Professional Documents
Culture Documents
Van Pelt
(orr|pleta
CURTENIE COMPLETA
Nancy
Van
Pelt
-(g"{itii#,s"
Curtenie completd
Capitolul
RAIUPA DE IA]{SARE
Cei doi tineri aflali in biroul consilierului nu-si sdrbdtoriserd inci
prima aniversare a nunlii gi deja se certau foarte des. Doar cu opt
luni in urmi, Sharon, de 19 ani, fusese o splendidd mireasi. Asum.
ea incerca din greu sd-si stepaneascd laciimile, dar ele nu vroiau
deloc si o asculte. ,,C[snicia este atat de diferitd de ceea ce am
crezut eu ci va fi", suspina ea.
Roger, solul ei, era la fel de tulburat si plin de resentimente in
timp ce isi exprima nemultumirea. ,,Sharon i inceput si se schimbe
imediat dupi nunti", incepu el, vizibil stdnjenit. ,,inainte de cisitorie
eram de acord in totul si puteam discuta despre orice. Toate acestea
s-au incheiat insi de indatl ce ne-am intors din luna de miere. Am
incercat sd. aduc in discufie problemele noastre, dar ea se impotriveste
tuturor sugestiilor mele, pldnge foarte mult si refuzd se vorbeasce
despre schimbirile pe care ar trebui s[ le facem. Relatia noastri. nu
este nici pe departe ceea ce am sperat se fie. Ce sd facem?"
Ce a spulberat visul acestui cuplu tdnir? Fiecare igi imaginase,
inainte de nunti, cum va ardta viata lor de cdsltorie. Roger se vizuse
in rolul de vedeti, cel al sogului puternic. El iqi ldsase fantezia se
colinde printre multimea de scene de dragoste, pe care avea se le
interpreteze. Visase la plicerea qi la satisfaclia pe care i le va aduce
cdsdtoria. Vizualizase de multe ori in minte toate aceste scene, astfel
cI, din clipa cdnd spusese ,,Da" in fala altarului, el incepuse sijoace
rolul pe care-l repetase atata weme.
12
Curtenie completd
tinde sd devini cea mai inaltd ratl a divorlurilor din intreaga lume.
Statele Unite ale Americii au nedorita reputa,tie de a deline supremalia
in ceea ce priveste cdsniciile destrimate. Da, Statele Unite sunt pe
prirnul loc in ceva! Si lucrurile nu stau deloc mai bine nici in ceea ce
priveste cea de-a doua cisdtorie. Mai mult de 60 % dintre acestea
sfdrqesc prin divort.
In plus, pe hnge rata inalti a divo4urilor din zilele noastre, tot
mai mulgi oameni cisdtoriti se simt din ce in ce mai nefericili in
cisniciile lor, o date cu ffecerea anilor. Curba satisfacliei in cdsitorie
lintegte mai degrabd in jos, decat in sus, cu cit anii de cdsnicie sunt
mai multi!
Prezentarea unor asdel de informalii s-ar putea si vi se pard un
mod destul de ciudat de a incepe o carte despre prietenie, curtenie qi
cisdtorie. Cu toate acestea, ins6, trebuie si privim realitatea in fali.
In ultimii doispre^zece ani, am petrecut multe ore consiliind cupluri
aflate in impas. Imi sunt foarte cunoscute diferitele capcane ale
15
Cutlenie completd
iu
16
17
Nu
uei
Capitolul 2
lurnnuurgn-rE
cu nNE it{suil
Lui Buford ii pldcea sf, inoate. Din fericire, casa lui avea si o
piscin5. De fapt, toatd casa era o piscini - un adevdrat elegteu
pentru ci, vedeli, Buford era un broscoi, un broscoi grdsun si cu
18
ochii bulbucagi.
Buford recunostea cd nu era prea mare lucru de capul lui, in ceea
ce privea infb,tigarea, aga c[, in majoritatea timpului, stdtea ascuns
printre ierburile alunecoase, care cresteau din abundenld pe
marginea elesteului. De obicei, doar vArful nasului si ochii mari si
rotunzi i se vedeau iesind din apii. Ori de cite ori se apropia cineva
de lac, Buford oriclia alarmat si plonja in adAnc, pentru a se ascunde
de orice privire. Era, cu adevirat, foarte ruginos. Poate ca se simtea
stanjenit din pricina petelor maronii, pe care le avea din nagtere si
care-i impestritau pielea verde.
Celelalte broaste nu prea woiau sd aibd ceva de-a face cu Buford.
Ele aveau propriul lor cerc de broaste-prietene, in care Buford nu
era niciodatd inclus. CAt de mult isi ura existenta aceea, atdt de
singuraticd! Se simlea sters, posac, urdt, respingltor, lenes si greu
de cap. Uneori se credea chiar inapoiat mintal. Drept urmare, igi
petrecea aproape tot timpul stdnd pe cate-o ridicituri de nisip, de
unde le putea urmiri pe celelalte broaste cum se amuzau, sdrind din
nufdr in nufir. Buford, broscoiul fird prieteni... Printre broaste, era
un ratat!
19
Curlenie completd
Wm I'clt
in
rigusit.
- Hai
20
vielii
unii dintre voi vi confruntali chiar acum cu una sau chiar cu mai
multe dintre ele. Acestea sunt: ce loc va ocupa religia in viala mea,
ce profesie sd-mi aleg gi cu cine si md cdsitoresc? Noi trebuie si
luf,m aceste decizii serioase la o vintd destul de timpurie, de obicei
intre 18 gi 22 de ani. Aceste decizii apasl gteu asupra voastr6, din
21
Cuftenie completd
luim pe rAnd:
22
Curtenie completd
li
t91
sociabil,
ce?
24
25
Curlenie compktd
.-"
te aperi?
DupA citirea acestei secliuni ar trebui s[ ai deja o imagine corecti
a ceei
".
exigent! Nu dta: Din cdnd tn cdnd, fecare dintre noi ne..luptdm cu
27
Curtenie completd
/6
fati
si ne supdrim.
29
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
30
31
Curlenie completd
similard.
32
33
7
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
34
35
7
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
loc de aceasta, concentreaze-ti atentia asupra unei alte insusin ochi frumosi, plr ondulat natural sau altceva.
Atunci cdnd compensezi, asigurd-te ci iti cunosti limitele. Nu
risca orice de dragul de a birui un handicap. Dacd te-ai nescut cu un
picior mai scurt decAt celilalt, nu te astepta se ca$tigi locul intdi la o
cursd de alergdr! dacd ai o infiiligare $tearse, comund, nu te astepta
si cdstigi un mncurs de frumusele. Sunt unele lucruri pe care, pur sl
simplu, nu le poli schimba - esti prea inalt sau prea scund, prei slab
sau, dimpotrivd, cu o conformafie masivd, egti orb, surd, diferit ca
rasd, cu strabism sau cu picioarele strAmbe.
Dacd vei fi cinstit cu tine insugi in ceea ce priveste propriile limite,
nu teva mai deranja cand ceilaui ti levor aminti. Tu egti deja constient
de ele, asa ci ei nu te vor mai putea rdni, din moment ce ti le poti
compensa. Astfel, vei fi eliberat de povara de a-ti confectiona tot
felul de mdsti, in spatele cirora sd te ascunzi pentru a te proteja. Vei
avea libertatea si dezvolli o prietenie autenticd. Nu va mai trebui
s5-!i faci atat de multe griji cu privire la tine. Vei fi liber si ddruiesti,
s[ iubesti, sd accepti, se respecfi si si impdrtdsesti cu ceilal]i opiniile
tale. Propriile limite nu-ti pot ruina via{a decat in mdsura in care te
lasi invins de ele.
Dezvoltd-yi calitdgi prin care sd te remarci. Adoptd un fel de a fi
si te facd sd fii deschis pentru experien{e noi si dezvolti-1i acele
calitili interioare, care se-I incurajeze sim{imdntul de autoapreciere.
Imbogdtegte-1i cunostinlele si perfeclioneazd-1i abilititile in domeniile
care
care stii
ci
listi
allii.
Ddruieste sj altora o parte din tine. Proptlile noastre nevoi ;i
probleme par'mult mai pulin ameninlitoare atunci cind ajutim pe
ilt.in"uu s[-gi depdgeascd momentele dificile. Atunci cind te vei
implica activ in cdutarea unei solulii pentru problemele altcuiva' nu
vei mai avea timp si te vaigi gi s[ i]i phngi de mili. Pentru fiecare
J/
r
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
38
39
Curtenic completd
Capitolul 3
IUME.
EL $i o EA
40
,i o fatd
Cdnd ii cer unei tinere si defineasc[ termenuT inthlnire (in engl. date), ea imi rdspunde ce acest cuvant o face si se gdndeascd la o
experienli deosebiti, cdnd un bdiat suni o fati gi pro gameazd ziua,
ora gi locul cAnd si iasi impreund in oraq. AmAndoi se imbraci
potrivit ocaziei, apoi el opregte in fala casei ei, sund la ugi ..' 9i aEa
mai departe. Da, cu siguranla, aceasta inseamn5. a merge la intilnire,
dar prietenia dintre un bdiat qi o fatd (in lb. engl. acelagi termen date) nu se referd atat de mult la a merge la intilnire, la a iegi in orag,
cAt la relalia dintre un anumit beiat gi o anumitd fatd.
$i atunci, ce este acest date? EsIe acel tip special de prietenie
dintre dou[ persoane de sex opus, relalie care poate conduce la
dragoste, curtenie gi cdsitorie. Observali, vl rog, cd aceast[ relalie
incepe cu prietenie - un fel special de prietenie. Dragostea gi tot
coloritul romantic apar dupl construirea acestei prietenii. Prea adesea,
cei doi parcurg etapele in ordine inversd. Ei devin iubifi inainte de a
deveni prieteni.
Aceastl rela{ie speciali dintre un beiat qi o fate evolueaz I in trei
etape, prima dintre ele fiind prietenia. Da, ea izvorlgte dintr-o
prietenie intre doui persoane de sex opus. Cu cdt invdlim sd ne
imprietenim de la o vArsti mai tAndrd, cu atat vom fi mai pregitili
pentru jocul prieteniei cu o persoanl de sex opus gi pentru curtenie.
Dacd weli sd aveli o relalie reugitd cu o persoanl de sex opus gi o
curtenie reusiti, atunci trebuie si incepeli s[ invilali cum si construili
o prietenie pozitivi.
in a doua etapi, pdetenia obignuit[ progreseazi citre o relatje
mai deosebitd. Aceasti relalie se dezvoltd in ftei etape - ocazionald,
speciali qi stabild.
41
Cunenie completd
zicem
peste putin timp, va avei loc la scoali un eveniment
^cd,
oeosebrt. sue
este de cateva sdptdmAni cu ochii pe cineva si sperd ci
acesta o va invita la serati. Aproape ci nu-i vine si creadi
clnd
rispunde la telefon si aude vocea lui la capdtul celdlalt al firului.
Simte cum ii zboard niste fluturasi prin stomic in timp ce sa!,ureazi
si
se
qi este
42
nuntl. Cu toate
43
CurTenie completd
Pmtu a ajunge
pe alte
cii decit
45
Curtenie completd
bine, incAt David de-abia a$tepta se o adngd - atat cet igi poate
permite. El se intalnegte cu ea avdnd un singur lucru in minte - sd
foloseascd la maximum implicarea fizicd pe care ea i-o permitea.
Toate aceste situalii au un numitor comun - exploatarea. Fiecare
dintre cei implica$ iEi exploateazd prietenul sau prietena pentru a-9i
atinge scopul egoist. Cel care se intAlne$te pentru a-gi spori prestigiul
exploateazl popularitatea celeilalte persoane pentru a-gi cAgtiga un
statut in cadrul grupului. Cel care urmdreste rizbunarea sau trea
sIJ faci pe celilalt gelos, exploateazi noua relajie doar pentru a o
recdgtiga pe cea veche. Bliatul care se intalnes,te pentru sex
exploateaze trupul prietenei lui ca si-gi satisfacd propriile dorinle
sexuale egoiste.
Ce le place
bdielilor Ia fete?
Curtenie completd
48
49
9i
si-iu continuat astfel relalia instabili incd weo doi ani. Atunci cdnd
am discutat despre statutul relaliei lor, I-am intrebat pe Mark daci
Sally tot il mai grdbea spre cisitorie 9i acum, la 20 de ani, asa cum o
flcea ta 18. ,,O, nu", mi-a rdspuns el, ,,acum de-abia dacd mai
aminteste cateodate". CAt de mult li se schimbaserd valorile si
interesele in acegti doi anil incepeau amandoi si se descopere pe et
insisi gi nu mai aveau nevoie si priveascl la cdsetorie ca Ia solulia
tuturor problemelor lor.
Ce Ie place
fetelor la bdieliT
in preajma lor?
Haidefi si vedem cum se dezvoltd o fat[ in timpul pubertifii'
care incepe pe la 12 ani gi jumdtate. Acum incepe ciclul menstrual ;i
tot acum se produc, o mullime de schimbiri ale corpului s,i psihicului.
Viala incepe si aibi de acum o altd semnificalie gi de acum incep si
o intereseze beie{ii.
Cunenie completd
lr
50
,,Ia
ce
virsti
)1
Curtenie compktd
pirinlii
care in mod arbitrar le refuzd fiului sau fiicei lor sd-si faci o
prietene respectiv un prieten inainte de 16 sau chiar 18 ani, au
agteptlri absurde.
Cu cincisprezece ani in urm[, vArsta acceptabild pentru prima
intAlnire era cea de 16 ani, dar acum tinerii isi incep idilele ceva mai
deweme. Lucrul acestase datoreaze. in mare parte, afluenteicrescute
a filmelor, a programelor de televiziune Ei a celorlalte mijloace massmedia, din societatea noastrd. Mul[i pirinti sunt de-a dreptul alarmati
de aceaste nou[ tendinti. Unele persoane bine intengionate chiar au
sugerat Congresului sI dea o lege prin care si le interzicd tinerilor
sd-gi facd prieteni de sex opus inainte de virsta de 15 ani! Idilele
precoce creeazi anumite probleme emolionale gi de personalitate,
dar o lege nationald in aceastd privinle nu reprezinte o solulie!
Dacd esti fate gi ai intre 12;i 14 ani, probabil ci esti foarte
neribdltoare sa-li faci un prieten. Majoritatea fetelor de 13 ani se
simt mai mature decAt celelalte fete de vdrsta lor gi de aceea se cred
indreptdtite la anumite prMlegii in privinta relatiilor cu biielii. Dacn
aceasti descriere !i se potriveqte, iar pdrinlii tdi 1i-au pus anumite
restricfii, aceasta se intAmpld nu pentru ci ar wea sd-ti refuze weo
plicere sau pentru cd ar fi prea ,,bdtrAni" ca si te mai inleleagi, ci
pentru cd ei stiu prea bine ce te aEteapte. Statisticile arate cd, cu cat
iti faci mai deweme un prieten, cu atat te vei cesetori mai timpunu.
