se spala pe man cv np ¢ stun, ! | | cular aba acim maa ae | | # Btecutd punctia venoses « ittoduce tubulin holder apucdnd anioarele cu indent si Mediul, iar cu policele impinge tubul in holder si acter ca | strapunsa diatragma qumaté a dopull | | supa prolovarea séngehui se scoate tubul din holder prin miscatl de impingere asupra aripioarelorlaterale sii se imprima miscari usoare de inclinare. rasturnare pentry omogenizare cu ack; ( j | Se introduce tubul umétor | chy [890 aeul cin vena si se Nace © compresiune asopra | |ocutl puncte timp ae 9a minute faré a flecta antebrejul pe | bra | | Pregatirea © elicheteaza tubule; - a | | probelor pen. | ~ se trimit la laborator } {ru laborator | Reorganizare | — se reorpanizeaza load de munday — | acele utilzate se depun in containerul destinat ~ aceeasi ca la punctia venoasa. | pactentutui dupa tehinica c @ DE STIUT: Tuburile vacuumtainer se utlizeaz’ cauiciue astiel # Rosu $i portocaliu: penivu chimie clinic ~ teste de disproteinemie; sop lectoforeza, transaminaze, amilazemie, tostatazd, uree inguin, alicemie, acid lc, creatnind, blirubinomie, calcemie, fosioremie,, eeu, lipemie, ferer{d alcalina, munogramd, protel: > reactiva, Latex, Heicesecia: antigen Australia Waler-Rose, Rh., Grup sanguin ASLO, RBW 4 Tn tuncfio de codu! de culoare a dopului de Nogru: seditainar pontra dotermirrarea VSH-ulul (se agita dupa recaltare printr-o et nu asa Je Mov: peniru determinari hematologice ~ EDTA-K, ° sucocitara: | tod eritrocitari VEM, H&M, CHEM; @ cand se recolieazé mai multe probe de Ya. acelagi pacient, umplerea tu —tuburi fara aditivi; . a ATTA puns cio capac aod cu na, po ac deja tz! perry recotare! (fig. 17 a, , ¢, d, @, i, g) . , in cart fare token ote Satara cn gepe, rnca Fig. 17 a Tine in mand partea coloraté a aculul suit si Indepartati partea alba a capaculu. FP ad ee eae aes Fig. 17. ingurubal capatu Foor al aouiui in holder Nu scaatol capacu|colrat de e capatul onus al acu Inholder. Apucati Fig, 17 e. ntroducey! tubulin holder ‘iploarele laleraie ale holderuiui eu degetularftator ‘si mifocis, ar cu degetul mare impinge tubul 87Fig. 17 g. Aruncati acu Fig. 176 1nd sngale ny Fig. 1° In tinspulrecottri inir-un tub now, ras erg nt aaa as wali dé utllzat pentru recolare i nasa a! 0 ob de UME tao Impingero a degetuis inare na oltat ey adtivul din tub. Nu agitati puterne tubul aaitarea puternicd 2 tubutui asupra ariploarair ‘ale holderului. In oa Care avoti nevoie de o Cantitate mal mare de sange PO" provoca Nemolznrea ‘decal cea a volumulul uni robe’ de sange. Nu tub sau in cas scoateti acul din vend decdt trebuie 88 ut dupa ce atl soos din hole tub vacuumtaine acelas! pacieny, acul din vend, Infiturati doar {ubul doja lin si intcaduces alt tub, coniorm Instructor antetare DETERMINAREA GLICEMIE ‘I FOLOSIND TEST LE REACTIVE © dete miei se mai poate face folosind te tele reactive, bandelete sau strigsuri SS: band © acestea reactloneazi specific cu ¢ coz {matod’ enzimstica wv sunt insole de instrucjioni de ectronica auloconiraki se bazeaza pe acest ip de determinde cite vieual p camparato aio sealé do culoi sau elocionic ~ Glucormetry, Relohis si shen =P substanjele chimice imprimate determina. schimbarea euloril cand vin in : contact cu zaharul; © picatura de singe se asaza in centrul zonei mono- sau bicolore © dopunerea picaturi se taco pria ainger tui react al bandel se evita ir #0 cr folosire atét pentru cf ea vizuala, cat gi ea usoard funectie d pul tostelor astie! 60" pont Hemoglucotest Beats 2 “= setts lepartarea sangelui se tae dite gerea cu tampon de vata (Hemoalucotes!) abswrbjie cu hare absorbanta (Glucosti} ~ jet ce apa (Dextrostix). ‘@ se compara culoarea cu cea de pe panglica de conttol care arata valoarea glicemiei in acel moment. @ pacienti isi pot testa singuri glicemia folosind rate cv afisaj electronic, cum ar fi ONE TOUCH BASIC care araté cu rapiditate si precizie valoarea glcemici. (fig. 18 2, b,c) fe trusa complet ONE TOUGH este formata din: = aparatul prapt-zis; dispozttv automat de intepare; ace de unica folosints, —testele corespunzatoare; @ se procedearé ast! se apasa butonul de pornire ~ se introduce testi Se aplic’ picdtura de sange ~ se obtine rezultaul in 45 © Gama ONE TOUCH este completata cu un model nou-ONE TOUCH PROFILE, care are capa- itaie de, memorie mai mare si da postblitatoa conectiri! ta computor Fig. te RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definijie | Exsudatul taringian este un lichid rezuttat in ura uns proces | | intamatr farngian Beop |< explorator = depistarea germenilor patogeni de la rivelut faringelui tn | vesereatratamentuli ~ depistarea persoanelot sé oase purtvare de germeni Pregatirea | « materiale | de protectie masca da tion | ce | spatuld lingual prubetd cu tampon faringian sau nsa di = eprubete medi de cultura ser tziolod 89| fs sat Pane aprubee RECOLTAREA SFCRETIEI NAZALE, OTICE $! OCULARE 8 de spit eee Se Sout | [Recoltarea |— recoltarea se face cu un tampon mai subtie fixat pe un |* pacient secrete’ porttampon de sArm upor indoitd, cu care se poate patrunde in pregatire psihica: | | nazale nazo-farnge 52 INIA S11 Se explicd tec | pent! examingr virusologice, secotarea se face tie prin — pregatire fica: suflarea puternica a nasului intro cutie Per steril tie prin | ~ Se anund $8 nu mandince, sa nu bea apa Spalare nazo-faringiand ~ SA nu ise instileze soluti dezinfectante in nas, si nv faca | aie Se Execulie | ~ recoltarea se face dimineata, dupa irzirea pacientuui | 0 a5aza pasieniul pe un seaun | ~ pacientul este agezat in pozitie sezand, cu capul in extensie culo |= se recolewal’ Inainie de adnblcian jealor © | forata feed sulligeor na? 42 Adminstarea antbiocaler sau we cteard in fool razble 0 Soke iztoicé de NaCl ~asistenta se spal pe maini si se dezinfecleaza cu alcool | sterild, cu ajutoru! unei seringi ce se prelungeste cu un tub de is! pune masca de protectie, caucic de 2-4 cm ; . ~ vl pacientul SA deschida qura 51 inspecteazd tundul de gt ~ capatul ber al tubulu tat oblic se introduce in una din fosele feschide eprubeta cu tamponul taringian nazale si se Injecteazd soluia de spalatura | amboaz8 gitu! eprubetei si o inchide cl dap steril ~ pacientul apieaca imediat capul inainte oi las 8 se sourgé pasa limba cu spatula linguala | lichidu intr-o cute Pett ster | a, UmgONU! frgian sterge depoztul de pe fringe si aig | — s¢ trece imediat lichidul in eprubete etichetata gi se timite ta | Gale, dezinesie © fortune in false membrane (cand. ese | | laborator | ean = dacé se intérzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi | = flambeaz’ gura eprubetei si introduce tamponul faringian in | agezet ia great eprubeta caro se inchide cv dopul fambat | - | Ponts coh et Ile produsu! obit pe lame de stixa | [Recontarea | se face, cu tampon) gud contol vizual (oloscoo), oi | | [pentru irotiun colorate’ sav insménjeaz’ imodiat ce medi do socrefiel conductul audiiv extern | {oulturd, succesiv doud eprubete din aceeasi recoliare otice = flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv Le ‘e Spald pe mini cu apa si spun ‘extor este reprezentata de bacterile ce se Intalnosc ne piele Progatirea pro- |~ se ‘ansporé produsi? la laborafor eviland supramlecarea = in etioiogia offte! miedii azute se intdinesc statilococ, strepto- Gusulul pentru /— daca nu este posibila Insémantarea la patul balnevull lampo- |, Heemophylus & | laborato: ul se umezeste Tn prealabil cu ser fziologic Sau gliceriné 15% ~ la nou-nascufi si copii se intéinesc: E. coli, Klebsiella, Reorganizarea =< a Staflococ, Pseudomonas ec = fone Ge |e oleazd dale recoTRti, mumele persoane’ c&idia T sat | Racolarea | —infectle oulare care neces un examen bactaiooge sunt” | foala de stectuat recoltarca | secrejiet ~ cole car® atecteaza inveligul pleoapelor (Dlefarte) | observatie — daca s-au fAcut inséimanqari sau nu ‘eculare = conjunctiva (conjunctivit& acuté sau cronica} Ht es ~comnsea si umoarea camerei anterioare (keratit’ acuta si ee ei cronica) ‘mm DE STILT: BDE EVITAT: | ~irisul si umoarea camerei anterioare (irta acuta si cronica) {imput scurs de la tecoltare la insdimanjare smu depageasc’ 5:6 ore ~ inainte de recoliare se inspectea Jurmeaza 58 se recolteze ~ Fecohtares se face nu numai in angine ai iin alte bol {care pot fi declansate de 0 infectie faringiand’ (retrte, Ral ~ canalul si sacul leerimal = istafinul, coroida sau retina si corpul vittos |= sacretia di conjunetivite si dacriocistite se recolleazé cu tampon stesi! obstucti fulbuiani de evacuate & vozicl ale interven chinurgicalo} plewteu opera vezlcalen ~ Moicier (6) ~ Nelaton (9) sondte & demeure Nétaton a) ~ Thiemann «c) catetorism suprapubiayy - Pezzer Qc} ED Sorala wre Nétaton 19 Sond’ urewla Thier Sond Thiomana eu ballonBat Sang sinh oui opiates nd ws) | ccauciue ~ sonda gastric Faucher sau Einhorn prin faring 9 | ‘esotag In stomac ae | Scop © expiarstor i = Fecotarea vonfinutului stomacal in vederea evalua tunejei | chimice si secretori (chimismul gastric) ~ pentru studierea tuncfiei evacuatoare a stomaculul @ terapeutc | —evacuarea continutului stomacat toxic | ~ uritiea mucoase’ de exsuidate si substanto strdine depuse —hidratarea si alimentarea bolnavutui | ~inttoducerea unor substanio medicamentoase | indicat ~ In gastritele acute sau cronice, boala loeroas8 re ee ee pie | Pregatii | @ materiale = do protecie: Se SONDAJUL GASTRIC ~ doua sorturi din cauciue sau din material plastic musamna gi aleza prosoape’ =stetile ~ sonda Faucher sau Einhorn ~ 2 sevingi de 20 m! ~ casoleta cu manusi de cauciue ~ pense hemostatice ~ eprubete nesierite: ~ tavila renala | = tava medicals ~ pahar cu apa aromata ~ pahar cu! apa pentru protez’ ~ recipient pentru colectare _medicamente = la indicatia medicului @ paciemt sic: informeaza pacientul $i | se explic’ necesitatea (eH ste Tugal sa respecte indicalile date in timpul sondajului Executie ar: > -sopepemasere c= a cepeee RRR = tizle apa ma rept — Se protejeaza cu sort! de caucluc sau de material plastic t | se indepérteaza proteza dentara (cand este cazu!) si se. asad intr-un pahar eu apa ~~ se agaza tavija ronald sub barbia pacientului pentru 4 capta saliva ce Se scurge din cavitatea bucala. — este solicitat 4 mentina tavita in aceasta pozitie: ~ pacientu nu va manca in dimineala electuari examenului pacientul pe un seaun cu speteazi, cu spatole et _asistenta se spot pe main cu apa st Apu ~ imbraca sortl de cauchus Isi pune ranusic sterile ~ umezeste sonda pentru a favoriza alunecaroa prin faringe $i | esofag | = se asaza in dreapta bolnavului si fi fixoaz’ capul cu mana | sténgé, lindndu | intre mandi si torace | ~"prinde cu mana Greapté extrema tea rotunité a son- el ca pe un creion | — cere pacientului 88 deschid’ larg gu fa, 38 respire adn $i introduce capatul | Sondei pana ta | peretele posterior al | | faringelui, cat mai \ aproape de 1 dacina limb, in vitand boinawul s& inghts a =" prin degluttio sonda patrunde in Fig. 29 - Fares sonde gatiee esolag si este Tmpinsa foarte atent spre stomac (la marcajul 40-50 cm citi ta | arcada dentara} | - verficd prezenla sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul setingi ~ $0 fixeaza sonda ~ agazi la extremmitatealibera a sondel balonul Erlenmeyer (cand | se colecteaza pentru 0 proba) sau aspira sucul gastric cu seringa, ~ pentny a favoriza golirea stomaculu’, paciontul este rugat s8-si contracte peretil abdominal || cumpainarea et eu o pers tiemastatieg penta hmpiodiea seu inutvin wing (de unde a putea fl aspirat de | cand capaiul liber al sondet ajunge an gure pacientul | briare cit nine Sidi yi 80 iedopaiteazd sua © ee | golaste cunisruntut sondod fn vasil colector } cece sount in tite Ho nn pal tay nla 849i elatoasce qua] | carpi © a | Ese ole’ protezis lenin (dupa eaz) produsutui | s io aa evacuata cunipleteazi formularete de recakare Se Hin gu chelate la faborator | Notarea in foaia de 4 observatie | Reorgantzara | 2 wueaz4 fehuca, cova, eaniatea 3) sped eee lurt 9m inetd fie print respiretie ‘ anestozia Yaringehi cu @ sokulie de fic He quale turd i linge: apare reRexa etse, winia fee, apoi vianoza, So tndeparteas sonda flit 8 poate fund cu restun aimentare; destundarea se DE STIUT: ubajul gesitk: se el pettecia DE EVITAT; ungerea sonde! cu ule sau alte subetante grase (provoacd sepsie ERS sain aaa ai | eodonazala cu sone Cian Re POA SS ren ral, culoaiea tole, veltvanrarseth de panen arco el ea say gtd ne en a ar gn 1 foHIT pardiculend le sone in Sep ite seam se | 10 RI 0 veges - a dupa REA SONDEI BLAKEMORE INTRODU! cali si a candied fh vedleyea una tam Pentru compresia seqieniar cae can ma nament esotagian se foloses: aba innlle tian de conde, dint Boizata este sonda Blakemore {= reatizarea hemostazet tn tromoragie diqostivs superior prin, uptura vaticclor esofagiene — cand cantiatus do singe piordeta este inportanta sisau persistent’ poste 2 w (4000 mt) — cand tulturinle hemodinamice nu ee. reste Lumplere: vascular’ a9 16 ey) dup ¢ matoriale = sterile ~sonda Blakemore cu dubhi balonas (tig. 24) ~sondi gasvic’, laringoscop — seringy de 20 mi pense hemnosla ~Tus de uritare ~~ Dandetets de fare | ~comprese Balonas esofiaga ~ nestorile ~ aparat de aspiragie ~ vas ealactor - medicamente solulie novocaina, cocaind —peniry anesiezie ~ substania fianta 's pacient psiic se anunla si se explica nece ~ fizie: ~ s@ evacuoazai confinulil gast ~ se veritic® elangeltatea $i functianalitalea balonaselor lubriazdi sonda Blakemore ~ s9 face anesiezia ofifcilor nazal ~ se verified aparatut de aspiratie ‘90 sopereazat pe sande dislanta nis ove lubri Fig 2+ Sola Bokerone 1 dvs blons tate: nda endonizal, est ipinsst progresiv si prin afi inghitité pana la marca) (refluxul de ) e introdece de legit 14) uC-gattric davedogte parezenta ai Th som Executle molensivitatea tebe’ | a200-250 mi aor 88 trage Sard fel ca balonaal she I drepiuy jonctiong { eso-cardile ee Be fixeaza 1 erful nazal print-un sistem de. prindere (ouileras) | ~ se urn batons esofagian 60:80 ml aer 5 aspiré contiautul sondel _¢ ataseaza soncks ia punga colectoare care va fi siluaté decliy (stony) Se veriiea permanent presen in alonage prin intormedy manometui i | aresionea ecesard asigurarihemostazoi este de 60-60 mm | Hq } ~ 88 supravegheaza firarea, | arterial si puisul | -se supravegheaza episodul hemoragie Permeabititatea sondei, tensiunea mcd DE STIUT: = se va inscrie cantitatea fiecare tub al balonasului ~ pentru prevenirea ischeniei miucoasei si ulcerarea bazei esofagulul se contraleazd presiunea balonasului - 50-60 mm Hg. se GezumilA periodic balonasul esofagian, la ore, timp de 15 minute = dacé sangerarea nu este controlala, balonasul gastric se umfla la 300 mi, dar