Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 1-2-3-1998-N Spitale PDF

    Uploaded by

    Edward Rose
    26 views117 pages

    Original Title

    1-2-3-1998-N spitale.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    26 views117 pages

    1-2-3-1998-N Spitale PDF

    Uploaded by

    Edward Rose

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 117
    Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR 1998 Vol. 1-2-3 1. PRESCRIPTI TEHNICE onstructiilor “Normativ privind proiectarea si verificarea ¢ instalatiilor”, indicativ NP 015-97, aprobat de 2 spitalicesti $i a i MLPAT cu ordinul nr.4/N din 22 ianuarie 1997 ii sunt rezervate INCERC: Toate drepturile asupra acestei edit lu este permis reproducerea integrala sau partiald @ Bucuresti, Ni santul scris al materialelor din Buletinul Constructiilor fara consi INCERC Bucuresti MINISTERUL LUCRARILOR PUBLIC! SI AMENAJAR TERITORIULUL © ORDIN Nr. 4/N din: 22.01.1997 Avand in vedere: + Avizele Consliului Tehnico-Stiimifie nr. 341/96; 342/96; 343,96, = Tn temeiul H.G. nr. 456/1994 or privind organizarea si functionarea Minister ublice si Amenajéri Teritoriului, seein ~Inconfrmitate cu HotrteaPalamentui nr 12/996 gi Decretua nr. 5911996, ~ Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatoral . ORDIN [Ant 1 = Se aproba *Normatiyprivnd pre ict svete conscifar spits si instalaiilor” Indicativ NP-015-97 " ws An.2-Relementiie de oa 1 in vigor a dan ptt Duk Constructiilor, " fe bakes n.3 Dita ogre de Coes Relemen Tee vac nlc prevederile prezentului ordin. 7 MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘SI AMENAJARIL TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STUNTIFICA St REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII NORMATIV privind PROIECTAREA SI VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR ‘SPITALICESTI SI A INSTALATHLOR AFERENTE ACESTORA Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL, INCONSTRUCTII -IPCT -S.A.- BUCURESTI In colaborare eu: INSTITUTUL DE PROIECTARI CARPATI- RA, ect DIRECTOR GENERAL ing Serban Staneseu DIRECTOR GENERAL ADJUNCT ring Dan Capatina SEF DEPARTAMENT ARHITECTURA drat Stefan Baton RESPONSABIL LUCRARE ah foana Atanasescu CARPATI PROJECT RA DIRECTOR ing Mihai Mibalache RESPONSABILI LUCRARE anh Silvia Maldirescu ing Radu Maldirescu Avizat de:CTS-MLPAT DIRECTIA DE COORDONARE, CERCETARE STINTIFICA SI REGLEMENTARI ‘TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL DIRECTOR ing Octavian Manoiu RESPONSABIL TEMA. arh.Doroteia Cocheci CUPRINS. YOLEMUL! m1 ma m2. m3. a, ms, m6, m2 ms ms. m0. Ww wa Wo Wa Wa Ws GENERALITATI Obicet Domeniu de apticare si eonditi de utlizare CADRUL LEGISLATIV privind proieetarea,realiz liiilor spitalicest (Cadral general Anexa Ila - Documente conexe CONDITH FUNCTIONALE SIDE TEINOLOGIE MEDICAL: nt projgctarea constructor si insialailor Date generale, tiputi de spitale, dae tematice de baz Organizarea funcional si Prezentarea cerintelor funetionale tchnologice pnt principalete compartimente si servicit Insta Instalatii de alimentare eu apa si canalizare Instalati de ventilare si tratare a eral Instalatitermice Instalati frigorifice Instalatit de gaze naturale si uid medicinale Instalaji de colectare si tratare deseuri solide i elecitice CRITERI FUNCTIONAL - URBANISTICE privind amplasarca cladiilorsptalices Dimensionar i forma terenuui Caracteristici goo-tizie ae terenhi Condit de microctinnt in zona amplasamentul ral localittitor Criteri de organizate funetional-arbanisticd Amplasarea spitalelor in ea incited sau a plore’ spitalicest 6 wos nz ns RI 123 Rs 123 125 17 ANEXE GENERALE AL Au, AIL All2. AILS. Alla \d principalete compartimente gi sectoare 133 Scheme functionale priv Conditii privind derularea procesului de proicetare, realizarea si exploatarea 149 149 Considerente ge Derularea procesului de proiectare 149 Realizarea Iucriilor de constructs instalati 152 Exploatarea ehidiilor sptalicest 153 Ancxa AL2a. Lista avizelor si acorduritor ce trebuic obtinute de investitor (beneficiar de Folosinta) pe parcursul labora proicctului 134 NORMATIV DE PROIECTARE A CLADIRILOR SPITALICESTI | INDICATIV N PO15-97| 112, GENERALITATI OBIECT Prezentul normativ stabileste principii de conceptie pentru proiectarea cladrilor spalicest inctusiv a incintlor si terenurilor aferente (cap.l si TV), precum si valorle parametilor ce definesc exigentele uilizatorilor, in conformitae cu prevederile Legii 10/1995. (cap.V). Prezentul normativ reprezinta in