Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Laborator Iluminat

    Uploaded by

    Viorel Marian Postolache
    15 views29 pages
    iluminat

    Original Title

    laborator iluminat

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    iluminat

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views29 pages

    Laborator Iluminat

    Uploaded by

    Viorel Marian Postolache
    iluminat

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 29
    Fronded exauy tze2ut3e ees une nzqued os eTTMNARSeT teuoyoS puTTEMID TnfesuoW"y FiuEAe no egnoere zos FTBex BA eg (0 ‘OTROPTD FHINIpEO wATO ~ FIOe TOA os eguredy e_se0y -ouTUTH. exEINSyU ep TrOre PUTATOD EE wngoeze TOA BE 6 ETTIHUTUTEZep BO Tezase eTesoDeT _INSpE ep TOT wequrede oTtoTastzpsoereo Té etTndTs EuTmZeRep Toa eg (q ereogdooor T& yrsym ep eTeqerede eotsyUep “tT Toa os $8 paeanDere oTNGer; oo UMOGOS BOTTTTOA wa Og (2 seTereos yaTnPeaucm sezvanoexe nzqnez -z sexerony szeoots nzgued [nate ease Fe TFONT weredeouy op eauyery se4unwe ogse feguow nzqued Trq ~eeuodsex Taguepnsg “puoyos dnp ToT TINsPZeT BeuTpNATADBICD BT Th YMsyE op ToTegerede w ereBeTe BaDeT0D ET RLeTeT ws eIEITTTQuSTOd ser paBeooy “Peyuom nzqued epundspx ea ere TE ereseost etesered ~e 76 opesueunsascy oTutEd uy vy sreo TrqesuOdsez 3uepngs un ‘er ~eTONT ervoots nzaued Boas wa Thuepnas ep Pdns® exeosts *y ‘FO[yapIONT Werenqooye nequed TrypCemooeE -g *eererony eonpuoe. exec oTZ0UDTD FONT euosred TozzAR no Teme suTndTueE Ts BA PATR00dser worezoNT YT Brezer os oo Tofequredy “preongoeze 0 80 vererONT ep uTETAs Pegesede um yoyu wrndyuen zon nx yTiuepnss TosBroqeT UI °C FFeomy os uu soseroqey UT “y *OTROWDTP FOTNEpeD THpFODe yIPZ TnFOqBrOGET Teprpd w nus exeZoNT ep eutEr3e oueTqord eanostp B ‘TTzPLONT Bor “BINS"ISeP ep THOCT TeyrEd B sTuTed |xe8 eT NU TOTT{UePN|g “TrouNE TH4BaTINOSs woTUMES ep eTomIOT TS STROEPTP FUTNIPEO eTTTAEOTpUT puygcedses ‘waeurrdtnsty ‘wareqdware sreqredmes 0 30. a FEUED = nag ‘zogerogeT ep ToTOWEsZord TEEINSZrEep TndeT, UI *¢ *xoTHTpFoNy woredeouy nzaued TrATz0d “STP HP OT OTRONPTP TaTeuosred eo yUTd eeoz eT SOT PUNO Ts zoaeE “OWT UF egueReTES PETYOUT ereoTND ep oTeseTEY PoErqUT ‘egnzpassd STFTMOCT WT eTeuTey undep Tey Triuepnys ‘zoqesoqET UT *z tie 7, *SBUFTATOSEP pow uy FS exeTxgaur prez oTeqo wT .eoes BA we FrYZONT wT TOTTAuepNaS “PUI ep BEves sut4 tA roa a ‘FIvasimp Tavarwmoose conductoarelor 1 cablurilor de legdturd, a céror lungime va fi potrivitd cu amplasarea aparatajelor. 4) Paulitele se vor stringe astfel ca si asigure un bun contact 91 s& nu permitd desfacerea legdturii in timpul lucrarii. Totodatd stringorea nu trebuis 64 duck 1a distrugerea filetului. *) Aparatele de adsuré vor fi potrivite 1s faceputul lucrd- rit pe scara cea aai mare, pentru a na le deteriora. De asenenea, Feostatele vor avea cursorul pe pozitia ce indick Tezistenta ne- cesark. £) Se vor veriti: i._multe ori legdturil, 3. Le sfirgitul luordrii studentul responsabil va preda a- peratajol priait. 4, La lucrare studen}ii se vor prozenta pregatiti ca par - fea teoreticd a lucrdrii. Inainte de a s¢ fncepe lucrarea, studen- ¥ii vor fi chestionati agupra continutului ef. Necunoagterea lu - erdrii atrage dupd eine eliainarea studentului de la lucrarea rac- pectiva. Programul unei gedinte de laboravor va f1 uradtorul: ~ shestionarea supra cunostinjalor priving lucrarea da la~ ‘veratory ~ executia, 94 verificarea aontajglni; ~ desfisurarea lucrérit propriu-zises ~ tntoomirea referatulud; ~ avizerea referatului de citre cadrul didactic. C. Recomandiri pentru sf Misurdtorile trebuie astfel exacutate incit valoares auté 24 fie afectatd de o ercare cit uai micd asd ds valoarea a- Geviratd. Pentru aceasta se va acorda o aare atentie apazazelor de adsord ce vor fi alese. Aparatele de adsurd pot sé contind una sau mai multe scdri de lucru. MAsurdtoarea va incepe cu pozitia Somutatorulai de scars pe pozitia scdrii celei na! aari. In cursnl sfectddrii mdsurdtorilor, scaza se va aicgora sreptat, ascfel ca acol indicator 4 indice o deviatié unghiulard aaxind. In feiul ac Cesta adrinea determinatd va avea 2 sroare de citize ainind, Tree bute amintit o& ercares aparstula: ‘icticaté prin auaiizul clased da precizie) se refer’ 1a ezoarsa sivd ce 0 poate aves apara~ ‘ul poutru indicatia aayiad a scalsi, In zslul acesta, chiar dacd szoqpmm TaTez uy egyre vA RAyQoedsex wavOTOO “TTIPUTENTT STTTOTeA nzzued ‘nTduere oq *eTBOTOO Ter4 Bepeasrd TOA os eTeQey UT TereTee ‘Uy fegsaat> es oxeo OMTIpE exeDeTs nIUed ‘Boece og “zOTesep wereroNTszé BT yoRT os BS WZse0" no verTATNUUT wo PUTUIN ‘(THTNserede EqUezsuOD) precE ©p Tnro;ows ep ogeg0eze TI ¥ YET ToTeRerede eTTThwoTpUT o6x3 oe etoqes uy *zoTyzoapmneye vorenaceze wT PiuTnim nzqueg i cypaTT# no anzgasrd ease Tnerede oreo UE Thewo Uy ypuTTRo Uy TMT wouTF my sd yrnderdne ec ye roqeoypsy [now yoop ‘teTeOe ehurerdne of zeTnoTpuedred pos os Tata ‘WO Teselou e480 ‘erew Feu 4T9 sTzZyoerd © no Tayo weand eB nzgveg Bt'zF= oottzote F = coy + —S2. = % sttes | * WRATAETOI oTwOTS Oo no ABZnDere BF vereosymnG ~ FE Foem* *] Gotd= ST*os6's Te *)64'9=STto-6a exgut pIre os pur aepe verectes Toor + x 6'9 = gol pandsezos FMyTZTATP 69 OD VraospresyR > x/Stto = oT * ot = 6358 PIBOG PASeOOe Od 9D “UE 08 00 Rantosqe woreorE * 4 oT = em ®T epundsezos ea TunTzTA “FP ep COT ep ¥IvoR OTIT ease PaTsOTOs wreDs yronzzz] \SFEATOTSE Lorwogymeye Yasweoe BT gnoeZ v-s eTBOTe 0 -(orcu TER 3TOu ¥eTHTGFUN erEseTep o FaNDeFe Toe HO RAresqo es) TUNTZTATD 69 WOTPUT HO Ts oTIT wswoS od AETTTTAN one gurede Tévtooy (STET aad sort ‘eres =7) yataeter emeoze 0 no seanoore v-s eTeoFyMEyE- Toog YS =S*149 TH x76*H= S*T-9 exsUy BITE os PaEZpAOpE voreOTEA ‘pont “PATD 9 -ROTOTE Tagereds pusO 4: sopery sts ea cyan oeqe verwore Tosp ‘g5'T ease TIT brEDS OXSE0TOr Os PUTO TeTEDE ‘Tag duo eT yaTguTer wereoze ‘C*T oxe0 veuTO gzonzauy :STELTOTEE “FUNTSTATD 9 BIBI TOAROTpUT TnoR Te Ctr eTEpoerd ep waETo ‘FONTSTATP COT ep ETeOS exe nagournT un ITE tetduere storeoapE “Wu puyayar vagenty egvod 9g nzonT aeeoy -zoavorpat qurnow ® pxET ~ BTGBUN UT4eTAeP ep epUTdep Vo eDeTecep *creE waTeCS Tz eRLOd oz TSonpByE o FT e0uz eguod ss oo BATAeTex BeXvore ZoTT IPOS ¥ BITE ~ 9x9 oxesytran o-zaupad *yunq ogee ToTNgETEde ¥ oTZTOOR ep YeETO In prima coloand se va. trece numirnl de diviziani citite la fiecare, nisuritoare; in coloaka ‘g dous' 's¢ ‘va"trece’ cons! ta aca = lei, iar tn coloans a treia-flusizares.°* *°° - In coloane e doua,: constanta scalei s¢ trece o singuré data, la inseputul seriei de v2lori-care se citest’ pe aceeagi scald;dack se schimbA scala pentru o nouk serie de citiri, noua constanté.a scaled se va sorie @ singuré dati in dreptul prined indicatii md- suraté din noua serie. Coloana.a treia s¢ completeazi dup& terminarea tuturor aA~ surdtorilor, multiplicindu-se intre ele valorile scrise in primele ous coloane. Qbservatie. Dack.constanta scaled are valori, supraunitare aultiple de lo (10, loo,...), deci inmultirile sint foarte ugor de executat, cele trei coloane pot fi inlocuite prin ma singuré,ul- tina. Dac& tns& constanta are alte valori: 2; 2,53.4) 5.-- saa 0,1; 0,01; 0,01... , este preferabild folosirea color trei coloa~ ne, pentru a nu diviza atenjia experimentatorulus intre efectua ~ rea propriu isi a cifirilor 94 efectuarea inmulfirilor. D. Recomandir’ pentru efectuarsa referatulas 1) Referatal asupre unei lucréri se intocmeste de fiecare student personal, pe coli de hirtie de format a4. Colilor li se lagi o margine liber’ de 2,5 cm pentru notarea observatiilor. 2) Referatul va cuprinde: = Nusele st:dentului, oumdral de ordine 9i data efectudril lucririie ~ Meme lncréril gi chestiuntle ce se studiazA in lucrare. = Lista aparatajului folosit. = Schema (sau schemaie) electric’. = Datele objinute experimental. ~ Prelucrarea datelor (caloule, representari grafice). = Conclusii asupra datelor prelucrate. 3). Datele obtinute experimental vor f1 introduse in tabele 4). Curbele gi graficele cerute prin lucrare se vor executa pe hivtie ailinetricd. Foraatul hirties va fi de reguld 46 (048 x 105 an”), Pe flecars axi sé inseamni (fn dreaptajos gi stinga sus) simbolul adrimii reprezentate 91 prescurtarea onitayii de ndsari - “(T'STZ) Feqmo = este op # enaed © ep TeSe pox Zs inasex Tey yammo od oTze of FE zoqeqound weaeayrofem wo TorzseteyouNd exUyIe PROTINOD FERNS O wo prvesers Tasemered Fop soteo wiuepuedep pautzerder 90 wamno tances ven se UT “TningexeauemTredre yethearesqo gedvos oe exvs ‘exzoTa 7 eaxe Trpamnazed nes extato ep froze Urad-potydxe es adez ysp0y °2 8 T etranayz uy eo esndstp gute to nnuzyuCD ofzez3 un od BrS ~ RATE 08 na eTeauoMTredxe eaep eartzender 0 stexoms (g spree ‘cS a9 eqmno enop © 0p Tete ervoaprundsezcn oTe> ‘o no ntduexe op eazaoy Tz =n8 oamme Touyad exvoapsundseron stesouné ‘eqmmo ynop paurzesdes ee oryexs FezTo2o Ty Yow i(v u[duexe ep) umes Teereoe no eaon zos om eteauemsedre eqmns yeun pundsezo exes etezomnd eqnoy, “@rvatytwteetotatetcto) stdurs eotryemoe8 eumes mpd oysers Sy orem JOA as PTeaueNTZedre sT¥O od osnutigo eTocs pAveTCOUT erequeZeadeg - 2-Stz Ba0eTOS ereanezsadeg- -7-Stz Lie S6l_ OB) Bh ey Gi OR OR pon oe 0 an Ln) I a ‘(@*85) oxe od wzoaseow ZSTETEGOETS