Cursul 1 Kinetoterapie in Afectiuni Respiratori Curs: Notiuni de patologie si obiective si mijloace de recuperare. Afectiunile respiratori reprezinta u 2a mare localizare dupa afectiunile aparatului locomotor. Recuperarea este importanta pentru ameliorarea cond . psihice si socioprofesionale. Cauzcle afectiunilor respirator! care neceista recuperare merg de la boli respiratori pana la afectiuni shirurgicale toracice, afectiuni neurologice sau reumatologice. ‘Recuperarea este importanta in bolile profesionale si in expertiza op. de munca. Exista o stransa legatura intre structura aparatului respirator si functia sa principala care este resipiratia. Pentru afectiunile respirator exists diverse metode de reeuperare cum ar fi kinetoterapie, inhaloterapie, aerosoloterapie, respiratia in presiune pozitiva. (Cand vorbim de afectiuni ale aparatului respirator din pct de vedere structural ne referim la sistemul toracopulmonar. Prineipalul rol al aparatului respirator il consta in schimbul gazos dintre mediul extern reprezentat de aer si mediul intera reprezentat de sange. Schimbul gazos recunoaste 4 mecanisme fundamental ~ transportul gazelor de-a lungul cailor respiratori - amestecul gazelor in alveol - distributia sangelui in capilarcle pulmonare = transferul gazos pris membrana alveolocapilara Recuperarea poate actions in principal pe 2 din aceste mecanisme si anume - transportul gazefor de-a lungul cailur respiratori = amestecul gazelor in alveole Reflexele respiratori si reglarea lor : a. reflexul de destindere pulmonara — apare datorita excitatilor produse asupra terminatiler nervoase din alveola pulmonara prin distensia alveole! b. reflerul de iritatic pulmonara ~ apare datorita receptoriler care raspun iritante c reflexul de tuse - apare in urma unei stimulari a anu: superioare. Tusea este un expir fortat eu glota inchisa. Ia substante toxice ir zone din caile respiratori Evaluarea functiei respiratori : 1. Evaluarea fara aparate ~ evaluarea gradului de dispnee la efort, constand in efectuarea unui efort dozat ca intensitate si durata si studierea dispneei eare apare (dispnee ~ greutate in respiratie) ~ e¥aluarca prin testul conversatiel si cititului testul televizorului —consta in studierea pacientului in timp ce priveste la TV eand respiratin este inconstienta “ testul apneei—consta in durata de mentinere a apneei pacientul testul lumanari —consta in suflatul in fumanare astfel incat fiacara sa nu se stinga, sa fie oricentala si sa nu palpaie ~ testa formari bulelor de apa, consta in suflatul pe un tub intr-un vas ew apa astfel incat bulele formate sa aibe ageasi dimensiune si acelas riim de evacuare + evaluarea prin perimetrie toraciea ~ evaluarea prin masururea ritmului carding sia tensiunii arteriale ~ evaluares prin earuenul clinicEvaluarea radiologica—consta in efectuarea de radiografii (static) si/sau radioscopie (dinamic) 3. evaluarca spirografica — aecesara pentru evaluarea debitelor sia volumelor pulinonare 4, oximetria—consta in aprecierca CO? si 02 in sange 5, Evaluarea prin testul de effort — atat pentru respiratie cat si pentru evaluarea eardiea si vaseulara — se face pe banda de alergare Cure? 10.10.2005 Volume si debite respiratorii Disfunetii respiratorii Alcatuires aparatului respirator ~ fosele nazale ~ gura ~ faringe - laringe + trahee - bronbii - bronhiole + plantani (2 (stg 2 lebi, dr 3 lobi) Respiratia se realizenza : 1. inspir — act activ 2. expir—act pasiy, revenires ‘Trascul normal al aerului se face prin caile specifice. Orice alt traseu este patogenic. Aparatul respirator asigura aportul de O2 necesar organismului si climina CO2. Cireulatia sangvina este de 2 feluri : mare si mica. In inspir aerul patrunde prin cavitatea nazala/bucala > trahee > plamani pe care Muschi care se contracta cunt pectorali, intereostali si diafragmul. Plamanul se extinde, cu mareste volumul > creste diametrul anteroposterior, longitudinal si transversal, In expir aerul iese din plamani ~ fosele nazale ; diafragmmul se relaxeaza si revine pasiv. Museh intercostali se relaxeaza + pectorali si cutia toracica isi micsoreaza diametrul. Pentru a diferentia respiratori trebuie cunoscute volumele si debitele respiratorii, prin spirometrie : + explorare statica —se masoara cantitates de ser vehiculata in diferite faze ale respiratict (volume) + _ explorare dinamica—debite ventilatorii Condlitii pentru efectuarea spirometrie - repaus fizie si psihie 30 de min + Tiniste deplina in sala de explorare serand Yolume pulmonare VC = cantitatea de aer inspirat si expirat in cursul unei respiratii obij em3) VIR = cantitatea de wer eare poate fi inspirata printr-o