Professional Documents
Culture Documents
1. PREVEDERI GENERALE
Continut
Art.1
Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si tierea metalelor
cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc
n activittile de sudare si tiere a metalelor.
Scop
Art.2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare existente n cadrul acestor activitti, proprii celor patru componente ale
sistemului de munc texecutant -sarcina de munc - mijloace de productie - mediu de
munc)
Domeniu de aplicare
Art.3
Prezentele norme se aplic n toate unittile economice n care se desfsoar
activitt de sudare si tiere a metalelor, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social si de modul de organizare a acestora.
Art.4
(1) Prevederile prezentelor norme se aplic cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii;
(2) Pentru activittile nespecificate sau auxiliare activittii de sudare si tiere a
metalelor, desfsurate n unitti, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate n
anexa 1.
Revizuirea normelor
Art.5
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori este
necesar, ca urmare a schimbrilor de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel
national, al unit`tilor sau proceselor de munc.
2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR PROCEDEELOR DE SUDARE SI TIERE A
METALELOR
2.1. ncadrarea si repartizarea personalului la locul de munc
Art.6
(1) Lucrrile conform art.3 pot fi executate numai de persoane avnd vrsta
peste 18 ani, care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si care au fost
instruite din punct de vedere al securittii muncii si au calificarea necesar;
(2) Persoanele care nu sunt calificate n meseria de sudor sau nu au mplinit
vrsta de 18 ani pot fi admise la lucru n conditii normale ca ajutor de sudor numai sub
supravegherea direct a cadrelor calificate n aceste lucrri si numai dup nsusirea
instructajului de securitate a muncii.
Art.7
Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrrile indicate n art. 3, la care pot
aprea pericole specifice de accidentare, ca de exemplu: lucrri executate n spatii nchise
cu degajri puternice de cldur, lucrri asupra unor piese zincate acoperite cu plumb,
cadmiu, beriliu sau vopsite cu vopsele ce contin plumb. Prin spatii nchise se nleleg:
rezervoare, cazane, portbagaje, spatii dublu fund la vase, aparate din industria chimic,
puturi si similare. Prin lucrri cu degaji puternice de cldur se nteleg, de exemplu,
sudarea cu prenclzire a pieselor mari de font.
2.2. Instruirea personalului,
Art.8
Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze, n conformitate cu
prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii n vigoare.
2.3. Dotarea cu ectipament individual de protectie
Art.9
Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati s utilizeze echipamentul individual
de protectie adecvat conform "Normativulul cadru de acordare a echipamentului de
protectie".
Art.l0
Lucrrile de sudare se execut numai cu aprobarea conductorului procesului de
productie, dup cunoasterea documentatiei tehnice n legtur cu respectivele lucrri si
dup efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu
privire la securitatea muncii.
Art.11
nainte de nceperea lucrului, persoana nsrcinat cu supravegherea operatiilor
va verifica dac au fost luate toate msurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor si mbolnvirilor.
Art.12
La locurile de munc permanente se vor afisa n mod obligatoriu instructiunile de
folosire ale utilajului si indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88,
n vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile n nltime, dispozitive de
fixare, rotire si nclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea arztoarelor,
dispozitive pentru agtarea arztorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea
asigura o pozitie ct mai comod de lucru.
Art.13
Locurile de munc n care se execut lucrri de sudare pot fi permanente sau
temporare, fixe sau mobile. Locurile de munc fixe se organizeaz n ntreprinderile
existente, n ncperi special dotate sau n spatii deschise. Locurile de munc mobile se
organizeaz n ntreprinderile care se construiesc sau n ntreprinderile existente - la
efectuarea lucrrilor temporare de constructii-montaj si alte lucrri cu caracter temporar.
Art.14
Zona de lucru va fi ngrdit cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevzuti
cu tblite avertizoare.
Art.15
La efectuarea lucrrilor de sudare ntr-o ncpere n care se desfsoar si alte
activitti vor fi luate msuri care s exclud posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si
nocivi asupra lucrtorilor.
Art.16
(1) La locurile de munc unde exist pericolul de cdere de la nltime, nceperea
lucrului este permis numai dup atestarea scris c sudorul este apt din punct de vedere
medical s lucreze la nltime;
(2) Cnd lucrrile de sudare se execut la nltimi mai mari de 1 m, se vor folosi
schele rezistente, asigurate mpotriva incendiilor;
(3) Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de sigurant pentru prevenirea
cderii de la nltime, asigurate cu frnghie de elementele fixe ale constructiei;
(4) Este interzis stationarea si trecerea oricrei persoane n zona de lucru care
va fi semnalizat prin tblite avertizoare.
Art.17
n locurile de munc unde exist pericol de intoxicare cu diverse gaze sau
asfixiere, nceperea lucrrilor este permis numai dup ventilatia fortat a spatiului si
verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv.
Depozitare, manipulare, transport
Art.18
La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de acetilen,
depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta
prevederile normelor n vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul si folosirea
buteliilor sub presiune (PSI si ISCIR).
Amplasarea echipamentelor de munc
Art.19
La locul de munc al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de
comand manual (prghii, ntreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei
vor satisface cerintele de ordin ergonomic.
Art.20
Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu
acetilen, gaze combustibile, ap si cablurile de alimentare cu energie electric vor fi
protejate mpotriva actiunilor mecanice si termice.
Protectia mpotriva incendiilor si exploziilor
Art.21
(1) Locurile n care urmeaz a se executa lucrri de sudare sau tiere se vor
curti de materiale inflamabile;
(2) n cazul n care se sudeaz sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin
ardere produc gaze nocive, naintea nceperii operatiei respective, stratul de vopsea se va
ndeprta pe o ltime de cel putin 100 mm de fiecare parte, a tieturii sau custurii.
Art.22
Se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub
presiune.
Art.23
Pentru evitarea rsturnrii si deplasrii pieselor n timpul executrii lucrrilor de
sudare si tiere se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea
butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor n
timpul lucrului nu este permis.
Art.24
La executarea lucrrilor de sudare si tiere a metalelor n apropierea elementelor
de constructie combustibile (grinzi de lemn, pardoseal de lemn) se:vor lua msuri, pentru
prevenirea incendiilor, prin acoperirea acestora cu tabl sau plci de azbest si pregtirea
unor vase cu ap, stingtoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spum carbonic,
pentru stingerea unui eventual nceput de incendiu. Locul de munc si zonele nvecinate
periculoase vor rmne sub observatie atent pn cnd temperatura coboar n toate
punctele la valorile mediului ambiant.
Art.25
n spatiile si ncperile n care se prelucreaz sau se depoziteaz substante usor
inflamabile sau unde exist pericol de explozie, executarea lucrrilor de sudare si tiere a
metalelor nu este permis dect n cazul n care a fost nlturat n prealabil orice
posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie.
Art.26
Lucrrile de sudare la care poate s apar pericolul de incendiu sau explozie vor
fi executate numai dup ce au fost luate toate msurile pentru prevenirea acestora si se
vor face n baza unui program ntocmit de conductorul de sectie (sector), aprobat, de
conductorul tehnic al unittii si avizat de seful protectiei muncii. n acest program se vor
nscrie toate detaliile privind operatiile ce se vor executa si msurile de securitate a muncii.
Programul devine dispozitie de lucru si va fi semnat de luare la cunostint de persoanele
care efectueaz lucrrile si de cei care au sarcina de supraveghere si control. Msurile de
securitate a muncii care se impun a fi luate n astfel de cazuri sunt:
a) Sudorii, pe lng calificarea profesional, vor fi autorizati special pentru
aceste lucrri de ctre conducerea unittii, n baza verificrii cunostintelor asupra modului
de lucru si a msurilor de tehnica securittii;
b) Locul de munc va fi supravegheat tot timpul desfsurrii lucrrilor;
c) Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi n
spatii, de lucru prin msuri adecvate;
d) Se va asigura un grad de securitate sporit n apropierea locului de munc
(raza de actiune si amnuntele vor fi stabilite de conductorul procesului tehnologic) prin
oprirea aparatelor care contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa
perfect toate recipientete sub presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea
si montarea de flanse oarbe. Se vor introduce gaze protectoare mpotriva focului (bioxid de
carbon sau azot) n recipientele ce contin sau au continut substante usor inflamabile;
e) Se interzice accesul persoanelor a cror prezent nu este absolut necesar la
locul de munc;
f) Va fi pregtit o echip PSI precum si dispozitivele de stingere necesare;
g) Se va ndeprta ntreaga aparatur de sudare din ncperi, dup terminarea
lucrului.
