STUDIU DE CAZ

Spre exemplificare presupunem urmatoarele: o intreprindere de confectii

din bumbac prezinta cheltuielile generale de productie ale sectiei n
evolutie (Tabel 1). Productia medie este de 216.000 RON si productia standard
300.000 RON.
S.C. TITOMIX S.R.L.
Sectia Confectii din bumbac pentru imbracaminte
Situatia cheltuielilor generale de productie in evolutie
- RON
Tabel 1
Nr Specificati
.
e
crt

Anii

.
0

1996
2

1997
3

1998
4

120.000

180.000

1
Valoarea

00 productiei
Cheltuieli
I

fixe
12.620
din care:
salarii

Media
1999
5
250.00

2000
6
315.00

7
216.00

215.000 0

13.085

15.555

20.495

22.213

16.794

8.800
3.520

10.500
4.200

14.000
5.600

15.100
6.040

11.380
4.552

TESA
sectie
accesoriile
salariilor
TESA (asig
soc,
sanatate,
somaj, risc,

8.500
3.400.

etc.)
amortizare

II

a utilajelor 665
- alte chelt

705

780

815

975

788

fixe
Chelt

60

75

80

98

74

55

variabile
23.800
din care:
- cheltuieli

24.815

26.000

31.745

33.600

27.992

cu
intretinerea
si
functionare
a utilajelor
-en

8.700

9.200

9.800

14.500

15.300

11.500

electrica
-alte

15.000

15.500

16.000

17.000

18.000

16.300

cheltuieli
variabile
100
115
200
245
300
192
TOTAL:
36.420
37.900
41.555 52.240 55.813 44.786
Tinandu-se seama de datele de mai sus modalitatea de determinare a
cheltuielilor presupune:
-pentru cheltuielile fixe s-a elaborat si bugetul cheltuielilor generale de
productie (tabelul 2)
S.C. TITOMIX S.R.L.
Sectia Confectii din bumbac pentru imbracaminte
Situatia cheltuielilor generale de productie
- RON Tabel 2
Nr.Crt. Specificatie

Chelt

Cheltuieli standard

0
0
I

1
Valoarea productiei
Cgheltuieli fixe din care:
- salarii TESA sectie
- accesorii la salarii
- amortizare
- alte cheltuieli fixe
Cheltuieli variabile din

II

care:
cheltuieli

III
IV
V

per precedenta
2
216.000
16.794
11.380
4.552
788
74

3
300.000
16.794
11.380
4.552
788
74

27.992

36.188

11.500
16.300
192
44.786

14.130
21.825
233
52.982

intretinere

utilaje
- energie electrica
- alte cheltuieli variabile
TOTAL :
Cota
chelt
gen
ale

administratiei
18.800
20.400
TOTAL GENERAL :
63.586
73.382
Bugetul de cheltuieli redat n tabelul 2 este sinteza indicatorilor pe sectii,

ateliere, etc. in functie de conditiile concrete din fiecare intreprindere. Bugetul

cheltuielilor generale de administratie si desfacere are aceeasi metodologie
prezentata in tabelul 1 (bugetul cheltuielilor generale de productie). Presupunem
ca totalul cheltuielilor medii de administratie sunt de 215.000 RON,
iar cheltuielile standard sunt de 280.000 RON. Se va proceda la repartizarea
acestor cheltuieli generale de administratie in functie de valoarea productiei pe
total societate.
Organizarea contabilitatii costurilor in metoda standard-cost se poare
realiza prin una din variantele:
-

metoda standard-cost partial;

metoda standard-cost unic;

metoda standard-cost dublu.

Metoda standard-cost partial presupune inregistrarea costurilor partiale in

contul Productie (analitic locuri de cheltuieli) si in cadrul acestora pe articole
de calculatie (materiale, manopera, cheltuieli regie, etc.).
Contul Productie va avea in debit cheltuielile efective, in credit
costurile standard ale produselor obtinute si la finele lunii productia neterminata
la costul standard.
La finele perioadei de gestiune, produsele finite, productia neterminata
evaluata la costuri standard vor fi comparate cu cheltuielile efective ale
productiei, diferenta reprezentand abatere de la costul standard ce se
inregistreaza in Abateri de la costul standard (analitic pe articole de calculatie;
in debit avem depasirile si in credit, economiile).
Abaterile vor fi inregistrate apoi in contul de Profit si pierdere.
Metoda standard-cost unic.
In cazul aplicarii acestei variante de calcul, contul Productie se va
debita cu materiale consumate, manopera, cheltuieli de regie la costuri standard
si se vor credita cu costurile standard aferente produselor obtinute.
Soldul exprima costul standard al productiei neterminate.
Metoda standard-cost dublu.
Metoda standard-cost dublu presupune inregistrarea consumurilor si
decontarea acestora atat la nivelulcosturilor efective cat si la nivelul costurilor
standard.
Contul utilizat este Cont de compensare standard utilizat numai in cazul
acestei metode.
Depasirile sau economiile apar sub forma unor indici de eficienta si nu
sub forma de abateri.
Astfel, presupunem in urma calculelor ca dispunem de urmatoarele date
(si vom calcula dupa metoda standard-cost partial) :
Situatia cheltuielilor efective si standard, abaterile inregistrate