volumul de aer s& nu depaseasea 100 mi in dalonagul esofagian DE EviTar: ~ compresia traheei prin balo-| nasul esotagian care poaie determina necroza esotagiand, pneumonie do inhalatie, sughit, durere toracica de aer injocial pe SONDAJUL DUODENAL a | Detinitie Sondajul sau tubajul duodenal consté din introducerea unel sonde Einhorn dincolo de pilor, realizand 0 comunicare ttre 1 duaden gi mediul exterior. ‘Scop sexplorator ros | FS ttagerea confinutului duodenal format din cantinut gasti, | Dia (A,B, C), sue pancreatic gi secrefie preps aprecierea funcie bilare hopatice, cater exrahepatice | desedperitea uner modifica analome. paolo ale organo | | care dau aspect, canttatea, compozila chimed sau Pelle ith a sueurtor erase prin sonda) . ponte unor bol paractare ale bilare duodenului sau céitor spa AEB vc op a mermemgenertttter | j t | Generasitayi [Pregati’ = terapeutic é ‘Grenarea cailor biliare $i Introducerea unor medicamente care au agfiune directa aeupra ticatului, a cailor bifare sau a tuoulta) igestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resarbi prin pereti intestinali, ajunpand prin vena porta in ficat, de unde apoi vor fi excretate impreuna cu bila in caile bilare, urmand calea, circulatiel entero-hepatice « alimentati artiiciala . se introdue lichide hidratante si alimente lichide in organismul pacientilor inconstionti sau cu impusthiitate de inghitire = aapiratie continues “in cazul ecluzillor sau subocluzilor intestinale — dupa interventi chirurgicale pe tub digest (postoperator, ve2: nevoia de eliminare) ce vile coda 5 peabliatoa cio bilave » se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin | Sepmatea bie vecclare dees hepones in tontl sus |Sana | Sanaiza cucu panceate umaesto dozare lermerslor in | confinutul lui Seales sucaha ancreatic se fave prin tubajul duodenal ‘materiale = de protectie = mugama si aleza ~ sor| de cauciuc sau alt material impermeabil = prosoape = sterile ~ sonda Einhorn +2 setingi de 20 mi ~ manusi de cauciuc sterile ~ pens hemostatica ~ medi de cuiturd = eprubete ~ nesteri: ~ vavita rena | tava mecicala ~ stativ penins eprubete =pahar cu apa aromaté = pernd cilindricd dura sau pat ulate = hattie de turnesol rasie $i albastra medicament: ~ sulfat de magneziu 33% — ui de maine novocaind | — sotuti noceéSare hidratati si alimenti alege in luncile de scopul sondajului) 113 4Sane aes a eal pacientul se informaaza se explica neces fiat ~ pavientul va fi nemaacat aza patul cu un paravat e protejeazd cu musamaua si aleza la marginen patute | se protejeaza cu sonut din material ptastic | {ise indeparteaza proteza (dupa caz) |[__= tse dt tata ronal ot sub baie |= intocuceraa soni stenta se spala pe mini imbraca mariisi sterile prinde sonda (umezita} cat mai aproape de aliva gio int cu blariete pits castes oucalA sa nazal pand in fartion ~ cere pacientului si respire adanc, os gura deschisd ‘si s& | Inghita dle céteva ori pana cine olva trece in esotag J g50u, mised bande afta inaintarea sande pana la. mareajl \ 45 cm la arcasa dentara, snoment in care se considera cA sonda a vecut de cardia si a patruns in stamae | > Se asaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul ugor | | tidical i capul mai jos, coapsete tleciate pe bazin $0 introduce jiema cilindricé sub regiumea hepatica ~ Se Tmpinge usor sonda spre pllor pana la marcajul 60 om ~ se continua inlradaceres sondei cu rdbdare $f atentie conco- | mmilent cu actiunea ce Zaghilice a el de catre pacient (7-2 cm la 3.5 minuto) Cand civiziunea 78 cin se afla fa arcada dentara, olive sondei a lun n huoden (upd cea (1 Were dota eames | stomac} | « venticaroa pozite’ sondei daca nu se sur | 9@ Bila sau lichid Sours nu are as pectil tile, j veritica daca’ son | da a ajuns tn duo den sau sa in col it Tn slomac | (tig. 25) | = Se insula 60 ml de aer prin sond Fig, 25 Vercar pote sti U sefinga gi dup | vr minut"$e aspira. Daca sonda a ajuns in duoden se | recupareazd mii putin dee 20 mt t ingriires ulterioard a pacientulul: sonda 2 june In duoden, dar poate fi extras daca ea se af in siomac ~ se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea find viii datonté impregnait cu s€ruri de plumb « captaroa bilei © dupa 1-1 1/2 h de la patrunderea sondei in stoma, a capatul libor al sondoi apare bila A, coledociana, de culoare galben- aurie, care se colecteaz’ intro eprubet’ ~ se verified reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol ~ se introduc prin sondé 40 mi solutie sulfat de magneziu 33%, steria, inoalzita la temperatura camerei pentry a favoriza dre~ narea bilei veziculare ~ se inchide extremitatea liberd a sondei prin innodare sau cu 0 pens ~ cup’ 15-30 minute se deschide sonda si se colecteazA 30-40 ml bil vascoasa de culoare inchisa castanie - bila 8, veziculard la indiealia medicului se pot recolta 3-5 mi bila B Intr-o eprubet& sterla sau pe medi de cultura pentru examen