Art.27
Combaterea incediului aprut n cadrul sau n apropierea unei instalatii electrice
de sudare aflat sub tensiune va ncepe numai dup ce instalatia respectiv a fost
deconectat si s-a primit confirmarea oral a efecturii acestei deconectri de ctre un
lucrtor specialist.
Art.28
(1) n cazul n care scnteile sau, stropii de metal topit mproscati pot produce
incendii sau explozii n ncperile aflate deasupra, lng sau dedesubtul locului de munc,
se vor lua msuri de izolare corespunztoare a acestor ncperi prin etansare, acoperirea
deschiderilor din ziduri, respectndu-se prevederile normelor PSI n vigoare;
(2) Dup terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariati nominalizati
ncperile unde se efectueaz lucrri de sudare timp de cel putin 8 ore, pentru a
prentmpina eventualele declansri de incendiu provocate de stropii de metal topit
mproscati.
Protectia mpotriva electrocutrii
Art.29
Echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta msurile de
protectie generale din standardele de conditii generale ale echipamentului electric pentru
masinile industriale (STAS 8138/83).
Art.30
(1) Prtile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla n interiorul unor
carcase. Deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea
unor chei, scule speciale, prin interblocri mecanice si/sau electrice ntre usile de acces si
ntreruptorul principal, n asa fel nct s nu fie posibil deschiderea fr deconectarea
ntreruptorului principal, sau, n cazul deschiderii usii, s se deconecteze ntreruptorul
principal (STAS 8138/83 si STAS 11051/1-84);
(2) Gradul minim de protectie care este asigurat de carcasele echipamentelor de
sudare va fi de minimum IP 2x (STAS 5325-79).
Art.31
Prtile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet
acoperite cu o izolatie care s reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate
fi solicitat n timpul functionrii si care s le protejeze mpotriva atingerilor accidentale.
Art.32
Pentru protectia mpotriva electrocutrii la atingerea electrodului sau a altei prti
a circuitului de sudare, instalatiile de sudare n curent alternativ vor fi prevzute cu un
dispozitiv care s ntrerup functionarea n gol a instalatiei.
Art.33
Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului
se va face numai cu utilizarea mnusilor de sudor, care vor fi complet uscate.
Art.34
Pentru protectia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect, datorat
tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protectie principal,
suplimentat prin legare la pxn2nt, sau prin legaXe la pmtnt, drept protectie principal,
suplimentat de utilizarea unui dispozitiv pentru protectia automat la curentii de defect
(PACD), n functie de protectia adoptat n respectiva unitate industrial.
Art.35
Legarea la pmnt sau la conductorul de nul se va executa n conformitate cu
prescriptiile n vigoare, conform STAS 12604/4-89.
Art.36
Instalatiile de sudare vor fi prevzute cu cel putin dou conductoare de protectie:
unul cuprins n cablul de alimentare legat la borna de protectie aflat lng bornele de
alimentare si al doilea prin care se leag vizibil la borna de legare la pmnt, protectie
aflat n exterior pe carcas si marcat vizibil cu simbolul grafic conform STAS 11200/1979.
Art.37
Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de
alimentare de la retea. Izolatia dintre cele dou circuite va rezista la o tensiune de
ncercare de 4.000 Vef - 50 Hz, aplicat timp de 1 minut ntre bornele de legare la retea si
bornele de sudare.
Art.38
Rezistenta de izolatie ntre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de
sudare va fi de minimum 2 M, msurarea fcndu-se cu un megohmetru.
Art.39
Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurat astfel nct s nu se desfac sau s
nu se roteasc atunci cnd mijloacele de prindere sunt strnse sau destrnse n mod
repetat. Verificarea fixrii se va face prin 10 strngeri si destrngeri ale unui conductor cu
sectiunea maxim si cu sectiunea minim specificat pentru borna respectiv.
Art.40
Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorat
este strict interzis. Starea izolatiei si a legturilor la priza de pmnt se va verifica de
fiecare dat, nainte de nceperea lucrului.
Art:41
Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comand se vor face
numai dup ntreruperea alimentrii cu energie electric, de ctre electricienii de
ntretinere instruiti si autorizati corespunztor.
Art.42
Pentru comanda de la distant a surselor pentru sudare si a echipamentelor
pentru sudare se vor utiliza tensiuni reduse.
Art.43
Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrrilor de sudare sub cerul liber, fr
acoperis.
Verificarea protectiei mpotriva electrocutrilor
Art.44
(1) Pentru mentinerea n conditii corespunztoare a echipamentelor de sudare se
vor efectua verificrile instalatiei astfel:
- instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din
documentatiile tehnice;
Standar
dul
STAS
268984
Conditii de
lucru
Locuri de
munc putin
periculoase
Locuri de
munc
periculoase
STAS
814387
Locuri de
munc putin
periculoase
Locuri de
munc
periculoase
si
nepericuloas
e
Locuri de
munc n
subteran
Tensiunea de
mers n gol
maxim
-80V valoare
efectiv
-113V valoarea
de vrf
-48V valoare
efectiv
-68V valoare de
vrf
-c.c.100V
-c.c cu
<10%: 100V
valoare medie
-c.c cu
>10%: 80V
valoare efectiv
-c.c. 80V
valoare efectiv
Observatii
STAS
1137085
STAS
12060
Locuri de
munc putin
periculoase
Locuri de
munc
periculoase
-113V valoare
de vrf
113V valoare
de vrf
100V
NOT:
(1) n categoria locurilor de munc periculoase si foarte periculoase se includ
conform STAS 8143-87, n afar de cazurile definite de STAS 8275-78, si urmtoarele
cazuri:
- locuri de munc nguste care au una din dimensiuni (lungime, lime sau
nlime) mai mic de 2 m;
- locuri de munc n care este necesar lucrul n poziie periculoas (n genunchi,
ntins sau sprijinit), prin care se produce un contact al corpului omenesc, mai ales al
trunchiului, cu piesele conductoare nvecinate;
- locuri de munc care sunt mrginite, total sau partial, de suprafete (piese)
conductoare si n care exist un pericol acut de atingere ntmptoare sau inevitabil a
acestora de ctre sudori;
- locuri de munc n care mbrcmintea de lucru se poate umezi si asrfel devine
conductoare;
- locuri de munc n care, datorit microclimatului, mbrcmintea de lucru se
umezeste de transpiraie, si prin aceasta devine conductoare;
(2) Factorul de ondulaie (valoare efectiv) se calculeaz conform STAS 8143-87
cu relaia: =100 k 2f - l %, n care kf este factorul de form, definit ca raport ntre valoarea
efectiv a tensiunii ondulate (U ef) si valoarea medie a tensiunii (U d), n voli: kf = Uef/Ud .
Condiii ale mediului de munc
Art. 57
Pentru ca radiaia termic s nu aib influen asupra sudorului se vor lua msuri
de diminuare a acesteia.
3.1. Sudarea cu arc electric
Art.58
n vederea diminurii la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers n gol,
care apare n mod obligatoriu pe electrod se vor lua msuri de prevenire a acestora. Astfel,
instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se va face n aa fel s se reduc
riscurile de socuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari dect tensiunea
de mers n gol.