principal un ghid pentru w2ul proiectanilor de spitale, avand in vedere complexitatea deosebitd a acestor programe datorata it principal ‘echipamentelor si tchnologiilor ce se utilizeazA in diagnosticul si tatementul ‘medical, acestea impundnd performante superioare cladirilor in care se amplaseaza;, -vulnerabilitatii deosebite a prineipalilr uilizator i cidiri,bolnavii, cu capacitati fizice si psihice diminuate, mai expusi difeitelorriscuri ce survin in explostarea cladiilor st instalatilor, -cerintei specifice unitatilor sanitare de a se mentine in functiune, fa parametri adecvati asigurri asstentei medicale inal caliicate gi eficiente, inelusiv in caz de calamitate sau dezastru, Prezenta reglementare stabileste conditile minime de calitate, corespunzatoare cladirilor sptalicesti (indiferent de profilul si capacitatea acestora), ce trebuie realizate si mentinute, Ia aceiasi parametri, pe intreaga durata de existenta a cconstructci MENIU DE APLICARE $I CONDITII DE UTILIZARE Prevederile prezentei reglementari se vor aplica la proiectarea cladirlorspitalicesti noi, si dupa caz la modemizarea, eamenajarea, consolidaea sau repararea cladirlor Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: -onganismele de administrate teritoriala precum si alte persoane fizice sau juridice care initiaza investi in domeniul sanatai (capllsicap.1V), -verificatorit de proiecte si expertiautorizati in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.V)s Elaborat de: Aprobat de: INST, DE PROECTARE CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL | AMENAJARII TERITORIULUL iN CONSTRUCT ]MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE $1 cu ordinal nr. 4/N din 22.01.97 123 12a. -claboratri stor de fundamentare ale planutlor de amensjare a teritorul, ale Planurlor Urbanstice Generale si Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale si locale, refritor la specificul functional si conditile de anuplasare a consiuctilorspitalicest (cap.1V) 5 cap.V); “elaboratortstudiilor de prefezabiltate sau ale studilor preiminare pentru {ntocmirea temelor de proiectare si @temelor de tchnolopie medicala (capt si c=plV¥ ‘persoane fizic si juridice angajate prin contracte de consultant tehnics de citre investor sau antreprenoit executan ai lerrlor(eap.I si eap.1V). Prin prezentul normativ sunt reglementate conditi de caitateadmisibile (niveluri de performanta - confcap.V) corespunzatoare categoriei de importanta ,C" Proiectantul, la solictarea beneficiarului, poate adopta alte valor ale parametrilor corespunzitori cerinfelor uilzatorlor, dain nici un ez inferoare celor prevazute prin prezentul normaiy La proiectarea unci cliditi spitlicesti se vor respecta, pe lingd prevederile prezentahui normativ, toate reglementdrile tehnice specifice domeniului, in vigoare lace data WAL ma 13. Wa. M16 mag. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTILOR SPITALICESTI CADRUL GEN! AL Construciie spitalicesti sunt hucrari de utilitate publica gi, in eonformitate eu leqislatia privind asigurarea sinatatii populatci, sunt unitati componente ale retelsi nationale 5 tertoriale de asstenta medical ‘Organizatca spitelelor(capacitate, profil medieal, structura serviciilor comport). indieront de natura fonduritor de finantare a investitei sau forma de propritate. se face in conformitate eu prevederile legale privind organizarea retlciteritoriale a serveiilor medicale sau eu Ordine ale Ministeralui Sanatatii, emise in temeiul prerogativelor sale, Realizarea spitalolor se poate face prin finantare din: 4, fonudui publice (de la bugetul de stat, bugetele local prin lege in fara acestor bucete), b. -ereite garantate sau contractate de stat «fondu private (de la persoane fizce sau jridice), 4, fonduri mixte (publice + private). fonduri special eonstituite Construetile spitalicestirealizate, integral sau partial, din fonduri publice si'sau croditegarantate de stat, urine ogi investititor publice conform eu Ordonanta Guvemnului n.12/1993 si se supun reglementiilor din Legca Finantelor Publice 72/1996 privind aprobarea invesiilo. Exccutarea constructiilor spitalicest se autorizeaza de cate administra locala in temeiul Legit 10/1995, indhfromt de natura fondarilor din care se finanteaza acestea, Realizarea constructor spitaicest si exoploatarea lor se vor face in conformitate cu prevederile Legit 101995 privind cafitatea in eonstruti, ‘Amplasarea spitatelor se poate face pe terenuri apartinind domeniului public ddomeni privat al statului