obijnuita (1500cm3) VER = cantitatea de aer ce poate fi expirata dupa o expiratie objjnuita printr-un efort maxim de expiratie (1500em3) CV = volumul maxim de aer care patrunde si poate fi evacuat din caile respiratori (=VC+ VIR + VER), variaza dela un subject Ia altul in functie de hora, povitie, activitate fiziea. VR = cantitutea de ser care ramane in plamait dupa un expir fortat care poate fi eliminat decat pri colabarea plamanulut (1000-15000m3) in conditii de repaus (500 unel inspirutti spiratie maxima fa sfarsitCapacitatea plamanului totala este CV +VR. Scaderea CV se poate realiza prin 3 mecanisme 1. Reducerea volumului la parenchimul pulmonar prin : ~ procese inflamatori - distructif ale parenchimuiui prin necroza sau eancer = obstructic bra . Reduceres expansit ~ afectiumi pleurale ~ pericondita - hernie de diafragm = toracoplastie 3. Scaderea mobilitatii toracopulmonare si diafragmatice pri - obecitate ~ ascita (lichid in cavitatea ....) ~ faeturi costale - afectiuni toracovertebrale - deviatii ale coloanel (defi ni pulmonare prin scaderea clasticitatii parenchimului Debitele pulmonare Indict 1. Debit ventilator de repaus (VR) = volumal de aer ventilat pe min in cond obtine VC x freeventa repiratorie pe min = Limin adica 5-8 Limin 2. Ventilatia maxima = velumul maxim de aer care poate fi ventilat pe parcursul a 1 min => hiperventilate. Volumut se obtine prin efectuarea unor respirati ample timp de 15 sec. 3. Volumu! expirat maxim pe secunda (VEMS) = Volurnul de aer expirat in prima secunda a unei expiratii maximale precedata de un inspir fartat ; % din CV (normal peste 70%) 4. Indiccle Tiffnea ??? (indice de permeabilitate bronsica si clasticitate pulmonara) normale ; valoarea se ‘VEMS x 100/ carea sindroamelor functionale respirator Dispneea Exista 3 tipuri de sindroame = 1. Insuficienta ventilatorie restrictiva - reducerea CV si VEMS. = dupa gravitate => gradele © usoara—CV este 80-70% o medii -CV 70-50 din CV normal © grava—C - manifestari clinice apar la efort ex : astmul Disfunctia ventilatorie obstructiva s - WEMS scazut siC¥ normal + Dupa gra 3 grade o Usoara dice o Medic —IT 45-60% © Grava—IT sub 45% Disfunetia ventilatorie mixta — seade CV si VEMS => gradele O usoara— VM — 50-45% © medie~ VM 45-40% ) sever — VM sub 40%Curs 3 17.10.2006 Afectiuni respiratori obstru: Afectiunile cuprin mai multe forme : - bronsita cronica emfizemul pulmonar astmul bronsi¢ ~ bronhopneumopatia obstructiva cronica eS Bronsita cronica Def Este o boala caracterizata prin tuse si expectoratic intermitenta sau permanents determinata de hiperseeretia mucoasei bronsice, avand ¢a substrat anatomopatologic 0 inflamatic c1 nespecifica a peretelui bronsic si alterarea structuri mueoseeretante, evoluand deobicel spre @ afectare progresiva a bronhiolelor sia tesutului pulmonar. Caracterul cronic al semnelor (tuse si expectoratie) trebuie constatat cel putin timp de 3 luni 2 ani consecutiv, Incidenta este variabila in funetie de conditiile atat de macra cat si de micro climat (ex Anglia — unde este boala nationala) Etiologi Canrele care ronsita cronica pot fi : exogene si endogene. Cu se ileal? ~ ~ locale : réprezentate de modificarile anatomice ale aparatului respirator : ¥ (polipii), hipertrofi amigdaliene, deviatii de sept ~ generale : reprezentate de alteraren mecanismelor de epurare bronsica, de carente imunitare si sensibilitate la frig Cauzele exogene sunt : iritatii bronsice aparute datorita fumului de tutun, atmosferei poluate, iritantilor profcsionali de origine animala/vegetala/mincrala, infectii bronsice cu microbi/virusi, alergia bronsica. Factori favorizanti ai bronsitei cronice : - afectiuni pulmonare reprezentate de deformari toracice congenitale sau dobandite - rabitismul ~ sechele de poliomielita - tuberculoza - astm Patogenia Sub actiunea factorilor de mai devreme mucousa bronsica raspunde printr-o hipersecretic > favorizeara ultirea bacterilor > ereste riscul de infeetic. Astfel iritatie hiperseeretic ce exist. 3 enmponente patologice pe ee pod men Aww. Atria. 