$i o alti realitate este aceasta: cu cat te casetoresti mai deweme, cu
atat ai mai multe sanse sd ajungi la divorl.
Este cAt se poate de normal ca biietii si fetele afla1.i la inceputul
sau mijlocul adolescenfei sI manifeste interes fald de sexul opus.
Daci nu manifestl nici un interes, atunci pirin{ii au motive serioase
de ingrijorare! Dar daci o lege nationali nu oferi solutia pentru
relaliile prea timpurii dintre sexe, atunci care poate fi aceastl solutie?
Rispunsul la aceasti dilemd este destul de simplu. Fiecare organizaiie
religioasi si fiecare gcoah ar trebui se programeze activititi recreative
regulate pentru adolescenfi, prin care sd-i ajute sA-gi adapteze
dorintele astfel incat si se poate acomoda cu persoanele de sex opus.
Aceste intruniri pot permite gi disculii sau imprieteniri intre doi
tineri de sex opus. Lucrul cel mai important este ca tinerii si fie
impreund intr-o atmosferi relaxant[ gi sdnitoasl, sub supravegherea
potrivit[ a cAtorva adulli.
Pirintii ar trebui si sus$ne $i s6 incurajeze planurile care oferi
acest tip de oportunitate sociald. Ei ar trebui sA facd chiar un pas
mai departe. Daci fiul sau fiica lor, manifestl interes faji de o
persoand de sex opus, plrinlii pot s[ invite persoana simpatizat[ de
copilul lor gi pe familia acesteia la o ie$ire impreunf,, pentru un
picnic, pentru o plimbare pe lac, intr-o excursie la munte etc.
52
53
sd supravieluieqti
sd
inveli
ori proste$te.
Atitudinea pe care o ai fali de sexul opus este, de fapt, cu mult
mai importantd decdt cuvintele, pentru ce ea i1i va determina
comportamenhrl. Daci un bdiat este preocupat de sentimentele unei
fete, el nu va vorbi cu ea intr-o manieri wlgard s,i nici nu va face
glume necuviincioase. In schimb, va pune intrebdri care si-l ajute si
descopere ce fel de fate este $i ce o preocupd. Un birbat care ingiri
vrute $i ner.rute, liudindu-se cu decoraliile pe care le-a cAqtigat in
armati sau cu banii pe care i-a cd;tigat dintr-o afacere recent[, nu
f
Nancy
L.
Van Peh
Curtenie completd
opug
si luali impreund
tiu.
gi un plan B, de
))
Curtenie completd
56
atat trebuie se o invi{i mai din weme. IntAlnirile mai neoficiale pot
programate cu doar una pAni la cinci zile inainte.
fi
57
Curtenie completd
Scena 3:
orice ca
firi
sd cunogti si pdrerea
58
cunogti,
Scena 5:
59
Cuftenie completd
Eviti sd spui: ,,Pdrinlii mei nu-mi dau voie", daci nu acesta este
adevdnrl. S-ar putea si te vade mergdnd Ia acelasi eveniment impreund
cu altcineva. De asemenea, nu spune: ,,Sunt ocupate astd-seard",
pentru ce s-ar putea si te invite altd dati. Nu-i rdspunde: ,,Sunt
prietend cu Charlie Brown", dacd nu egti cu adevdrat; nu-i replica:
,,S-o l[sim pe alti datl!", dacd nu wei, in realitate, acest lucru. Evitd
remarcile sarcastice, de genul: ,,Ce, sd ies cu tine?" sau,,Cred ce
glumegtil", prin care l-ai umili. Faptul ci nu doregti sd te intdlnesti
cu el nu inseamnd. deloc ci el este o persoane lipsite de orice valoare.
El te-a preluit suficient de mult, ca si-!i propund si iegi cu el.
PreguiegteJ si tu mdcar atat cat sd nu-i afectezi respectul de sine.
60
61
cd poarte ochelari, ce sunt scunzi, cA sunt prea slabi sau prea gragi.
Cunenie compktd
Petunia (in sinea ei): N-aq mai iegi cu Peter nici dac[ m-ar implora
in genunchi.
Peter? Probabil
cea a Petuniei gi a
lui
A,qteptem cu nerdbdare
La cind:
Petunia (in sinea ei): Vai de mine, ce maniere proaste are! Nici
nu gtie cum si mdnAnce in public! $i nu pare prea priceput nici in
ceea ce priveste convenalia!
Peter (in sinea lui): Petunia nu este nici pe departe aga de simpatici
amuzantd cum mi-am inchipuit! A comandat o grlmadi de
de
9i
mdncare, iar la preturile astea ar face bine si minince pdni la ultima
firimiture. (Tare) ,,Di-mi gi mie nigte pAine!"
Petunia: Poftim.
La concert:
Peter: Faind muzicl, nu?
Petunia: Da, chiar foarte bund.
Mai thniu:
Peter (in sinea lui): A fost prima;i ultima oarl c6nd am iqit cu
Petunia. E o bleasi.
62
63
Nancy
L. Van Peh
Curtenie completd
plictisili unul de celalalt mult mai repede decit a1i face-o in timpul
alto-r genuri de activitate.
vd
inelelor;
64
65
Nancy
L. Van Pelt
CLLrtenie completd
drdguli",
66
67
Sd te sdruli sau nu
Ctutenie completd
ultimul an, iese din mediul lui. Cind i1i alegi un prieten sau o prietend
care are aproximativ aceeagi experienle ca gi tine in privinta
intilnirilor, atunci amindoi pute{i invdla si creste impreunl, risc6.nd
cdt mai pulini frustrare gi durere cu putin{I. Inainte de a incepe sd
iegili impreund, stabiliti prietenii. Trebuie sd stii ce inseamni si fii
prieten cu cineva, cum tribuie sa-l tratezi, sd-l ajuli gi sa-i implinegti
nevoile. De-abia dupd ce ai invilat cum si fii prieten, esti pregitit sI
te intilnesti cu cineva de sex opus.
Biieti, majoritatea fetelor au propriile lor a;tepldri despre cum
le-ar plicea si fie abordate in vederea unei intdlniri. In general, uner
fete nu ii place si o iei pe nepregdtite si, fdri nici un semn prealabil,
care si ii dea de inleles ce intentie ai, sd vii si - bum! - si o invili in
orag. In cele mai multe cazuri, ea ar prefera ca mai intdi sd ii acorzi
putine atentie. Salut-o de cateva ori si ia-o deoparte pentru o mica
discufie in doi. Cu alte cuvinte, o fatd asteapte ca mai intAi s[ fii
prietenos fati de ea gi si pregdtegti astfel invitalia de a iegi impreuni.
In zilele noastre, multor fete li se pare ceva normal si sune un
68
69
Cunenie completd
lui si ii spusese acestuia sd-i dea cdte un ghiont ori de cAte ori fata de
vizavi se uita la el.
Daci por{i o conversa(ie cu el, acordi-i atentie in timp ce-!i
vorbegte. Arate-te interesate de ceea ce iti spune. Acest lucru il
impresioneazi pe un birbat. Uneori, o pdeteni poate transmite o
informalie aga cum trebuie. Asiguri{e ci aceasti persoani poate
face o aluzie cu mult tact, altfel s-ar putea se te afli intr-o situalie
mai rea decAt la inceout.
inscrie+e in acelasi club sau angajeazi+e in activitdlile la care
participd gi el. Cere-i ajutorul la leclii sau pentru un proiect la care
lucrezi. Organizeaze o petrecere care sd includd citeva cupluri, dar
gi citeva persoane fdri partener, astfel incdt oamenii si nu se vadd
obligali sd stea doi cAte doi. Participd la intAlniri de grup gi mergi
petreceri, evenimente
.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
I
Cutlenie completd
lnterdicliile
,,Dragd familit
Pirinlii mei sunt imqosibili! Nu m[ lasl si intarzii niciodati in
ora$, dupd miezul nopfii. In zilele noastre, aga ceva este ridicol. Adesea
mA vdd nevoitl se plec de la o petrecere tocmai cind distrac$a este
in toi. Este
vi
Van Pelt,
Prieteni i le i nterrasi al e
72
73
v
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
Cind revista
pe cineva cu care se
mi
siJ
accept pe el".
74
/)
in timp
;i pirinlii
lil
Cut'tenie completd
/o
77
ii
l
li
I
Nancy
L. Van Pelt
Curtenie completd
persoane,
vielii sociale.
Pe de
Prea mult timp petrecut impreuni poate ajunge o povari, mai ales
dacd. avansati prea repede in apropierea voastri. A ajunge la o relatie
shbile prea curdnd sau la o virstd prea tAndri, prezintd anurnite
ispite care vd pot inhiba cresterea personald si spirituali. Cel mai
mare impediment al unei relagii stabile premature constd in stagnarea
Cuftmie completd
80
mai multor dificultlti. Cei doi nu vor sd rupd relalia, dar nici nu sunt
weodati!
81
x
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
intilnire,
82
83
adolescenjii de astdzi.
cineva
TNancy
L. Van Pelt
posib
se
Ibid.
rupeii
ei.
Capitolul 4
pp. 104,105,120.
'lbi.l.
85
Curtenie completd
- intilnirile
se
studieze
86
87
gi
Curtenie completd
buni
sau
Daci incepe
veste actualului tdu prieten (prietenn), cel mai josnic mod de-a o
face este sd apari in public cu noua ta iubire. In special, alungati din
minte ideea de a ve exprima in public afecliunea fali de noua cucerire
in fala persoanei de care wefl se vi despirtiti, in speranla ca aceasta
din urmd va prinde mai repede mesajul.
Nici a-i aplica persoanei cu care te intehesti in prezent tftt tamentul
tdceii s u a eita sd-i descoperi ceea ce ai de gdnd si faci nu este un
mod corect de a proceda. O astfel de atitudine va ridica in mintea er
tot felul de intrebdri: ,,Cu ce am gregit? Am spus aseard ceva care
i-a renit simlimintele? Poate cd incearci de mai mult timp se scap
de mine gi eu am fost as,a de prost, incat nu mi-am dat seama.
Niciodatd nu pricep la timp!"
88
89
Cuftenie completd
DacA spuneli:
,,inc,e nu sunt pregetit(d) si
o relatie
stabili."
avem
si
intrpretez:
,,Te-ai schimbat
unul de celilalt."
tiDe."
prefednle comune."
plictise$ti."
nivel."
colegiu
des."
cu
pentru
se
fiu
90
Curtenie completd
preveni aparifia unor probleme mai serioase, care pot apirea in astfel
de situalii.
care nu
92
93
Cw'tenie completd
Chiar daci doare destul de mult, este mai bine se ,ti se spuni de ce,
decat se te intrebi nedumerit ce ai spus sau ce ai ftcut Sreqit. Procedali
in felul urmdtor: (1) Recunoa;teli-vi propriile lipsuri in a face relafa
se meargi; (2) scoateti in evidenle trdseturi ale penonalitetii celuilalt'
franc problema,
,si
dacd nu o
negative,
informalii
Nu
oferi!
de
sinceri.
brutal
ftrd f4i
putefi face cu tact qi amabilitate.
pe care le-afi apreciat gi (3) prezentali in mod deschis
sd
;i
gi inumani.
94
vl
9)
Curtmie completd
pierduti.
Ferili-vi si incepeli o noud idild imediat ce tocrnai aJi incheiat
una. Daci pldngi pe umirul lui Ron pentru c[ tu 9i Fred v-a]i
despir$t, nu-i nici o problemd dacl accepli compasiunea lui Ron,
dar nu te ldsa ispititi de conjunctura emolionald. Nu uita c[ acum
fali
ili
de oricine
97
Curtenie completd
chiar dacl unora le ia mai mult decit altora pentru a-si reveni. Timpul
necesar recuperirii dupd o despdrtire va fi^ direct proportional cu
intensitatea si cu stabilitatea relaliei rupte. In timp ce i1i revii, ia-1i
timp se privqti la tine insuli gi s[-!i evaluezi progresul in ceea ce
privegte cregterea personald.
Da, acordi-li timp s[ pldngi, sI regreli gi apoi sd te adaptezi la
noua situalie. Dar, dupd ce li-ai stabilit gradul de responsabilitate
pentru ceea ce s-a intimplat si ai stat de vorbd cu un prieten despre
aceasta, este timpul ca viala ta s[ meargd mai departe. Poate cd din
cdnd in cAnd esti tentat se te afunzi tot mai mult in propria nenorocire
Ei durere, incercAnd se atragi prin aceasta simpatia si compasiunea
98
99
Nancy
L. Van Pelt
NorA DE suBSoL
'Andrae Crouch !i Nina Ball,
Through It
detemirv compc
Capitolul 5
93-95'
parte din porlia de idile. intrebarea este ins[: Cum poli fi sigur daci
iubesti cu adevirat sau dac[ este vorba doar de un simtamant
pasional?
Tesrul pentru tineri, intitulat ,,Ce gtii despre dragoste? ,; vi va ajuta
si inlelegeli ce gAndili cu adevirat despre dragoste. Acest test ve va
ajuta si vd dafi seama cdt de bine informa{i sunteli cu privire la acest
AF
1.
vedere.
Curtenie completd.
cea pasionald.
,i
F 6.E t"."uu
normal
sd
in
-- acelasi timP.
matur, se indragosteEte
di
-- i'p'
lucrurile bune.
A F 13. Nu are prea maro importanld daci familia sau prietenii
- ea vi priveqte doar pe voi doi'
sunt
--e de acord cu rehiia ta de dragoste
f' f+. Absenla face ca inima s[ se atageze 9i mai mult de
celilalt.
---e
F t5. e,unci cdnd doi oameni sunt cu adevdrat indrdgosti$' ei
nu ajung la nelnlelegeri'
nu
--- se cearti, nu discut[ in contradictoriu $i
cu cineva nepotrivit'
cdsitoregti
e f fO. Este mai bine si te
decSt
--
si rdmii singur.
f fZ. Cdrid es,ti indrigostit, poli
AF
pasronal.
ci
gtiu ce este
dragostea.
dragostea.
Bniefi
Fete
25Vo
36Vo
59Vo
54%
1,2Vo
8Vo
47o
2Vo
orice obstacol'
e
iube;ti'
il
pe
care
qi
cel
tine
de deosebirile dintre
indiferent
- F 18.
mare parte din
mai
cea
CAnd esti indrdgostit, petreci
timo
' visind cu ochii deschigi.
egti
i f fS. Cdnd eqti indrlgostit, muncegti mai sdrguincios'
ptu"ifici mai bineli ac$onezi la un nivel mai inalt decat
.ui
dePe$i-
"n.i""t,
oricind.