sau a unitatior administrativ-tertoriale, sau pe terenuri proprictate privat a persoanelor fizice sau juridice, eu respectara prevederilorIesale ce mglementeaz utilizar, concesionarea Stu exproprierea acestons (Lesa 80/1994, Legea 31/1994, Legen 18/1990 ete). Proiectarea construcilor spitalicestiFinantate. inte thugetul de sade la bugetele locale, din Fonduri special construite prin sau in complotare, de ta Tr) judect prin acestor bugete din cedite exteme garantate sau contractate de sat se His. nN Ticitate publi in condiilestabilte de Ord, Guv. ne12'1993, de Ordinal comun at Ministceslai Finantelor (ME) si al Ministerului Luerarilor Publice si Amenajarti Teritoriai (MI_PAT) nr-1743/69/N/1996. + instalati,iniferemt daca acestea se finanieaza din fondri publice sau private, se va face de catre proiectanti specialist (arhitetisingineri cw competent tehnica si experienta in dameniul proicetiri de spitale si in domeniul tchnologillar complexe implicate de asistenta medicala moderna Proigetarea constructor spitaicest (cla JUN Peniru conditi privind derularen procesului de proiectares realizarea. precum si exploatarea construciilor spitalice ise va consulta Anexa generala AU. DOCUMENTE CONEXE Leyes 10/1995 Legea 31978 Legea 72/1996 Legea 50/1991 Leges 18/1991 Leges 33/1992 Leyea 83/1994 Legea 137/195 HG 592/193 HG 727/193 HG 112/193 HG 376/194 HG 925/195 ANEXA Il-a -privindcaltatea in constucti -privind asiguraceastnatai populatii -privind finantele publice -privind autorizarea executiii constructor -privind fondu funciar -privind exproprierea pent cauze de uilitate publica -peniru aprobarea unor ordonanje ale Guvernului emise in baza Legii 58/1993 -privind protectia mediului pentru sprabarea Regulamentului privind procedurile de organizare a liciatilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea investtilor publice pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare @ liciatilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectariinvestiilor publice -privind componenta, organizarea si functionarea Consiiului Interministeral de avizare a lucrrilor publice de interes nayional si locuintelor sociale -privind metodologia de elaborare a devizului general pentru objectivele de investti -pentrs aprobarea Reyulamentului de verficare si expertizare tehnicd de calitate a proiectelor, a executiei lucriilor si a constructillor HG 525/1996 Ordonanta Guy.12/1993 Ordin 91/1991 MLPAT n MAPPM 125/1996 Ordin comun MF-MLPAT 1743/690N/1996 Leges 125/1996 Lexea 90/1996 -pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism privind achiziiile de bunuri gt investi publice jpentrs aprobarea formularelor, a procedurlor de autorizare gla continutului documentatiilor prevazute de Legea 50/1991 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a actvitailor evonomice si sociale eu impact asupra mediuluiinconjurator -peniru aprobarea Normelor metodolou-e privind continutul ~ cadnu al proiectelor- pe faze de proiectare - al documentelor de Ticitatie, al ofetelor gi al contractelor pena executia investor pentru modificarea si completarea Legit nr 50/1991 privind autorizarea executarii constructilor si unele masuri pentn realizar locuingelor -Legea protectiet muneii CONDITI FUNCTIONALE $I DE TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTHLOR SHINSTALATILOR, ML Dw D. ERALE, TIPUREDI ‘MATICE DE BAZA mad. in sistemului de oerotire a sinataii, SPITALUL este unit ssigura asistenta medicala completa sau de specialitae, preventiva, curativa si de recuperate pentru botnaviiintemati si ambulatori de pe teritoriul arondat ILL Uniti spiaticest care consti baza etl tito sunt spitale generale - e cuprind eo putin esl special mediate de boi in netic de teritrislanondatspitalele generale pot eomunae sonnel jad. csp ae zie crurgeale ind ah ecu bs cide Seba cowed opts “apitale-de-apecaitate = ce aiguraasienta medica int-una din spevialitaile medals principale sau int-uoul or dou prof medical nude derivate in aesten, Dee. spite de chirurgie cardio-vascular de aumatologie si chirurgie reparatric. de nctrochinae (derivate din speiaitaten chiang) Sau spite de endoerinoloie. de oncologic de ballin (derivate din spies boliinteme) sama Satele art Den ile pec eu eee econ ace deseo Crrabaia mt mur cnr sian peer eet ica spe fo Ingectoane tail rae cantamnare) spl te pth sale oll ernie orasenesti, ILL. Spoeiatitatle medieale principale sau profilurile medicale derivate canstituie se ‘medicale in cadrl sptslulu: avesteaimpreuns