4 In aparitia si evolutia bronsite eron~ hiperseeretia bronsica feetia bronsies ~ _obstructia cailor respiratart | initial sperta este mucoasa, ulterior devine purulenta. Simptomatologic ~ debut insidios ~ seme : fuse, expectoratia si dispneca ‘Tusea — este provocata de excitatii care pleaca de la nivelul ¢piteliulul alterat, excitantul objjnuit fiind chiar secretia bronsica. In perioada initinla tusea este mai intensa dimineats la trezirea din soma. Expectoratie — variaza cantitatiy si calitatiy, la inceput mucoasa apoi purulenta Dispneea ~ poate apare chiar la cativa ani dupa efort iar mai tarziu la repaus. Explorarile pentru a determina afectiunen, se recomanda. - examen radiologic ‘examenul volumelor ‘examen clinic si functional Evolutie Bronsita cronica are o evolutic indelungata, intermitenta, eu © perioada rece. Bronsita cronica duce la insuficienta respiratorie, prin seaderca clasti prin reducerea permeabilitatii bronhilor. Exista 3 stadii ale bronsitei cronice : 1, Bronsita cronica simpla — caracterizata prin tuse cu expectoratie mucoasa 2, Bronsita cronies cu infectie recurenta sau persistenta = expectoratia devine purulenta sau mucopurulenta mai ales in sezonul rece. 3. Bronsita cu obstructia cailor aeriene care are ca rezultat tulburarea ventilat aparitia dispneei ‘Tratamentul ~ in primul rand profilactic = * adininistrarea de medicamente = evitarea frigului si umezelei = evitarea ndministrati de bauturi ret + evitarea gripei sau bolilor favoricante + evitarea bailor reci - tralament curatiy—urmareste : * dezobstructia cailor acriene prin administrarea de antiinfectiouse, mucolitice, fluidizante si expectorante si bronhodilatatoare * ameliorarea schimbului gazos prin oxigenoterapie si stimulente ule centrulu respirator * exercitii de respiratie care cuprind : © drénaj bronsic ( faptauniyd © munevre de percutie si vibratie ° pentru control ade de activare mai frecvente in sis mobilitatii pulmonare si alveolare si ‘fluxulul de aer Emfize a Def z mfizemul pulmonar este o stare patologica, ireversibila, caracterizata anatomic prin cresterea peste normal a dimensiunilor spatilor aeriene, prin dilatarea sau distrugerca peretilor alveolari, picrderea clasticitatii pulmonare si eresterea volumutui rezidual Etiologia Factori mai important! in aparitia emfizemolui pulmonar + varsta, boala are o incidenta crescuta dupa 50 de ani ~ sonstitutia, se refera la o deformare a tesutului conjunctiv elastic pulmonar ~ diverse leziuni bronhoalveolare de cauza trofica ex : arterescleroza de cauza infeetionsa ex : bronsita cronica ul pulmonar+ de cauza functionala ex astmul bronsic ~_ de cauza fizicochimica ex : pulberi, vapori, gaze Morfalagic — plamani sunt destinsi, palizi la culoare, putin vascularizati si herniaca la deschiderea toracelui Patogenie Elementul broi al al emfizemului pulmonar este o inflamatie a unitatli bronhoalveolare. Obstructia ica tulbura cireulatia aerului mai ales in expir. Rezistenta crescuta pe care o are intampina aerul in cepiratic, arc ca recultat golirea incompleta a alveolelor cu stagnarea acrului care in mod progresiv provoara o distensie 4 alveolelor— Datorita presiunii crescute a aerului Aceste spatii aeriene pot comp: agravand astfel afeetiunes. Cresterea volumului pulmonar are influente si asupra diafragmul mnele septuri intraalveolare se rup si apar spatii aeriene mari. a la randul lor bronhiole si alveole normale aflate in vecinatate reducandu-i din mol = debuti = dispnee = tuse Dispneea—apare la inceput dupa eforturi mici, evolueaza catre agravare, manifestanduese si in repaus, imitand activitatea bolnavului Paralel cu dispneea mai apar ~ eresteres freeventel respi ~ solicitarea crescuta a muschilor respiratori suplimentari ‘Tusea — poate precede dispncea, deobieci este uscata devenind purulenta datorita i Simptome obiective : - bolnavul are un torace in bu - cifoza dorsala - ster projeminent ‘Toracele pare imobil si fixat in inspir, coastele au tendinta de orizontalizare, gatul pare scurtat La pereutie se pune in evidenta hipersonoritatea pulmonara. La auscultatie se pun in evidenta scaderea murmurului vezieular si alungirea expirului La examenul radiologic si functional se observa cresterea volumului rezidual si scaderea capacitatii vitale sia volumului curent Tratament ~ medicamentos : se face cu antibiotice, bronhodilatatoare, expectorante, Muidizante, sedative ale tusei lin pet de vedere kinctic vom face exercitii de gimnastica respiratorie cu aecentuarea pe reeducarea fazei de expir si exerci de respiratie diafra: tical : a ve piraclune dh aa Oe Poste pwnage laskra Miptic) Alas f — 24.10.2006 anphand Arp! Ax. com ie t Astuul lad aad ine fat aucdamas ipl pet es Now La Ae Beles Bp va Este o afectitine esto Ghsteuctiva deacterigata prin accede de dispuee, pri eet expirateri, cu durata, severitate si momente de aparitie variabile. Apare la persoane cu hiperexeitabi jeobronsica la stimuli yuriati Ys jologie — se clasifica in fanctic de stimuli Cie = astm alegic - apare datoriis unor particule numite alergogeni, din categoria alergogeni fac parte: alergogeni inhalant: praf, falgi, faina, polen ; alcrgogeni pri ingestie ; alergogeni injectabilil : medicamente si intepaturi de alt - astm infectios (germeni sapr - Astmul cu alte etiologi = © PSibic soc psibic, ematic puternic = Me cautions Aiowdul, peboonis’, clown ke ethics lous, pet tanh neds ah $ itori te© Endocrin — poate deciansa, agrava in functie de activitatea tiroidei si corticosuprarenslelor. Tot aici poate fi si criza pubertatii, menstra, graviditatea si menopauza © Meteo — reprezentate de temperatura, presiune atmosferica, umiditate, vant, amplitu: raze UV © Fuetori Iritanti : pulberi, gaze iritante, fu, mirosuci grele - Astmul mixt—are o etiologic camplexa insumand dows sau mai multi factori de mai sus - Astmul cu etiologie necunoscuts Patogenic - elementul principal in astm bronsic : obstructia generalizata la nivelul cailor bronsice > dificultate respiraterie > perturbari ventilatort si ale schimburilor gazoase ‘Toate acestea se intampia prin: - contraetia sau spasmul musculaturil netede de pe traiectul bronsic = edemul mucoasei bronsice - _hipersecretia de mucus vascos - _ cresterea presiuni expiratori intrapulmonare Simptome ‘Criza de astm = + principala manifestare 2 asmaticului debut bruse - 15min pana la 2-3 ore ~ Bolnavul prezinta brusc o stare de frica si amxietate datorita starii de sufocare ~ Respiratia devine suieratoare cu expiratie prelungita si jenanta (bradipnee) + Tuse uscata si constanta > productiva - Torace destins si ceanoza variabila (depinde de 02) Starea de rau asmatie - simptome de asfixiere permanenta eu durata de mai multe zile si uneori cu evolutie fatal daca m este tratat - sudoratie rece - freevent pozitia sezand cu bratele larg deschise - ceanotic cu toracele destins - tahipnee ~ tuse absenta - bolnavul este nélinistit, somnotent si raspunde cu greutate si incoerenta Se recomanda : ~ examen sangvin examen radiologic - EKG Brouhoscapie Teste cutanate si imunologice - Examinarea functiei respiratori sare in general arata scaderea capacitati vitale, seaderea volumului expirator pe secunda, indicele T sub 70 Evolutia este cronica cu crize intercalate. Complica ~ infectii bronsice - emfizem pulmonar cronic ~ cord pulmonar croni¢ ~ fracturi dups o tuse violenta deformari toracice mai sles Ia copii ‘Tratament Are ca scop combaterea si prevenirea crizelor si evitarea factorilor alergogeni ~ antibioticoterapie ~ sedative nervoase brontoditatatoare igenoterapic e- Mluidicante de secretie - balneoclimatologie - Kinetoterapie BOC Bronhopneumopatia obstructiva cronica Este cca mai freeventa cauza de insuficients respiratorie. Ea inglobeaza bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar Ia care examenul functional pulmonar releva sindromul obstructiv, de asemenea astmul bronsi¢ imprewaa cu ecle de mai sus. Simptome - dispnee + polipnce sau tahipnee = 20-30 de resp - eesnoza intensa, difuza predominanta la buze, limba si unghit ~ hipersudoratie datorita cresteri de COZ in sange = hipervuseulatizatie - hipocratism digital m cardic rapid 1000/min Tratamenul Obiectivele principale ~ reducerea obstruetiei de la nivelul bronhilor mijlocii si mic - eoreetares alterari gazelor sangvine (oxigenoterupie) + prevenires si tratarea fenomenelor de decompensare a cordului Se recomanda - antibiotice ~ sorticoizd ew actin = antiseeretoare - bronhodilatatoare + oxigenoterapie - mucolitice - diuretice tonieardiace spalatura sau aspiratic endabronsica = drenaj postural gimnastica respiratorie - dirijarea tusei - edutarea expectoratis \¢ antiinflamatorie FORME CLINICE DE BPOC Bronhopneumopatic obstructiva cronica [Tip emfizematos Varta 55-75 Glinie Tuse ‘Ocazionala Aproapé constanta Tastalarea tusei Dupa instalarea @pneel | Inainte de instalarea dispe Sputa Redusa, mucoasa | [Abundenta, puralentaDispnee | Constants | Variabila ‘Murmur vevicular “Atenuat Normal Raluri Rare Freevente I Slab, asiene Normal, gras, pie | recurente [Rare a ‘Freevente 1 Radiologic ‘Transparenta ‘Crescula ‘Normala sau. ereseuta | pulmonara - Desen pulmonar Disparut in manta | Normal sau intarie Diafragm ‘Coborat, aplatizat_ ‘Normal Raport cardiotoracie | Sub 1/2.5 Mai mare de 1/25. | ‘Spatiu retrosternal ‘Hipertranspareat ‘Normal sau transparenta srecuta Functional Compliants statiea | Normala sau ereseuta Normala sau micsorata Presiune inspiratorie | Mica ‘Normala sau mare Coeficient de retractie | Sub 3 Peste3 Capacitate de difuciune [Mica [ Normala sau mica | Volum rezidual Crescut foarte mult Normal sau moderat ereseuta Ventilatie Creseuta Normala _ Hipoxemie cronica (O) a sau moderata Deseori impartanta Hipercapniceronica | (coy Rareori Frecvent Raporturi V/Q—volum | Predomina valorile crescute | Predomina valorile reduse | curent pe capacitate “vitala | | Presiune arteriala Normal sau usor