Art.59
(1) Se vor lua msuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a
circuitului de sudare cu conductorul de protectie sau cu pmntul;
(2) Dac piesa de sudat este n mod intenionat racordat la conductorul de
protecie sau la pmnt, legtura va fi fcut ct mai direct, cu ajutorul unui cablu avnd
seciunea egal cu cea a cablului de retur. Se vor lua msuri de evitare a curenilor
vagabonzi de sudare. Nu se va efectua n mod intenionat conectarea piesei de sudat sau a
circuitului de sudare la conductorul de legare la pmnt al reelei de alimentare a sursei
pentru sudare sau cel a1 aparatului electric de conectare asociat sursei.
Art.60
(1) Pentru a evita contactele electrice ntre circuitul de sudare si elementele
conductoare strine de instalaie, situate n zona de lucru si pe care este posibil s fie pus
un portelectrod sau un cap pentru sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se
vor folosi mijloace de protecie ale acestora cum, ar fi: ecrane izolante, distanoare etc.;
(2) n cazul n care nu se pot aplica msurile de mai sus se vor stabili legturi
echidistante cu ajutorul unor cabluri izolate, avnd sectiunea corespunztoare, ntre piesa
de sudat si elementele conductoare strine de instalatia de sudare;
(3) Este interzis ca circuitul de sudare s vin n contact cu buteliile de gaz
protector, aflate n apropierea piesei de sudat.
Art.61
(1) La legtura electric ntre echipamentul de sudare si piesa de sudat este
strict interzis utilizarea unor elemente conductoare strine de izolaie (sine, evi, schele
etc.) dac acestea nu reprezint piesa de sudat nssi;
(2) Se vor lua toate msurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental
al circuitului de sudare cu conductorul de protectie sau cu pmntul;
(3) Dac piesele pentru sudat sunt amplasate pe o mas de sudare, cablurile de
retur si de legturi echipotentiale vor fi racordate la mas.
Art.62
n cazul n care doi sau mai muli sudori lucreaz aproape unii de alii si n mod
deosebit, pe aceiasi pies, vor fi luate msuri speciale n ce priveste racordarea surselor
pentru sudare la reteaua de alimentare si la piesa de sudat, n scopul eliminrii tensiunii de
mers n gol, ce poate s apar ntre doi portelectrozi sau ntre dou capete pentru sudare.
Art63
(1) Dac una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de
sub tensiune, ele vor fi deconectate att de la reeaua de alimentare ct si de 1a circuitul
de sudare comun pentru nlturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur;
(2) Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de ctre un
expert.
Art.64
(1) Dac se efectueaz lucrri de ntretinere sau reparare, echipamentul de
sudare va fi decuplat att pe partea de alimentare ct si pe partea de utilizare. Derogri de
la aceast conditie se vor face numai de ctre un expert;
(2) orice racordare n circuitul de sudare va fi efectuat nainte de punerea sub
tensiune a sursei pentru sudare.
Art.65
Dac sudorul i ntrerupe lucrul sau i prete postul de lucru, sursa pentru
sudare sau circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel nct instalaia s nu
poat fi pus n mod accidental n funciune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
Art.66
n cazul utilizrii unui aparat trifazat ce deserveste mai multe posturi de sudare
sau n cazul mai multor surse pentru aceeasi pies de sudat sau pentru piese
interconectate, sudorii vor lucra suficient de departe unii de altii si vor fi instruii s nu
ating niciodat simultan doi portelectrozi sau dau capete pentru sudare.
Art.67
Pentru instalarea i utilizarea echipamentelor pentru sudare cu arc electric se va
utiliza si STAS 13074-92.
3.1.1. Sudarea manual cu arc electric
Protecia mpotriva electrocutrii
Art.68
n timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi asezat sau agat de un suport
izolat, astfel nct s nu ating piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de
alimentare a circuitului de sudare. Se interzice categoric inerea portelectrodului sub bra,
pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp.
Art.69
Conductorii electrici, mobili folosii la racordarea la reea si cablurile pentru
alimentarea circuitului de sudare vor fi ferii mpotriva deteriorrii n timpul exploatrii si al
transportului si in mod special mpotriva contactului cu stropi de metal topit, precum si a
trecerii peste ei cu mijloacele de transport. Cablurile mobile vor fi uoare si foarte flexibile,
pstrndu-se n colaci cnd nu se execut operaia de sudare.
Art.70
La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaia deteriorat, n cazul
n care cablurile respective nu vor putea fi nlocuite imediat cele deteriorate vor fi reparate
imediat, prin ndeprtarea zonei deteriorate si realizarea unei mbinri n poriunea
respectiv. Izolarea cu band izolatoare a zonei reparate, nu este suficient si n consecin
este obligatorie folosirea bucelor de protecie din material izolant, care s acopere n
10
11
Art.82
La tierea cu arc-aer, vor fi luate msuri deosebite de protecia mpotriva
incendiilor.
3.1.3. Sudarea cu arc electric n mediu de gaz protector. Sudarea si tierea cu
plasm
Echipament individual de protecie
Art.83
(1). mbrcmintea sudorilor care efectueaz lucrri de sudare cu arc sub
protecie de gaze i a ajutoarelor acestora va fi deosebit de costumul sudorului care
execut lucrri de sudare cu arc electric, astfel hainele de protecie vor ndeplini
urmtoarele condiii:
- vor fi confecionate din material dens, tratat ignifug si cptuit;
- nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particulelor
incandescente nuntrul lor;
- se vor ncheia cu nasturi, de preferin prin spate i vor fi croite pn sus pe
gt;
- pentru sudarea cu arc WIG orurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate
peste haina de lucru (STAS 1784-87);
(2) Pentru protecia ochilor si a feei mpotriva rdiaiilor si stropilor de metal
topit, 1a sudarea cu arc si electrozi nvelii, sudorii vor folosi masca special cu casc
prevzut cu filtru de lumin;
(3) Alegerea sticlei filtrante pentru protecia ochilor se face n funcie de gazul
protector folosit (argon, heliu, hidrogen, bioxid de carbon) si de circuitul de sudare n asa
fel nct radiatiile ultraviolete i infraroii s fie absorbite.
Art.84
(1) n cazul sudrii cu arc MIG si MAG, din cauza curentului de sudare de valoare
mare utilizat, a radiaiilor puternice i a cldurii degajate, se vor lua msuri deosebite:
- se vor purta veste speciale de piele cu mneci sau oruri cu mneci i platc
detaabile, din piele, ncheiate pn sus pe gt;
- cnd prile interioare ale corpului sunt i ele expuse radiaiilor puternice
ultraviolete si infraroii, cum se ntmpl cnd se sudeazi ghemuit, n spaii mici sau alte
situaii se vor purta pantaloni din piele sau oruri speciale;
(2) Minile si antebraele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal
incandescent, ca si de cele provocate de radiatiile ultraviolete, prin mnui de piele
speciale cu manete lungi (STAS 1783-84);
(3) Arsurile la picioare, provocate de stropi sau curgeri de metal topit, vor fi
evitate prin purtarea de ncltminte (STAS 11276-89 si STAS 2259-80);
(4) Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau a labei piciorului, prin cderea sau
alunecarea pieselor grele de pe masa de sudur, nclmintea sudorului va fi de securitate
(cu bombeu ntrit);
(5) nclmintea sudorilor care lucreaz cu arc electric protejat n mediu de gaz
va fi electroizolant.
(6) n cazul n care ventilaia local nu este suficient si nici nu poate fi
mbuntit, cnd se sudeaz prin procedee MIG, cupru, aluminiu, magneziu si aliajele lor,
sau cnd exist pericolul; degajrii de vapori foarte toxici de plumb, cadmiu, sau beriliu se
va utiliza un aparat respirator cu aducie de aer sau independent (cu butelie).
Repartizarea sarcinii de munc
Art.85
La sudarea metalelor neferoase si a aliajelor lor se va lua n considerare
protejarea sudorilor si a personalului auxiliar care lucreaz n aceeai ncpere. n cazul
lucrrilor cu aliaje care conin beriliu si cadmiu, chiar dac se lucreaz n aer liber,
protecia cilor respiratorii este obligatorie.