cu servieile specalizate de diagnostic si tratament aleatuiese structura medicala a unui spital. Sunt peste 20 de profiluri ‘medieale relativ autonome (cu tendinta de diversificare si specializare continua), care pot intra distinct, ca secti, in structura unui spital zeneral, sau pot defini profil si structura unui spital de speciaitate in fanetie de siractura mesticala sabia (rezutata ea urmare a necesittilor din teritoriu) si de dervoltarea preconizata pentru servciile de diagnosti-tratament (ca amploare. diverstate si nivel de echipare eu aparaturt medieald, spitalele teritoriae (att cele generale et mai ales cele de specialitate) vor prezenta diferente notabile inte ee 11.4, Spitafete de retea care cuprind i fanetiuni de invatamnt medial sunt denumite spitale sdinice si sunt diferemiate fa eindul lor in sencrae (sptale universitane), OBSERI-APIE: Sule tne seamplaseca rel nora cane eta insti de fnsatamaint superior medical MLL.S, Unitatite medi jonal care, pe Hing asistcmia medical propriu-risa st invajanvintul de specialitate. inteyreaz si functint pentni anumite profilur complexe de corcetare sinc sa primeseatributi de for metodok - institutcle medicals, - gentecle medicale Desi aceste unitati nu sunt incadrate in categoria spitalelor propriu-zise, cle an in ccomponenta lor scetii medicale si servicit de diagnostic-tatament organizate dupa sistema nitailor spitaicest 1.16, O categorie ape de uid assess, ce resins semana de str tna apt (fina is ener acest in pet de vedere Mini medcale x aco aie spect pir prevent imbolvit rca complet in fd de consescnh 3 cepsrae) acento ee 30 Muha print de rotament.Proventorie sonar se organizer pe roti medic spars per ada 5 epi ; Tinplarn prover santo efi in afr aglomerror bane fone alse co-climatice cu propria curative sau insta HL1.7. In fanete de capncitatea de spitalizare (numar de patur), spitacle sunt elasficate dupa a-spitale miei (15 erate, tale de specialitate) 50 paturi pentru spitale 100-200 paturi pentru s ‘b-spitale mijlocti (400-600 paturi pentru 5 0-400 par ponteu spitale de specialitate) e-spitale mari (700-1000 paturi penru sptale generale, 300-700 paturi pentns spitale de speci wri (peste 1100 paturi - de regula sunt spitale Aspitate foarte ODSERVATIE: In cevw ce priveste capacitatea optima a spitalelar, specialist in demenin precisa ca feed capaciate moc sunt cele mai fciente in puncte vadere al gestunt, mal sor ae dni pte afore srviet medica de cahtate, mai putin siressante pena pact ° hn sniersitane onde pare necesita Concentra tne game eat mat argh de pri ineicale Mputallé miei sunt cele mai potrivite pentru a reulisao striae echilibrata in terior a serviitar mediate de MLAS. in fanetie de rangul detinut in relcaua sanitara tertoriai, spitalul poate avea in subordine o serie de unitati de servicii si prestatii medieale. cum ar fi: dispensar $i 1B mag. M12. m2. m2. Policlinica teritorita, de intreprindere sau scolara, centtu stomatologic, centru de recoltae gi conservare singe, entra 3 Awan e de salvare, centr tertoral de service si reparatii ura medicala, locuinte de serviciu pentru personalul medical etc. id aceste unitati se amplaseaza in incinta sptalului se impune © tatare diferentata a circuitelor si acceselor. Unite de servci si prestati medicale, altele decatspitalul propriu-zs, dar amplasate In aceiasiincinta, vor fi denumite fn text ,functiuni asocate” Tipul de organizarefanctionalé a wn pi depinde direct de urmatoarele -capaciate (puma de pati, structurapaturilr (numa de seeti si profil medical al acestora), siructuraservcilor de diagnostic i tatament (aominalizar, capacitate, nivel de echipae tehnico-medicaa), -structura funtiunilor asociate (dupa c22), -nauraatributilor in sstemul de invatamént medical (dupa ca), -tipul de servci ofeitepacienilor ambulatori si amploarca acestos -sistem de asigurare al asistenti medicale la damiciiu (dupa caz), -congitile de amplasare (cracteristicileterenului, reglementsile urbanistice, modul de ompanizate a uilitailo) aria desfasuraté si costul de finantare vor tematice de baz Principatele elemente fixate prin acest pachet de informaiiinitiae aleatuiese ts unitati ups tipuritle de procedur utilizate Tempe cu curenti de joast frecventa sau ullrasunete (eurent galvanic, curentt Giedinamici, curenti cu impulsuri, curenti exponeniali, electrostimulatoare, sonodynsatori ete); “terapie cu curenti de Frecventa medic (mediaflux, curenintrfereniali) ‘venta (diatermice, ultrascurte, radar, microunde, torapie