102
103
Curtenie completd
ar fi fost realizat la wemea lor, multe dintre aceste idile din trecut ar
Mai mult decdt atdt, in ciuda intensitilii lor, puline dintre relaliile
de dragoste ii conduc pe cei doi la altar. Un studiu a aritat ci
de-abia un firav procent de 15 Vo conduce la clsitorie. Un alt studiu
referitor la modelul de curtenie a 400 de studenli de colegiu a
descoperit cI aproape trei pdtrimi dintre cele 582 de relalii de dragoste
declarate s-au destrdmat inainte de cdsdtorie.
O astfel de informalie ne ajuti sd inlelegem cd existi o teribild
confuzie in ceea ce privegte recunoasterea adevdratelor simleminte
de dragoste. Toate acestea ne conduc lnapoi, la intrebarea inilial[:
,,Cum poli si qtii dacd egti cu adevirat indrdgostit?" Inainte de a
rispunde direct la aceasti intrebare, haideli si aruncim o privire
spre etapele dragostei.
se aventureazd
t04
ordine.
!
I
Faza adolescentel,
Curtenie completd
se lirgeEte
adolescen!ei!
Nivelul adolescenfei este perioada invdldrii din propriile greqeli,
cdnd atenlia se concentreaze asupra unei singure persoane pentru
perioade de timp din ce in ce mai lungi. I-a inceput, pentru Evie toti
beielii sunt la fel de interesanli. Ea iese in orag de fiecare dati cu
altcineva. Mai tArziu, in perioada liceului, ea se intaheste cu Bill 9i
ies impreune dmp de un semestru intreg inainte de a trece la altcineva.
Apoi, Evie are o relagie stabill cu Ted, timp de un an intreg, pentru
ca apoi sd inceape una noui la inceputul toamnei. In anul majoratului
ea se logodeste cu Stuart, dar dupe absolvire se desparte de el. incetul
cu incetul,^Evie invale cum sunt b[rbatii ,i cum este ea in relatie cu
si
106
107
Curtmie completd
I,
intotdeauna este complicat sd faci deosebire intre emoliile implicate in dragoste qi cele implicate in pasiunea halionale.
Dragostea gi pasiunea au un singur lucru ln comun - putemice
sentimente de afecliune fald de o persoani de sex opus, triseture
comune care complici gi mai mult descoperirea diferenlelor, pentru
ce multe dintre simptome coincid. Cea mai oarbd qi mai nebuneascd
pasiune poate sA conlini, intr-o oarecare mesurA, $i dragoste
veritab e. La randul ei, dragostea adeveratd poate sA include mai multe
simptome caracteristic pasiunii. Asdel deosebirile dintre cele doud
cnnst^v, in gradrl dc manifestare mai degrabi decat in definilie. De
aceea, este nevoie ca toate lucrurile sd fie examinate cu marc atentie.
Aproape ce nu s-a ficut nici un studiu care se determine
componentele, efectele sau rezultatele iubirii pasionale, in timp ce
pentru dragostea adevdratd au fost consacrate volume intregi. Lucrul
acesta este regretabil, pentru ce pasiunea iralionald le aduce celor
prinEi in capcana ei inqelitoare suferinle gi dureri de iniml firi sfirqit.
Dragostea adeviratd gi patima nebuneasci impdrtl;esc trei
simptome similare: pasiune, apropiere qi emolii neobignuite. Pasiunea
poate fi prezentd qi ferd o dragoste veritabild. Este pe deplin posibil
sd fii pasionat sau si ai puternice siml5minte sexuale fali de o
oersoani cu care nici micar nu ai fdcut cunostinti vreodati.
imbrnligdrile gi dezmierdirile maresc urgenla sentimentelor erotice
pAnd acolo, incdt sexul poate si devini o parte semnificativd a asocierii
voastre, Dar aceste simlaminte nu indicd, neapirat, o dragoste
autentici. Atraclia sexuali poate fi la fel de stringentd in pasiunea
iralionali ca $i in dragostea adeviratd
In acelaqi fel, dorinla de a fi tot timpul impreuni poate fi la fel de
coplegitoare in pasiunea iralional[, ca si in dragostea adeviratl. Puteli
dori sd fili mereu impreund, agteptdnd cu groazd clipa cAnd trebuie
s[ vi despirfili. Puteli trii un sentiment de gol sufletesc dupd
plecarea prietenului sau a prietenei voastre, dar aceasta nu inseamne
neapdrat ci ali gdsit dragostea adev[ratd. Dorul dupi cealalti
persoani poate fi la fel de intens in pasiunea iralionali ca qi in
drasoste.
108
109
I
I
I
I
q
Curtenie completd
intahfi. Mulli
110
111
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
indrigostitl
Pasiunea orbeasci se dezvoltd pe visdri qi fantezii nerealiste,
in
112
113
Curtenie completd
celilalt.
defectelor.
mult una de cealaltd. Daci dragostea voastri a fost autentiid. itr ver
uni tot mai mult viala de cea a persoanei pe care o iubesti. Cand
acasta persoane este departe, vei avea simlemantul cA o parte din
tine lipsegte. Absenla te ajure sd-1i dai seama cAt de mult inseamna
aceasti relatie pentru tine.
Pasiunea moare repede cAnd cei doi nu se vid o weme. Dictonul
,,ochii care nu se vid se uiti,, este valabil, in acest caz, deoarece
pasiunea se bazcazl_ pe- atraclia fizici gi pe una sau doue calteli
pe
care le admiri la celdlalt. Astfel, arunci c6nd o astfel de relatii nu
este susfinute de contacg interesul se va stinge destul de reoede.
Pasiunea nu poate supraviegui probei timpului.
_ Dlagostea line sub control contactul fizic; pasiunea il exploateazd.
Doi tineri care se iubesc cu adevirat isi vor
line sub controi gesturile
de afectiune fizici pentru un timp relativ indelungat de la i;ceputul
relagiei dintre ei. Pasiunea cere astfel de expresii fizice cu muli mar
devreme. Mai mult decat atat, contactul fizic reprezintd o parte
a
relaliei.cu mult mai mici pentru un cuplu indrdgostit, decat pentru
unul prins de o pasiune oarbi. Motiwl este acela ci pasiunea dipinde
intr-o mare mdsuri de atractia fizicd si de exiitalia simgita la
explorarea particularitel or fizice ale celeilalte persoane. CJL car"
It4
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Pelt
116
117
Curlenie completd
il
118
1. Se bazeazd, adesea, pe
precum felul in
,,innebunesc".
de frustrare.
14. Este cel mai adesea intaLrite htre persoane aflate
adolescenlei sau imature.
119
varsta
f
Cutenie completd
de dragoste.
16. Atunci c6nd interesul sexual s-a stins, este urmat[ de plictiseali
1?. Cuplul depinde de distraciii exteme pentru a se simli bine
imoreuni.
18. Relalia cregte qi se schimb[ foarte puJin, chiar daca sunteli
de mult timp impreund.
19. Este adesea insoliti de simllminte super{iciale si de senza{ii
care pur qi simplu te ,,wijesc", ili dau fiori'
20. In general dureazi foarte pu$n.
21. Adesea exploatezi cealalti persoani in avantajul tiu'
22. Reprezintd intotdeauna o baz[ slabd ;i nesiguri pentru
cdsltorie.
DRAGOSTEA...
1. Privegte
in contradictoriu.
9. Este interesatd de
plrtiEie
qi ddruire,
fericirea 9i siguranla.
120
in stare sd-i
14. Cregte
in sine qi in
si
biologici.
15. Se dezvolti incet, dupi un timp destul de indelungat de la
relalia precedenti.
16. Genereazd un interes crescind gi o bucurie continui atunci
cAnd sunteli impreund.
17. Aprinde interesul unul fald de celf,lalt Ei fagd de activitel e
comune.
18. Se schimbd gi devine mai profundd o dati cu continuarea
relaliei.
19. Asigurl un climat de adincire a simlemintelor gi de crestere
a intimitdlii, pe misurd ce vd impirtaqili unul celuilalt tot mai mult
din viala voastrd.
20. In general, dureazd mult timp.
21. Prolejeazd, cealalti persoand, ii poartd de grijn 9i o ajuti sd
creasc6.
22. Este suficienti pentru a construi
dacd toli ceilnlti factoi sunt in reguld.
o cisnicie pe temelia ei -
Adevdrul despre,,indrdgostire"
in timpul unui seminar Complete Marriage (Cdsnicie completi),
i-am intrebat pe participanti de ce s-au cisltorit. ,,Pentru ci'ne-am
indrigostit' unul de celdlalt", au rlspuns cele mai multe cupluri.
S-au cdsAtorit, pentru ca au experimentat un sentiment pe care. l-au
interpretat ca fiind dragoste. Cu toate acestea, este foarte dificil sd
spui cu exactitate ce este dragostea. George Bernard Shaw a afirmat
ci dragostea este cuvdntul cel mai gresit folosit qi cel mai greqit inleles
121
Curtenie completd
din vocabularul nostru. Este posibil sf, fi avut dreptate. Cum agi
defini dragostea? Cu care dintre urmdtoarele definilii ale dmgostei
sunteli de acord?
- ,,CAnd doi oameni se afld sub influenja celei mai violente, mai
nebunegti, mai amdgitoare gi mai trecetoare pasiuni (gi) li se cere sd
jure ci vor rdmAne in acea stare euforicd, anormali gi epuizanti
pind cAnd moartea ii va desperli."
- ,,O stare de anestezie perceptuall."
- ,,Dragostea este o boale mintali gravi."
- ,,Dragostea este un demon, un foc, un rai gi un iadr/ Unde
locuiesc deopotrivi plicerea, durerea Ei tristele regrete."
- ,,Dragostea este sentimentul pe care il simli atunci cdnd simli
ci egti pe cale si simli ceva ce n-ai mai simlit niciodate inainte."
- ,,A iubi pe cineva nu este doar un sentiment putemic - este o
decizie, un discemimdnt ;i o promisiune."
-,,Dragostea este un angajament necondilionat fald de openoani
imperfectd."
Mai mult decdt atdt, noi folosim termen]J dragoste cu multime
^o
de sensuri diferite. De exemplu, obignuim sd spunem: ,,Imi iubesc
pdrin{ii"; ,,Il iubesc pe Dumnezeu"; ,,Imi iubesc ciinele". Presupun
c[ nu avefi, fald de cAinele vostru, acelagi rispuns emogional pe care
il aveli fa1[ de Dumnezeu. Noi vorbim despre ,,indrdgostire", dar ce
inseamni, cu adevirat, si te in&dgostegti?
Cind spunem cl Sue gi Tom s-au indrigostit, ne referim in general la faptul ci cei doi au fost ,,lovi1i" de un sentiment neas1eptat,
ceva asupra ciruia nu au nici un control Aceasta ii scutegte de orice
responsabilitate legati de indrdgostire. lnsd, atunci cdnd spunem ci
o persoani ,,se indrdgosteste" (in lb. englezi - 'a cddea in dragoste'),
expresia aceasta nu ar trebui si implice un fel de cidere intr-o
capcani, intr-o stare independentl de voinJa ei.
Un alt aspect. Atunci cind folosim acest termen, ne referim de
obicei la faptul cd persoana respectivd este ,,indrlgostite", ,,iazutd
in dragoste" numai cu inima. Dar a te indregosti cu inima reprezinti
doar o parte din intregul proces al dragostei. Cdnd te indrigostegti,
122
123
trebuie
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd.
125
Curlmie completd
Orice persoand
tdnird, inddeient de
sex,
ar trebui sd aibd
se
tini
de ele.
Capitolul 6
slruAil
sEl{stBttE
ci
se
intimplase si se angajeze in
biielii.
49 de procente practicaseri mangaiatul pAni la atingerea
orgasmului. Majoritatea tinerilor considerd mangeiatul pand la
atingerea orgasmului ca fiind ,,mAngdiat profund", iar l0 Vo dinfte
ei il consideri la fel de grav ca qi actul sexual in sine. Cei mai multi
il practicaserd pentru propria plicere sexuali, in timp ce intr-un
procent mai mic fhcuserd acest lucru pentru a-si satisface partenerul.
Sondajul a ardtat ci, in marea majoritate, fetele fuseserl acelea care
practicaserd mAngdiatul pind la orgasm din dorinta de a-si satisface
partenerul si nu pentru propria pldcere.
127
Curtmie completd
altuia ceva de genul: ,,Te iubesc si 1in la tine. C6ndva, rela$a noastrd
poate cd va inflori in ceva mai mult, dar acum ne afllm doar aici."
Dar mai este Ei un alt factor. Cu toate cd tinerii nu sunt prea dispufi
si recunoasci aceasta, adesea ei se angajeazd in mdngAieri gi
dezmierdiri datoriti phcerii fizic, carevine in urma stimul5rii sexuale.
Ei se bucuri de senzaliile pHcute de moment, ;i unii ajung chiar sd
caute asemenea pliceri ca pe un scop in sine. In asemenea situalii,
mdngdierile reflecti mai degrabd dragostea de sine decat dmgostea
128
129
Nancy
L.
Van Peh
Curtenie co
capi!
totul dintr-o date! Poate dura siptdmdni sau luni. Dar acera '
incep o relalie in care practicd in mod serios mdngdierea;i
dezmierdatul vor descoperi, mai devreme sau mai tarziu, cat de
proglesiv este totul.
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenic completd
geu
existe atat de pulind atraclie intre cei doi, inc6t, ca sd obfind ceea ce
si
132
133
Curtenie completd
relafia noastri, n-as wea sd te simfi obligat fati de mine,,. Apoi, fii
pregdtitd pentru proteste! Raportul Sorenson a ardtat ce mai mult
de 33 Vo dintre fetele care au awt o experienli sexuald de felul
acesta au crezut, atunci cdnd au ficut pentru prima datl sex, ce
se vor cdsdtori cu biiatul respectiv - dar foarte pufine dintre ele
au fdcut acest lucru in cele din urme. S-a intamplat unul dintre
minlit.,ltege!
in creier!)
cu tine?
134
135
Curtenic compktd
unor astfel
De ce ii cred fetele
drlguli,
-Curtenie compktd
viitor.
Familie dezmembratd. Fete\e ai ciror pdrinli sunt divorlali sau
ori mai predispuse la a accepta sexul inainte de
c[sdtorie decit tinerele care provin din familii intege. Aceste fete
reflecti exemplul si invd![tura primite din viala perinlilor lor. Cineva
spunea: ,,In momentul cand am Iacut pentru prima datd sex, perinlii
mei treceau printr-o crizi si erau aproape divorgaqi. Aceasta mi-a
creat un simtemant de nesiguranfe gi m-a determinat si fac orice imi
sti in putinte pentru a-i face pe plac prietenului meu, pentru ce
aveam nevoie de siguranfd, din moment ce acasd ea imi lipsea cu
desivirqire."
separagi sunt de trei
138
pe bnieli!
139
Bdielii gi mAngAiatul
Curlenie completd
Nancy
L.