- RON
Tabelul 3
Nr

Specificatie

Consumuri

Abateri
La

cost

crt.
La cost efectiv standard
0
1
2
3
1.
Materiale
56.800
57.500
2.
Manopera
20.700
18.300
3.
Cheltuieli regie 11.226
9.800
TOTAL :
88.726
85.600
Se vor inregistra in contabilitate consumurile efective:
921/materiale

4
- 700
+ 2.400
+ 1.426
+ 3.126

901 / 56.800 RON

Cheltuielile activitatii

Decontari interne

de baza

privind cheltuielie

921/manopera

901 / 20.700 RON

Cheltuielile activitatii

Decontari interne

de baza

privind cheltuielie

921/cheltuieli regie

901/11.226 RON

Cheltuielile activitatii

Decontari interne

de baza

privind cheltuielie

Se va inregistra costul standard al productiei:

931

901 / 85.600

Costul productiei obtinute

Cheltuielile activitatii de baza

/ materiale

manopera
regie

57.500

18.300
9.800

Decontarea productiei la costurile standard

902

921 / 85.600

Decontari interne privind Cheltuielile activitatii de baza

productia obtinuta

materiale
manopera

57.500
18.300

regie

9.800

Inregistrarea abaterilor de la costurile standard:

921/materiale

Cheltuielie activitatii

903 /

Decontari interne privind

de baza

diferenta de pret

903/manopera

Decontari interne privind

921/manopera 2.400 RON

Cheltuielile activitatii

diferenta de pret
903/regie

700 RON

de baza
=

921/regie

Decontari interne privind

1.426 RON

Cheltuielile activitatii

diferenta de pret

de baza

Decontarea productiei obtinute la costuri efective:

901

Decontari interne

931/

88.726 RON

Costul productiei obtinute

privind cheltuielile
/materiale

56.800

manopera

20.700

regie

11.226

Inregistrarea abaterilor aferente productiei obtinute:

903/material

Decontari interne privind

931/

700 RON

Costul productiei obtinute

diferenta de pret
931/manoper

Costul productiei obtinute

903/

2.400 RON

Decontari interne privind

diferenta de pret

931/regie

Costul productiei obtinute

903/

1.426 RON

Decontari interne privind

diferenta de pret

Inregistrarile de mai sus se regasesc pe conturi, in schema de mai jos:

921 /Materiale

C
3

1)
4)
D

56.800
700
921 /Manopera

1)

20.700

57.500
C

3)
18.300
4)
2.400
921 /Cheltuieli de regie

3
1)

11.226

3)

9.800
4

4)
D
5)
D
2)
D

1.426

901/
88.726

C
1)
1)
1)

56.800
20.700
11.226

931/Materiale
57.500

C
5)
6)

56.800
700

931/Manopera

C
5

2)
6)
D

18.300
2.400

20.700

931/Regie

C
5

2)
6)
D

9.800
1.426
903/Materiale

11.226
C
4

6)
D
4)

700

700

931/Manopera
2.400

C
6 2.400

)
D

903/Regie

C
6

4)
D
3)

CONCLUZII

1.426

1.426

902/

85.600

SI

2)

85.600

PROPUNERI

PRIVIND

ORGANIZAREA

CONTABILITATII MANAGERIALE
Reflectarea fidel a realitatii economico-financiare si a consecintelor sale
sociale, umane, institutionale sunt atributele definitorii ale contabilitatii, pentru
perfectionarea careia se bat, se lupta si muncesc astazi cei mai redutabili
specialisti in stiinta conturilor.
Preocupati de standarde, de convergenta, de reflectarea contabila a realitatii,
profesionistii contabili se preocupa in fapt de economie, de institutii, de oameni.
Este poate, cea mai frumoasa parte a profesiei contabile. Este unul din motivele
pentru care Uniunea Europeana a luat in considerare oportunitatea recunoasterii
profesiei contabile la nivel european. In fata provocarilor europene,
contabilitatea romaneasca nu putea sa ramana pasiva si fara reflexe. Ea s-a
adaptat proceselor de normalizare, armonizare si convergenta, atat prin

intermediul unor institutii nationale, cat si prin actiunea organismelor ce

reprezinta profesia contabila.
Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor
Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS) si cu Directivele contabile europene,
care armonizeaza regulile si principiile de referinta cu privire la elaborarea
situatiilor financiare anuale ale institutiilor publice, reprezinta una dintre cele
mai curajoase provocari pentru mediul administrativ.
Exista o terminologie-cheie care a invaluit lumea europeana dezvolta si toate
marile puteri economice ale lumii, dar pe care noi abia le descifram, cum ar fi:
Principiile Contabile General Acceptate in Statele Unite US GAAP .
Standardele Internationale de Raportare Financiara IFRS. Standarde de
Contabilitate pentru Sectorul Public IPSAS.

BIBLIOGRAFIE
1.

C. Caraiani, M. Dumitrana, Contabilitate si control de gestiune, Ed.

InfoMega, Bucuresti, 2004

2.

Gh. Fatacean, Contabilitate manageriala, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca,

2009

3.

I. Ionascu, Control de gestiune, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

4.

O. Calin, Gh. Carstea, Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor,

Ed. Genicod, Bucuresti, 2002

5. http://www.scribd.com