SOS SONTSWE STEN BAGS WE Tore Té esemnspe zoTesound ete ‘OP OUIMT WRIT FOX GG -WE soteround wezequesesdex e7 @ CURIE) Coottoot*ostortcz ep ntétaTnm) STTQeOTTTAMEpT zoe oT YB ore od op eToround wo Tezase eBsTe vA es Tyxp0e Thaed Ro¥pory-Tnoyses orsuy ouyq Feu 430 ypuTadno ye warn aTouy Tez “Ae ouTIyE.o-m9 sdeouy-wa wasneoy -ézez vt ep pdeouT ys esEoE vo egeoou/ease Re Teréue9 Gr “ere od-acezp vera of etizeoG ; “seTequno sexis0TOE WT Te a9 wozeanoexe VT 2748" spou0s 973 $2 vo Teraey Bere es oTzeI Uy ogesuezerder soTTTTEE eTT TPG (¢ =i6o) -l- 9) De multe ori, pentru comparatie pe acelagi grafic aldturi de‘ curbs’ adsurat 4 curb& calcalats: pe daze unei legi de variatie ‘cunoscutd. Curse caloulaté se traseaz’ insk prin puncte’ (ae aleg valori pentru una @intre airiai; valorile corespunsitoare pentri’ Sealata seaulting in calcul). Representares punctelor aflate pe curba caloulata se face fin acelagi mod ca pentru curbele experimentale, ou decsebirea c& pentru notarea punctelor nu se utilizeazd semnele de la 7).ci puncte (+) executate discret astfel incit la trasarea carbei a - costes aint acoperite sf nu se mai cbsérva. lo) Dacd pe grafic apar familii de ourbe, lingd fiecare curb se trece valoarea caracteristicd a parametrului necesar pen- tru identificare. z 4 pentru calculul ero: 7 Defini fits a) Mésurdtori de egald greutate, sint misurdtorile efectua- te fn aceleagi conditii, adic& de acelasi operator 9i cu aceleasi Ainstrumente gi metode, de acelagi numir de ori si deci comparabile intre ele, avind acelagi grad de siguranji relativi. >) Heart: reprezinté diferenta 4 =Mj-Mi dintre doud valori earecare (Mj gi Mi) luate dintr-o serie de valori care reprezinta fesultatul adsuririi de n ori a unei aceleiagi ndriai. 6) Ecart maxim reprezint& diferenta A. =Myo.-My;, dintre valorile maxind gi miniad resultate din cele a sdsurdrii. 4) Valoarea_adeviratd: nu se poate determina in cadrul mi- suritorilor, fa na poate fi cunoscutd. @) Yaloarea cea mai probabild: este m&rimea considerata justi. Dispunind de un gir do n valori diferite H,...-My » ob- finute din msurarea unei aceleiagi airimi fn cadrul unor masurd- tori de egald greutate, se considerd drept valoarea dea mai proba~ Ddld a acolei mdrimi media aritmetic’ a vaelorilor rezultate din cele misurdtoris £ - Ga z 1, 5, 5, 5, qotemy tos) f° amps? teoereoep 42 agoep Trem yeu aqme M9 eataetex pxore eonpozazy tngerede “y no saoder.uy Ty yore trot = WA UT BO UBEOsTS waeBeCY ~ fe op paeaneee OuTIEW SOTTO nay ~ Tor Porosse eyes Fy FINTORgN WorworS Yo FwacuS SyNaeTL *yOTNgRTede TeTeOs opm "4-43 = °9 teqee Tnawrede goTpUy O oD BANTOSQE weTeorE "TaTTA surede vqeoe op pawoypUT PETXeM worBoTeA NIQUEd ¥c'T =) aTa0ed ~wer 243 BATSUTeT eTeoT® © soNpOT HT TNyBTede YO yUMBOSTT OD vovo's'T Fé T yseTD op ogurede ysBezTTTAN os ZOSNTOGET UT ‘yoTRgerede w eTzzoerTd Bp wseqo wprd Toate wT gerede ep dya un eT ep Presta “RINeyU ep eT ~oqurede ¥ opjonzysuoo op TTunpsoegreduy oserez¥p es 99 eTTZO7e anys ToRTIOOTES DUD GuTedE op prowe Hes) STesueusysay TOTS (zy 1B yuyrem woreoTes o: teera =pe e4uereqo, eatespdep wpxem [ngreop ‘oTeuoT{deore eTernaea eznec zoun n¥s ‘s0ezcouy eernspm ep Teposom ‘ogeTZerep ZoTeycemmzysuy ‘yatnzoguredo Totiuerweu PATTORep oTeO UT ‘oTVINS~U op sOTT TIE edo oqeqegtnzex guys reaeTOSOIS yroxe Wwe Tresers (TE THOT wINgeT PNP TOTy Tose worwOTsTEPTO (T “Fg Bre ~ FeUOS OF Ap Ioedser woavOTpanegE ForuBTeTOs BosvOTwA GUS UpIuOw ‘De Bezseoe Hoe 1090 4xeSe TUM B ‘TrOFe Teun wouTIpM DIAUed yeTE pe (- nes +) yreotzedns egtuyr yautzerder - sPlmesetoy (2 . [s] eamecosd wy To paemyzdxe Tx evod Tum PATRUTOI veTFOTE W eine [gee en puso ‘EETSETOT CEES op yuroz ans Té 1 t in] = [Pz] t08P nH - RE Cx) -Py 53 gage TTR ‘GFVETS op yur0s qns ep eyvod ec wereory 1PlUsTeTOS ATU MTT = yu WaTWMTE © youBotydep nm ye ErsEDe BO BT TpTOD No ‘yTTqUaoTS JES veo worwOTRA Te TUpTEM Tou BoreIMsyU UTP yAeRTNZeT veTeCTEA exauyp umes Té ompayE Uy wiuerextp yAUTsezior INTOOTE (7 -ts “um Z> Ty, EE a . — De aceea, pentru a limita cit mai malt ercares de aparat trebuie ales aparatul cu clasa de precizie cea mai bund, iar pene tro aceeasi clasi de precizie si se aleagi aparatul (respectiv scala acestuia) pentru cage acul indicator are o deviatie maxiné 1a acea misurdtoares h3) exori personale (sau subjective): int erorile datori- te sabservatorului. Diferd de 1a operator la operator sau la ace~ lagi operator in functie de oboseald, dispozitie etc, Aceste erori nu g@ pot cuncaste; bs) erord exterioare: sint erorile ce apar datorité in - fluentet mediuloi exterior (temperatura etc.). De asenenca