Protecia mpotriva electrocutrilor si a degajrilor de gaze
Art.86
(1) nainte de nceperea lucrului, suprafeele metalului ce urmeaz a fi sudat vor
fi bine curate, pentru a reduce degajrile de fum i gaze i pentru a asigura condiii bune
de lucru. ndeprtarea prafului, grsimilor i a stratului de vopsea se va face folosind
substane adecvate. Curirea nu va fi nlocuit prin reglarea unui jet mai putemic de gaze.
12
Piesele vor fi uscate, fr urm de tricloretilen, pentru a se evita formarea de fosgen (gaz
extrem de toxic) n timpul sudrii;
(2) La sudarea metalelor neferoase nu se admite n nici un caz, degresarea
suprafeelor cu tricloretilen si dicloretilen.
Art.87
(1) Este interzis s se utilizeze substane pentru degresare (benzin,
tricloretilen) n ncperi n care se sudeaz;
(2) Dac acest lucru este absolut necesar se vor lua msuri care s
prentmpine pericolul de incendiu.
Art.88
La sudarea manual cu electrozi cu coninut de thoriu vor fi respectate normele
si prevederile n vigoare cu privire la lucrul cu substane radioactive si alte surse de radiaii
ionizante.
Art.89
Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecie, (asfixie prin nlocuirea
aerului sau diluarea oxigenului) se vor controla zilnic robinetele i joncunile buteliilor
(controlul etaneitii), iar n cazul lucrului pe schimburi, acesta se va face de dou ori pe
schimb, la nceputul sau dup pauza de mas si n cazul ntreruperii totale a lucrului.
Art.90
Pentru evitarea degajrilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor cura
perfect piesele de sudat pe o lime de 10-15 cm de aceste straturi (exemplu: rzuire,
sablare, periere, degresare etc.).
Art.91
Att la sudarea n mediu de gaz protector ct i la cea cu plasm, pentru
prevenirea degajrii de gaze toxice se va face curarea straturilor de acoperire, se vor
controla atent piesele de sudat, dac sunt perfect uscate i nu conin urme de degresant.
Art.92
n cazul prenclzirii generale sau locale a pieselor, se va asigura protecia
sudorului contra arsurilor. La sudarea pieselor cu gabarit mare, cnd sudorul se afl pe
pies sau n interiorul acesteia se va utiliza o platform care s izoleze sudorul contra
temperaturii ridicate a metalului nclzit.
Art.93
Este interzis a se depozita n atelierul de sudur recipiente ce conin degresani
halogenai. Este interzis sudrea n ncperile n care sunt depozitate recipiente cu
degresani halogenati.
Art.94
Amplasarea recipientelor butelie cu heliu si argon, n apropierea locurilor n care
se sudeaz este interzis pn la o distan de cel puin 5 m.
Echipament de munc
Art.95
Echipamentele de sudare utilizate n mediu de gaz protector si la tierea cu
plasm vor respecta condiiile impuse n prescripiile de electrosecuritate.
Art.96
(1) Instalaia pentru sudare si scutul de protecie vor fi ngrijite cu atenie, ele
fiind expuse unor temperaturi ridicate n timpul lucrului. Nu se admite nceperea lucrului
dac se constat sprturi, fisuri sau alte deteriorri ale instalaiei;
(2) Toate elementele sistemului de semnalizare vizual sau sonor, a instalaiilor
de sudare n mediu protector de gaz sau de tiere cu plasm vor fi n perfect stare, fiind
interzis exploatarea instalaiei cu defeciuni.
Art.97
Alimentarea cu gaz protector, la sudarea cu elecrozi cu coninut de thoriu, va fi
ntrerupt numai dup rcirea captului electrodului.
Art.98
La sudarea n mediu protector cu argon se vor respecta cu strictee distanele
minime dintre electrodul de wolfram si pies, n caz contrar se produce arderea rapid a
electrodului cu degajri de gaze nocive si radiatii deosebit de puternice.
Protecia mpotriva electrocutrii
Art.99
Atingerea sau lsarea din mn a echipamentului pentru sudare folosit la
sudarea n mediu protector de argon, att timp ct acesta se afl sub tensiunea de mers n
gol, este interzis. ntreruperea automat a circuitului are loc cteva secunde de la
stintgerea arcului electric. Instalaia va semnaliza ntreaga perioada da timp n care se afl
sub tensiunea de mers n gol.
Art.100 Dup pornirea instalaiei nu se permite accesul la prile componente ale
acesteia.
Art.101 La sudarea n mediu protector de argon si tierea cu plasm, furtunul de
alimentare cu ap de rcire a echipamentului pentru sudare va fi etan i bine racordat.
13
Ieirea apei din capul pentru sudare va fi controlabil iar n cazul opririi apei de rcire, se
va ntrerupe imediat sudarea/tierea si se va remedia defeciunea.
Art:102 Pentru instalaia de nclzire electric a gazului se vor folosi tensiuni de maxim
24 V. Pentru prevenirea arsurilor, instalaia va fi prevzut cu aprtori. Nu se admit
modificri, descompletri sau improvizaii.
Echipament de munc
Art.103 Echipamentul de sudare cu arc atom (n mediu protector de hidrogen) va fi
prevzut cu un dispozitiv care s asigure scoaterea automat a transformatorului din
circuit, la ntreruperea arcului electric.
Art.104 La terminarea lucrului se va verifica sistemul de ntrerupere automat a gazului.
Art.105 La sudarea n curent continuu, echipamentul pentru sudare va fi lsat din mn
numai dup oprirea convertizorului.
Mediu de munc
Art.106 Amplasarea posturilor de sudare n mediu protector de argon va exclude
posibilitatea de scurgere si ptrundere a gazului, n ncperile nvecinate i amplasate
dedesubt.
Tiere cu plasm
Art.107 La tierea cu plasm i n mod special la instalaiile cu arc transferat, vor fi luate
msuri pentru prevenirea accidentelor care pot fi generate de mproscrile cu metal topit.
Sudare cu plasm
Art.108 La sudarea cu plasm se vor utiliza urmtoarele mijloace individuale de
protectie:
-pentru protecia capului, ochilor i a cilor respiratorii se va utiliza masc tip
cagul de sudur cu sistem de aductie a aerului;
-pentru protecia membrelor superioare se vor utiliza mnecue din material
termorezistent i termoreflectant;
- pentru protecia umerilor si a prtii superioare a toracelui se va utiliza pelerin
din material termorezistent i termoreflectant;
- pentru protecia prii frontale a corpului se va utiliza sor cu pieptar din
material termorezistent i termoreflectant;
- pentru protecia membrelor inferioare se vor utiliza jambiere din material
termorezistent si termoreflectant
- pentru protecia mpotriva zgomotului se vor utiliza antifoanele si ctile
antizgomot.
3.1.4. Sudarea electric sub strat de flux
Art.109 nainte de nceperea lucrului, instalaia va fi controlat i, n mod special,
contactele circuitelor electrice, de asemenea, se va verifica cantitatea de flux din buncr.
Art.110 Pentru a evita aciunea radiaiilor emise, asupra lucrtorilor aflai n zona de
lucru, amorsarea arcului electric se va face numai dup acoperirea complet a zonei arcului
electric.
Instruire personal
Art.111 Pentru a nu fi expus la gazele si vaporii nocivi ce se degaj din zona de sudare,
sudorul va urmri procesul de lucru, stnd lateral fa de tractor. La sudarea
semimecanizat; sudorului i este interzis a sta aplecat deasupra instalaiei de sudare.
Art.112 Pentru a evita strbaterea arcului electric la suprafat se va urmri, n
permanen scurgerea fluxului din buncr. La constatarea unei anomalii n scurgerea
fluxului instalaia se va opri imediat.
Art.113 Nu se admite colectarea si utilizarea fluxului mprtiat pe pies fr o cernere
atent, care s rein corpii strini sau bucile de flux ars, care ar putea s obtureze
orificiile de curgere din buncr.
Art.114 Fluxul va fi manipulat cu atenie, pentru a mpiedica formarea de praf n
atmosfera nconjurtoare. nainte de folosire, fluxul recuperat va fi cernut. Praful va fi
14
15
16
ptrunderea unui gaz n circuitul celuilalt si invers. Robinetele vor fi fixate n mnerul
arztorului.