Van Pelt
Curlenic completd
ci
este dispus sd
143
Curtmie completd
Alli bdrbaf
ale
o anumite autoritate
wertizeazd. pe adolescenii impotriva sexului premarital. De acee4
un taner care nu suportd autoritatea gi considere ce cei care au
ii
144
in
respuns sunt mai localizate decdt ale ei, dar rispunsurile ei sunt
mai complicate decat ale lui. El rdspunde mai mult la factorii fizici,
in timp ce ea rispunde la cei emolionali. Bdrbajii pot avea relafii
sexuale cu femei de care nu le pasd citus,i de pulin, dar femeile au
nevoie de o afecJiune puternici inainte de a ajunge la intimitate
sexualA.
r
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
faptului
ci
un blrbat.
Acum, haideli sA vedem cdteva motive pentru care tinerele se
angajeazl in intimit[li fizice de felul acesta.
t
146
147
dar care nu are nici o intenlie de a merge mai departe, nu face altceva
decAt sdJ provoace pe biiat. Majoritatea femeilor inleleg foarte pulin
din ceea ce se intAmple cu un berbat atunci cind ele ing[duie intimitili
Nancy
L.
Van Peh
Curtenie completd
lunar cdnd sunt cele mai fertile. Chiar atunci cand contactul fizic
pare cel mai de dorit, ele au cel mai mic control si sunt in cel mai
mare pericol de a rimdne insircinate.
Ca sd cdEtige populaitate . Unele tinere cred ci, dacd sunt cooperante sexual, aceasta le va asigura popularitatea. Unele dintre aceste
fete sunt chiar populare, puteli fi sigure de aceasta. Dar ar trebui sd
auzili ce spun biielii despre ele. Mai mult decit atit, partenerii cu
care se intahesc cauti acelasi lucru in acelagi loc. Sute de fete se
pldng: ,,Cind wea si 'pipdie' pe cineva, md cautd; dar ori de qete ori
este programat weun eveniment deosebit, treo serate sau weun alt
fel de intdlnire, invitd pe altcineva".
lor le-au neglijat in timpul copildriei lor. Acest joc riscant nu le aduce
nici una dintre bucuriile dragostei, nici o satisfacgie reald, nici
frumusele, nici stabilitate. A te ldsa sedus de o astfel de femeie nu
este nici pe departe un rnotiv de laudi, gi un birbat care cunoagte
diferenla dintre sex qi dragoste nu va ceda uqor.
ATENIE: Un blrbat poate dori si faci sex fdrd sd fie indrdgostit.
In acela.gi timp, nevoia lui de sex nu reprezinti o dovadi ci iubegte.
El poate interpreta puternica atraclie sexuali pe care o simte ca
fiind dragoste, asfel ci va incerca s-o convingi pe femeie cd dragostea
lui este la fel ca a ei. La rdndul ei, femeia presupune ce el nu i-ar cere
aqa ceva qi nu ar dori-o atat de mult, dacd nu ar iubi-o profund gi cu
adevdrat. De aceea ea cedeazd dorinlelor lui, simlind ci, prin
contactul sexual, amAndoi pecetluiesc un legdmdnt, o inlelegere. Dar
aceasta nu face altceva decit si intireasci observalia cd el oferi
dragoste ca se obfnd sog iar ea oferi sex ca si oblin[ dragoste.
$i, in ultimul rAnd, cuplurile practici mdngiiatul pentru sigwonld
nu
- Wntru dngoste. Ei simt nevoia de a face acest lucru pentru a-i
comunica celeilalte persoane ci o iubesc, pentru a avea o bazd pentru
rela,tia lor sau pentru a se ag6fa de cineva. Dar daci un cuplu nu mai
dezvoltl nimic altceva in afard de intimitate fizicl, relalia se va
destr5.ma. Sexul nu se va dovedi suficient atunci cand va trebui sd
trditi ahturi zi de zi. Sexul nu poate line o familie uniti. Daci acum
te simli in nesigurangd gi recurgi la intimitatea fizici pentru a-!i
consolida simfim6ntul valorii personale, mai tdrziu va trebui si glsegti
altcev4 care se te ajute sd faci fald indoielilor gi nesiguranlei. Este
mai bine si faci o pauzi in ceea ce priveqte intdlnirile, pdnn cAnd te
vei maturiza.
CAt de
Pentra a vedca cdt dz departe pot merye. Fetele lipsite de scrupule
ii vor impinge pe bdieli in situalii delicate doar pentru a vedea c6t de
departe pot merge in aceastd privinle. Astfel de femei nu-i iubesc qi
148
149
Curtenie compktd
cislioriei, Biblia nu
oristi nici un cuvint dapre cit de depane
putem merge sau daci mingiiatul este bun sau riu. $i lucrul acesta nu este
surprinzitor In timpurile biblice, cei doi aproape ci nici nu se vedeau unul pe
celilalt inainte de cisitorie, a;a ci nu prea aveau ocazia sili dezmierde trupul unul
alara
celuilalt.
Mangiiatul (sau 'pipiitul' reciproc) este definit in mai multe feluri. Eu vorbesc
acum despre
hainelor
se
afli
intro
cu totul alti posturi dec.it un cuplu in care cei doi sau intinqi,
vo@te
nici sirutul
150
Dar oamenii vor reguli. Ei vor sI $tie oct cet de depane pot merge firi si
Eu ii inleleg, fiindcd $i eu am simFt in acela;i fel, Dar nu existi nici un
plcituiasci.
De asemenea, oamenii
pntru
sentiment plicut atunci cind un biiat ii atinge sdnii, in timp ce panenerulei poate
6
inrebunit de dorinE.
Aqa
ci nu vI pot
ure si vi
si hceli
arate
qi ce
si nu hce1i,
merge.'o
1s1
r
Nanq L. Van Pek
Curtenie completd
152
153
Dumnezeu pentru
Curtenie completd
t54
ci
l)J
7r
Nancy L. Van Pelt
Curtenk completd
1)/
Curtenie compktd
sil
accepte ca atare.
158
159
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
cutreiere, oare trebuie sdJ pdlmuiascd, sd-i zgdrie fa1a, siJ tragi de
per, se radd de el .. . sau ce si-i facA?
Cum majoritatea blrbafilor vor merge doar atAt de departe cAt
ingiduie femeia, birbatul va incepe intotdeauna prin a testa terenul.
El pomegte plin de speranF gi avanseazi pind cAnd femeia ii taie
avintul. Probabil ca va incerca prin cuvinte frumoase s[ o mnvingd
sl facd sex, dar nu agteapE in mod neapdrat se se intample asa. Mai
mult decat ataq un biiat nu se considere insultat atunci c6nd o fati
spune ,,Nu". Cdnd o tinlrd refuzd in mod deschis ;i cu tact, ea nici
nuJ rineqte, nici nuJ supdri. De fapt, s-ar putea ca prin acest refuz,
el si se simtd chiar eliberat! Femeile is,i subestimeazi puterea de a
opri un bdrbat printr-un ,,Nu" hotirat. Existi cAteva moduri politicoase, dar eficiente, de a face acest lucru.
Lucrul cel mai important pe care trebuie sil inleleage o femeie,
in ceea ce privegte limitarea activitllilor de intimitate. fizicd, este
acela ci nu trebuie si spuni gi sd facd nimic prin care ar putea rini
eul tdndrului, simlimdntul valorii personale sau orgoliul siu masculin.
Aqa cd, in loc s5-i discreditezi motivele, presupune ci el wea cu
adeverat sd-!i arate ci te place Ei ce line la tine. In timp ce mntinui
si-i vorbeqti, ii poli lua cu hotirdre miinile gi s[ i le pui inapoi pe
genunchii lui. Daci este posibil, (chiar dacd simli cum inima i,ti bate
in gAt), nu schimba inflexiunile vocii gi nici nu face weo aluzie la
faptul cd s-ar fi intdmplat ceva neobignuit.
De asemenea, ii pofi spune pe un ton indiferent qi intr-o manierd
prieteneascS: ,,Nu te grebi" sau o alti remarca vesell, prin care si-i
dai de inleles c[ nu doreEti sd mergi mai departe in momentul acela,
dar care aratd clar ci nici nu ii judeci gestul in weun fel. Un bfiat
care meriti cu adevirat prefuirea ta, ili va respecta dorinlele si va
aprecia tactul tdu. El va inlelege cd egti in stare s[ faci deosebire
intre acfiunile lui gi el ca persoand;i ci, degi doregti s[-i descurajeze
acliunile, wei sd incurajezi prietenia voastri.
Marianne respinge gesturile nepotrivite sau prea indrlznele cu
un refuz ferm de a coopera. Apoi zdmbeqte qi sugereazi o activitate
alternativi: ,,Hai sd mergem sd lulm ceva de mAncare. Mor de
160
t6I
panrece.
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Pelt
in
aceaste
Drivintl.
162
mdsuri de interesali de
'pipeit' fi mangaieri.
15. Ab{ine{e de la uriri de 'noapte bund' care par s' nu se mal
termine.
este de folos si vi stabilili propriile standarde in aceasti
privinli. Christy qi Gwen erau colege de clasi. AmAndoui era! fete
iregule 9i atrlgdtoare, cirora mulli blieli le propuneau intilnire'
Christy avea stindarde bine definite 9i categorice - doar pdnd.aici,
Vi
Nancy
L.
Van PeL
Curtenie compktd
164
165
Curtenie completd
Mergi cu mine,
Md
erai tdruir?
$ in Namret un &ruP"?
Oare ti Tu fudte^i P nwginc $Te uitai?
Exista
N trecut $
Tu singur
priruilErii?
af altfel
N coborAt abryind PuAmi.Ftrib rrunolui
deai)t
ceim,n
dd trdies,ti?
plin de bucuria simplului
futne
w,ilucea,
li sa pdrut $ lie ad inneaga
AsJePtAndu-Te ,n to^td
Ai
{iu
fumue,tea
ei?
trebuia sd leforci?
Dunne, ajutd-nd
sd
de
prolndiri
Paticia Halbe
NOTE DE SUBSOL
rcail L, Zellman, Paula B. Johnson, Roscann Giarusso and Jacquelioe D. Goodchilds'
,,Misrcading the Signals", Psychology Today, Octomber' 1980.
Stafford, A Love Story <whe ton,III: Zondervan, 197?).
'Tim
rJu<lson T. and Mary G Landis, Building a Successful MariaSe (Englewood Cliffs,
166
10
Curlenie completd
...
jicdnd
persoarui
Capitolul 7
ljn
adolescenlei a meniionat
in favoarea sexului
premaritalT
168
169
slibi relalia?"
In marea lor majoritate, tinerii de astdzi rimdn insensibili la
predicile pioase. Cu toate acestea, rdspunsurile cinstite, sincere,
bazate pe fapte dovedite, ii vor impresiona. in sondajul pe care l-am
va
F
Nancy
L.
Van Peh
Curtenie completd
170
171
Cunenie compleld
persoand se va pierde gi, o dati cu el, ceva foarte prelios pentru cei
doi, dacd, in cele din urmi, vor ajunge sd se cisdtoreasc5.
mai wor
t72
1. Sexul
lucru.3
Cuxenie completd
Aryumennl 2.
premaital
Serul
poate ascunde difuultd;i seioase.
Cuplurile
care se angajeazd in sexul premarital au tendinta si
ocoleasci problemele apirute inainte de cdsdtorie, in loc si le discute
sau si le abordeze intr-un mod deschis si realist. Sexul premarital
tinde si mascheze aspectele ingrijoretoare si sd amane iezolvarea
Cunenie compleld
1/O
177
Nancy
L.
Vun Pelt
Curtenie completd
procente. intr-o cincime dintre nagterile din Statele Unite sunt implicate mame aflate incd la vdrsta adolescenlei, dintre care jumdtate
sunt sub 18 ani.e Mai mult decit atdt, sarcinile care aDar la vdnta
adolescentei conduc la numeroase complicalii, atdt pentru mamd,
cat si pentru copil.1o Calea cea mai sigurd de a evita o sarcind
premaritali este aceea a abstinenlei totale de Ia sex.
178
t79
Curtenie completd
13.
Suttl premaital
partenei
Argumenul 11. Sexul premaital creste probabilitatea sentlui extramaital Persoanelor care au avut inainte de cisitorie o multrme
de,,iubiri pasagere" le este greu sd face Ia nunti o intoarcere de 180
180
181
.ui-qi
Curtenie completd
de prieteni. Chiar daci cei doi se respecti foarte mult, este putin
probabil ce prietenii lor ii vor mai respecta atunci cind vor afla de
incident. Cel mai adesea, ei vor privi totul ca pe o glumd gi vor face
remarci obscene. Va fi dificil, daci nu chiar imposibil, ca un bdiat si
continue se-gi respecte partenera dupd ce prietenii lui vorbesc despre
ea folosind expresii rulgare Ei indecente.
Uneori, dacl o fatd simte ce beiatul incepe si-gi piarde interesul
pentru ea si cd s-ar putea se-l piardi, ea incearcd sd-gi pdstreze
partenerul, ardtandu-se mai disponibile pentru o relalie sexual[ gi
devenind chiar agresivi in aceasti privinle. Dacd o femeie este
nedemnd de respect inainte de cisitorie, cum va putea bdrbatul si
fie sigur chiar si dupd cisitorie cd el este tatdl copiilor care se vor
nagte in familia lor? Si cum poate ea si fie siguri ci el ii va rimine
credincios? Respectul este un factor esenfial atat inainte de
cesetorie, cAt si dupd.
182
183
sexual
Curtenie completd
iJtoiia in promiscuitatea
Rrem111a]d, Tim. gi Beverly l_aHaye au realizat un Jondaj pe tema
sexuafitatii in mijlocul a 4000 de cregtini gi au publicat rezdLtele in
best-sellerul lor The Act of Marnage. Chestionarul intreba: ,,Daci ai
putea
premarital".
. Aryumentul 16. Sutl premaital disnge valoarea gi trcemnitatea
Iunii de miere, una dintre cele mai minunate descoperii ale secolului
lX. Amintirile durabile ale unei luni de miere, nespus de fericite si
de deosebite, vor binecuvAnta cuplul timp de multi ani. O date cu
trecerea anilor, cuplul va putea prM inapoi la luna de miere ca la
una dintre cele mai pretioase amintiri ale curteniei si cisdtoriei. Un
studiu a ardtat ce 87 Vo dintre cupluile care au practicat auto_controlul
inainte de cisdtorie au alut cu adevirat o luni de miere. fatd de
numu 47 Vo dintre cuplurile care se angajaseri in intimitatea sexuali
inainte de cdsdtorie.rT Un birbat de 25 de ani a declarat urmitoarele
in sondajul realizat de mine: ,,Sexul premarital m-a jefuit in mare
parte de agtepter e pe care le aveam de la luna noastri de miere, gi
mi-a pirut cu adevdrat riu cd a trebuit si fie aqa.,'
Argumentul 17. Sutl premaital tinde sd
fonneze obiceiui. CAjle
de exprimare a afectiunii invdlate in trecut tind si devind obiceiuri.