bacteriologic = dup evacuarea bilel B se colecteaza o bil clara care provine direct cin ficat - bila C, hepatic’, aceasta, fiind in cantitate mai mare, se va capta Intr-un recipient corespunz&tor ~ extiagerea sondei se face dupa ce se insutla cativa mi de aer ie inchide capatui liber cu o pens& = extremitatea sondei se va fine sub nivelui stomacului pacientuiui pertru a impiedica scurgerea continutulu ei infaringe sau in cavitatea bucala ~ Se goiaste continutul sondet si se asaza in tavita renal = se ofera un pahar cu apa aromata pentru clétirea guri ~ se sterg mucozitatiie de pe fata si barbie ~ se indeparteaza sortul din material plastic se agaz4 pacientul in pozitie comoda Pregatirea | ~ se determina canttatea de bild objinutd Produsuiui | ~ se eticheteaza recipientele pentru ~ se trimit probele la laborator examen ve laborator — innodarea sondei datorii contractilor perejlor stormacall in timpul senzatiei de varséitur | = incoldcitea sondel ir stomac ee 70 mi do laple care nu mai poate f extras Fashun $i varsauurl Impostbiliatea cena bilei cauzat de un abstacol functional anatomic (coagularea bi (spasmul sfineterutui Odai) ‘sau vascoase) m DE STIUT: — sunt situa cand sonda nu patrunde in duoden datoriié unui spasm —piloric: iinchiderea si deschiderea duodenulti tind feglatd de reactia confinutului gastric se incearea neutraizarea sucului acid stomacel [cu bicarbonat de sodiu sol. 10% -20-40 felaxarea spasmului pilonc se poate face prin administra'e de medicamente anti. spastice ~ in cazul innodatii sondei in stomac, extragerea se va face cu alenjie pe calt bucal cu ajutorul unel spatule linguale sia Uunsi pense (chiar daca 2 fost intiodusa pe ale endonazala) ~rolaxarea sfincterului Oddi se poate realiza rin introducerea a 5-10 mi novocaina solute 12% DE EVITAT: ~ aspirarea confinutului sonde | extrayerea ei ~ oboseala pacientului prin pre.| ungirea duratei sondajului pest 3 oFe | = grabieea tnaintarii sondet } = depasirea duratei de exocutie (3172 ore) SONDAJUL VEZICAL Prin sondaj vezical se infelege introdugerea unui instrument tubular (sond& sau catete:) prin uretra in vezica urinard, realizand astfel o comunicatie instrumentald inte interiorul vezici! | Si mediul extern Definitie | Generali i in ingrijrea curenta @ pacientului, asistenta trebuie sd Cunoasea tehnica sondajului evacvator la temei si la bérbali precum si drenarea vezio\ urinare Scop '« explorator ~ recoltarea une canta de urin’ pentru examen de laborator ~ depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicll urinare | «= terapeutic: = €vaovarea confinutulul (And aceabta nu se face spontan) — executarea tinor procedee terapeutive prin sends 116 = ‘Pregatri de protect: | © gama si savers = manusi sterie de cauciue - ster “Te u8 sonde lung de aproximally 15 em cu vu uso ind compiet rotunjt avand unu-doua otic lateraie aproape de vart = 1-2 eprubete pentru ureculturé i = medit de cultura in functie de garment céutati ~ ser fziologic | ~ casolel& cs tampoane de vat - doua pense hemostatice ~ nesterie = materiale pentru toaleta organelor goviiale tavild renalé, bazinet paravan (cand se executd in salon) ~ recipient pentru colectare ~ medicament: — vei de parafind steril « dicianurd de mercur 1/5000 * pacienta | = psihic: | — se anunta gi e@ explicd necesitatea tehnici | ~ fiz: ~se izoleaza patel cu paravan 8@ protejeazd cu mugamaua si aleza ~ 88 asaca pacienta in decubit dorsal cu genunchiirdicati si | coapsele indepartate (pozitie ginecologic’) | ~ se indepateaza porna si patura . — se acoperd pacienta ldsan¢ liber’ regiunea genital ~ se asazé bazinelul si se efectueaza toaleta organelor nitale externe _ Be indeplrtearé bazinetul 51 se agacd lita renal intra coapsele pacientei oe _ ~ sondajul se efectueaza in condi de perfect asepsie atat a pacino sa mtumentelor, cat si a mainlor coul care. © executa ~ asistenia imoraca manusi sterile ~ evidenjiazd moatul urinat = dezinfocteaza cu oicianura de mercur orci uretral de sus in jos in dirediia anusului (vezi .Breviar’ de Lucretia Tid cap. 2.42 — Ingriivea pacientulur cu cateterisia vezical silsau | sonia A Demet’) sevale sonda cu 0 peta inelar ale main drepte Executie si o prinde intre degetele media siorientata cu ; k ivoduee in uretr’ 4-5 cm | - puratel cu inaintarea sondel, oxtremitatea acectons, vat fc | a 1 printr-o miscare in forma de are pentrs a4 ugura trecerea | Drimole pct se tas wa renaia, poi in | recipient preginte in tu Scop (wrocultura, eximene biochimice) sau iis un recipient de colectare = extiagerea Sone! se face dupa pensarea orticiulul extern prin { aceleasi miseaii, in ens invers ee capa oe ae . sa functional. spasme, asistenta retrage sonda si pregéleste alta de calibre mal mic (Morcier sau Thiemann) ~ pétrunderes sondei in vezicA se semnaleaza prin scurcarea urine prin sondd ~ se fixeaz sonca pana se evacueaza urina ~ se recolteaz® urina in eprubetele