Art.141 La aprinderea arztorului se va deschide cu 1/4 de tur robinetul pentru oxigen,
apoi cel pentru acetilen (respectiv gazul combustibil), aprinznd imediat amestecul.
Flacra de lucru se regleaz apoi cu ajutorul celor dou robinete ale arztorului. Stingerea
se face nchiznd mai nti robinetul pentru acetilen iar dup stingerea flcrii, se nchide
si robinetul pentru oxigen.
Art.142 (1) La aprinderea aparatelor de tiat se va deschide cu 1/4 tur robinetul pentru
oxigen, de nclzire, apoi robinetul pentru acetilen, aprinzndu-se imediat amestecul
rezultat. Reglarea flcrii, respectiv a jetului de oxigen pentru tiere, se va face n functie
de grosimea materialului de tiat.
(2) La stingere se va nchide mai nti, robinetul pentru oxigenul de tiere, apoi
cel pentru acetilen si la urm cel pentru oxigenul de nclzire.
Art.143 La stingerea flcrii arztorului, pentru evitarea ntoarcerii flcrii; se interzice
consumarea acetilenei din generator.
3.3.2. Furtunurile de cauciuc
Art.144 Pentru lucrrile de sudare si tiere cu gaze se vor folosi numai furtunurile
produse special n acest scop, care vor satisface condiiile prevzute n STAS 8540-87. Se
interzice folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilen si invers, folosindu-se pentru
identificarea lor culori conventionale diferite conform STAS 8589-70 si STAS 297/1-88.
Art.145 Se interzice ca n timpul lucrului furtunurile s fie ncolcite sub picioare.
Art.146, Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grsime. Nu se admite s
se racordeze la furtun derivatii pentru alimentarea mai multor arztoare.
Art.147 Inainte de punerea n funciune, furtunurile vor fi purjate, probate sub presiune si
trecute printr-un vas cu ap pentru a se asigura c nu prezint pori sau crpturi. Numai
furtunurile pentru oxigen vor fi suflate cu oxigen.
Art.148 Folosirea furtunurilor defecte precum si nfurarea acestora cu band izolatoare
sau alte materiale nu sunt admise. Locurile defecte se vor nltura, iar poriunile separate
se vor mbina cu nipluri duble. Lungimea tronsonului de furtun va fi de minimum 5 m. Nu
se admite folosirea pentru mbinare a unor evi netede.
Art.149 Furtunurile de cauciuc pentru combustibili lichizi (petrol lampant, benzin),
ntrebuinate la tierea cu oxigen a metalelor, vor fi din material rezistent la produse
petroliere.
Art.150 Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai prin
coliere metalice, bine strnse, pentru a nu se desprinde sau a se produce scpri de gaze.
Controlul etaneitaii la furtunurile pentru acetilen se va face cu ap si spun.
Art.151 La supapele hidraulice de siguran, furtunurile se racordeaz ct mai strns fr
a se fixa cu coliere. La montare, furtunurile nu vor fi deformate, rsucite sau ndoite, ele
vor fi astfel plasate nct s fie ferite de scntei, stropiri de metal topit, de contactul cu
piese grele sau nclzite. Trecerea peste ele este interzis.
Art.152 Se interzice racordarea la reeaua de acetilen sau gaz a furtunurilor aparinnd
mai multor posturi, de sudare prin intermediul interpoziiilor de genul asa numitelor "furci".
3.3.3. Conducte pentru acetilen si oxigen
Art.153 La fabricarea, construirea, montarea conductelor pentru acetilen se vor
respecta normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si
depozitarea acetilenei.
Art.154 Toate conductele de gaze vor fi legate la pmnt. Conductele nu vor veni n
contact cu conductoare si cabluri electrice si se va pstra distana de 1 m fa de acestea.
Art.155 Se interzice folosirea focului deschis, la o distan mai mic de 3 m, fa de
conductele de acetilen si oxigen. Distana de la punctele de distribuie a gazului pn la
sursele de foc deschis va fi de cel putin 3 m.
17
18
Art.173 (1) Reductoarele de presiune vor fi verificate nainte de utilizare. Ele vor fi perfect
etane. Folosirea nu este permis dac:
- prezint urme de ulei sau grsimi;
- au garnituri de etanare defecte;
- au filetul piuliei olandeze de racordare defect;
- au manometrul de presiune defect sau lips;.
(2) Manometrele s aib sigiliul intact, poanson de verificare metrologic pe
sigiliu, pentru anul n curs. Se vor folosi numai manometre de construcie special care au
inscripia pe cadran OXIGEN, respectiv ACETILENA.
(3) Presiunile maxime admise vor fi marcate cu o linie rosie pe cadranul
manometrului
3.3.6. Recipiente si butetii
Art.174 Recipientele butelie, folosite pentru gaze comprimate, vor fi verificate dup
normele si instructiunile tehnice n vigoare (ISCIR, STAS, NPSI si altele).
Art.175 (1) Recipientele butelie pentru oxigen se folosesc si n poziia culcat cu conditia
ca robinetul cu ventil s se gseasc cu cel putin 40 cm mai sus;
(2) Recipientele butelie pentru acetilen se folosesc numai n poziie vertical.
Art.176 Nu se admite exploatarea recipientelor butelie la care:
- a expirat termenul reviziei;
- lipsesc inscripionrile i poansonrile reglementare;
- se constat defeciuni la robinetul cu ventil;
- se constat deteriorri vizibile pe corp (fisuri,urme de lovituri sau coroziune
pronunat).
- lipsesc suporturile de baz sau sunt montate stmb sau deteriorate;
- lipsesc capacele de protecie i inelele de cauciuc trase pe corp.
3.3.7. Generatoare de acetilen
Art.177 La construirea, instalarea si ntreinerea generatoarelor de acetilen se vor
respecta prescripiile ISCIR, standardele de stat, NPSI, normele specifice de securitate a
muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei.
Art.178 Prevederile din acest subcapitol se refer la generatoarele de acetilen din
carbur tehnic de calciu, cu presiunea de lucru maxim admis de 0,07 MPa, utilizate n
procesele de sudare si tiere a metalelor.
Art.179 (1) Construirea si utilizarea generatoarelor de acetilen cu contact intermediar
cu ncrctur de carbid suspendat de un clopot mobil este interzis;
(2) Este interzis utilizarea generatoarelor de acetilen transportabile si a
supapelor hidraulice de siguran care nu sunt prevzute cu plci de timbru fixate la loc
vizibil.
ncadrarea si repartizarea personalului
Art.180 Persoanele repartizate
pentru utilizarea
generatoarelor
de acetilen
transportabile vor fi sudori specializai si examinai conform STAS 9532/1-74.
Autorizarea personaluli
Art.181 Sudorii care utilizeaz, verific si repar generatoarele de acetilen
transportabile vor fi autorizati conform CR 9-78 ISCIR.
Instruirea personalului
Art.182 Personalul va fi special instruit conform normelor specifice pentru fabricarea,
transportul, depozitarea si utilizarea acetilenei.
Art.183 n apropierea zonei de utilizare a generatorului de acetilen transportabil se va
amenaja un post de paz contra incendiilor, dotat cu stingtoare cu bioxid de carbon si lzi
cu nisip uscat.
Art.184 Zilnic, nainte de nceperea lucrului si ori de cte ori este nevoie se va verifica
starea tehnic a generatorului transportabil si a echipamentelor sale.
19
20
21
Staiile de acetilen
Art.2l7
Statiile de acetilen cu generatoare de acetilen transportabile amplasate
stationar vor respecta toate conditiile de execuie i utilizare prescrise statiilor de acetilen
din "Norme specifive de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
acetilenei".
4. SUDAREA PRIN PRESIUNE
4.1. Sudarea electric prin presiune si sudarea electric prin rezisten
ncadrare personal
Art.218 Lucrrile de sudare electric prin presiune n puncte, n linie si prin rezisten se
vor efectua numai de ctre personal special instruit pentru aceste procedee.