creseuta | Deseori net crescuta | pulmonara a Cord pulmonar cronic | Rar | Frecvent | Hematocrit | Sub 50% | Peste 30% | a ‘Toleranta la efort | Relatiy buna Scacuta Curs 5 8.11.2006 L. Obicetivele reeuperari RECUPERARE A SINDROAMELOR OBSTRUCTIVE \draamelor obstructive : 2 Corectarea tuturor sanditiilor de habitat, de munca, a deprinderilor, u tuturor influentelor exterioure care reprezinta conjucturi déteriinate sau agravate pentru evolutia bolii. Din aceasta categorie fac parte : fumatul, atmosfera poluata, tipul muncii, regimul de viata alimentatia, prevenirea bolilor intercurente, evitarea alergenilor. In acest seop sé recomanda masuri educationale, masuri socio-profesionale, masuri profilactice (vaccinare) si masuri ecolegice (protectia mediului) Indepartarea tuturor factorilor orgai factori de intretinere sam agravare a de! i functionali si patologici care sunt sau pot deveni ittalui Functional repirator. Astfel, este necesara 5lor tractului respirator, tratarea diferitelor deficite organice (deviatia de sept, malformatii toracice, cifoscolioza), tratarea obezitati, tratarca afectiunilor eardiace care pot influenta fanctionalitatea aparatului respirator. Acest obiectiv cuprinde si cresterea capacitati de apararc a organismului, reechilibrarca conditiei psibice sia atitudinii fata de boala. Metodele utilizate pentru realizarea acestui obiectiv euprind masuri farmacologice, kinetoterapeutice, igieno-dietetiee, bulneoclimaterice * Dezobstructia bronsica este principalul obieetiv in reeuperarea deficitului functional al acestor bolnavi. Metodele utilizate sunt variate : metode farmacologice reprezentate de *bronhodilatatoare, mucolitice, corticoizi, metode fizicale reprezentate de aerosoli, drenaj de posturs, gimnastica respiratorie, tuse controlata, ventilatie asistata : mctode chirurgicale reprezentate de aspiratie bronsica + Tonifieres museulaturi respiratorii se realizeaza prin kinetotcrapie, ventilatic asistats si respiratii de amestecuri gazoase eu densitati scazute, + Ameliorarea distributiel intrapulmonare a acrului, corectarca schimbului gazos sia garclor in sange. Acesta este obiectivul final al tuturor etupelor. Metedele Folosite sunt cele enuntate, la care se mai adauga oxigenoterapia si masurile farmacodinamice de corectare a echilibrului acide-bazic. Readaptarea la efort efectuata prin antrenament progresiv si terapie ocupationala Reinsertia socia-profesionala, obiectiv al recuperaril socio-profesionale, se realizeaza prin obtinerea tuturor celorlalte obiective, precum si prin mijloace speciale de reprofesionatizare Metode de recuperare + Masuri farmacodinamice : medicatia este utilizata freevent in toate stadiile obstructive ; administrarea medicamentelor se face pe cale generala si pe cale inhalatorie. antimicrobiene, cuprinzand antibiotice si chimoterapice mucokinetice — misea secretiile ; seeretolitice ; mucolitice ; expectorante ; fluidifiante reprezentate de hidratante ale arboretui bronsic (inhalatic), compusi iodati, expectorante clasice, infuztile si decocturile din diferite plante corticoterapia este medicatia care se recomanda cu mare precautie 5 este foarte indicata in astraul bronsie, in special in starea de rau astmatic ; cortizonicele au efect antiinflamator, blocand formarea ederului, efect antialgic imediat, efect imunodepresor, efect de potentare a altor medicamente (tonieardiuce, tramchilizaite) bronhodilatatoare : sunt utilizate in atucul ueut actionand pe relayarea musculaturii bronsice, scaderea edemului prin influentarea vasclor miei sangvine $ medicatia desensibilizata : administarea in doze mici a alergenului care produce boala + Masuri igieno-dietetice si edueationale : se recomunda o alimentatie echilibrata, hogata in ‘vitamine, usor hipercalorica daca bolnavul nu este obez. In car. de oberitate se ajuta ‘expectorutia. Mesele vor fi cantitativ mai reduse, dar vor ff mai dese. Duca este asociata cu 0 afectiuae cardiaca va seadea aportul de sare. Se contraindica alimente conservate si in special aleoolul. Ca regim de viata, bolnavii vor evita atmasfera poluata, fumatul este total interzis, vor evita schimbarile bruste de temperatura, vor evita infectille respiratorii. Se recomanda scoaterea bolnavului din mediul cu alergen + Masuri fizioterapice : reprezinta metodele de baza in recuperarea functionala a deficitului respirator obstructiv. Se recomanda 2erosoloterapia, ventilatia asistata, oxiigenoterapia, eura balueara, kinetoterapia. Metudele cele mai frecvent utilizate sunt : a, repausul si pozitionarea corecta a bolnavului in pat —are rol dea scadea c deasemenea are rol in relaxarea musculaturii