sint greu de lust in caloule, b5) dac& erorile, indiferent de ce fel, se produc identic ori de cite ori se repeté misuritoarea tn aceleasi conditii, aces— tea se nunesc erori sistenatice gi de reguli. urmiresc o anuaitd lege pistrind aceeagi mirine i acelasi semn. Ble pot f1 cunoscute, evaluate gi @liminate prin corectii potrivite. h6) Cind erorile sint datorate unui complex de cauze, pyodue intimplitor in mirime gi sens, dar la on numér mare de ai - surdtori ele se compenseazé gi se supun unor legi de calcul mate - matic, se numesc erori accidentale. Suma erorilor accidentale in - tecun nundr de mdsurdtori facute asupra aceletasi airini trebu s& tind’ 1a zero, odatd cu cresterea nomérului de masurdtori ¢ ~ fectua Rroares accidentel peste f1 la rindul ei: Sroare accidentald real (fj) 94 reprezintaé diferenya dintre valoarea adevirata necunoscutd (Z) 91 valorile rezultate din risurdtoare (My) sOyat-m. Bate necesar ca FE, oo; a4 ercare accidentald reziduald (v,), ce reprezintd di- ferenta dintre valoarea cea mai probabild (ii) gi valorile rezulte~ te din adsuritoare (1,) euysH- a. SRE tet Fz)" TeThETOI op AEP egue FOYaeIipC oOTpew woleOy (6a . = = y Trai Fantosqe efeotes uy exent eTenprzex sot TTS SPOT VOTER (oq "SOS TEU STUPE ws 9d BOOS ‘poTaONSTI -Troxe &. yoTsemstze UTD ~ 8 eypen poTpe ‘we H yrraeqord FE wan vexeopes p37 g o= trz-nx o= Om zz mes = oCue o=2Cn-k ‘paso Founge _aUTTdepuy o: a cwrore = CK DZ nes wrore = 2%4z raed OTM FEM TOTO Teporew wzorTOD “URCTTRT POTS TOU Lopes we EPOTE egymna eee Uy 4ezTOAZeD wauearoduy eareoz wots Froaysnaga Toagng {uapEes Uy eseNssejze ToT ~SFOTCASTaRT WUE vo eovs oes wood” oxeo ‘TrOsgmsyE Top ITE Jou Tnxpeo Uy egecyuregep TUTIyU Teun w YTTGeQOId Tex vOD BerTOT ~ BA ‘eemeg ez2yo ep paEroquTe ‘TOTTIOIe FOTFONy wzoswoy soarartd ~ OPUS PUTTS OTF TIvTer ‘endo sues US onTaE Tep ToTM Trore ef eres caeduoo sues un-zouy oupind Fé TreE Troze erede g0d soerwoep ‘ests ~ POTE Fumes wunvepyo; sure a oO = Az Th O =z eTITiETEE +o = Taz vo wousuess op resscer oseq -a- “ue Recultatul unei misuritori se pate scrie sub cna din fore mele: Modul de ut: exenplificat fn cadrul lucririi 2, pentra un caz destul de frec - vent. Atageze_ ereozor: exe: o@ exertttan ep tnuetd upp esuntizod - niont ep aTiSeye weTe (wm Treedpouy e74 ceryae0p ep etsouns uy ot Batwnuw o vr serze 5¢ 3 Sap eivgosdnn ho ereled Graeed ope uuetde wSeayTHe peeeS a *(92@ reTTTQOM ‘Ther - od ‘uesez) ofxetzex upad exedgour uy sourmmt tnxmtz spuTz3 00 ‘ogoortpay eTesime ep 7 4t0 ‘g0ertp pom UT - ectz—ntadord estes “Ms op ATRB SVUTUNTT O388 eFeZTTTIN ep THTeTd UTP round up cereupEnTT ep xotT MTs ~Ta P yung sgreoz — egentmrozpmm o Ff (azz! ap TaurTd -Serqq3 naqued eTpow voreoyes)‘ouzom ep-aeOTPUT wervoTeA eased ereCpEDTy Dp UTpeH Testa un sundnserd wrseeoy “e4uUSENTT soToTPHE ete cTind Teo ets BS NFOUT ep eATZoze eTTINUBTS yo ese gUeZzoduT -reseDeE Tz TB 0G yoTU 78 eaTTwer oje0d es ou veredpouT paves uy puXOsTun OTEUTENTT 0 FO AEP O90F * ge NIONT OP aTa0eZ0 TOTTINGETT wv ores “etd vswototpnf ~ ‘exts guys weassow yoep nes tgunyanty ep zotyznd “foo v exeseTd wswotorpnf ux nec puymrtzuoo we tphueazoduy oxen ep eage oredyouy o-rauy TTxyUFMMTT E oFAUTIBA OD THINDOE Boresseomny ‘eTeINZ00ATYTE oUeTepTSUOD ep HRBIOTD esse eT4Tz0d Zoro w ‘aeuTE “OTT ep tandzoo op oye Feu TpuNE Um Padope os Tro exTnE TEE sToO “ep Boece op ‘yoTmouoDs TS euneepgog exes Ox eTinTos pasrsoy YceTeztTTan ep ynTaUETA wrdnswep egTnaTrasTp roy; esis zoun Voresetd upd TtqeztTeer ease nzonT asese ‘oyuyeR ezepeA ep round Tid *aexeptsuoo eedpous ep Todt nzawed ourou ep yynzEAsrd eTp ~s™ vomorm op odeorde Tem 330 waepoz0g Te Téeoeow ataeuTrosde ety ‘BS OTUTTTTAN ep TnUeTd UTP esound eTegtrextp UT werEUpENTT azouT SgemeTdwe [erase ots Re FUFMMT ep eTesIns ED TecCDCM e2g0 ‘ered “HOUT o-TgUy Foypsundsezoo qeNFUNTT UH BZTTeET os e nzaUEg “HOFENT OP eTosmDe op ier "rojseoe eTitzod ep etfouns uy puytres vo ‘oe eIeTTTTIN ep Tor etd UTP etesound o4v03 uy yéeoeoe ease nu vozetTENTT ‘auaTEnTy ep Fandzoo othe teu nes Thun egequoM guys epuN exedgouy o-z9uy SEpOMpOITET -r op: ORR TARARNTT © epierrea ep IEpoN TaTpNaS ~~ [twa worexony -6t- 16 = Tluminarea dati de sur nunegte gomponen~ le proprin-zise ‘$M _Girectd » iluminirit (By) dar iluminarea datorata reflexiilor Savanulud, peretilor.eto., se. nuneste com eflectataé a tlo- ainkzit GF). a * { Rezultd dluainerea totald tntr-un punct _. h Bem +k, — Q dluminare pe care o putem mdsura cu ajutorul lumetrulai. Pentru a urairi felul cum contribute iluminarea reflectaté le Subundtatixea nivelului de iluminare 91 a umifoymitatii