I-)"cd familia ta obisnuieste si-i intdmpine pe cei dragi
cu multi
afectjune. prin imbrdligeri si sdrutdri, tu vei continua sX procedezi
astfel toate viata. Un tdndr o tdnnri care se tin de m6nd in timp ce
9i
se plimbd pe stradd vor fi inclinali s[ facd lucrul acesta in mod
obignuit. In aproape acelagi fel, persoanelor care s-au obisnuit cu
mdngAierile pdni la punctul climaxului le va fi extrem de sreu sa se
stdpdneascd in restul curteniei lor. Ele au tendinta de a as6pta si de
a cere acel nivel de exprimare a afec{iunii cu care s-au oLisnuitl
gi Nan igi formaserd obiceiul de a se. dezmierdu qi no pot
- f'red
gdsi
prea multi bucurie in vreo altd activitate. in prima parte a serii,
t84
lutinei.
Aryummtul
Sutl premaital
18s
Curlenie completd
curteniei.
t86
187
procente mai pulini studenti dintr-un colegiu creqtin, decit cei din
campusurile necregtine, se angajeazf, in sexul premarital - un fapt
care spune foarte mult in ceea ce pdveqte institu(iile de educatie
religioasS.
nescut.
este
Curtenie completd
personale
gi
Remnsideri-ti standardele
griji prietenul
sau
valori gi pe CuvAntul lui Dumnezeu. Acesta ar trebui sd fie un standard pe care sI fii mAndru si-l discuti cu pdrinlii tei. Alcituieste-ti
un plan specific pe care sdJ urmezi, astfel incAt sd pofi avea o
relalie sdndtoasi cu o persoani de sex opus, flri sd faci nici un
compromis. Dupi ce !i-ai reexaminat cu atenfie standardele,
gandegte{e cum le-ai putea respecta intru totul. De asemenea,
mediteazd la schimbdrile pe care le-ar putea aduce aceastd atitudine
in relalia cu pArinlii.
4. Discutd acest aspect cu penoana de sex opus, care tyi ate prieteni.
Comunicarea deschisd intre parteneri in privinla concepliilor si a
valorilor legate de sexualitate, reprezint5 o cale excelent[ de a preveni
situaliile delicate. Astfel de disculii cheami la stabilirea unor reguli
gi la luarea unei hotdrAri de a schimba dispozilia sufleteascd sau
comportamentul ori de cdte ori weunul dintre parteneri este gata si
pdteasc[ pe un teren periculos. Un cuplu logodit, care in citeva
ocazii a cedat dorinlei de a avea o relalie sexuald, s-a hotarat se
intrerupl aceastl practici pAnI dupi cisdtorie. Cei doi au stabilit o
188
189
r
Nancy L. Van Pelt
Curtenie compktd
hridicinati
190
lii
lrri. Nu conteazi dace efti cesdtorit sau egti singur. Din cdnd in
191
cind,
Nancy
L.
Van Pelt
Cw'tenie completd
va trebui s[-!i infrdnezi si se-!i tii sub control dorintele sexuale. Chiar
Tat
tdu ceresc
tu
s,i prietenul sau prietena ta obisnuili sd discutali si sd vd rugati in
Iegiturd cu viitorul vostru, lucrul acesta va realiza intre voi o lesdturi
de congtiinli care poate servi ca o barieri impotriva ispitei. DiJcutali
despre relalia voastrd in termenii ,,noi trei - Dumnezeu, tu si eu,,.
se rc ajute sA descoperi care este planul Sdu pentru viala ta. Dacd
Cum sd fili
-intimi"
l.
gi
4
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
194
195
Curtenie completd
incdperii. Unul dintre tinerii din acest grup m-a intrebat pe un ton
batjocoritor: ,,Ce si ne mai batem capul cu cisitoria? Ce diferentd
poate face o foaie de hdrtie?"
In timp ce cdutam se dau un rdspuns potrivit la aceaste inhebare,
aveam de ales intre a mi identifica sau nu cu o crestind care resDecti
principiile biblice si morale. Am tras adAnc aer in piept si am rispuns:
,,Eu sunt crestini gi promovez principiile Bibliei. Biblia susline
cdsitoria legali dintre un bdrbat si o femeie si eu nu-i pot invdta pe
196
197
de o anumitd risplatd, precum cresterea respectului de sine, simldmantul ce esti iubit qi ci cineva iti poarte de grijl, ci cineva are
incredere in tine. Aceste beneficii depisesc, de obicei, planurile
noastre.
Unii oameni trec prin viali fird sI re alaeze nici m car o singuri
relalie intime cu cineva. Oh, ei doresc cu ardoare intimitatea, dar
refuzi sd dea ceea ce este necesar pentru ca o astfel de relalie sd se
poate dezvolta. O relalie intime poate fi distrusi de colegi sau de
prieteni, de presiunile exercitate de familie, de nevoile sau de
agteptdrile care nu au fost implinite, de intewengia unei alte persoane,
de sex, de schimbarea valorilor, de diferenla de convingeri sau de
simfemantul cd esti folosit.
Da, puteli ajunge la intimitate fdrd sex. Uneori, s-ar putea sd
simli ci ili este greu s[ te abfii de la sex atunci cdnd egti putemic
atras emotional si fizic de o persoani de sex opus, dar este pe deplin
posibil gi nespus de avantajos si dezvolli mai intai intimitatea
emolionali.
niste prelegeri cu
ruameni
r
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Peh
198
199
s-n
lirri
sd dea socotealf,
niminui.
Curtenie completd
O fat6, a :l;ttrat suspinind in biroul consilierului scolii cu o poveste despre cum ea qi prietenul ei merseseri,
,,in mod cu totul accidental", ,,pdni la capdt". Haideli sd privim
realist la situalia ei. In primul rdnd, ar fi trebuit sd spund cd ea si
prietenul ei nu intentionaserd sd meargd pane la capet. Emoliile le
scipaseri insl de sub control gi inevitabilul se produsese. Dar acesta
nu a fost un accident! Ambele pir$ luaser[ in mod liber si constient
o serie de decizii care flcuserd ca Iucrul acesta s5. se poati intAmpla.
Ei ciutaserd un loc unde si poat[ fi singuri, firi si fie deranjaJi de
nimeni. De asemenea, trecuserd in mod voit de la mdngdierile usoare
la cele ,,grele", avansdnd pe calea intimit[.tii fizice. Si nu in ultimul
rdnd, amdndoi fuseser[ de acord cu contactul sexual - atunci cind
ingdduise acest lucru, ea il si aprobase.
A numi toati aceastd succesiune de activitel drept ,,accident"
nu inseamnd. altceva decat autoingelare. Realitatea este c[ ambii
parteneri refuzaserd sd tragd linie in cele citeva puncte in care s-ar
fi putut opri din a merge mai departe. Sub influenla excitaliei sexuale
qi emofionale, ei sacrificaserf, principiile morale si spfuituale. Acesta
nu este un accident, ci o alegere. Cu cdt un cuplu va recunoaste mai
repede acest lucru, cu atAt cei doi vor fi mai capabili si rezolve
problema si si fac[ fald simlimintelor de vinovdtie, legate de aceasta.
200
201
I
Nancy L. Van Pelt
Cwtenie completd
Dar atunci cAnd pofta lovegte din nou, nu te mai poli controla.
Tu si iubitul tiu (sau iubita ta) trebuie sa luali gi sd respectali
decizia de a nu ve mai vedea unul cu celdlalt. Dar hotirirea aceasta
nu va fi eficientd, dace este luate ca urmare a insistenlei pirinlilor, a
pastorului sau a weunui prieten. Nu veti face altceva decAt sd v[
iruncali din nou unul in brilele celuilalt imediat ce acestia s-au intors
cu spatele. Doar voi puteli lua hotirArea d a sta departe unul de
celilalt. Va fi o perioad[ destul de dfficil5 pentru voi, dar ea ve va
oferi amdndurora posibilitatea de a verifica gi analiza calitatea relaliei
voastre.
sd fi1i
nevoili
de mult timp in urmd, inc6t nu-!i mai aduci aminte nici unde gi nici
cAnd, realitatea rimAne - nu mai eEti virgin(d). Daci ai suferit de o
boald venerici, ai rdmas gravidd sau ai llsat pe cineva gravidd, ai
ficut un avort sau ai dat un copil spre adoplie, amintirea teribild a
acestor lucruri va reveni din timp in timp. Dar Dumnezeu are un
uimitor mod de a vindeca asemenea amintiri, astfel ci ele nu te vor
202
203
Cwtenie completd
fericiti".
Sexul in sine este mai mult decit un apetit animalic. Dragostea
adevdrat[ combin[ dorin]a sexuaH cu toate celelalte componente
care construiesc cel mai inalt tip de relalie intre un so! qi o solie.
Dragostea inseamni prietenie, tandrele, stipinire de sine, altruism,
bunAtate si loialitate, toate imbinate cu dorinla sexuall.
Impulsul sexual, despdrlit de celelalte aspecte ale relaliei, tinde
sd domine, sd cucereascd, sd impund sau si supuni intr-un mod
egoist. in sine, este un instinct animalic. Dragostea autentic[ insd
ideafizeazA, controleazi gi armonizeazi dorinla sexuald cu vieluirea
sociali. Dragostea este centratA asupra celeilalte persoane. Sexul
fhri dragoste este egocentrist, o pofti neselioasd dup[ satisfacere
fizicn, dupd descircare fizicd. De cealaltd parte, dragostea tanjegte
dupd intimitate, dupd pdrtagie cu cealaltd persoand.
Joe, un eminent student la universitate, era foarte admirat de
colegii sdi de ambele sexe, fiind desemnat drept cel mai de surces
biiat, cel mai bine imbricat gi cel mai prezentabil. Joe era cu adeverat
inteligent, talentat, demn de incredere gi hamic, qi avea o personalitate
putemici. Femeilor singure le era tare greu si-qi pdstreze capul pe
umeri cAnd se aflau in preajma lui si era un lucru binecunoscut ci
primise propuneri chiar gi din partea unor femei cdsitorite. C6nd
Joe trecea printr-un birou, dactilografele se opreau din scris. Cdnd
Joe intra in cantine, fetele se opreau din mAncat. CAnd Joe apirea
pe terenul de fotbal, nu ovalionau doar fetele din galeria echipei lui,
ci qi cele din echipa adversi.
204
205
7
I
Curtenie completd
206
i
ir
NOTE DE SUBSOL
'
Paul H. Landis, Ma&nB the Most of MarriaSe, 3d ed. (New York Appleron-Cenrury-
. tbid.
I Richard F. Hettlinger, ,ivin8
llrown and Co., 1972), capitolul 10.
F da! in E&n
l98l),
p.
104.
'u,,Pregnaot Teenagers: Do
DD.
fiey.Have
ll,
p.38.
1919, p. 124.
Special Risks?" f/anririon, November, 1978,
James A. Sebastian, Burton O. Lceb, and Richard See, ,,Cancer of lhc Cervix
A
scrually Transmitted Desaase", American Joumol of Obstetic! and Gynecologr, 15 iulie,
1978. o. 620-623,
12
Emest Burgess and Paul Wallin, Enqagement and MarridSe (Philadelphia: J. B.
"
p.
llt_
Ibid.
:1 Sally
Quinn, ,,Why Just Living Together Wasn't Enough for Sally Quinn", Fresno
207
Curtenie compktd
Capitolul
E$Tt
r
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
210
211
Curtenie completd
cit
se poate de
213
r
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
Tipul temperamental, instabil. Bdrbatul temperamental este egoist si supiricios, iritabil. El seconsiderd superior celorlalli gi pretinde
ca toli se recunoascd aceasta. In cdsnicie,va agtepta doars[primeascd
qi o va lisa pe solia sa si fie infirmieri, mamd gi admiratoare
constante, fdri si-i ofere nimic in schimb. Femeia temperamentali
Curtenic completd
Allii
viicireli,
lrecvent.
7.
simteminte de vinovdfie.
Persoanele care manifesti caracteristicile de mai sus nu sunt
pregitite pentru cisdtorie. Mai mult decit atAt, ar trebui se evitali cu
tohrl si vd cisitoriJi cu cineva care are o astfel de personalitate. Este
intotdeauna riscant si clasifici tipurile de personalitate, pentru cA este
rlificil si-i mdsori pe oameni gi sd-i asezi in tipare. Cu toate acestea, o
intelegere a modului cum actioneazi persoanele neadaptate sau
firi
217
Cuftenie completd
fall
de prietenii de
extrem.
Testarea personalitdlii, care vd poate ajuta
sA
vi inlelegeli
$i pe
cunoastere
2. Copilirie fericitd;
3. Lipsa conllictului cu mama;
4, Disciplina de acasd, care a fost fermd, dar nu asprd sau duri;
sex;
9. Pedepsele primite in copildrie au fost rare ;i bldnde;
10. Atitudinea premaritali fali de sex este lipsitl de dezgust Ei
de aversiune.
Relagiile interpersonale din primii ani de viald, exemplul oferit
de plrinli, atitudinile qi educalia pe care aceqtia le-au transmis copiilor
lor sunt factorii cei mai importanli in pregetirea pentru c5setorie.
Numeroase studii au reliefat importanla acestor factori, astfei cd nu
ar trebui si-i treceli cu vederea atunci cdnd vi alegeli partenerul de
via!i.
Fericirea di nivali in familii - dar la fel fac divortul si nefericirea.
Primii ani ai vielii de acase, treili aleturi de pirinfi, vd pot predispune
219
7
Curtenie completd
Cel mai probabil cd vei duce cu tine, in noul tdu cimin, modelul
de comportament pe care deja l-ai inv[!at. Dacd ai crescut intr-o
familie in care a existat o permanenti atmosferd de ceartl intre
pdrinli, fragi gi surori, probabil c[ vei duce cu tine, in propria ta
rela{ie de clsdtorie, acelas,i comportament. Dace pdrinlii tdi Ei-au
manifestat fericirea autentici prin cuvinte iubitoare, prin fapte de
amabilitate qi printr-o profundi afecliune, probabil ci vei experimenta
si tu aceeasi binecuvintare.
Dar si presupunem ci nu ai crescut intr-un cimin fericit. Ce se
intdmpld? Dacd doreqti se studiezi qi se te pregete$ti pentru cAsatorie,
poli depaqi orice handicap datorat mediului din care provii. Studiile
arati ci atunci cAnd o persoand se pregeteqte in mod deliberat pentru
cdsnicie, urmdnd cursuri de instruire, citind si fdcdnd teste de
personalitate, cercul vicios al egecurilor in cisnicie se poate rupe.
Atunci cdnd cuplurile se pregitesc in mod chibzuit pentru cisitorie
cu scopul de a rupe lanlul nefericirii care a caracterizat trecutul
familiilor lor, un procent de 90 Vo dintre aceste cisnicii vor fi fericite
sau chiar foarte fericite. Chiar daci, o dati cu trecerea anilor, cele
zece procente care gi-au estimat cesnicia drept mediocrd sau
nefericiti vor divo4a (lucru care este pu{in probabil), rata divo4ului
va fi doar jum[tate din cea a p[rinlilor lor.