abdeminale, facilitand respiratia abdominala, ‘tusea si drenajal bronsic. Repausul nu trebuie su fic ubsalut pentru ca faverizeaza hipoventilatie, siagnarea secretiilor, scaderea fortei musculuturii respiratorii, seaderea rreflexulul de tuse, cresterea pericolului aparitiel trombozclor. Se recomanda exereitii imitate 1a nivelul glernelor, genunchilor, soldutilor, respiratii profunde, « ridicari» de brate umul de 02, Jo‘b. dermajul postural — se asociaza freevent cu vibratia toracelui. Daca este Posibil, bolnavul este pocitionat in Trendelenburg pentru facilitarea drenarii sau bolaavul va fi pozitionat cu foracele cat mai aproape de orizontala «. tusea controlata are rol im evacuares secretiilor. Bolnavul va executa la comanda o tuse cu glota si gura deschisa 4. respiratia im presiune este un procedeu valoros care are cu efect cresterea ventilatiei alveolare, ameliorarea gazelor sangvine, facilitarea eliminaril yecretiilor bronsice. Procedeul consta in executarea inspirulut in presiune pozitiva si a expirului in presiune negativa. . Oxigenoterapia este necesara la boluavii eu sindrom obstructiv. Administrarea de O se poate face prin sonda nazala, masca sau in camere speciale eu atmosfera avand concéntratie user crescuta de Q2 f, Reeducarea respiratorie se va efectua de catre kinetoterapeut. Se urmareste executarea uni respiratii abdominale fara Sa s¢ intervina asupra ritmului si profunzimii respiratici. Paci va fi instruit pentru a inspira pe nas, iar expirul se va efectua cu buzele stranse g Readaptarea la efort represinta trecerea dela repaustl total la independenta de miscare Reluarea mersului se face numai cand ortostatismul poate fi mentinut eu usurinta de catre bolnav, Mersul este gradat pe numar de pasi, distanta sau durata si se face de obi vei sub protectie de 2. Evolutia antrenamentului se face prin marirea distuntei de mers, prin cresterea numarului de antrenamente de mitrs pe zi, prin scaderea pana la suprimare a oxigenoterapici. La bolnav se urmareste aparitia dispneei sau a tulburarilor de ritm cardiac. Boinavul isi va relua treptat si activitiatiile uruule ~ imbracat, spalat, aranjatul patului. bh. Psihoterapia este obligatoric insotind orice alta manevra. Bolnavul trebuie sa inteleaga exact ce se petrece cu ¢l, ¢¢ a determinat agravarea starii fui de boala si in ce fel metodele care ise aplica actioneaza pentru ameliorarea acestei stari ‘Miasajul nu este o metoda specifica pentru bolnavii cu sindrom obstructiv, dar este freevent utilizat. Se aplica procedee de vibratii si percutie prin care se umelioreaza drenajul bronsie, masajul se incepe cu zona cervicala, umeri si apoi se udreseaza peretelui loracic. Datorita efectelor reflexe ale masajului, se faciliteaza expectoratia, se reduce tusea iritativa, musculatura bronsica se relaxeaza, creste circulatia pulmonara J. Coreetarea deficientelor muscule-scheletale : coreetarea se face daca deficientele exista si este absolut necesara la pacientii tineri. Se va corecta scolioza, cifoza, redorile articularc, contracturile sau hipotoniile museulare. Curs 6 14.11.2006 AFECTIUNI RESPIRATORI RESTRICTIVE, Sunt afectiuni ale aparatului respirator care au drept consecinta micsorarea suprafetel de schimb gazos alveolar, Clasifieare + Boli pulmonare reprezentate de atelectazi Boli ale pleurei: pleurezii, peumotorax ~ Boli ale cutief toracice: cifoscolioza, spondilita anchilopotetica, fracturi costale ~ Boli ale SN: polimiclita, secidente vasculare cerebrale , ~ Bali cardio-vasculare: tromhoembolia pulmonara - Afectiuni abdotiinale: ascita, intoxicatit acute - Afectiuni endocrine; obezitatea pulmonara, pneumoniile, TRC Atelectozia pulmonara aDef; Este 0 condensare pulmonara retractila ce reprezinta 0 modificare survenita la nivelul parenchimului pulmonar prin absenta ventilatiei, in urma unei obstcuctii a bronhiei respective, insotita de reducerea volumului pulmonar, care antreneaza intr-9 masura mai mica sau mai mare si organele din satate (inima, fiat). atclectaric instalata rapid poate fi secundara unui corp strain intrabronsic, unei interv. chirurgicale saw unui traumatism. ‘O atclectazie instala progresiv poate avea drept cauza.o tumoare bronsica, bronsiectazie sau tinale (aflate in vecinatate). Simptomarologia ‘Variaza in functie de rapiditatea cu care se instaleaza boala, dar si in functie de teritoriul pulmonar ocupat. Q atelectazie care se instuleaza rapid evoluexza eu junghi in torace, tuse eu accese, dispnee si cianoza, O atelectasic care se instalcara progresiv poate cvolua asimptomatic, iar descoperirea ci clinica sa fie intamplatoare, de exemplu la examenul radiogralie. Examenul clinie La inspeetie