aces - teia in planul util, fn cadrul lucrdrii mdsurdtorile se vor face Sntr-o camerd fotometrick vopsita pe pereti 91 tavan in negru aat. Totodat&, peretii 1 tavanul se pot colora an alb prin desfigura~ rea unor perdele de culoare alba’. In felul acesta se pot face ad surdtori ale iluminirilor totale 91 ale ilumindrilor directs. Prin diferente se poate cbjine componenta reflectaté. Decarsce Ziecare din persti este prevdzut cu o perdea proprie, s@ poate determina felol cum contribuie fiecare suprafayd reflectanté la adrimea com ponentei reflectate a Slumindrii. II, Pema lucr&rii Se va deternina iluminarea totald, directa si. reflectaté in foarte multe puncte dintr-o incipere, prin mésurdtori. Se vor de- termina coeficientii de uniformitate pe planul de atilizare si pe planul de-lucru pentru cazurile in care componenta. ref-ectaté ea~ te sero (pereti negri) gi diferits’ de aarc, (pereyi. alb:). ‘IIT- Modul de _loera ” phudiul variatied iluminaria se va executa in camera ioto~ met#ick in leborator. Plenut de utilizare se va dési la 0,85 = de la pardoseald (indlfiaea mesei de lucra), iar planul ezectiv de lucru va fi masa care se afl& in camera. Pe plafon se gdsesc donk corpuri de iluminat CGA220, dispuse simctric fata de axele canerei. In planal pardoselii se gisesc repere pentru ounctele in care se va mdsure ilominarea (oa in figura 1). Shane e+ tsns eadeezp UT - paoexyp wececrmmty ‘ene eSuTAS. By eoers oe yreaoa woreutumTy "T B=MSss TEP Se Tf i /! etescond ogeun 8D ZOTFTUFT ETAOSSTEATT PT AETIE TRpOE yactzecd we opm he EE PI} 43 4 73 Up eo covs Ya op TrweTEnTT BueD scTso vores "ETRA03 BereUTMOTT Tf PIE ee eres ed ueTd teeteoe ad NTIOSTE os ed TroTeA-TeTeser eTTINTUS ~O @Q¥Os UT PloeITP BEIENTUNTT EUTETeLsp es eaesoe THTer aT “sT4unsts PHOU PIeBeOe UT Paredes es Z ET T BT op eTTTis. edo 3& woretd 7& Tiezed ed ep Bate eTeTepred PIMsETET es (¢ “(eTegommd esos Uy TrozpmerE sez es) OTIT Breos eT geanoere TS (T-Str WTP) wneeter srticos eo Trredes “ST TP werd um od nyzosUy es eanuTigo TerseP eTtcospmsTR Tz svereatunty Se-npuyanspm ‘exezTTT4N ep [noeTs uy Fe cedex ;nreoey eTeoTaren od ‘yreauozyzo eT4pz0d ET OT TA0eTBOROT ETNTSO Prese es (T 1TESaSE pEEOpODON SEX CP THpOE ETE 6S esecyiyau CETTE wT Uta 4) Se determin’ pentra fiecare nod iluminarea reflectata, prin difererti. 5) Se determing ilumingrea medie in planul de atilizare pen tru casol cind componenta reflectaté existé (pereti albi) ~Bigq- 6) Se determing coeficientul de unifomitate C= = a ilusindrii pe planul de utilizare cind componenta reflectata existd. 7) Se determin iluminarea medie in planul de utilizare pen tra cazal cind componenta reflectaté este nuld (pereti nogri) - Bae ql wd) Se determind coeficientul de untfommitate Cl = = a dluminieii pe planul de utilizare pentru cazul cind componente reflectata este nuold. 9) Se compara coeficientii C, si C} si se fac aprecieri asu- pra contributied componentei reflectate. Pentru @ studia modul de variatie a iluminirii in planul e- fectiy de lucru se procedeazi astfelt 1) Se fixeazi pozitia planului efectiv de lucru (aasa din tnckpere). 2) Se determing iluminirile totelA, direct si reflectat& pentra toate punctele marcate pe masd. Pe nasi existé un caroiaj gi punctele marcate se aflé pe conturul mesei gi in nodurile re- yelei teasate Pentro aceasta se procedeaz’ fn mod analog ca pentru planol dé utilizare. 3) Se determin’ coeficientii de uniformitate Cys = (oind componenta reflectata exista) 94 i ops Ein (osna componenta reflectaté nu exist’) Rex 4) Se compar& C, cu Ch gi se fac aprecieri asupra contribu- ‘$jiei componentei reflectate. 1 ’ v (z) b 2 Ty = Ty atacedser ‘Fesoo%gety stemros qne otz08 eavod os (t) erteTor po pasesgo 96 u7Gh 7a) ataoedses Cette) saomd ep tooezed ep zymu un ep eundetp eA os eascor tore Br + 7 8 6 no ‘escort FEERUTENT ET4uTreA wuTErOLeD wa o: ———_& TFEEIONT Weer ‘Ig, “TRTATUT PawOTe “asuCo = @ ET{oerT ed esrne Puysetdep FS HB FRINUBTd BTS EZ0d BXTZ puTraSBd ‘ataoedser rT $(006 ¥I 0 FT oP TwoTeA UT Fe 9 wo Nzazed) g yny cnaound [namf uy were putaox té as ehuesetp pxtz peTcased (2 fO8T OB eAsBeDy-eAZBaeuCD exert + 8Rd ss Be guos™y atqvedser : a Be guos™y ; Teste Bo qeseoom case 7 ata ~edeea *@ Tayuaun no TTrpoTE NX “WIT wyietzea Trym w nzqueg, A seameptan 1) & SU58 egesunue T3eT ynop steo Té WON. ) a) — ee, \ sey @ 200: > y P x fey4uTer sp BzBp oase (T*STz) (H) temetd oy setze g gound umera0y g purortaound ysime © op BRUD PaDeTTP vorexpunTT ‘sound 76 FUFWNT ep wee exUTp FesmescTp Tnaesy -Rd no Teroy4{zodord sreauy yzeprea‘gound UMNI9Uy Eurostaocnd ysans © OP FAD RROGIT woreUTNTT 1TOIURIETP FOINGETSHT WEST + Lye, aust 11) “erpAuos T-00 wheresd Uy eteurow Fo pure ep weer exautp suntusun Tasuayaon mo Terovhredesd 309777 F2eTuwa *aoumd um - rauy pusos ~Round yore © epeyayp pyoortp eereutunty :FOTRENETEOS USES] — 'TerT;omog05 eTe eTeqUeMEPENI TSeT yop oTeo Teauempzedre voTzyrea goa es FzEIONT TouweoR THzpED TT ‘GreoMpOrTET +r = ne ed sound 91 unde By = const. reprezintd ilusinarea directa pentru unghiul @= 0% reapectiv B = const. 