Nu sunteli in mod absolut gi fatalist legali de mediul din care
provenili. Dac[ pirinlii vogtri au avut o relalie fericit[, nu aveti
garanlia cd Ei relalia voastre va fi la fel, gi invers. Lucrul de care avegi
neapiratd nevoie este ca, indiferent de mediul familial din care
proveniji, sd abordati cesibria in mod inteligent gi si lucrali impreuni
la construirea unei relalii fericite Ei reugite.
220
Cea mai
Cufienie completd
sa fald de
viali. Lipsa
iasd in oras mai des, gi atitudinea celor doi fafd de viald poate fi
diferitd, pentru ci o persoani tinird consideri, in general, viala ca
liind rnult mai simple decat este in realitate.
O fati poate si se cisetoreasce cu un bi.rbat mai in varste ca sa
obline un inlocuitor al pdrintilor sau pentru cd se gdndeste cd acesta
rcprezintd singura ei gansd de a se cisdtori. Relalia poate cepeta un
caracter de tatd-fiice (sau de maml-fiu, atunci cAnd sotia este mar
mare).
O tan5rd care se cisdtorise cu un birbat mult mai in vdrstd s-a
intors din luna de miere vizibil supiratl. S-a dus direct la pastor gi
i-a spus cd incd nu-si revenise dupi gocul primei nopti, cand solul ei
iqi ddduse jos proteza dentare si o pusese in pahar, pe noptiera din
motelul la care stetuseri. El ceruse ca, in timp ce ftceau dragoste, sa
lie aprinsd doar o lumind slabd, dar imaginea acelor ,,tocitoare"
infernale care o urmirea din paharul de pe noptierd ii inhibase orice
rispuns. Stia ca el avea dinli falqi, dar nu intrebase nicircdatd ce ficea
cu ei noaptea!
Nunlile in campus
Multe cupluri care urmeazd colegiul incearci si decidi daci
sd
cducationale mai clar definite. Avind mai putin timp pentru acele
activitlti sociale, care cer timp si energie, ei consacri studiului mai
rnult timp decAt atunci cind erau singuri.
222
223
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
224
scurtd,
f[rd
sd
realizeze ce inseamnd
sir
si nu
225
P
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd
vor fi nevoili se facl mai multe eforturi pentru a reusi decAt celelalte
cupluri. $i realitatea aceasta sundmult mai simplu inainte de cesdtorie
decAt
dupi.
Religia
.si
rrr
icsoreazd.
226
227
F
Nancy
L.
Cunmie completd
Van Pelt
mai inainte.
dreptul pacetoase.
Existi intotdeauna posibilitatea ca o persoani a cirei viata a fost
cldditi pe temelia valorilor religioase, dar care s-a depirtat de acestea
in timpul adolescenlei qi al primilor ani ai maturitdlii, sd ajungd si-si
dea seama, dupd cisltorie, ci partenerul aldturi de care a ales sd
trdiascl nu-i implrtdgegte idealurile si valorile. Aceasti ,,trezire" reprezinta un adevdrat soc pentru multe cupluri tinere, imediat ce
strdlucirca nuntii si noutatea vieEii impreund se estompeazl.
Conform studiilor fdcute asupra cuplurilor in care cei doi nu
provin din acelasi mediu religios, de obicei, interesul acestora in
religie scade dupd cis[torie. De multe ori, aceasta este singura cale
de a mentine pacea in familie. Chiar dac[ nu aduce prea multl
satisfaclie personald, cel pulin reduce tensiunea.
Cuplurile a ciror cisnicie incepe si se destrame participl la
serviciile religioase mai rar decAt acelea care au o cdsnicie fericitd, qi
aceasta in ciuda faptului ci organizaliile religioase ar trebui sd acorde
asistenld oamenilor care trec prin dificultnli. Multor oameni le este
rugine sd ,,dea ochii" cu o comunitate care pare sd-i acuze. $i totuqi
participarea la bisericd sau la sinagogd mdregte stabilitatea maritale.
228
229
Curtenie completd
Curtenie completd
z)z
sil
Curtenie completd
fali
234
235
r'
Nancy L. Van Pelt
Curlenie completd
buni perspectiv[ pentru cisdtorie. Cei care au dat o datd grq trebuie
sd invele din experienli qi si descopere acele domenii care au nevoie
de imbundtilire. Este posibil ca dintr-o experienli amard sd inveli
cum sd faci a doua oarl o alegere mai potrivitd gi cum sd lucrezi mai
eficient la construirea unei relalii reusite. Intreaba-te: ,.C-e considerl
aceastl persoand c[ i-ar fi putut salva cdsnicia precedentl de la egec
qi ce anume va face din clsltoria noastrd una reugitd?"
Cdsdtori i I e i nterrasi a le
-tD
237
albi qi negri.
Nancy
L.
CutTenie completat
Van Pek
238
239
Nu te grdbi!
ci il
Cuftenie completd
h,
Nu conteazd de
cdt
rldern.. p.272.
Capitolul 9
6ldem., p. 141.
?Idem., p.283.
*ldem., p.291.
IIllI
'Robert K. Kelley, Courtship, Marriage, and FamilJ,2d ed. (New york: Harcourl
Brace Jovanovich, Inc. 1974), p.283.
cirsdtorie si ea a acceptat.
si fie un lucru
rlilicil, dar tinerii erau hotdrAli si urmeze ceea ce-Ei puseserd in gAnd.
Ea a plecat sI studieze nursingla 1200 de mile depirtare de cas6.
In acest timp, el gi-a slujit patria. Igi scriau unul celuiialt aproape in
242
243
Curtenie completd
o Iund de miere.
Cunosc bine acest cuplu. ,,Ea" sunt eu, iar ,,e1" este Harry. Noi
am fdcut-o. Dar ... daci am putea sd ludm totul de la inceput, am
wea si facem totul aga cum trebuie.
din jur cd orice alli eventuali pretendenli sunt scos,i din decor Ei cd
viitorul apa4ine acum amandurora.
In acelaqi timp, anunlul public solemnizeazi logodna. El oferi
familiei gi prietenilor ocazia de a se adapta la realitatea cd, in curAnd,
va lua fiinle o noui familie. Walter Trobish scrie cd, in unele triburi
africane, intregul sat danseaz A impreune cu mirele atunci cand acesta
pleaci intr-un alt sat pentru a-gi lua mireasa. Triburile africane nu
cer documente legale (acestea nu existau nici in timpurile Vechittlui
Testament), dar intregul trib recunoagte noul statut al cuplului si le
susline c[sitoria. Societatea intdre$te responsabilitatea celor doi unul
Scopul logodnei
244
245
Zua logodnei
fi
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
daci
se doreEte acest
gi de
246
birbat.
Prin urmare, perioada de logodnd ofere timp pentru o cercetare
linald si criticd. Aceasta este ultima voastr[ ocazie de a verifica
persoana pe care o iubili. Ali fdcut deja anumite investigalii, pentru
ci, altfel, nu ali fi ajuns la faza logodnei, dar acum vi verificati si
rcverificati reacliile unul fald de celdlalt. Acum este timpul sd aduceli
in discutie toate deosebirile de opinie si toate conflictele nerezolvate
care v-au afectat relalia. Este timpul si dezvlluiti orice secret ascuns,
care trebuie cunoscut de celdlalt inainte de cisdtorie. (Cum si ce sd
spuneti vom aborda mai tdrziu). lngodna vii ofera. in acela;i timp,
posibilitatea de a cunoaste mai bine familia persoanei cu care
intentionaii sd vd cdsltoriti.
Cu toate acestea, perioada logodnei nu trebuie sI dureze la
nesfirsit. Un cuplu nu ar trebui sd se logodeascd pAni cAnd cei doi
nu au stabilit micar luna in care va avea loc nunta. A te logodi fiLri
s:i ai in vedere nici o tintl inseamnd sd distrugi insdsi semnfficaEia
tranzitorie a logodnei. Aceasta nu este un scop in sine, ci un
ngajament pentru cdsitorie. Semnificajia logodnei este deformati
;rtunci cAnd nu se are in vedere nici o tintd.
De ce si nu fugim pe ascuns impreuni? Un motiv convingdtor ar
li acela cd cei care fug nu au nici un fel de asigurare cu privire la
durabilitatea legiturii lor. Un studiu fbcut pe un numdr de 730 de
cupluri, care au fugit impreuni pentru o cdsitorie surprizi, aratd cd
ircestora nu le-a mers la fel de bine ca celor care se cisltoriserd
conform ceremoniilor tradilionale. Cercetitorii in domeniu spun cd
problema, in cazul cisitoriilor secrete, este aceea cd ele implicd
l)crsoane care, prin aceasta, nu vor decit sd scape de ceva.
247
Curtenie completd
,,Eu consider ci, o datd ce te-ai hotdrat s-o faci, trebuie sd-i dai
inainte si sd termini mai repede!" Susan nrea si se grdbeascd spre
cesatorie in acelagi fel in care se grlbeEte si-gi cumpere haine qi,
inevitabil, sfdrqegte prin a-gi aduna in garderobi o mullime de lucruri
care nu i se potrivesc. Cisdtoriile fdcute in grabd, dupi logodne
scurte, au puline qanse de reuqitS.
Multe studii ficute de-a lungul anilor au incercat si determine
legdtura dintre lungimea logodnei ;i fericirea cisniciei. Majoritatea
acestora arate c[ o logodnd de doi sau mai mulli ani are cea mai
mare qansd de succes, in timp ce logodnele de gase luni sau mai puJin,
inregistreazd cel mai mare procent de egecuri. Nu se $tie cu certitudine dacd aceste descoperiri mai sunt valabile gi in zilele noastre.
Multe dintre problemele care inainte erau discutate doar dupi
ce un cuplu se logodea oficial sunt abordate astdzi incl din laza
,,angajamentului de a te logodi". in ultimii ani, un numdr tot mai
mare de cupluri discutd intimitili care, cAndva, erau discutate doar
dupi logodnd. Chiar dacd aceasta este realitatea, un lucru rimdne
sigur; o logodnd suficient de lungi poate limuri Ei vindeca multe
idile trecdtoare, care nu ar trebui si conduci weodatd la cisdtorie.
DacA un b[iat $i o fatl se cunosc de multl weme qi sunt impreuni
ca qi cuplu, o logodnd lungd nu este pentru ei la fel de importanti ca
atunci cand ar fi alut doar o scurti perioadd de curtenie inaintea
logodnei. Adev[rata problemi nu este: ,,CAt de mult ar trebui si
dureze logodna?", ci ,,De cAt timp sunteli impreuni .si cAt de bine vd
cunoagteli unul pe celilalt?" A ajunge s[-l cunogti pe celilalt reprezintd
partea cea mai importante a rela(iei, gi in aceastd privinld nu po! se
grdbegti procesul cunoagterii.
Este nevoie de timp pentru ca doi oameni sd-gi inleleagi atitudinile gi punctele de vedere. S[ luim, de exemplu, problema de a
avea copii sau nu. Un cuplu logodit doar de foarte pulin timp poate
sA repete cliEee de genul: ,,CAnd vom avea copii, vom ...", ,,Copiii
248
249
esen!iale.
Nancy
L.
Van Pelt
Cunenie completd
251
Curtenie completd
vietile.
in conformitate cu aceaste definilie pentru cdsdtoria cregtini,
un cuplu logodit care are o relalie sexuali violeazl definigia in
trei puncte: (1) aclioneazd fdri cunostinla sau aprobarea
societ5lii - nici un certificat, un anun! public sau o ceremonie de
cesetorie; (2) profaneazd standardele sexuale biblice ;i (3) prin
faptul cd risci posibilitatea nagterii unui copil in afara legdmAntului
c[sitoriei, decizia lor nu este ralionald qi nici responsabili. Cel
mai probabil este cd hotlrarea lor a fost luati sub presiunea
pasiunilor starnite.
Pretinderea drepturilor gi a privilegiilor cdsdtoriei inainte ca
ceremonia si aibi loc poate fi comparatd, oarecum, cu o ceremonie
de instalare a pregedintelui. Vi puteli imagina confuzia gi tulburarea
care ar apdrea daci cei care a cAgtigat alegerile prezidenliale ar incerca
se se mute la Casa Albi ;i si-gi asume prerogativele de pregedinte
inainte de a fi legal desemnat?
Mai mult decat atdt, statisticile spun ci doui treimi dintre logodne
ajung si fie rupte. Unele persoane se logodesc de cinci sau Ease ori
inainte de a se cisdtori efectiv. Daci au relalii sexuale cu fiecare
dintre ace$ti parteneri, pe baza simplului fapt ci a avut loc logodna,
riscurile gi dificultdlile vor fi cu mult mai mari. Logodnele rupte
sunt intotdeauna traumatizante, dar atunci cdnd sexul a reprezentat
o parte a relaliei celor doi, ruptura este infinit mai dificili.
Unul dintre cele mai mari pericole ale unei relalii sexuale din
perioada logodnei, este acela cd, in cazul in care cei doi sunt total
nepotrivili unul pentru celilalt, ei ajung sd fie legali unul de celllalt
datoriti sexului. John gi l-ois ;i-au anun,tat logodna gi s-au avantat
imediat intr-o relalie sexuali. Intre timp, John a inceput sd simti
cd Lois nu este cea mai potrMtd pentru el, avAnd insi un puternic
sim! al onoarei, el a mers, oricum, pdni la cdsltorie. Mai tarziu,
cdnd s-a vizut in situalia de a divorla, John a suferit o cidere gravi.
tlin plicere.
Sd presupunem ci ai hoterat ca, in privinta sexului, tu gi cel sau
cea pe care o iubesti si asteptali panl dupd nuntd; dar cit de departe
puteli merge in privinla altor intimitdti fizice? Chiar si gesturile
normale, precum sdrutul siimbrl{iqdrile, pot fi deosebit de stimulente.
Ca urmare, unul dintre voi sau amdndoi puteti fi stimulati dincolo
de punctul in care sd vd puteti simti confortabil. Din aceastd cauzi,
multe cupluri se lasd atrase cAtre contactul sexual.
Cuplurile logodite trebuie si stie ci este de asteptat ca dorinla
lor dupi intimitate sd creasci pe parcursul logodnei. Exprimarea
mai liberi a afecliunii intre partenerii logodili este normald, pentru
cd voi sunteli acum intr-o perioadd de tranzitie intre curtenie si
cisitorie. Daci Iogodna nu se lungeste prea mult, aceaste intimitate
crescute este acceptabil5, pentru ce ea conduce cltre exprimarea
complet liberd si nelimitatd din cadrul cisniciei.
Mai mult decat atat, un cuplu logodit trebuie s[ se agtepte ca
tcnsiunea sexual5 sI creascf,. Aceasti tensiune este cea care amplificd
si urgenteazi dorinta dupe cesitode. Cu toate acestea, dacd tensiunea
zJz
253
Curtenie completd
de tranzigie.