ou cureni de ial ere “Trapie cu cémputieectromagnetice(nagnetodiatlux, laps), “fototerapie (ultaviolete,Solux, ba de lumina generale sau patil). in general apiareaprocedrilor de cletroterape se face fn boxe de un pat cuplate sai fe in cadral unui cabin, cae va avea prevazut sun spat de luers pen Petsonall medial. Procedure erent de nats tensiane se ioleaz in ncapei Fistincte de celelalte. procedur, deasemeni procediile bazate pe cimpuri Clectromagnetice vor avea aparatleinstalate fn eamere individvlizae protjate Surespnvator.ncaprea pena vlraviokte va finchiss contolt in ce priveste ozgnarea aeuli 33 Compartimentul va mai cuprinde camera de odihna pentru personal, boxe de deabracare pentru paciengi. eruputi sanitare 113.134, in compartimentul de higroterapic se grupeaza urmatoarele unit: -hideotermorerapie (bai medicinale generale, bai partiale, dusur trapeutiee -hidroclectroterapie (hai alvanicey -hidrokinctoterapie (bavine mari-bavine trea, bavine de elongati ete) Unitatite de hidrokinetoterapie se amplsea7s fmprouns ine-o sala mare, incalita si ‘ventilata corespunzitor. previvuta Ia inteage eu filtresvestiae. closete si usu entry pacienti precum so scar si rampe camade pentru acces, balustrade de protectic sustiner sme cu grup sanitar pent instructor. Bayinele mari vor av boalustade de Ia interior, Celelalte unitati de hidroterapie se amplaseaa in spatiiboxate -aecesibile pe 6 parte pent pacienti (prin intermediul boxelor de dezbricare) si daservite pe cealalta parte de personalul specializa. Ta cada compartimentul se mai previ: an depot pont ener une dat eu aparate de use toxa cur HIBS. M3136, m3, 4 de her si edihna pentes personal 2 depo7it pete lenjerie cura, ‘Comparsimentul de masoterapie se sybimparte in unitate pentru proveduri uscate si unitate pentru proceduri umede (dus-masa pent proceduri umede se poate cupla eu celelalte unitati de hidroterapi. unitatea pentra ‘masa useat amplsindu-se de reyula intre compartimentul de hidroterapic si vel de ‘cultura fica medicala, Masajul useat se boxe individuale fnseriate, pe linga care se prevede 0 camera de odin pentru maseori cu erup sanitar si dus. masaj subaqual, Unita ‘Compartment de preumoterapie poate avea in component o unitate de aerasoli ‘6 unitate de inhalati, camera pneumatiea, ¢ unitate de gimnastica respiratorie ba apatate, Unitatea de acrosoli se organizeara fie int-o incapere boxalé pentru proceiuei individual o sala comuna pentru mai multi pacient daca se Fac tratamente cu ultrasonoacrosoli Unitatca de inhalati este asemanatoare eelei pentra oli, Camera pmcumatic (harocamera) se dimensionea7a pentru un grup de 18- 20 paciewti, asevati pe scaune. in cadrul compartimentului se mai previ stati de Tce side oditina pent personalul medical, grupuri sanitare boxe pentru lenjerie ccurata si murdara, eventuale anexe tehnice pentru cchipamente fie int Pentru comparimental de kinctoterapic (cultura fizied medicals) sunt noces toarele spat: -sala de gimmastica in grup (dimension -sala de gitmmasticaanaliica (pentru 2 4 pentru 10-12 perso persoane), sal de terapie pe aparate. -anexe (camere instructor, depovit materiale, vesti “. e pentru pacient separate pe sexe, grup sania WAS. MA.139. m13.0, M3311 m3.14. ma. Grupareaditeritcloe compartimente si untati de fziowerapie in exdval serial Archie aa fn coder ipropicrea velor ve utilizce7a aeelasi ip de agents Fick ape, give. mm elgeticitate. etucaza in Fay continua (de es -asocievon une proceduri pe care pacientul le ef leetroterapie ~ kinetoterapie ~ masa sau termoterapie ~ ninvol = masaj ~eulturd iva medical ‘Compartimentol de psihoterapie si ergoterapie (Lerapie operational) se adresea7a special pacientilor ce efeetuea7a tratamente difeile i'w de hung drat. find prevent la spitale de boli eronice. spitale pentru handicapati sow la spitale generale 1 sectit de acest fel. Unitatea de psibotcrapic are in ‘component eabinete pentratratament individual, sala pentrapsihoterapic de grup respective pentru personal st pacieni: unitatea de terapie ocupationalt arde siliatelier specializate pontr diferiteactivitai( dlesen-pictura. timplarie), eamere pentru personal, deporite de materiale ‘mari si foarte mari eare ‘at manual pu ficala se amplasea7a Jn zona gecesi in Servicio de Fiziterapie gi reeuperare scereiariatal de programare si fuare in evidenta, eabinetele pentru medicit de speciaita indroba pentru mesic ammbulatori. vestiarele pentru personatul medical, depovitele de cele pantra diferite produse