91 reprezintd iluninarea directé pe tra distanja {= 1a. Se observd of pereghile -ds-valora (3, ,0,), respectiv Gy) pot fi foarte usor considerate ca adsurdtori indivecte pentra By Fespectiv B, (deoarece cunoseind pe By gi © (8, 94 fy) ce poate agor calcula B (8,). Ca girurile de date (3, ,0,) respectiv (By) 4) se pot deter - aina By, respectiv 8), aplicind teoria celor aai mici pitrate, astfel: a) pentru yr Broarea care se face la o adsurdtoare este: Ws EE, = Bycos oy - ay @) Rate necesar ca S vi = win., deci aw EcBycos 0, - 8)? = ain. (ty Derivind in raport cu B,, rezulta: E(Byeos 0, - By)cos 0, = 0 3) ae E(Byeen*@, ~ Bycos 0) = 0 6") gi % : 23, cos oO . © Ecos%, >) pentra z, Broares care se f2ce la o mSsuriloare este: 2 RRs a- (7) 1 ‘ Bate necemar ce Zvi = nin., deci (a) R, 24 - Bp? = ain, (ar) oe Derivind in raport co B,, rezultar JnTeMTpEOD TyZeT weTeOTs Tren egsorgum os PUTO FUFENT ep Tess worerty nzyued TTATzod-z vu naBew exvoTno no stedoa TeoTszea noweg *T *@ Bam2Tz Uy yp os FiTYOS FoT-O w THgETede ezTT TAN BA os S587 SP TOPOM “IIT aw i ails Tones z OTTIOSyIMSZ= gyRe no ‘TOTS Fee says (Tras waxy Tore nzaued) got 2 =}g atqoedaex *(tyqetzRa = @ me nwo nzgued) oot gH =03 etoareoder ayo np “Trhenaze ereque nzamed e exe geeren Tee a) Te \e = = WPABTOT no eoFABIgET TTpem eTTIore wayuZeZep j0d on a] ve Tee - = Jn ataoodeer ‘Tg - Fe sooMg=ta = tereoggms “WU erwoeTz wT ONZE es 00 TT FOTO waTEIERED 0d es YO “Tasex TOTSeT FEAPOTSTAA BIdnse yaosroo Tea Te is "esROTTTTeA 2UTB OTTSET *(7)z= =°g ataoedsez tt (9)s = °g eTeqmno uzostum poeraET ‘7 atzoedser @ TOT ¥ supcjen erBoety usgued Tezuewysedxe eqvuturesep exound pong +17 ‘Wg apgoedder *q ‘Fy exound ep ettyoozed yezuezerdox Ue-8 eso od eoTzer9 TSeeTeoe od euBT, TOA oO eqms e28007 oe = °% ataoedeer te 9 sooky = °y aovsTavtes pupsttran (7)z = Ps Te (e)s = =°g egetnoteo etoqmno wer, 20d os Tg té By ottzotea pryosomg +. (et) By Puan (06) e _ 0 = +e (6) ees ona wrZ => 3 Ole ne Fig.2 3. positii pentru fixarea sursei de lumind cind se urndres- te verificarea legit pétratului distanyei. 4, asi orizontald plasaté 1a baza paneului. 5. lometru (5-a celula fotoelectricé; 5-b galvanomc irul e- talonat in lucei). Pentru a anula componerta reflectaté a ilumindrii, aparatul este plasat intr-o incdpere vopsité in negru mat; din acelagi no- tiv este necesar ca pe timpul elabordrii lucrdrii studentii sd fie imbricati in halate de culoarefinchisd. + Bursa de lumind va fi un bec mat care are aproximatiy ace - agi intensitate luminoasé in toate directiile. Acs Neriticarea legii cosinusului. Se va proceda astfeli i. Se fixwazd sursa iumind (becul aat) pe pozitia @=0% 2. Se fixeazd pozitie celulet fotoelectrice catZel ca sa sh se afle pe verticala dusi din filamentul decului pe masa +. 3. Ss alimenteazd sursa de lumind de la o surs4 ou tensiunea constant $1 la valoarea nominal. 4, Be modificd pozitia sursei de luming din lo tn 1° si se noteaz& in tabelul 1 de fiecare data, valoarea ilumindrii ad- surate (a) <2 oot = Oo | Joyserdxe nrogn(e Ho *~ATHENUTBOD BeSeT Z¥oTT ~ya0a ¥-0 uno TnpoE Toep ‘ye wouprpE yreToorde os TE CS) poTgemy = yo eTpew Vervore yUTEXeZep es (TT) ETSETOT PUSZTITAN “IT ‘Ia g oaing «19 *¢ TuTegws wrVcasTdwoo ss t6 (6 TyFuN TéeTeOe azaued T THTOGTA y8 z TaToqes UTP FEAWUTUNTT STITT eTesueTertp) (¢) ETAeTer PUTT “yrt9n eremogu ezeootz nzqued | Fa eTtzoze-yuTmrexep og “oT eet +paetnoTes wamo powra “Uy JxpmMsyu upId equat4qe eTTToTeA wNo THTes YzwTOeTde og °6 *(pgound upsd esery ta os eqimo) = (9)ze°s eqmmo (eg) TnoTser? od yreeswra og +g 14 VA 2 ToTeqey, +e Toteqes uy cera os Te cooly = =°g EQeTNOTSS Gano nrgued egounNd Basgyo yUTMTeREP eg *Z Ng yuyuresep of (9) eTietex puyzTrTan “9 ‘ervoTIeRUE eTTTOAgMsyE UPI egnutigo sTegound ege03 RReZON oe Th FITTUUSAMOD PIeOS O ET 6 ‘E OXF Op Wogsts UM (OY FBUICT) POTTACUTTTM eTATTY ed RrBORETS oS °C - 1, Pozifia celulei fotoelectrice rimine in pozitia fixata « terior. z - een ae “2, Be fixeasd surge de lumind becul mat) pe pozitia (=o, 3- Se alimenteasi sursa'de lumind’de lao sursd cu tensiune constantd 31 1a valoarea nominal a 5 de lomind. 