sau recipientele pregatte in functie de examenele de laborator ce se vor efectua rostul urinei se capteaza tn tavita renal sau alt recipient \depattarea sondei se face cu ajutorul pense: dupa ce extre- | Ingrijirea | ~ se electueazA toaleta regiunii wivare rmitatea liber a fast inchisa prin comprimare ulterioara a | — se imbrac’ si se asazai comod in pat jo ck eta i se imbrac& pacientul pacientei ~ se va supraveghea in continuare Ingrijirea — se efectueaza toaleta si se imbraca pacientul | estas | } Jultericara a | se schimba tenieria care s-a patat cu urind pee fe =. _ pacientului Notareain | ~se noieaza tehnica si numole persoane) care & eloctual-o ~ ( f9alade | —cantatea de urna recolat (volun, drsitate) Reorge- observatie | — aspectul mactoscopie al urine rizare = iets ———— — | | TNotarea in | ~cantitatea de urna recoltaté (volum, densitate) foala de ~ aspectul macroscopic al urnei SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT ‘observatie | — numele persoanei care a efectvat-o — i ~eventualele accidente sau incidente | | Pregatiri | « materialo Compiicatli | 6 imeviaie: ~ la fel ca la sondaju! vezical ta temele = lezarea traumaticd a mucoasel uretrale (se tradeazé prin | + pacient hemoragie de diierte grade); se impune Intreruperea imediaté a \ | = psinic tehnici | 50 anunfa si se explic nevesilatea gl inofensivtatea teh | ~ crearea unei ei false prin fortarea sondel; se previne prin | | fiz | | eteciuarea sondajului cu blandete si rodare far& s4 se forteze i | ~ 88,a5az4 pactentul in decubit dorsal cu picioarele intinse si | inaintarea sondei usor departate = astuparea sondei in cursul evacuéii vezici(optirea curentului | 80 izoleaz’ patu! cu paravan de urinaj; se destupa prin insuflarea cu aer saw injectarea a ~ Se acoperd pacientu lisand accesibila regiunea genital Cativa mide solutie dezintectanta | ~se face toaleta argancior ganitale ‘ Sub bazin se asazd o perma tare, musamaua gi aleza parva: i = Se asaza livita renala intro coapse ~ infectioase, prin introducerea germeniior patogeni prin Execute | “asistonta trbracd: mama do css manevee 51 instrumente nesterile dloge sonda gt ubaga leziniectoazd meatul urinar cu Se¢ izlologic si oxicia | mercur ee ae Soxclanurs de) Helm be sTIUT: DE EVITAT: intre degetole ineiar si mic ale maint drepte prinde extremitatea | f-|—nw se vor exercita prosiuniextemne | |— golirea bruscé sau rapidé a vezicil libera a sondei si cu aiutorul une! pense sterile, jinut& in aceeasi Jasupra hipogastrului peniru a ac-| | destinse, in special la persoanele in var- mana, apuca sonda in imediata vecindtate a vari Celera evacuarea utinel; continutul| |t8, poate provoca hemoragie; de aceea introduce varful sordel iy meal si impinge usor cu pensa, in ‘vezical trebule sa ge evacueze} |evacusrea se va face incet, iar daca {imp ce cu mana stave Tatindo penisul At mal bine, pentru ca Singur, dato’ alastictsti si con-| |vezica a fost foarte destinsa se va face sé dispar vorsale ale mucoasel uretrale cafe ar ‘ractilor vezici urinare partial, ‘rmand ca restul s& se elimine ; Butea impiocica pairuncierva sondet in wezica | priir-un nou sondaj, dupa eateva ore. 18 pce ee ce 39= = SONDAJUL TRAHEO-BRONSIC zc - ae pacientul va firemancat In dimineata examenciui cea inainte, 1 se adminstteaza o told de fenobarbital wn Slers un pahar eo sone cocalnd, 2% cu care face fgargare imp de 5-10 minute (la s& 0 Tnghits) ‘3 8 Pager pe unt soaun, protejat cu un prosop in jurul , jatulul 92 lord thwta renala, imabilizandu bratele, pentru a nu Tncurea operators Definitie Prin sondaj taheo-brongic se th{elege Introducerea uy q de cauciue prin cavtatoa bunala 3 Tavinge in tah, go)} (sondaj Metras). ron ‘Scop ‘= explorator wv fireae 66 bronhografi nite pant dbjnesea imagini ‘izatilor bronsice dintr-un lob sau dintr-un segment pullman; acest caz, substanta radioopaca se introduce direct prin songs vamura bronsica respectiv’ in + terapeutic | pent exttagerea exsvdatelor in cle respirator comin abceselor gi al ectazillor bronsice ‘nto |= pentru mobilizarea dopurilor de secrejie intrabronsice indi uno arnt bronsie poms tratamentul local al proceseor pulmonare spurt (bronsioaala,abces pulmoner, chal aerian supural) ee. si FXECUTIE ~patstental | _ Asistenta Wedicu! | Asistental | Gra pe mii, se dezinfoctesas,imbraca manus sere s! masca de ton = fine, caput bolnavului |; servesie medicului se- i asigurénd pozitia ringa cy anestezic - z reas = materiale | = = de protectie Sexecutd anestezia | = une in functiune sis proseape =alege sonia corespun | ‘emul de iluminat — masti de titon | ~ sterile | | ~ Seria sondetor Metras | — intrumente pentru laringoscopia indirenta: spatula lingual |) | | | sogind fasingian’, ~comprese de tifon ~ inetrumente pentru anestezia laringelui, trahee! si bronhilla, seringa laringiari — sering) de diferite dimensiuni pentru extragerea exoudatelet siinjectaree