Solulia acestei probleme nu este deloc ugoard gi are un caracter
profund individualizat. Fiecare cuplu trebuie sf, descopere acele
experienle care sd le ingiduie si-gi exprime afecliunea, gi se-i ajute
in pregdtirea pentru cisitorie. In acelaEi timp, ei ar trebui sl le evite
pe acelea care ii tulburi Ei ii dezorienteaz[, deturnAnduJe sau
dezorganizAnduJe fazele finale ale pregdtirii. Tot ceea ce conduce
citre o relalie mai fericiti, mai pulin incordati gi mai plind de
incredere, trebuie sd continue. Tot ceea ce mire;te tensiunea,
ingrijorarea gi simldmintul de vinovilie trebuie si inceteze.
Pentru unele cupluri logodite, intimitilile fizice pot si devini
aproape o obsesie. Cei doi ajung si se gAndeascd prea mult la acest
aspect, s[-lanticipeze, siJ plinuiascd gi si viseze la el cu ochii deschili.
Indiferent de cAt de intime este legitura lor gi cat de.departe merg
pentru a obline satisfaclie, ei tot se vor simli frustrati. In felul acesta,
tensiunea pe care vor s5. o dezamorseze ii face irascibili. Problema
este cat se poate de reall gi adesea cei doi, in loc si-gi imbunitileasci
situalia, ritecesc intr-o spirald ldrd sfAryit, devenind tot mai confuzi.
Fie singuri, fie cu ajutorul unui consilier in probleme maritale,
cei pringi intr-o astfel de capcand trebuie sd giseascd o solufie
rezonabild. Poate fi util5 analizarea si controlarea pasilor iniliali care
au condus la cresterea intimite$i si a simldmAntului de frustrare.
Implicarea in activitili noi Ei pasionante, participarea la diferite cursuri
sau descoperirea unor noi hobby-uri Ei domenii de interes, ar putea
dispersa energia nervoasi acumulatn. Apoi, firi si discute tot timpul
argumentele pro qi contra relaliei lor, cei doi ar trebui sd adere la
solulia asupra cdreia au cdzut de acord.
REGUI-A, DEGETULUI MARE: GAndegte+e la limitele pe
care vi le-a.ti stabilit, discuti-le cu logodnicul sau cu logodnica ta si
mntinuali, apoi, cu o schimbare de activitate. Problemele determt-
(liscutati separat
$i, in final, impreuni.
El trebuie sd le ofere ocazia de a pune intrebdri legate de viata
scxuali in cadrul cdsdtoriei. Medicul poate sd fie sau nu pregatit
254
255
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Pelt
siliere p re m arita ld
lor
irnturajul lor
planurile de nunt[. Tinerele sunt in mod special predispuse la a se
lirsa influenlate de planurile de nunti ale prietenelor lor-participand
la receptiile acestora, discutAnd despre modele de rochii de mireasi
sau implicdndu-se in plinuirea generali a nuntii. Aceste evenimente
le inconjuri cu o aurd de emolie si de romantism cdreia le este greu
sir-i reziste. Cu toate acestea, pentru a te cesetori este nevoie de acel
gcn de maturitate care inseamnd sd-!i folosegti in aceeasi misuri si
capul, si inima.
Consilierea premaritaldva fi de folos oricdrui cuplu. Multe perechi
considerl ci aceasta este doar curativi, de remediere. Ei o eviti
pcntru ca nu cred ci in relalia lor ar putea exista ceva care si aibi
nevoie de indreptare sau de schimbare. Atunci cind este ficutd
intr-un mod adewat, consilierea premaritald ii incurajeazd pe
parteneri sA se studieze cu atenlie pe ei insisi, unul pe celalalt, precum
si relalia dintre ei. Multe cupluri consideri ci o mnsiliere premaritald
nu presupune altceva decAt o prezentare searbddd a unor lucruri
plictisitoare, care, in majoritatea cazurilor, preconizeazi o soart5
sumbra pentru planurile lor. Orice consiliere care nu include ceva
mai mult decAt ,,aspectele legate strict de cisitorie" va fi superficiald.
Iia nu va oferi cuplului posibilitatea de a-qi verifica relatia asa cum
rrr trebui.
Cuplurile ar trebui si igi inceap[ programul de consiliere imediat
cc si-au anuntat logodna. Este bine ca acesta sd aibd loc cu nu mai
pulin de patru, pAni la sase luni inainte de cdsdtorie. O astfel de
programare oferd cuplului timp suficient pentru a examina, discuta
si corecta orice problemd care ar putea apdrea. Ea le dd ocazia sd
tlescopere orice trdsituri de caracter negativd si orice deficiente
ilscunse,
256
257
Curtenie completd
cisnicie reuqitd,
5. Veli fi mai dispu;i ca, dacd va fi nevoie in anii care vor veni, sd
apelali la consiliere maitald. ln medie, un cuplu se lupte $apte ani cu
o problemi inainte de a cduta o consiliere specializatd. Cu cAt intirziati
mai mult in a ciuta sfatul unui specialist, Cu atit se va putea face mai
258
259
F
Cuftenie completd
gi
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Pelt
ci
Dick tocmar
laelnici un cantimetru,
relalia voashe devine mai intimi gi petreceli tot mai mult timp
impreund, tot formalismul este lisat deoparte gi atunci pot si apard
neinlelegri, certuri si chiar dispute serioase. Aproximativ doud treimi
dintre cuplurile logodite mirturisesc o anumiti tensiune in relalia
lor, inainte de cis[torie.
Se pare ci cel mai adesea neintelegerile apar cu privire la:
(1) maniere gi convenienle sociale, (2) valori si filozofie de viald
9i (3) atitudinea fald de familia celuilalt. Ultimul aspect arat5 ce
multe probleme legate de rude apar cu mult timp inainte de nunta.
Cuplul poate trata aceste probleme inft-o varietate de feluri. Daci
acum trateaze problemele direct si le rezolvd in mod constructiv,
atunci vor avea certitudinea cd gi dupd cis[torie vor putea trata la
fel chestiunile conflictuale qi vor putea gisi o solulie eficienii.
Problemele tratate intr-o asemenea manieri le vor intiri relalia.
Atunci cAnd certurile gi conflictele cresc, atdt in numdr, cAt si in
intensitate, cuplul ar trebui si mediteze mai serios la incheierea
cdsitoriei.
zoJ
G
Cunenk completd
l-a incheierea anului scolar, cind amAndoi s-au intors acasi, idila
dintre ei a inceput sd se riceasci, degi pregdtirile de nuntf, continuau.
El nu se simlea in stare se contramandeze nunta, deoarece se simtea
responsabil pentru ce o atresese intr-o relatie sexuald. Ea se simlea
vinovati, pentru c[ igi violase propriile principii morale si considera
ci se angajase deja fald de el, datorid implicdrii sexuale. AmAndoi
erau persoane foarte introvertite, care nu iqi impdrtdqeau gAndurile,
astfel ci au mers pdnd la capdt cu_nunta, atrdgandu-gi, astfel, ani de
nespusi suferinl5.
S-ar putea intAmpla la fel gi in viala ta? Niciodatd, ve{i spune!
Dar nici cuplul din istorisirea de mai-nainte nu s-a gAndit ci li se va
intdmpla lor, cel pulin nu inainte de a merge la colegiu.
Nu numai cI este neintelept sa continui si mergi spre cdsitorie,
dupd ce ai descoperit cl nu wei sl-1i petreci restul vieiii cu persoana
respective, dar este gi un act de iresponsabilitate grosolani. Aici nu
este nicidecum loc de sacrificiu de sine. A te lega pe viatd de o
persoanl pe care nu o iubesti este un act de adeverate cruzime, iar a
aduce copii pe lume intr-o asemenea atmosferl este aproape o crimd.
Daci in weun moment, pe parcursul perioadei de logodnd, ai indoieli
serioase cu privire la oportunitatea apropiatei tale cdsitorii, atunci
nu merge mai departe!
I-ogodna nu este un contract pecetluit, care sI lege destinul cuplului
pentru vesnicie. Este foarte probabil ca, pe mdsurd ce timpul logodner
se scurge, cei doi ajung s[ se cunoasci mai bine unul pe celilalt, si
descopere ci nu sunt atat de potrivili unul pentm celilalt, precum igi
imaginaserd, si si decidi si-si anuleze promisiunea de a se cdsdtori. In
acest fel, logodna se deosebegte categoric de cea de altddatd, cAnd o
promisiune de cisdtorie era considerate un contract legal, care trebula
264
265
Logodnele rupte
l'
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Pelt
De ce se rup logodneleT
Motivul cel mai frecvent penffu ruperea logodnelor este pierderea interesului. Tinerii afla1i la vdrsta curteniei se schimbd si se
maturizeazd atdt de rapid, incAt cuplurile care se logodesc in anii de
liceu, dar care plinuiesc s5. se cdsdtoreasci doar dupi absolvirea
colegiului, descoperi adesea ci, mai tArziu, persoana cu care sunt
logodili nu mai corespunde criteriilor gi agteptirilor initiale. l-a 22
de ani, trdslturile partenerului ideal prezintd doar vagi asemdniri cu
persoana de care te-ai indregostit la 18 ani. Cu cdt un cuplu este mai
tAndr in momentul logodnei, cu atat sunt mai multe sanse ca cei doi
si-gi schimbe atitudin-a unul fali de celilalt qi cu atai mai mare este
probabilitatea ca logodna si nu reziste timpului.
Un alt motiv frecvent, prezentat de tineri pentru ruperea logodnei,
este acela cd unul dintre parteneri sau chiar amindoi nu sunt pregdtiti
266
&l
Curlenie completit
si
ci
chibzuin!5.
269
firi
prea multd
Curlenie completd
270
271
fericite.
Cu toate acestea, atunci cind s-a fdcut un angajament emolional'
fie cd a fost vorba despre o logodnd oficiali sau despre una neoficiali,
G
Nancy L. Van Pelt
Cunenie completd
avut nevoie de doi ani sau chiar de mai mult. Studiile cele mai demne
de incredere arati cd, pentru a depigi efectele emolionale ale ruperii
unei relafii, un tAndr are nevoie, in medie, de mai pulin de gase luni.
Mai tArziu, majoritatea tinerilor tind sd-gi aminteasci intr-un mod
plicut de relalia respectivd si, ca un efect ulterior, incep sf, iasl cu
altcineva. Unii continui si viseze la dragostea lor pierdut[. Fetele
pistreazi amintiri, adevdrate suveniruri din relalia trecuti, dar pulini
dintre biieli fac acest lucru. Unii spun ci incearcd sd evite sd se
intaheasce din nou cu persoana de care s-au despdrlit, in timp ce
allii recunosc cd se abat adesea din drum doar ca si o intdlneasci.
Un tdnir sau o tAnere care a parcurs o perioadi lungi de prietenie
inainte de a se logodi va trece probabil mai usor peste aceste difi-
Lucrul cel mai bun pe care il poli face este sd IEI LUCRURILE
INCET! Simte{e liber(d) sn rc intorci in fostul tdu grup de prieteni
sau si te dedici unor activitAti noi si captivante. Respinge ideea de a
te arunca intr-o frenezie nebund de intdlniri si de petreceri sau de a
pune lucrurile la punct cu fosta ta dragoste. Oferi-ti timp pentru a
analiza lucrurile, pentru a te vindeca gi pentru a-!i scoate din minte
persoana de care tocmai te-ai despirtit. Evite lucrurile care igi trezesc
amintirile. AtuncicAnd incepi si te gdndesti la o noui relatie, incearcd
s[ te intAlnesti cu mai multe persoane, nu doar cu una. FdcAnd astfel,
vei fi ferit de a ajunge la o relalie stabile inainte de a fi avut sansa sa
te vindeci. (Doar nu wei sd repeti experienta!)
Dragostea are aspectele ei brutale. Despirtirea presupune
suferinli. In cultura noastrd inclinatd spre romantism, multe relatii
de dragoste au un final prematur si neasteptat. Dacd esti una dintre
victime gi treci chiar acum prin aceste simliminte de rinire
sufleteascd, s-ar putea se-!i vini greu sd crezi ci peste putin timp iti
vei reveni si vei incerca o noui relafie; dar lucrul acestase vaintAmpla.
Aj rdbdare cateva siptdmani - sau luni.
272
z/J
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
274
275
acasi.
sd
Curtenie completd
cesatoregti
flrd
aprobarea
pe
care o vei trei atu;ci cand ili vei sim{i inima sfdqiati intre credincio$ia
de pdrinli gi dragostea fald de alesul sau fafi de aleasa ta'
fap
'
Lucrul acesia este valabil qi in cazul cdnd ai trecut printr-o faze
277
Curlenic completd
Capitolul
r0r
GE
10
AI UnU S[ flm
DESPBE
tUM
DE
Dupe siptlmani de pregitiri, dupi seria de petreceri, mese festive giiadouri, care a culminat cu ceremonia proriu-zisi a nunfii'
ocazii in care ali fost serutali, imbrifi$ali qi bdtuli incurajator cu
palma pe umeri, pdni cdnd ali inceput se ve simlili asemenea_unui
burete, veli fi epuizalil Ajungi in punctul acesta, veli fi neribdf,tori
sd puteli pleca departe de toate, llsinduJe in urmi, pentru a fi sina vi putea bucura de luna de miere.
-zuriirisitimp
L nuntu este o chestiune foarte publici, luna de miere
unu ,i.i.t p"..onald, privatd. Ea viva oferi prima ocazie adevdrati
"rt"
de a fi singuri, ca un cuplu c[sdtorit. Nimic nu ar trebui si vd distragd
atent'a de la celilalt, pAnd cdnd veli realiza, in sfarlit, ce sunteli cu
adeverat cisitorili.
Luna de miere oferd o perioadd de adaptare si de tranzilie de la
singur[tate, la viala in doi. C-onform concePliei poPulare' ea ar trebui
s[ de un timp de desivdrgiti beatitudine. in realitate, ea poate fi una
dintre cele mai incordate Ei mai obositoare perioade din via{d.
Indiferent cit de mult vi iubifi unul pe celilalt ;i cdt de entuziasmali
luna de miere sd constituie o
Ei de emolionali sunteli, pentru ca
reugitd, este nevoie de o planificare atentd. Iati citeva repere:
278
;
Cuflet
W
I
I
l
I
vi
c conq di
dragostea fizicd.
lntimitatea sexuald
Aspectul esenlial al experienlei lunii de miere este intimitatca
sexualf,. Primavoastre relatie sexualeva reprezenta, de fapt, inceputul
cesetoriei voastre. Atmosfera relaxati a lunii de miere vi va oermitc
sd vd bucurati in mod liber gi de dorintele voastre seruale. Pentru
multe cupluri, luna de miere reprezinti o culme a activititii sexualc.