Farmaceutice nevesare procedurilor, Spatile de edihnd post tratament pentru pcieat se pot amplasa eenraliat (in Zona intra. penta serieile miei, saw pe tsrupe de compartinvente, in cazul servciilor ampha de7voltate i pomtruasstema sf Amplasore serviciul in cara sptalului va asigura legaturile drecte eu sectile rnxaical de spitalizare (prin intermedia nodulu de etculaie vertical) si ew 7ona ide acces in sectonul ambulator, Nu se permite ea servicial sa fie taversat de Crculata general a spitaul, Daca servciul are in component un compartimes Jui la nivel parte) respect peste subsolul telnie prin care se face distibuireainstaauilor i plasanca servic pe dua nivelur.eaz in eare Je “uscate™ (elsetroterapie. erie (demisol sa myplasare: de hideoterapic este reeomandabi itor lr, Se poate adapta sia 1 nivelut sup, pncumoterapic. cutur fica medical, psthotcrapie) asigarand-se o circulate ‘tical propri (sear) intre cele dows nivelu Se amphaseaca somspartimen Labor: ral de anatomic patologic’ gi prosectura ato 1 ale pacientilor analize de organe. test entra te de a pacienti vi (biops. punt, extiepar ‘Serviciul este destinat efeetuari de evamene anatomo. si produse biologice). scott ini ale unr tesuturi pele chirurgical s 113.142, Cele doud componente ce intra in structura serviciului, urmind a avea circuite inteme relativ autonome sunt a -prosectura (prelucrare cadavre si autopsic), », -laboratoare (histopatologie, histochimie, ctologie). + Struetuta serviciului si modul de organizare depinde de maimea si profil spitelului, dar si de rangul detinut de acesta in refeaua medicala teritoriala OBSERVATIL: -Compartimentyl de prosectura se prevedeé la yoate tipurite de sptale PEhoratoral de anatomic patologid mu se onganizetcd distinct tar sptafele mic; in cuzul dacesora slide autopsie se alaturd o inedpere anexa pentru lurari de laborator. “La spitatele evtoriale defen, laboratorut de anatomie patlogica se asociasd de regu Tart face demi egal (pens are a tent petsonalulai sia qparaturi dota) tit Sntafele elnice aces! servicin se poate amplifica cu spatile necesare pentru invatimanad medical de spectatate ne ’ 11.3.143. Compartimentul de provecturd cuprinde urmatoarele spati: camer frigorfica boxata pentru depozitarea cadavrelor, “sala de autopsie (cu unl sau doua posturi de autopsie, spitauluid -spatiu pentru prodarea cadavrelor cate apartinatori: hol asteptare apartinatori cu grup sanitar; -birou intocmire documente decese; -spatia de odihnd si grup sanitar eu dug pentru personal; -laborator aferentautopsie (dupa caz) functie de marimea 13.144. Compartimentul Iaboratoare de anstomie patologica cuprinde: Spati pentru prepararea probelor si piesclor anatomice; “spat pentru diverse determinar histochimice, citologice ete camera microscopic si histotecd; “depozit sau spatiu de expunere piese anatomice; ‘boxe de depozitare reactivi chimicale; camera medicului gf; -anexe pentra personal IL3.145. Operaiunile de autopsiere si cele de determinari de laboratr sunt generatoare de nnoxe (mirosui, degajari de vapori toxic) i de pericol de ntectare, Prevederea de nige de laborator pentns localizarea acestora i ventilarea mecanica a ineaperilor sunt obligatri 113.146, Amplasarea serviciului se face in aga fel incdt si se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori si preluarea cadavrelor. In zona acestui acces se va prevedea un spatiu pentru stationarea masini mortuare, ferit vederii dinspre ‘uloanele bolnaviior. Accesul dinspre pital va fi dotat cu un filtr igienico-sanitar, ceare si asigure izolarea cicuitului intern al servieiului fata de restul circuatilor| din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legaturidirecte cu blocul operator $i cu nodul de cireuatie vericala al sectorului de spitalizare 36 La spitatele elinice mari sila cele cu profil oncoloyie, unde sectinen de faboratoare pentru determinari de teswiri la bolnavi este sufiefent de ampli. aceasta poate fi i de resul serviiulai in apropicrca celoralte lborsteare de analize ‘a compartimntal de revolt sis depart de bloeul aperator: in aves ew se va avea in vedere mentineres unet bune comu laboratoarclor de anatomic patolagicd (eventual prinu-o Scar inerioara daca separarea sea facut pe vertical) OBSERVATIE: -Amplasarca serviciyl dle prosecturd si anatomie putslogied into claire stint ma este recmuondata lar sprtlele mostorne bitrucat se rp fewatt fan tumae nevesare shat ades penn uncle determindrd de urgonta ce tebuie fcate pe pereursul intercemitio