madicamentelar pA ce sonda a pa | - susiine limba pacien: sub glot, retrage | tum atara andrinul si o impinge ~nestarile maj departe sub control ~ tavif& renal loscopic spre locul = sursa de lumina leziuni ~ medicamente Zi ; | TaGhak panei w de | ia tunao de op oe ecu wibsanal 7 asck bara ao qphleteasd substan cna | subsania.corrat, ‘Moderata: spre partea care trebuie solutia medicamertoasa, ~ atrenaling, cafeina, plegomazin, tenobarbital ~ excitante ale centrului respiralor ~solujie medicamentoasa in canttatea $i dilujia presorst| (solutie de antibiotice) ~ insula sonda cu aer | injactata aspiré. sectefille, exo — Solutio de covaind 2% pentru anestezia taringelui Pentru a elimina, eatre | - Schimba pozitia pacien- | datele otc + pacient bronhii, substanta 12. tului (decubit lateral | pate | | masa pe sond’ stang-drept, decubit wer: | | se va fnigt boInavui ~extrage sonda | tral, poziie Trendelen- = se va instrui in toqatura cu tehnica (de felul cum aces!) |~ face examenul radio- | 549) | |__colaboreaza dapinds revsta sondajutl) [legis | | 1 = : a a ¥ 20 = a ex ee. some manasa oe oe ener ee re perenne een:ceties Sie eae mentine substanja medcamentoas’ pe tes ~ $98 0 brace ast cn apt | | = nu ingera nimic timp do 2 are pana antyinge, imp do 2 ore pand cand incoteazé efeciy | = *2 1 invajat 88 colecteze in sculpatoare 5 t we substanta de contrayy | Reorganizare 7 Notarea in’ foaia de abservatio ‘Complicatil ~ Numele persoanei care |-a electuat ~~ aspectul produsului recoltat mediate: ~ = luse: — se intrerupe sondaju) a zu si se completeaza anestezia moxicatia cu cocaina manitestata prin dispnee, palptai transpirati roci, fenomeno de col f ‘cantitaji mani de cocaing claps, ibd tiarea’ une | | * tardive: | ~ ‘suprainfectii prin introducerea gemenik | nevre si materiale nesterile 9 eee | mE STILT; ~ degiutitia si regurgitarea, fara WOE EViTAT: ~ refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac, decarece Tesorbiia produce intoxicafi ontistu! focal al sistemului nervos, OS nastere la accidenta grave, de aspiratie in cdile respirator SPALATURA OCULARA Prin spaiaturd ocularé se tnelege in lich in sacul conjunctival "°9° * terapeutic =f Brcssele amatoar ale conjunc i fa unor secret conjunctivale bund pentru indepirtarea corpilor stains PUNaoMe © materiale ——S de protactie — prosoape | ~sterle : ‘comprese, tampoane de vata undid sau at recipient (picutor) | roducerea unui curent ae Pregitire a ee ee Executie ingrijrea ulterioara a pacientului Reorga- nizare Notarea in foaia de observatic nestenie medicamente - acid boric 3% sor fiziologic ~ oxicianat de mereur 1/5000 ~ apa blearbonatat’ 22% + paciont = pati: ~ 9@ anunga pacientul - i se explicd necesilatva 9I inotensivilatea tehnici ize —se agazi pacientul in pozitie sezand, cu capul aplecat pe spate, cu privirea in sus —5e protejeazé ochial sdnsitos cu 0 compresé sterils ~ se proiejeazé cut un prosop in jurul gatulul | ~se asazé tavita renaia lipité de gat, de partea ochivlui ce unmeaza a fi spaiat (susfinuta de boinav sau jr) daca starea general nu permite poztia sezand, pacientul va sta in decubit dorsal sau lateral, cu caput apvecal inapet = participa doud asistente: una supravegheazA pacientul gil menting in pozijia aleasa, cealalta efectueaza tehnica = se spala pe maini; se dozinfocteaza vorifica temperatura lichidului de spaléturd: 37°C (temperatura mai joasa dectangeaza reflexul de inchidere a pl — asaza pe cele doua pleoape cate o compres solutia antiseplica de spalare = deschide tanta palpedralé cu degetele mainii stangi si toarna {neat lichidui din undina (sau sit recipient) in sacul conjunctival, evitand comneea = solicit pacientul s4 rotease’ ochiul in toate ditectile ~ repel tehnica la nevoie si verificA prezenta corpilor strdini in lichidul de spatatura (cdnd este cazul) ~indepirteacd tuita renal lichidul rimas Ta unghiu! nazal al ochiului indepariea7’ compresa de ps ochiul protejat — saz pacientuil In pozitie comods se noteaz tehnica gi numele persoanei care a efectuat-o spectil Hichidulas de spakdturda 5 i00u undine va Huta dstanta dle 8.7 cm do oct pacts porta os venuatele tnsoan retire priory, does sa es gor le es recipientului eee SPALATURA AURICULARA {Detnie | Pn sar auioaa | Scop = ferapeutic i ~indepairtarea secretilor (puroi, corumen) ini alunsi in urechea extemg = indepariarea corpitor stra accidental sau voluntar | = tratamentul otielor cronice | Pregan ~ Ge protectie ~ doua surtuti de cauciue | Sip on a “ion eal asc ~nestena | masa de tratamente | =a rena | =seaun | | + paciont = psiic | ~ se anunta paciontu |=! se expe Seopa tehnici | | ~ tae | | | ~ in cazul dopului de corumen, ~ in cazul dopulii epidermie , Fmic_ge salicilic 1% in ulel de vaselind coreale}, se instileaza alcool WDE EVITAT: intectarea ochiului sina se infolege spélarea cond — solujia medtcamantoasa presctisd ~ Solutie de bicartonat de sod 17 i £4 24 