Disciplina n munc
Art.219 Se vor lua msuri de protecie mpotriva scnteilor si respectiv a atingerii
pieselor calde.
Art.220 Ste interzice a se lucra cu mnasina de sudat n puncte cu cleste, al crei furtun
de la cablurile de sudare este supranclzit.
Art.221 Se interzice accesul oricrei persoane la cofretul de comand, al masinii n timp
ce se lucreaz cu cletele.
Art.222 Este interzis asezarea sau modificarea pozitiei piesei de sudat dup acionarea
sistemelor de presare.
Repartizarea sarcinii de munc
Art.223 nainte de nceperea lucrului la masina de sudat n puncte cu cleste se va verifica
existenta presiunii normale a apei de rcire n reea.
Art.224 Schimbarea regimului de sudare, curirea electrozilor, respectiv a bacurilor,
precum si alte operatii auxiliare la masin se vor face numai dup scoaterea de sub
tensiune.
Art.225 La terminarea lucrului si chiar la ntreruperea pentru scurt timp masina se va
deconecta.
Art.226 Ajustarea electrozilor se face numai cu masina scoas de sub tensiune iar
reglarea de apsare a acestora se va face numai de ctre un reglor sau de maistru.
Echipament electric de munc
Art.227 Echipamentul electric de munc va respecta prescriptiile STAS 8138-83.
Art.228
sudare.
22
23
octav
(kHz)
8
10
12.5
16
20
25
31.5
40
50
63
80
100
a
ultrasune
telor n
(dB)
80
80
80
80
90
105
110
110
110
110
110
110
24
8 10 16
20
25
31,5
40
50
60 V(kHz)
25
26
- locuri de munc n care libertatea de miscare este limitat, astfel nct sudorul
este oblitat s lucreze ntr-o poziie obositoare (n genunchi, aezat, culcat, etc.)
n contact fizic cu elemente conductoare;
- locuri de munc total sau parial limitate de elemente conductoare cu care
sudorul poate intra n contact inevitabil sau accidental;
- medii de lucru calde sau umede, n care umiditatea sau transpiraia pot s
readuc n mod considerabil rezistena pielii corpului uman si/sau rezistena
hainelor de protectie si a accesorilor.
NOT:
(1) Nu se consider mediu cu risc mrit de oc electric locul n care
conductoarele din imediata apropiere a sudorului sunt izolate;
(2) Datorit faptului c exist o mare diversitate de factori core contribuie la
constituirea unui mediu cu risc mrit de soc electric, nu este pasibil s se
stabileasc valori numerice. Nivelul de risc trebuie s fie apreciat de un expert,
nainte de nceperea operaiei de sudare.
Art.267 La executarea lucrrilor de sudur n medii cu risc mrit de socuri electrice,
sudorii trebuie s fie supravegheai de persoane instruite special privind interveniile
tehnice, n caz de pericol.
Art.268 Personalul de supraveghere al lucrrilor are obligatia de a supraveghea locul de
munc nc o or dup terminarea lucrrilor de sudare.
Art.269 Lucrrile de sudare si tiere cu flacr oxiacetilenic se vor executa numai sub
supravegherea sefului de echip.
Art.270 Sudorii care efectueaz operatii n astfel de medii vor fi calificati, autorizai si vor
avea permis de lucru cu foc.
Dotare cu echipament de protectie
Art.271 (1) Pe lng echipamentul de protectie obisnuit se vor purta n mod oblitatoriu:
masca izolant contra gazelor, aparate izolante cu .circuit nchis sau acolo unde este
posibil, masca izolant cu furtun a crui capt liber va fi fixat ntr-un loc cu aer curat;
(2) De asemenea, acolo unde este necesar coborrea n puturi, guri de vizitare,
n recipiente, n cisterne etc.) se vor purta centuri de sigurant;
(3) Ca msur de protectie suplimentara se vor folosi covorase sau suporti
izolani.
Sarcina de munc
Art.272 Asupra recipientelor si conductelor metalice care au continut substane
inflamabile sau care ntrein arderea, substante care pot conduce la explozii, precum si
substante care n timpul lucrului pot da nastere la degajri de gaze, vapori sau pulberi
nocive, lucrrile de sudare se vor executa numai dup o pregtire prealabil special, sub
supraveghere foarte atenta i numai de persoane cu mult experient.
NOT:
Prin substante inflamabile sau care ntretin arderea se neleg substane ca: gaze
combustibile, lichide usor inflamabile (benzin, benzen si omologii lor, petrol,
alcool, eter, sulfura de carbon), acizi - n cazul recipientelor zincate, sau din
aluminiu si baze precum si gudroane, vopsele, lacuri si uleiuri.
Art.273 naintea lucrului la recipientele de tipul celor menionate mai sus, persoana
nsrcinat, cu supravegherea operatiilor se va asigura c au fost luate toate msurile de
securitate pentru prevenirea accidentelor si mbolnvirilor. Tot nainte de nceperea lucrului,
recipientele vor fi evacuate de reziduuri cu ap fierbinte sau cu abur, dup care se va
umple interiorul complet cu ap folosind dispozitive adecvate (evi de umplere).
Recipientete rmn umplute cu ap pn la terminarea lucrului si, rcirea zonei nclzite.
Art.274 Dac nu se pot aplica msurile menionate la articolul 273, la lucrrile ce se
execut n rezervoare mari se vor lua msuri speciale pentru prevenirea accidentelor.
Art.275 Dac umplerea cu ap nu este posibil sau se realizeaz greu se va introduce n
interiorul recipientului un gaz de protecie, azot sau bioxid de carbon, alimentarea fcnduse tot timpul ct se lucreaz.
27
28
Art.291 Sudorul scafandru va lua toate msurile pentru ca n timpul procesului de sudare,
echipamentul sau o parte din corpul su, sa nu devin parte a circuitului de sudare.
Art.292 n zona n care lucreaz scafandrul este interzis orice operatie la suprafa, pe o
raz egal cu cel putin adncimea la care se execut lucrrile de tiere sau sudare sub
ap.
Art.293 nainte de nceperea operatiilor, scafandrul va inspecta foarte atent mediul
nconjurtor al locului unde va executa operatiile de tiere sau sudare, asigurndu-se astfel
de inexistena unor materiale explozibile solide, lichide sau gazoase.
Art.294 Inainte de nceperea operaiei de sudare sub ap, scafandrul va mai verifica,
dac zgura rezultat n urma operaiei de tiere sau sudare anterioare nu a deteriorat
costumul de scafandru sau furtunul pentru gaz.
Art.295 Inainte de nceperea lucrului dup introducerea si strngerea electrodului n
portelectrod, sudorul scafandru va localiza cu extremitatea electrodului, punctul n care
doreste s nceap sudarea sau tierea. Scafandrul va mentine electrodul n contact cu
piesa, va deschide supapa de oxigen si n acelasi timp va semnaliza la suprafa cernd
conectatea curentului.
Art.296 (1) Inainte de nceperea sudrii se va verifica funcionarea ntreruptorului
curentului de sudare montat pe capul portelectrodului;
(2) Sudorul scafandru va verifica daci dispozitivul de oprire al returului de
flacr montat pe portelectrod, este n stare de functionare.
Art.297 nainte de nceperea operatiilor de tiere si sudare sub ap, curentul de sudare
va fi n permanent ntrerupt.
Art.298 Scafandrul va ncepe lucrul din punctul cel mai nalt si va cobor treptat, pe
msur ce avanseaz spre punctele de lucru mai adnci. Scafandrul va evita tierea n
pozitia peste cap.
Art.299 Este interzis ca scafandrul s ndrepte electrodul spre casca lui cnd curentul de
sudare este conectat.
Art.300 Scafandrul este obligat s scoat electrodul din portelectrod cnd intr sub ap,
sau cnd revine la suprafat.
Art.301 Toate operatiile de sudare si tiere sub ap se vor executa n locul situat ntre
scafandru si legtura la mas. Scafandrul este obligat ca n timpul operatiei de sudate s
stea cu faa spre legtura la mas.