5 ~ -&. Se modified pozitia sursei de lumind din 20 om tn 20 cm aceeasi directie gi se noteacd in tabelul 4 dé fiecare data, vale Fea iluminirii adsurate. Tabelol & 5.-Se traseazd pe birtie ailimetricd (format 46) on sis ten de axe By 2 1a 0 scard convenabild gi se noteazd toate punctele o $inute prin mdsurdtorile anterioare. &, Utdlizind relatia (lo) se determing 3). i. 7, Se determing citeva puncte pentru curba calculaté 3,5 z #4 se treo in tabelul 5. Tabelul 5 {2 [m] 08 2,6 0,8 le 1,2 1,4 | ®, Led a | 8. Se traseazi pe graficul (3,/) curba B trasa prin puncte). 9. Se apreciazd felul cum valorile obtinute prin adsurdcd Ambrack curba calculata. oN le. Se determina qrorile vy, Jpontra Ziecare sdsurare utili- (2) (ourba se va ee en rea li. Utilisind relatia (11) se determin’ ercarea media pétra tied a, gi se apreciazd mdrinea ei, deci modul cum soe veritt eat legea pitratului distantei, cu ajatorul relatiei a3) ‘VFeaeze Texopreyuy uy youd s}unue u-x20t preexts OF “ ‘jauT@regep Tze BZBemm @ sourmr antz texgo Te ‘yar ep wesng c yore © RT 2703 vfazeadtis no yxodex ‘UT RTTQelTTseu oe BR wezerine yexgo v ‘zg oxep ~Tyoeep o ggeoTaousd aqme “TrqTsesoe youd umz; -ay ‘Texezs stexezed uy synosome g efizeTzex op pueTOTZe00 no *yazemny “Tp 00zz0d ‘yqTe vosdon one 478d0a o980 Texeze Te roprequy eTesereg “eqapdepuy 40d 02 oxeo Sxegstue Rnop UTP 3Tn5 “TqsucO 9380 w2se08 ‘TnTNIzeMMEMMT ToIOTIExUT UT TneeDTe erTurEd oF ‘@ nasmeg *(T *8TZ) RreOSEM os BOUTIN, aNTZ TexyO Te tosrns nes yeD “TENTT ep TnTnézoo eTTMTsUeUTP sToep szeu TwU 4THU (x 7) coTZeIET Tstyoweyp no voyxeze wmroz op sureév un e186 Thrseruemy “TRESueMRT nee ‘DRReRS TMOTEIWEGUT oTmytasuoo TE exemnsye ep TuAt2tz0deTG *BATZOSTGO PDOZeD © TBOTOE ‘Ba OS BOUTUMT TNTMXNTZ verErnBEE nIsued TTaprONT TarpEO UT “UFUMT PI STTqTSues e;erede arez TRSES oP 4Uounzieuy 2dexp oBesoToz exes - GATIOeTIO epozey — 7 is . ‘woTe3e esms Tem epmdsexoo wan ares exnuyp ‘eluwatmT gnop ezyut eplezeduos op sUeunIyBuy 4dexp TnTyD0 oBeBOTOs srEO — SATSDSTGUE SpOTen — “Sz ROTZTSUTO eB eTazemoZ0z Uy Sremnszu ep eTepozeR ne - Sxeomporsey *T ¢ i SSeTETT op ATNOTOS TE 692° oze os etn =nqer Tez. 400 5 =m vo 4 Considerind intr-un. punct A de pe suprafata_intericar’ a sferei o suprafata infinit mid, dS, acaste va prini de la sure un flux lusinoe af emis fn unghinl solid'infinit mio d 2 ; flea ‘luminos reflectat de suprafata 43 va fi agp. = pay intru reflexia este perfect difuzd, locul geometric al virfurilor vect rilor intensitate luminoas# emisé de suprefata a3 este o sferk (1egea lui Lambert), de diametru ay Ht. w © parte din fluxul luminosrefiectat de suprafata dS cade ia punotul ¥, determinind 1luminarea acestuia; valoarea iluninér va fi i. Alaecon 6 dy. (2) In basa relatiilor .evidente cca dla= diy ooux f? Q) @ = 2B cosce relatia (2)se sorie ty = (4) 1 ae sau, inlocuind relatia (1) ih relatie (4) dz, = Pah, ead, (5) B= 4u* fiind suprafata sferei, Se-observi of iluninarea in pur ‘tal P este independent. de pozitia punctului A pe afer’ gi a pur tului § fn interiorul sferei. Prin ummare, iluminarea toteli a punotului P este a -[Pad-p $. (6) Intrueft 91 positia punotului ? a fost arbitrari, expres: (6) repreinté tluminarea oricdrui punct aflat pe suprefate inte Picard a sferei, datoratd flucului luminos al sursei, , care « veflectat odati pe peretit Iumenmot#ului. . °e eamkts ‘UTP Feueyos mrozWOD Fesme w GIEZUEUTTE ep TnitnorTo paeertTees se oreo pénp ‘;ezede uy gUTUMT ep Berns sonpoTIUy of * ‘HEonT 8p THPOR ‘IIT BU;UNTF ep dxoo phon Te sourNT Tnzwowepuer EUTUZeRED eA es *z syesmné © exes “SOUTTe op BounTeueS PUTTZ N (sueoBerONTZ Gy feateDBésuBCTy pAizeT) FOTUNT ep gems o nriued (n )z=g eqano worpts es TRE iT Ser *Ir 5 FaTAIIOURNT STIBOTPUT ep eTounz uy *(oT) eTsET ~ex NO woe eF0d oF NIzeMUOMMT ep esNETiuOD PUTUNT |p TesIMe Te SouywaT Tmxn[z ‘nxzemRnT un prweTessUT es J TnsouNd ut PoE smosomo sree SOUTUNT XNTZ Ter"O Te ‘uoTeZe Rene o PUTZTTTIn ‘wutwepzos nzzued BSUpO FUTUIeep os nIz0mUeMT yFONUe UA noued ¥ ErEELEHOD (°T) : "Greg eTt08 68 (8) eTieTer “JnTnz3 ewremT eRUBBUCO PITTZ FE ord ay aS ah, BUTR OR std Bo Te3des op vuveE sncy! se onmm (8) + Freoonase Fond: +E d+ So darvestaets “5 . ose BTB}03 wereuTMTT *(g Tuzcmd UT TE Toop) Texeze whezerGne ad sp yound ereoety uy 4TOuy Tez3ee ‘a;uTZUT BT Byoder oF ‘TnBescsz a $s: . rerpe (Sd wad } exsernoctar os oreo U! (9) TeTseTex Tuxo;nfe no eTnoTeo ezv0d os Ss tnt ‘wareoTey “tered zoqseow w °y yrequemptdns_ STEUTEMTT © PUTEIE,ep *Thazed ox 3" 9p Tzex wayzd ydep stu Gf sourmnt quxntz ‘tasezs Tthexed- od ‘equctmrexep TrzguTmmTy =e ‘guTunT e| ‘Fearne eth qZ0d up szoder uy “Tehwepuedepuy exeq ur * $4 soupmt xnTz_un -0}7ue-ereo- ‘gut Trans WNOW © eTnET;SUOs Texezs THhexed. ‘teTxeTzex UTERO Np ) a -cce “Ths 03 ton “= 34 ‘Leb. Se modifiod tensinnes dealt mentare a limpii, oitindu-se -eim tan indicatiile voltmetrului-¥ gi Tummetrului ? , Valorile-citite gi fluml luminos al sursei Pf oa evlat. cu mlatia (lo) se trece intr-un tabel ea mai jos: - ‘Tabelul ' Pige2. Af~ eutotrensfor=t Y-rolt- T ; metru; 3 - syraé de luming; | | Observati 1 = Inmensetray ? = luxaetra, la. Se traseas’ intr—un grefie curba y= (0) gi se comen teasi alura curbei obtinute. 