ore inainte se institeaz in conductul auditiv extern de 3 2 et bicarbonat de Na in Glicerina 1/20 a ee ae Crew corpilor str3ini hidrofii (boabe de legume # in cazul ingectelor vii se fac instilajit cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant = pacientul se asazA in pozitie sezand pe scaun = se protejeaza cu prosopul si gortul — se asaza tavija sub urechea pacientului care va tine capul Inelinat spre tavit2 ~ asistenta Se pal pe maini si imbraca gortul de cauciue = verfica temperatura lichidului de spalatura si Incarc& seringa Guyon = solicitd pacientu! s& deschida gura (conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza ma usor) = trage paviionul urechil in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalaturé spre peretele postero- superior si asteapta evacuarea ~ operatia se repeta la nevoie ] ~ se usucd conductul ausitiv extern | ~ medicui controleaza rezultalv! spaléturi prin otoscopie | ti aaa = se introduce un tampon de vata tn conduct ~ se agazd pacientul in decubit dorsal 1/2-1 or | ~ se examineaza lichidul de spalaturé ~ se noteaza tehnica si rezuitatul spalatutil (Comp strain extrasi etc) a accidente ca varsaturi, amoli, \pctimie, dures, traumatizarea timpa- ate presiuni prea mari sau temperaturi scdzute sau crescute a lchidulla SPALATURA GASTRICA Prin spalaturd gastric injelegem evacuarea conjinuiului | stomacal 51 curajirea mucoase de exsudate si substante strane. ~ evacuarea conjinutului stomacal toxic ~intoxicali alimeniare sau cu substante toxice Sazd gastric inzoptd de procese fermentative = pregatirea progperatorie In interventile de urgenté sau pe stomac = progatirea pontru examen gastroscopie Ge acl instleaz’. soluContrain. |. oie to — | otcati ~ hepatite cronice; varie esotagiene ~ Iimbolndvin cardio pulmonare deconpensate | ~ulear gastic in poroada dureroasa ~canest gastric = maieriae = de protecte: =2 sorjuri din material plastic | = musama, traverse | =prosoape ~ stele ~ sonda gastic3 Faucher =2 seringi de 20 mt ~casoletd cu ménusi de cauciue = ponsé hemostatic’ ~ nesteie ~ cand de sticld sau de meta de 5) ~ pana, apa calda la 25-26°C = fecpient pentru captarea ichidul (gloat, | =ree ap ul (Galea, tahean) | metleamante ~ e&rbune animal, alt antido a incicaa medkcului + paciant ~psihie: ~S0 anuntA si se explied importarta examenuiti 5) 2 Colaba sale ene ewe ts ~ fie: ~ Se asaza pacientul pe scaun si se protejeazd cur In jurul gatuti mms 72 aH gor de case ~ se Indepaiteaza protoza dontard (nd este cazul | | 80 oer tdvifa renal sto rugat sso tnd sob barbie (Periru captarea salve! $i peru imobitzarea paclentulh ~ asistonta se spald pe main, mbracd et de | | sama rs Mndnusi stele $i gor de ~ umezeste sonde, se agaza In dreapta paciontuli gi geen saa, ax Paciontulu gi 1 tixeacd ~ Core pacientulu s& deschis® gura, 58 respite adn _{ntoduce capatul sonde praia pereote posterior al faringet ct mal aproape de ridcina limbic invilénd pacientul sa nope PA deat, conda unde cola pin niger lane ingere ajunge in stomac (a marcajl 0. se noe 8 tamarcajd 40-50 om ta areada ~ la capatultber al sondei se adapteaza pila si se aduce la Executie r 0 vorificd temperatura lichidulul de spalatura si pal | — 8 nica palnia deasupra capului pacientuul inalnte ea ea 58 se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm ‘sub nivelul epigastrult in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lchidul din stomac “se golaste continutul palniei m vasui colector se repetA operatia pana ce lichidul este cutat,limpede, f&r& resturi alenentare say substanje striine so indepateaza pala si se penseaz capatul liber al sondet upd care se extrage cu atentie, pentru a se impiodica scurgerea conpinutulul ei in faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient ~ dacd spaléiura © a efectuat pentru eliminarea unor substanje toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce S-a evacuat din stomar se va pastra pentru examinarea de care mesic, iar tun esantion va f trims la laborator | Pregatires produsuilui a examen de laberstor ingriirea | —\ 60 olerd un pahar cu apa sa si clateasca gura tterioara a | ~s0 storg mucozititle de po fala si barbie pacientului E se indeparteaza tavija renala si sortul - se asaz pacientul in pozitie comoda foaia de ‘observatic Notarea in | 8 DE STIUT: daca apare senzatia de greald si varstura, se indicd respiratie profunda sav Se face anestezia faringslui cu solutie de cocain 2% F ~ sonda poate ajunge in lavings, apate reflexul de tuse, hiperemia fejel apoi Jianoza - se relrage sonda = sonda se poate infunda cu resturi alimentare - se indeparteaz’ prin insuflaie de er cu seringa ~ 88 pot produce bronhopneumanii de aspiratie SPALATURA VEZICII URINARE Prin spalatura vezi urinare se Injelege introducerea une! soluti medicamentoase prin sondé sau cateter ta veri: « terapeutic = Indepartarea exsudatelor patologics perefilor vezici Definitic