Art.302 Dup consumarea etectrodului este strict interzis s se ndeprteze captul
electrodului de pies, pn cnd nu se semnalizeaz la suprafat pentru ntreruperea
curentului si nu se va primi confirmarea de la operator. Operatorul de 1a suprafa nu va
confirma ntreruperea curentului pn cnd aceasta nu a fost efectuat prin acionarea
nteruptorului.
Echipament de munc
Art.303 Portelectrozii care se folosesc la sudarea si tierea sub ap vor fi perfect izolai.
Folosirea portelectrozilor cu defecte sau cu izolaie deteriorat, este interzis.
Art.304 Portelectrozii vor fi splai cu ap fr sare dup fiecare utilizare.
Art.305 Portelectrozii vor fi prevzui cu un dispozitiv de oprire a returului de flacr.
Art.306 Cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare si tiere sub ap vor fi bine
izolate. Este interzis folosirea cablurilor cu izolatia deteriorat chiar si dup remedierea
defectelor.
Art.307 Zonele de mbinare a cablurilor, pentru alimentarea circuitului de sudare vor fi
perfect izolate si etanse, aigurnd o bun conductibilitate.
Art.308 Cablul etectric si furtunul pentru oxigen vor fi legate unul de altul, aproximativ
din metru in metru.
Art.309 Cablul de mas va fi racordat la o structur metalic de 1a suprafaa apei, dac
structura respectiv conduce bine curentul pn la punctul de tiere sau sudare. Legtura
la mas va fi fcut perfect, iar dac este necesar, de pe suprafa3a de contact se
ndeprteaz prin slefuire orice urme de coroziune si vegetaie.
29
Art.310 La sudarea si tierea sub ap se vor folosi surse de curent de cel puin 300A i o
tensiune de mers n gol de cel puin 60 V.
Art.311 (1) Desfurarea activitilor de sudare, n condiii care determin i alte pericole
dect cele intrinseci activitii de sudare (incendii, explozii, lucrul la nlime, etc.), se va
face pe baza unor prevederi specifice;
(2) Patronii au obligaia s stabileasc n funcie de condiiile specifice
desfurrii acestor activiti:
- instruciunile suplimentare de securitate a muncii necesare pentru desfurarea
n condiii de securitate a activitii;
- responsabilitile pe functii pentru aplicarca i urmrirea acestora pe toat
durata desfsurrii activitii.
- modalitile de formalizare a procedurilor (documente, semnturi etc.).
7. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCIE UTILIZATE LA
SUDAREA SI TIEREA METALELOR
7.1. Cldiri si alte construcii
Art.312 Unittile de cercetare si proiectare vor elabora msuri de securitate muncii
aferente temelor de cercetare i proiectare.
Art.313 Toate proiectele de masini, agregate si instalatii vor fi nsotite de:
- instruciuni de securitate a muncii referitoare la montaj si exploatare pentru
masinile, agregatele si instalatiile, pentru care nu exist prevederi n normele de
securitate a muncii. Pentru cele la care exist n norme asemenea prevederi, n
proiecte, se vor face trimiteri la capitolele respective din norme;
- lista cu propunerile de ehipament individual de protectie cu care urmeaz a fi
dotat personalul;
- extrasul msurilor de securitate a muncii prevzute n proiect.
Ventilaie
Art.3l4
Atelierele si spatiile nchise unde se execut operaiile de sudare si tiere a
metalelor se vor prevedea cu un sistem general de ventilaie si dispozitive locale de
aspiratie, fie la nivelul mesei; fie pe dedesubt (mas special cu guri) iar n cazul
produsilor foarte toxici mesele vor fi prevzute cu dispozitiv aspirant filtrant. Aceste
sisteme vor capta gazele si fumul ct mai aproape de locul de formare (n vecintatea
arcului).
Art.3l5
(1) Pentru aparatele de sudur mobile sau acolo unde nu se amenajeaz hote
sau mese aspirante, se vor folosi aspiratoare fixe sau mobile prevzute cu gur de
aspiratie, avnd forma corespunztoare elementelor ce urmeaz a fi sudate. Legtura la
aspirator va fi efectuat prin tuburi flexibile, iar dup caz aspiratorul va fi prevzut cu
sisteme de filtrare;
(2) Aspiraia gazelor si fumurilor produse la sudarea cu jet de plasm se va face
ct mai aproape de surs si sub masa de lucru, innd seama de modul de functionare a
jetului care le proiecteaz de sus n jos;
(3) Pentru cazul instalaiilor de mare putere, unde degajrile de fum sunt foarte
puternice, se impune captarea fumurilor calde, ce scap aspiraiei si se ridic n sus, printro hot deasupra mesei;
(4) La instalatii n care generatorul de plasm se deplaseaz n timpul lucrului
de-a lungul traseului de sudat, captarea gazelor si fumului degajate va fi fcut printr-un
sistem de plnie legat la exhaustor, ataat cruciorului sau saniei care transport
generatorul.
Gazele i fumul degajate vor fi filtrate i, dup caz, evacuaten exterior sau recirculat aerul
n atelier.
Amplasarea generatoarelor n hale
Art.316 Suprafata halei n care se amplaseaz generatoarele de acetilen stationare va fi
n concordant cu capacitatea acestora stfel:
Capacitatea
Suprafaa
30
generatoarelor m3/h
ncperii (halei)
m2
21-30
32
31-50
45
51-75
52
76-100
60
peste 100
min. 80
Art.317 Suprafaa halei n care se amplaseaz generatoarele de acetilen transportabile
va fi n concordant cu capacitatea acestora:
Capacitatea
Suprafaa
generatoarelor m3/h
ncperii (halei)
m2
max. 1,25
2
1,25-2
4
2-5
8
6-10
10
11-20
24
Amenajarea locului de munca
Art.318 Locurile de munc unde se execut sudarea n baie de zgur a pieselor de
dimensiuni mari vor fi amplasate n cabine executate din material termoizolant, dotate cu
pupitre de comand de la distan a procesului.
Art.3l9
Peretii cabinei n care se execut operatii de sudare si tiere cu plasm si unde
sunt amplasate echipamentele respective vor, fi insonorizai corespunztor.
7.2. Caracteristici constructive ale mainilor i echipamentelor pentru sudare
Art.320 (1) La proiectarea si construirea masinilor de tiere termic, a aparatelor de
tiere cu oxigaz se vor respecta prescriptiile STAS 11719/2-86;
(2) La proiectarea si construirea masinilor automate de tiere termic se vor
respecta prescripiile STAS 10959/2-89;
(3) La proiectarea si construirea aparatelor manuale pentru sudare si tiere
oxiacetilenic se vor respecta prescriptiile STAS 4137/3-81,
(4) La proiectarea si executia masinilor electrice prin presiune se vor respecta
condiiile impuse de STAS 11051/1-84 si STAS 12696-89.
(5) La proiectarea si execuia echipamentelor pentru sudare cu arc electric se vor
respecta conditiile impuse de STAS 8138 -83 i STAS 12604-87.
7.2.1. Caracteristici constructive ale echipamentelor de munc folosite la sudura
cu gaze (oxiacetilenic)
Generatoare de acetilen transportabile
Art.321 Generatoarele de acetilen vor fi prevzute cu filtre de gaz care s asigure
purificarea acetilenei.
Art.322 Fiecare generator de acetilen va fi prevzut cu o supap hidraulic de sigurant
care s corespund tipului si caracteristicilor generatorului.
Art.323 Fiecare generator de acetilen va fi echipat cu un manometru de constructie
special, avnd inscriptionat pe cadran "PENTRU ACETILEN".
Art.324 Fiecare generator de acetilen transportabil va fi echipat cu un termometru cu
tij pentru indicarea temperaturii apei de reactie.
Art.325 Fiecare generator de acetilen va fi echipat cu un indicator de nivel al apei. La
generatoarele de acetilena la care completarea apei se face manual, indicatoarele de nivel
vor fi nlocuite cu robinete de control amplasate corespunztor nivelului maxim si respectiv
minim.