2.e. Corpul de iluminat al cfrui randament urmeasi si fie d terminat, se echipeas’ ou lampa probataé la punctul 1 gi se introd ce in lunenmetra, Schema de alimentare a linpii rimine aceeasi dix figura 2.. 2.b. Se alimenteas% lampa ou tensiune variabild gi se deter. mind flumul luminos in mod aseminitor ou cel indicat la punctul 1 Valorile oitite gi flurul luminos al corpului de tluminat, $,, se {nseriu intr-un tabel oa mai jos: Qbservatie: Dackse ia precautiu nea ca valorile tensiunii U, pent: care se fac aisurktorile, s fie aeclensi stit le incsroarsa surse oft gi 2 corpului de iluminat, doud fabele pot fi contopite intr-uml singur. 2.0, Curba @ = £(U) se traseasd pe ecelasi grafic# de la punotal 1.9. 2.4. Se calouleas& pentru oiteva valori ale lui U randamen corpulud de iluninet ou sjutprul relaties Tabelul 2 E Feit a ie 1 -—- loo, ay @ gi D thing valorile uate din eurbele respective pentru aceeas valoare lui U. Se traseasé curba = f(U) gi se conenteazd alura curbet obtinute, Ww) rwoses, TTe#e BT sonpex os ZoTTzgUTWMTT wozestTEBe *("T) geeouTUNT Reser TE -weqUT euraresep 98 7 He Reve BTergo EynosomosU wNOp -w TS (BS -nosouns ° gssouTunT e:ea;euequy o nO ‘uoTele wEm) RUTUNT ep ssme RROP Sp OREUTMTT 3uye ehezerdns ynop ete zo puTUdnsacz I (e) + 2mls 8 romse (Y= f goog t, «z) # Bike F yesz BaTnzer °t ‘giueurmny yéuooce ne egenapre (z Te T) eezezdns ynop poug nxyue *shorexdne: ath Jexscow vereurmTT Atz0edsex ‘orxeTzex ep TnyUSTOTIOOD yuIe E TSG (t) opm tg a Pe FTejueuTuNT wTiuTex syzzemoy0z UTP esfeomms “gt T 6 ‘exmEsNzTp soezz06 UTE eloserGns poRd *(Tehozecine v oraTse “203 9p eT40exTP ep yueZeZTPUT RAUeRHUOO STs BS eioBUTMT) esmuznzTE y00zz0d ohezusins ets ys eTNGsr; BredmoD os 0D eTohererdne ~ uP fopeansyTe ots ye TS UUSTHUTE extATad eT: BE for npozy ~BoTHO Téeecoe ogre YB eTngex; RreduOD OB creo oTesezecdne - 7 9p oF 9S, _or¢¢ unwrure ep STZ RS oTnger; yxeduoo os exeD ZoTehoseadns eTelaeutmnt - ~uemo {$1 ep goTu Tew ereoze o ne vroeads eqeod TnTyDo waseoe TnTey UT *egnuTM CT UTInd Teo ofz BT augdepe oT; Re eTngery ‘erhereduoo ep esuteur - qTiee YSTTTAtpuCO exTUTTdepur eTngex: Pex ~ exde :0er00 cows vognd w naive ‘oTSBe nu nes 30S ejecta ROBP eThuuTxords YInywep no wToerde peur exe0d oseueHS TaTYOO © T Tete FSeTeow op eotzyouoz0s TuTzYM ynop exeduoo eywod nu ToOTU TeseuS? oP 38 RoTryew0,03 sEpzyE oO ‘SansyU eye0d nu oBeTOMO TnTYOO ‘eretToe=ae najued opstoMo TnTyO0 exfeRoTOS everBoEp “RaT}OSTGNE EPOIoE oO eree SOUOTFUNT TTIRITSUSTUT B STEINSEE ep unyporg—remMyT wposoR “THO 7) ——ae oat: eer, “ eopoaaE ws unyporg - TewWa[ TRIewo;os UOMTOS TION scope FMT op Testis S ceworyanT TIM TBUOTCT WOTOIUR ~TTe ae ~sce -%- Adaifind ef se realizeasi conditia cos @, = cos 02, reaul Teme gan S on" * rE @ the: Da 6 unde ex distante de la surse etalon la suprafata; Qu = distanta de 1a sursa de misurat la suprafata. Ti. Fone lucrérit Se va aigura intensitatea lumincas’ a unei limpi ou inear descent. Totodatd se va atudia variatia intensitayii lumincase tomviunes dv Glimentare pentru acseayi sure; III. Modul _de_luora Yotometrul subiectiv Lummer-Brodhun (fig.1) este fornat é 1, rigld gtadet& pe care se afld sursa etalon (Se), auraa « sdgurat (Sm) gi cubul fotometric (CP); 2, sursa etalon, Se; 3, suree de mdsurat Sn; 4, aubul fotometric, CF; 5. ghidaje pentru deplasaree pe tija gradatl. Cubml fotometrio (fig.2 2) compune dint = prigma perfect difuzanté ou doud fete la 45° (fig.2 c), notaté ou Py ~ oglinsile 6; gi 02 - sistemul de prisms Py gi Py of permit si treacd radiatii luminoase astfel: de la sursa etalon Se, la prisma Pye Aceasta lasi oA tre mmmai fasaicolul central de radiatii; (fig. 2b-1)s TeoTamepT yy fe-qez "Teqrz*9tz) oTzezTaed FB Texrueo ‘otostosEs RuoP zOTeO eTehuaxTENT yO FreToerde es eo yuTd ‘(zeToo uTzd plueuwEred wy putatad) FeTBtZ TART w-ep oFTzemoszoy TnTnqno eT4teod FretreA OS *h +(hx apacodsex ‘°x) grits of ep sTrTisoTpuT yreeso™ e3 78 yemsyu op TS uoTeZe Fesans OeTTT4TZ0d yswoxts os °C Ropes oH one

    You might also like