Chirurgie II3.1S. Servieiul de sterilizare centr 3.15.1. In spitale acivittle de steritizare se contalizeaza eu precadere in cadril servi de strlzare central cu urmita -sticlaria 5 materiale de Iabarato se sterilizeaain interne laboratral “produselefarmaccutice inject “biberoanele glk iventar cunt egat de alientaasugselu se steriliea7a in compartinnentul "biberoner pediaie 4 excepts obligato ie, se sterilize Daca spitalul este cuplat eu dispensarul policlinietertorial sttia de steilizare Hl vt deservi si pe acest MIA.AS2. Servicinl central de sterlizare va_avea cireuit inchis. ew aeces une dinspre circulatile generale ale spitaluli, fn cazul in care se alipeste bloculti operatr, mai poate avea o comanicate inerioari cu circulaile a rmurdara si prin ghigew in zona curataa blocului). stuia (prin ust in zona ML3.15.3, In canal servieiulu spate se sectorizeaza pe zone si se aseava influ a, -zona de activitate cu materiale nesterile,cuprinzind spatile p epocitare temporars, sorare, prelucrare primara, intragucere in aparatole de sterilizare sau in camera de sterilizare b -vana de sterilizare propris-zisa oma Fernie «zona de activitate ou m jale sterile, euprinzind spatite pentru seoatere din ‘zona ferbinte si ricite,sontare, depozitare, predare 4, sector anexe comune: birou evident, depozit detergent’ stale, vestiar st grup sanitarcu dus pentru personat intre zona nesteria si zona sterla se impune o separatie e2t mai sigurd ¢ Muxula de persoane si materiale MLIs4.—Prolw ite categorie materiale -instrumentar metalic. eaueivcie, material male cc primara a materialelor nestrile este diferent = 51 se desfasoara in spat distinete (boxe. alveole, nis Spatile vor fi echipate cw fronturi de Iueru adecvate pentna spalare, pregatire (confectionare) matertal moale, pudrare cu tale, agezare pe rastele sau in casolete conform cu tehnologia impusa de tipul de aparaturd de strilizare wilizat de specialtate, farmacia asigurd si distribuirea medicamentelor ce se acorda gratuit. 1113.16. Farmacia cuprinde urmatoarele compartimente 113.15.5. “Zona fierbinte” poate fi alcatuita in dou modu: -fie dintr-o camera de stcrilizae (eventual dou, separind sterilizarea umeda de ‘cca uscata), agezati pe linia fluxului inte zona nestrila si cea steril, in care se amplaseaza aperatele de strilizare i mesele pentru descacarea casoletelor, “fie din chiar frontul alti din aparatura de sterilizare inserata, dae se utilizeaza Autoclave si echipamente cu dublu servici, sistem recomandat la sptalele mijloci ‘i mari, pentru cd asiguré separarea complet a circuituuinesteril de cl ster. 1113.15.6. _ Sterlizarea materiatelor se poate face prin mai multe metode: cu calduré umed HL3.15.7. Dimensionarea si organiza 13.158, Serviciul de steriizarea central se amplasenza c (Gn autoclave), cu cilduré useata (in pupinele), la rece cu oxid de etilena sau alt gaz ‘actricid, prin radiate, aparatura find diferentiat in funetie de agentul respectiv. 1a statiei de strilizare se va face functe de: -numarul de paturi(capacitateaspitalului, “eantilatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata in dme/patz ccorespunzator profilului spitatuli, -tipul si capacitatea aparatelor de strilizare, ‘durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de apart. Se prevede pentru fiecare categorie de aparate céte unul suplimentar eare si preia cefectuarea operatiunilor in caz de avariere a altora ‘mai aproape de blocul operator (60-10% din capacitatea stajiei deservindu-i pe acestia) si trebuie si aiba legaturi ccit mai directe cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de urgente, laboratoarele de exploririfunctionale, sectile medicale cu paturi. La spitaele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda aliprea stati de steriizare Ia blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relia cu acesta, La spitalele generale mari si foarte mari, daca rmirimea blocului operator o justified, se recomanda prevederea unei stati de de ‘terlizare proprii blocului operator, separind actvitatle de steriizare pentru restut spitalului, 13.16, Farmacie II13.16.1. Serviciul asigura primirea, depozitarea si controlul produselor farmaceutice fabricate industrial preparrca unor medicamente, porionara si reambalarea tediamentlor contarm preseritior medicale din sil in fanetie de marimea ft rofl spite, farmacia poate avea 4 aborwor de preprare a soluilor Sterile injectable a spitaelecuplate cu dispensrpolcinic sa la unetespitale 113.163. _ Prinstea produsclor farmacentice se face a. -primire si depozitare medicamente, b.