se observa imobilitatea hemitoracelui afestat. La pereutie se aude un sunct de matitate, Ia auscultatie abolires murmurului ve7i Examenul radiologic Prezinta opacitate masiva si omoyena care poate corespunde unui lob, unui segment pulmonar sau unui plaman intreg, Tratament Este etiologi cH urmat de kinetoterapie corepunzatoare. Pneumonia Pneumoni sunt boli caracteristice prin inflamarea parencl pneumoniile pot fi: . Baeteriene (bacilul pneumoeoch) - Virotice + Toxice Aparitia bolii este favorizata de expunerea la frig, umiditate, oboseala fizica sau psihica, bolii cronice care scad resistenta organismului si alcoolismul, ‘imptomatolonie Debutul bolii este bruse, foarte brutal, putand fl uneori preeedat eu 2-3 zile inai cefulee imionar. Dupa etiologie ede nazofaringita, boscala, apoi apare brusc frisonul, foarte puternic, cu o durata de aproximativ 30 de min. Imediat urmeaza cresterea temperaturi, Ia scurt timp apare junghiul toracic, o durere foarte vie, localizata fie submamelonar, fie in dreptul sternului, durere care este accentuata de miscarii respiratorit. La 24-36h apare tusea care este seaca si rara initial, « sputa caracteristica rosie-ruginic in cantitate redusa dar aderenta. Starea yenerala se alterneaza rapid, febra creseand Ia 39-40) de grade, bolnavul datorita respiratio! superficiale devine letargic. Alte simptome: pieles useata, fata congestionata, buzele si limba uscate, eruptie herpetica nazolabiala. Examen clinie Evidentiaza la inspectis ea ce am spus mai sus, ritmal respirator crescut 25-60 de respiratii pe minut. La percutie matitate in zona afectata, la auscultatie cresterea vibratillor vocale si aparitia ralurilor specifice. % Evolutie se poate vindeca spontan dupa 10-12 zile. Din ziua a 7a paniwin ziua a 9a apa 0 usu-zisa criza pneumonica in care temperatura scade brusc, starea generala se arnelioreaza, scade pulsal, spar transpiratii difuze, pe tot corpul, jar ralurile pulmonare devin tot mai rare Tratamentud - Este medicamentos cu antibiotice - Tgieno-dietetic : repaus aproximativ 2 saptamani intr-o camera aerisita, cu o temperatura intre 19 S820 de grade si alimente usoure (2-4 consta in aplicatii locale calde pentru junghi, antitusive pentru tuse, cantitati miei de sedative pentru insomnie si agitatie - Kinetoterapeutic: este cca mai importanta forma de tratament atat pentru recuperare, cat si pentru prevenirea complicatiilor TBC pulmonar Def: Este o boala infecto-contagioasa generata de bacilul Koch. fecteaza organismul in intregime, dar principalele mafifestari sunt la nivelul aparatului respirator. ‘Transmiterea infectiei se face prin mecanisme inegale, prin: - Ploaie : care contine picaturi bacilifere numite pieaturi pflugge, constituite din mii de picuturi de sputa amestecate ~ Nucleozii(particule aeriene) care se constitute in atmosfera dupa evaporarea partii lichide a picaturii bacilifere - Particulele de praf pe care s-au depozitat bacilii de sputa din picaturi sau din nucleozi (de pe jos Sunt insatite de transpiratie, in special -turma. Subiectul este astenic (obosit), apare tusea pentru a elimina secretiile, tuse care uneori este insotita de varsatur Expectoratia /sputa este muco-purulenta verzuie, durerile sunt vagi la nivelul musculaturi toracelui. Subiectul prezinta inapetenta, pierde in greutate datorita inapetentei, dar si datorita unor tulburari metab Apare o dispnee marcats Ia efort. Spre sfarsit poate apare tusea cu sange. Se poate produce pria rupturi vasculare si poate fi - Minima: elimina cantitati mici de sputa hemoctonica. - Mifjlocie: poate ajunge la 11 in cateva zile, poate dura cateva saptamani - Mare: éliminare masiva, fulgeratoare Tratament ~ Medicamentos: cu tubereulostatice, dar si medicamente simptomatice: + Chirurgical: se face o rezectie pulmonara - Igieno-dietetic: consta in odihna si alimentatic hipercalorica - Kinetoterapeutic: care are principalul rol de stimulare geacrala a organismului © Exercitii de coreetarea dipneci © Exereltii de respiratie ntiinflamatoare, sedative Curs7 211-2006 BOLI ALE PLEUREL Pleurezia — pleura este afectata in cursul a numeroase entitatii patologice, flind de cele mai multe ori secundara unor boli ale plamanului. Pleureziile sunt caracterizate prin prezenta in cavitatea pleurala a unui exhudal limpede. usor galbui (ctiologii diverse ~ cel mai freevent TBC si pleuresii neoplazice, mai rar pleureaii bacteriene, reumatism) Fleurezia serofibroasa tubereuloasa z Este cea mai frecventa pleurezic si ce mai frecvents boala inflamatoric a pleurei. Afectiunea este produsa de bacilul koch precent in revarsatul pleural. Boala apare a subiecti tineri, mai ales