Acum este momentulcdndsi faceli tranzitia de a accepta contactul
sexual ca pe o parte integranta a vietii voastre. Pentru anumite
persoane, in special pentru mireasi, acest lucru implicd un adevlrat
punct de cotiturd in modul de gdndire, de la restricliile castitAtii la
sexul marital neinhibat. O astfel de schimbare s-ar putea se necesite
ceva timp, precum si rdbdare siintelegere din partea solului. O femere
maturd emotional ar trebui sI fie in stare sd-si transfome atitudinea
de autoprotejare de dinainte de cisitorie, intr-una de pirtiqie
entuziasti, dupl cdsdtorie.
Un sotintelept qi grijuliu va incerca sd acorde intaietate satisfacerii
tinerei sale so1ii, in loc sd incerce si-si satisfaci rapid propriile dorinfe.
Orice birbat care inva![ aceasta la inceputul cdsniciei lui va descoperr
cd propria sa pldcere va creste considerabil. El ar trebui sd priveasci
sexul ca pe o experienli de pdrtiqie gi de bucurie reciproci, si nu ca
pe una orientati spre sine.
Pentru a vd putea bucura la superlativ de latura sexuali a lunii de
miere este nevoie s,i de alte cdteva ingrediente:
280
281
doili
Nancy
L.
Curtenie completd
Van Pelt
ejacullrii premature.
Cumpdrali din timp un gel medicinal de Ia farmacie, pentru aJ
folosi tn pima sau tn primele doud nopti. Majoritatea mireselor nu
secreti suficient lichid vaginal in timpul lunii de miere. Eventualitatea
unor contacte dureroase poate fi evitati folosind acest gel, pe care
trebuie sd-l aEezali la-ndemdnd, ca si-l folosili, daci este nevoie. O
dati ce solia inva![ si se relaxeze, secreliile vaginale naturale vor fi
suficiente. Este de folos sd aveli la-ndemdnd gi un mic prosop, care
si poatd absorbi secrefiile rdmase dupd contactul sexual.
282
283
Nancy
L.
Van Pelt
77.
284
P.
Capitolul
11
Cunenie completd
Se instaleazd realitatea
I:
286
287
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
r,,,,,,,,,,,,,,,,
l.
cum
sa
pentru viitor.
$i totugi, chiar dacd aceste agteptdri sunt bine consolidate, ele nu
sunt imutabile. Ele pot fi modificate sau schimbate. FireEte cd va fi
greu si faci aceste schimbdri. $i, cu cdt va fi nevoie si faci mai multe
schimbdri, cu atat va fi mai dificil. Cisdtoria care pretinde cele mat
puline schimbdri in ceea ce priveste deprinderile qi aqtept[rile
economice, sociale, de penonalitate qi religioase, are cele mai multe
sanse de reugitd. Cdsltoria care cere un mare numir de schimbiri,
pentru cd s-a realizat intre persoane provenind din medii culturale gi
sociale radical diferite, este cel mai probabil se e$ueze.
Este deci normal qi inlelept save clarificafi toate attepterileinainte
de clsitorie, discutdndu-le deschis qi sincer. Dacd sunt in conflict,
va trebui sd gisi$ o cale de a le schimba, accepta sau inletura. Pozi,tia
pe care o iau unii in aceasti privinld - ci existd doar o singuri cale
de a rezolva lucrurile: metoda mea - trebuie abandonatd. Trebuie
ca amdndoi si ajungeli la in{elegerea faptului ci existl mai multe
cii, mai multe posibilitnli de a reaLiza un anume lucru.
Evident, cu cdt clarificarea agteptirilor se realizeazd' mai mult
inainte de cisitorie, cu atAt va fi nevoie de mai puline astfel de disculii
dupi cdsitorie. Cu toate acestea, este pulin probabil ca un cuplu -
290
291
Iati
Curtenie completd
simtdmintele
3. Pune
qi
1.
al
gi stdpAnirea de sine
necesare, pentru a selecta cele mai potrivite programe, iar dupd aceea
pirinlii
ci
problemi a vielii.
Cu toate acestea, pe mdsuri ce tu gi tovariqul tiu de viali
pitrundeli mai addnc in rutina vielii de cisltorie, dupi primele
sdptdmdni sau luni de cisnicie, vd veli glsi in mod constant in situalia
de a lua decizii in leglturi cu aspectele obiqnuite ale vielii, cu rolul
fieciruia in familie sau cu prioritilile voastre. De fiecare dati cdnd
292
293
Cwlcnie completd
acestea, ve
reciproc implinitoare.
Iatd c-ateva lucruri pe care sI le aveli in vedere in luarea deciziilor:
1. Fili dispugi si rezolvali orice problemi. Aceastd dispozitie
trebuie sE includd orice^ aspect al relaliei voastre, fie c[ este mare
sau mic in importanfd. Invdlali sd vd exprima$ simfimintele intr-o
manierd calm6, manifestdnd respect, fdri sn-l jignili pe cehlalt.
294
295
Curlenie completd
297
Curtenie completd
la indeplinire).
Tratali-va socrii cu aceeasi consideralie cu care ve tratati pdetenii.
Atunci cAnd ii vizita\i, aveji griji s[ fie o viziti scurtd. DacA vd dau
un sfat, procedali exact ca atunci cAnd cel mai bun prieten vi di un
sfat. Acceptali-l politicos. Dac5. este bun pentru voi, folositiJ; dao,i
nu,-ignorali-I.
Incepeti-vi cisnicia cu o atitudine pozitivi fali de socrii. Cdutaq
si vedeli pi4ile lor bune, nu pe cele rele. Luali hotlrirea de a vd
bucura de noua voastrl familie. Si nu uitali: nici o persoana nu este
in totul greqiti.
298
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie completd
rdzw[tili la
15!
Planificarea familiald
Este planul lui Dumnezeu ca soful si sogia sd aibd copii, dar El nu
porunci, gi anume cA oric cuplu trebuie sE ub6.
copii. Fiecare cuplu este chemat si hotirasci daci si aduca copii pe
lume sau nu. Aici intri in sceni ,,planificarea familiald". Planificarea
familiali inseamni, pur qi simplu, ca un cuplu sd decidd numirul de
a fdcut din aceasta o
copii pe care doreste si-i aibd, momentul cand vor sa-i aibi gi
intervalele la care vor sd ii aibd. Aceasta inseamnd sd fii pdrinte prin
alegere, nu din intdmplare.
se
300
V"
Nancy L. Van Pelt
Curtenic c<ntpk:tti
medicald, nu are efecte adverse qi as,azd responsabilitatea controlului sarcinii mai degrabi asupra solului decdt asupra soliei. Probabilitatea apariiiei unei sarcini datoritA unui condom defect este mai
mici de una la un milion de utiliziri.
Dispozitive intruuteine . Rata de eEec a dispozitivelor intrauterine se situeazi undeva intre 15 gi 30 de sarcini la 1000 de femei, pe
parcursul primului an de utilizare. Dupd aceea, rata de ineficienld
scade. Dispozitivul intrauterin (steriletul) este un inel moale gi flexibil,
din plastic, sau un disc de forml neregulati, pe care medicul il
302
303
r--
'
Nancy
L.
Van Pek
Curtenie conrplcld
304
305
pe
piafi
gi
-;i
Nancy
L.
Van Pelt
Curtenie conrpkli
306
307
Ultimul cuvAnt
Puteli fi absolut siguri cd veli avea o cisnicie fericiti? Nu, dar
urmirit sugestiile date in aceasti carte gi ali studiat cu atenlie
principiile prezentate in cartea Curtenie completd (publicatd in 1979
de Southem Publishing Association/Review and Herald Publishing
Association), ve vefi spori Eansele. Aq wea si inchei aceaste carte
cu patru sugestii care ar putea fi esenfiale:
Faceli un angajament absolut fald de cdsnicie. Chiar dacl in acest
moment esti sigur ci te cesdtoreEti cu cea mai potriviti persoani,
existi, totuEi, un anumit risc. OricAt de atent l-ai analizat pe celelalt,
mai sunt inci lucruri pe care nu le cuno$ti cu privire la el, cu privire
la tine insuli gi cu privire la cdsnicie. Dar;ansele de a avea o cesnicie
reu$ite vor fi in mod categoric in favoarea voastrd, daci, dupd ce vi
cdsetodli, veli face un legdmdnt cu voi insiva $i unul cu celilalt de a
ave^a o relatie pentru toau viata.
In zilele noastre, cuplurile intrd qi ies din relalii de cesitorie cum
intri qi ies clien{ii printr-o uqd rotativi. Dar un angajament ferm
unul fald de celllalt 9i faji de jurimintele sacre pe care le-aji rostit
inaintea altarului vd vor apdra de a apuca pe drumul pe care apuci
ceilalli.
A1i inridlcinat acest angajament in mintea voastrd printr-o decizie
de neclintit. Atunci cind vi veti afla in focul conflictelor, nu ve veti
ameninla unul pe celelalt cu divortul. Vi veli concentra mai degrabi
asupra rezolvirii problemelor decdt asupra destrimdrii cdsniciei.
dacd ali
dificultd!ile.
Veli scoate din cdsnicie ceea ce puneli in ea. Problemele pe carc
le infruntali impreuni nu vd vor clltina dragostea, dacd ve,ti dcirvollir
o dragoste plind de inlelegere. Dar oricat de mare ar fi potcn{illrrl
vostru pentru a avea o cisnicie fericitd, nu o veti putea rcirlizir llilri
efort. O cdsnicie reuqite cere curaj, hotirare, umilin{ir 1i, l){)llr ( ('l
mai important lucru dintre toate, o viziune asupra cisirtolici (1r lIrrr l
cea mai imolinitoare dintre toate relatiile umane.
308
309
Curtenic completd
- C\rtenie completi
- Cisnicie completi (implinite)
- Plrinte deplin.
Mii
dc persoann
310
noi
.'LNMULCUVANT
Curtenia nu este un smp in sine.
Ea este trdirea si ddruirea,
Cre.qterea zilnici in voia lui Dumnezeu pentru viala ta,
Care va face din tine, prietene drag un invingdtor.
poibilitali
311
CTJPRINS
RecunqdnF
R&ti penuu tineri
hefiti
Hicag
CWAMiI,UNTE
10
PRIMIJTCWANT
C4p&&/,l
. RAMPA DE LANSARE
c4prhM 2. iMpREIBrryrE-TE
Cel uei mari decizii ale
Tl se lntamph Yreodati
Ce insearnni
Ce se
CU TINE
iNSrItr
vhtii
si
te ud,tti?
24
hdm$
atumi
dnd nu te
phci?
,9
rd
Inrali si
pot ascundeT
1l
33
c4ptbrl3 - cH.l,IAl
$i o
,.,.....
{0
hti
biiqilor
C l plac fetlor
Ia ce vfts6 ar
la fete?
47
h bdiEi?
h$ui S
lncepem si ne irntilnim
Cum
Cum
si acepti o irntllnire
(l
fl
Unde si mergem?
ol
si frcen?
313
Curtenie compleld
el
ea
Fetele li manSeiatul Cit de depane este prea depane? ........................
Biiegifi mangaiaul-
Cum
sA
obFi o indlnire
,............,...,
imbldnzirca
fianidin
Cum
Recomandiri cu privire
shbilizrea relaliei
..,.,...,.,6
si
...,.,...,,,,.,., 145
............,.,.... 149
,......,.,,,..,.,.,,,..,. 157
ce?
,.,.,.,.,,,....10
apeqi pe frnni ..
ce poate fi
t,
.iniunru
*p,irrr*
ui..gunil
capibllll7 -ifiitu{tFutNTlMn
capitol.lt 4 .
..................., 140
PERTCULOASE
164
..
............,.,.,...,,,,.,. 168
d)
86
Argumentele impotri\"a
91
Cum
,,
,.,.,., ,,....,,
96
soelui premadtal
faceqi sex
..,....,..
...................
triitul
169
,.......,....,.,,,. 173
.............,...,.1n
ro(
concubinajului?
,....................,,,,.,.,,, 2m
PlznulluiDumnezeuDentruso(.,.,.....................
.....,,,..,,,.,,,,,,201
(
Capitohns - EITIPOTPIVIT PENTRU CASATORIE?
.,
.....,,'."".',,',,
Cum pot si Etiu dace partenerul meu este pregitit pentru cisitorie? ...,,,...,,,.',',
Dragosrea in conrrast cu pasiunea
Egti
ncbuni ,.,......................
Cum
si facem
&cton
Dento cisitorie
ltl
De ce ii cred fetele
136
akgef partencruldc
,,,,,,,,,,,,,,llt
{rfl
,-,
'.'.'.'.''...'''.'.'.'..''''.',''',.,,,.'"u,'uu
Cisitoriile interrasiale.,.,
Cum procedeazA biieFi
ve
'..'''',..'''.',''.,.,,.'...,',
Nuntrile in campus.............,.,.,...,
lU
il6
,...,.,.,..... 110
314
", ',,,,,,
fl
!|
l
'.'.'....''''..,,,.,.,*.'',,,..,,,uu,,I
'.,,'....,.,.,.'. .',.,,,,',',,,,,",,,,,.'I
Nu rc gribi!
315
7l^
ftopul logodnei
244
248
Cet de
Este
zfl
timDulsivi di un medic
Consiliere
premariali
Trcutul
z)o
si dezvdlui din
el?
251
Ingodnele rupte
264
?ffi
Cum
28
si rupelr o logodrr.i
z&obiti
tii
se
CEATI\RUI
SA
fTIT
2n
V.AFOST'IEAMi
bmnrarrr
tntimiutea ssoau
capilorul
il
-$t Acuvl,ci
Pdmulan de cisdtorie
rm
or urenr se
Ncnuer-
...................285
M
m
Se insgleaz-i fealitatea
Ce
hfe
ca
un cuph
sA
fie fericiP
&
eveniment - na$erca
unui copil
Planificarea familiara
3m
{4
Ultimul cuvdnt
316
Ht{t6rU6|lqsl
'!iuorouIr ulaurj
p |Jild
u d durq 0u 0uullazarl0
ala
g) puglda)o
'q)slalD
p|lrlud
0 qs
asqs||qrs0d
r(dl[!)apllfiLdawdoap
lqtlatttl;lolrlpr0rit
dtsa aJ0)
pugsqr
dp10r0f
[lt
'qualEspapad pluor
ri ordrldoyr( rrirLlrolur aluudld qslDap ula)tl0
l]ll ql $ l0ll0rl|Jal|Jr
uro
ll
tl11
$ ttx
prpard
?r00lql|lr|jau0
llqlsal ritsrllar
0pmq0r0A'0aul'ritL01$0ltllqrqfdlttldr]il1
0!ro1Drlq rtlru[ilalpap]lrl4ru)dtJrptgtop0ur
rnun
1(ur
aund
ap arorLarul0 alsa
plad)l 0aI0)
plr(nir uqiltrop
b0 0idlg)r00p
qz0arnpar0)
oarur|J0br0 |Jl ri
illl|lup