Conducte
Art.326 (1) Conductele pentru gaze combustibile si oxigen vor fi executate numai din tevi
de oel tras, mbinarea lor se face numai prin sudare. Racordurile prin flanse sau filet se vor
31
face numai n locurile n care conductele se leag la armturi sau n zonele inaccesibile
pentru sudare;
(2) Conductele prin care se transport oxigen la presiuni mai mari de 30 Kgf/cm 2
vor fi numai din tevi de cupru tras. Pentru etanarea imbinrilor demontabile (flanse-filete)
ale conductelor de oxigen, nu se permite utilizarea materialelor de natur organic (in,
cnep, carton, cauciuc, miniu de plumb).
7.2.2. Caracteristici constructive ale echipamentelor pentru sudare cu arc
electric
Sursa pentru sudare
Art.327 Bornele de alimentare vor fi dimensionate n funcie de valoarea nominal a
curenului de alimentare i de durata de acionare relativ.
Art.328 Bornele se vor construi astfel nct conductoarele sau papucii acestora s fie
strnse ntre pri metalice si s nu se poat desprinde dac mijloacele de prindere sunt
strnse.
Art.329 Fixarea bornelor va fi asigurat astfel ca s nu se desfac sau s se roteasc
atunci cnd mijloacele de prindere sunt strnse sau destrnse n mod repetat. Verificarea
fixrii se face prin strngeri si destrngeri a unui conductor cu seciunea maxim
specificat pentru borna respectiv.
Art.330 Racordarea la borne se va face prin intermediul unor suruburi sau a altor
mijloace echivalente. Aceste suruburi nu se vor utiliza pentru prinderea altor
subansambluri sau conductoare.
Art.331 Sursele la care alimentarea se face, prin cabluri flexibile vor fi prevzute cu un
dispozitiv de fixare a cablurilor care s protejeze cablurile la solicitrile de traciune
(smulgere) si torsiune si s protejeze izolaia cablurilor contra abraziunii.
Art.332 La intrarea n dispozitivul de fixare cablurile vor fi prevzute cu mansoane din
material ixolant, bine fixate pentru protejarea contra plierilor excesive.
Art.333 Dispozitivul de fixare va fi astfel conceput nct:
- dimensiunile lui s corespund seciunii nominale a cablului de alimentare
dimensionat pentru curentul nominal;
- s fie usor de recunoscut tipul (modul) fixrii;
- cablul s poat fi usor nlocuit;
- cablul s nu vin n contact cu suruburile de fixare ale dispozitivului dac
aceste suruburi sunt accesibile sau sunt n contact cu prile conductoare
accesibile;
- cel putin o parte a dispozitivului s fie fixat direct de surs
- cablul s nu fie fixat cu un surub de metal care s se sprijine direct pe acesta;
- n cazul surselor cu clasa a II-a de izolaie s fie astfel izolate nct, n cazul
unui defect de izolaie a cablului nici o parte conductoare accesibil s nu fie sub
tensiune.
Art.334 Bornele de racordare ale circuitului de sudare vor fi izolate fat de carcas si vor
fi situate la distan suficient ntre ele sau fa de carcas sau capace pentru a exclude
scurtcircuitarea.
Art.335 La sursele de curent continuu, care nu au dispozitive de schimbare a polaritii
bornele de racordare vor fi marcate vizibil cu semnele + si -. Dac sursa este prevzut cu
un dispozitiv de schimbare a polaritii, polaritatea bornei va fi indicat functie de poziia
dispozitivului.
Art.336 Mijloacele de racordare ale circuitului de sudare vor fi amplasate separat fa de
bornele de alimentare, ntr-o poziie usor accesibil. Aceste mijloace, cu sau fr cabluri de
sudare, racordate vor fi protejate mpotriva atingerilor accidentale prin:
- utilizarea prizelor de curent cu fis;
- utilizarea bornelor cu un capac de protecie rabatabil sau grtar de protectie
care s fie asigurat contra pierderilor;
32
33
34
accesibil. Ca born se foloseste un surub de minimum M 8, din alam sau oel, protejat prin
acoperiri electrochimice, asigurat contra autodesfacerii.
Art.372 Protectia mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect se realizeaz si prin
utilizarea tensiunilor reduse, tensiuni ale cror valori sunt indicate n STAS 11280/2-84.
Art.373 La dispozitivele de avans al srmei, rezistena de izolaie, msurat n stare rece
si uscat, va avea valoarea de cel putin 5 M, iar n stare umed valoarea de cel putin 1
M.
Art.374 Rigiditatea dielectric a izolaiei dispozitivelor de avans al srmei se va face n
asa fel nct s nu se produc strpungeri sau conturnri (STAS 11280/2-84).
Art.375 Nivelul de zgomot la distan de 1 m de la dispozitiv va fi de maxim 85 dB.
Art.376 Carcasa dispozitivelor de avans al srmei va fi astfel construit, ansamblat,
nct s aib rigiditatea necesar pentru a rezista corespunztor la un regim normal de
exploatare.
Tractoare de sudare
Art.377 Gradul de protectie al carcasei tractorului; cu excepia elementelor circuitului de
sudare, va fi de IP 20 (STAS 5325-79)
Art.378 Borna de pe carcasa metalic a pupitrelr de comand de pe tractor si ale
echipamentelor neamplasate pe tractor va avea filetul de minimum, M 6 si va fi protejat
de acoperiri electrochimice si asigurat contra autodesurubrii. Bornele vor fi marcate
vizibil si durabil cu semnul convenional de legare la pmnt de protectie.
Art.379 Rezistenta de izolatie a circuitelor electrice ale tractoarelor pentru sudare,
msurat n stare rece si uscat si n stare umed va avea valori prescrise n STAS
11279/1-87.
Art.380 Izolaia circuitelor electrice ale tractoarelor pentru sudare complet montate va
rezista n ncercrile la tensiune mrit fr s produc strpungeri sau conturnri (STAS
11279/1-87)
Dispozitive de conectare pentru cabluri
Art.381 Dispozitivele vor facilita introducerea usoar prin orificiile de intrare a cablului
flexibil avnd seciunea nominal maxim si vor permite fixarea unui cablu cu seciunea
imediat inferioar.
Art.382 Orificiile de intrare a cablului pentru sudare se vor realiza astfel nct s nu
deterioreze conductorul sau izolaia cablului la ndoiri multiple (n timpul utilizrii). Izoplaia
cablului va ptrunde n interiorul fiei sau prizei mobile la o adncime egal cu cel puin
dublu diametrul su exterior, de minim 30 mm.
Art.383 Fisele i prizele vor fi prevzute cu dispozitive care s asigure fixarea mecanic a
cablului flexibil i s mpiedece alunecarea mantalei cablului
Art.384 n stare umed, valoarea rezistenei de izolaie msurat n curent continuu la o
tensiune de 500 V va fi cel putin 2 M.
Art.385 Dup msurarea rezistenei de izolaie, n stare umed, izolaia dispozitivului de
conectare va rezista timp de 1 minut la o tensiune alternativ cu o valoare efectiv de
1000 V si frecvena cuprins ntre 40-60 Hz, fr s se produc strpungeri sau conturnri.
Art.386 Fisele si prizele mobile vor rezista la ncercarea de strivire cu o for de
compresiune indiferent de poziia n care suprafata cuplei este supus strivirii, fr a se
constata deteriorri ale izolaiei si fr ca funcionarea prlilor mecanice s fie influenat.
Fora de compresiune se aplic perpendicular pe axa cuplei, progresiv pn la atingerea
valorii prevzute pentru seciunea respectiv.
Art.387 (1) Fisele si prizele vor funciona corect la 20 introduceri si blocri ale acestora,
cu ajutorul dispozitivului de retinere si al dispozitivelor de zvorre;
(2) n timpul verificrii, fisa nu se va bloca n priz, iar dispozitivele de reinere
vor funciona n mod normal.
Art.388 ncercrile de inclzire maxime admise pentru diferitele; prti ale dispozitivelor
de conectare au valori indicate: n STAS 10928-77.
35