-preparare si prelucrare medicamente, «.-laborator de produse sterile injectabile (dupa caz), 4, -eliberare medicamente, ce. -anexe comune pentru personal ccamera de receptc, unde se face gi depozitarea lor provizorie in vederea trieni si controlului. Acces se asigura direct din exterior si se prevede cu rampa de descarcare. Camerele de depozitare se separt pe tipuri de produse farmaceutice -specialitai (medicamente, planteceaiuti, -chimicale grele (produse livate in ambslaje mari, bidoane, damigene), -chimicale usoate (produse livrate in flacoane, stele, pachete), -produse inflamabile (alcool, eter, acetona), -materiale aseptice (pansamente, vat). Medicamentele si produsele farmaceutice termobile se pastreza in frigidere. int-o incapere distinct se va asigura depozitarea ambalajelor retumabite gia altor materiale necesare prelucrarilor din farmacie (Maconage, pungute, dopuri, etichete), prevazuta cu spatiu de spilare a acestora. in functie de marimea spitalulu, espectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (ele pentru chimicale grele si usoare si cele pentru specialitai si materiale aseptice). Daca farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentra substantele si materialele necesare acestui. Pentru depozitese va preciza prin proect categoria de incendiu pentmu fiecare, Iudndu- se masurile de protectie indicate in normativul PL18, Suprafetele de depozitare pentru farmacie se calculea7a la numanul de paturi al sptalului (0.15-0.23 mp/pat). 113.164. Prepararea si preucrarea medicamentclor conform reetelor, respectiv prepararca, formulelor magistrale, divizarea §i reambalarea medicamentelor conditionate, precum si controlul produselor farmaceutice receptionate se face in camera denumita recepturi-oficina si in Iaboratorul anexat acesteia, Pentru spilarea, tuscarea si depozitarea veselei si a ustensilelor se prevede o boxd (incapere) specializata, accesibita din oficin si laborator. 13.165. Laboratorul pentru produsele sterile injectable se proiecteaza conform Ord. Min Sanatati nr. 120/1980. EI se compune dintr-o suita de camere, ordonate tchnologie, ce aleatuiese un circuit inchis faja de restul farmaciei. Spatiite componente sunt: camera de spalare flacoane si ustensile, boxe de spalare cu apa M3166 13.167, UL3.168. 113.17. W317 m3.t72 LBuctaria se solutioneza aprovizionare (rampa) si evacuare degeuri menajere: iter offen i precum si isla, boxa de preparane # ape distilate, camera de preparare a soltilor sterile de seilizare, camera de control si eticheta injoctabile(asigura rezerva spitalulut pentru 30 ‘ds preparare a solutor sterile se face numa rea dine avesta camera si celelalte pai din Musul de ipodetie se asigura prin vhs. ile), Acces personal in came n fle, iar comm SSpatiul pemiu cliberare medicamente este interfata farmaciei cu spit. loeul ‘unde accede personalul din spital pentew a prezenta eondlicile Ke presctise si de unde se cliberenza medicamentee gi celelalte produse farmaceutiee Restul farmaciet este aecesibil wumaé personalului propru (cieuitinchis), (tele metca fn entra farmac’ se mai provid citeya spat anese: le eliberare a medicamentelo) si ds. hoa pe hivarea documentelo, -boxa pentru euratenie si evinfeetie, ul Penta Farmacia trebie taba 6 buna legaturd cu ton ddeaccea sa feat mai usor accesibila dinspre nodul de circulate yeti 4 permite aceesul direct din exterior. amplasarea favorabila este fa parte sau la ddemisol {cu asigararea luminaei: convenabile a spatilor de huerw), in exzul mplasiri farnaciei la etal, intre spatiul de reveptie acvesibil din exterior si ts frmacici se va asigura o legatura dieeeta, proprie, prin ascensor de mateinie ice ae sp Blocul alimentar (buc io) Prepararea alimentelor se fice centalizat pentra pacieni si insot prscum si penta personal exre sen este mas la spit, us sin funetie de numarul de port relat In cadral bloculuislimentar se diferentiaza sectoarele 8, recepte si depozitare produse alimentare nepreluerate: b.- spat pentru preluerai primare: ¢. = spati pentru prelucrri finate: 4. -offeiu de distribute: c.-contral dietetic: £.-anexe pentru personal Jieuit inchis, ew aeces reel din exterior pentru spre spital 0 constituie dle dist n care are acces personal de ingrjine dw sectile medicale, cde deserve al eating’ (restaurantulu cu autoservite). MITA, MIB.174. Conditite de recep si depovitare, prelucrare si preparare a alimentelor. modul

    You might also like