primavara. AAceasta pleurezie poate apare in orice faza din evolutia TBC-ului pulmonar. Simptomatologie Simptome generale eare preced uneori cu cateva saptamani sindromul pleural sunt: astenia importanta, anorevia, pierderea in greutate, starea de subfebrilitate, transpiratii nocturne.Treptat, starca de subfebrilitate devine febra (37-39 grade C), dureaza 2-3 saptamani si tindesa scada, Debutul bolii este unori brusc, cu junghi toracie, febra si frison; alteori, debutul este insidios, eu dureri toracice moderate si stare subfebrila, ‘Simptome subiective: - Dureri toracice moderate prezente de partea afectata, pe purtea laterala a toracelui, iradiata in spate si umeri, accentuate de miscarea respiratori - Tuse seaca, uncori chinuitoare, aecentuata de schitbares pozitiei si de efort - Dispnee: suparatoare in cazul unor coleetii lichidiene mari Semane obiectiv - Diminuares amplitudinii miscarii respiratorti de partea bolnava, seaderea transmiterii vibratiilor Vocale, submatitate sau matitate la baza toracelui; scaderea murmurului vezicular; frecaturi pleurule superficiale ritmate de repiratic Examenul radiologic — opucitate densa eare ocupa baa pulmonara. In cazul pleuresiilor abundente tot hemitoracele este obscur, iar mediastinul este imping catre partea sanatoasa. Examenul lichidului sinovial - exhudat, inflamator si in 50-70% din cazuri se ¢videntiaza bacilul Koch Alte investigatii: punctia, biopsia pleurala, examenul expectorati Evolutie ~ fara tratament eu tuberculostatice, aceasta pleurezie are o cyolutie favarabila, rar are evoluti¢ mortala datorita unor revarsari foarte abundente, Complicatii ~ simfize cu inchiderea sinusului costo-diafragmatic, care exercita tractiuni pe diafragm, pahipleurita inchisa— ingrosarea si lipirea foitelor de pleura, eu retractia pronuntata a hemitoracelut respeetiv, determinand o disfunctie respiratorie restrictiva Tratament complex ~ Medicamentos ~ simptomatic ~ antibiotice si chimoterapic specifica, antiinflamatoare ~ _ Isieno-dietetic - repaus 2.3 suptamanis alimentatie erescuta in calorii si vitamine Kinetoterapie ~ se incepe precoce, chiar in perioada acuta; pacientul va sta pe partea sanatoasa evitand decubitul dorsal so decubitul lateral pe partes balnavului > se favorizeaza astfel cliberarea sinusului eosto-diafragmatic bolnav, dupa 2-3 saptamani se poate incepe o reedueare activa flamatorii ale pleurci ~ Hidrotoraxul—revarsat pleural in cavitatea pleurala a unui lichid neinflamatoriu prin actiunea a versi factori (transudat) ~ Chilotoraxul —acumularea de limfa in cavitatea pleurala datorita ruperii canalului toracie in urma unui traumatisia, tumora sau interventie chirurgicala > Hemotoracul —scumulare de sange in cavitatea pleurala datorita traumatismelor toracice ~ Pneumotorax — acumularea de aer in eavitatea pleurala, Este de mai multe tipuri = Pneumotorax spontan — patrunderes aerului in cavitatsa pleurala in afara oricarui traumatism sau plaga toracica, apare datorita ruperii unui acin pulmonar subpleural; acest aer determina o colabare a plamanului eatre hil; daca el este in cantitate mica se poate resorbi, iar daca este in cantitate mare poste produce o suficienta respiratorie Pneumotorax artificial- intreducerea aerulul in cavitatea pleurala de catre medic in ‘scop terapeutic 4 Pneumotorax traumatic— prin plaga penentranta sau traumatism cu fractura +ostala si solutie de continuitate la nivelul pleurei 4 Simptomatotogie 2 Debutul brusc, cu dureri toracice vielente, dispnee si cianoca > imobilizarea bolnavului Simptomatologie generala febra 38 de grade datorate de obicei bolilor asociate sau complicatiilor. Sul i durere toracica violenta (lovitura de cutit), tuse seaea, repetata, declansata de miscare si accentueaza durerca, dispneca este foarte accentuata, de tip polipnee superficial Semne obiective: + Inspectia— hemitorace afectat este dilatat si imobil - Palpare~ abolirea vibratiilor vocale - Perentic—hipersonoritare I- Auscultatie ~ seaderea murmurului vevicular Examenul radiologic confirma diagnosticul si apreciaza starea plamanului Tratament - Obiective + Ameliorarea starii bolnavului = Evacuarea aerului din cavitatea pleurala * Revenirea plamanului la perete » + Normalizarea conditiei ventilator " Prevenirea recidivelor - Se recomanda ; punctie pleurala, oxigenoterapie, analyez tratament chirurgical - In pneumotoraxal recidivant s¢ face kinetoterapie. Obicetivele kinetoterapi = Cresterea rezistentei generale a organismului + Folosirea pozitiei antalgice + Educarea tusei si educarea respiratorie , pentru bulele multiple se reeomanda sunt: Curs 8 05.12.2006 OBIECTIVELE RECUPERARI IN SINDROMUL RESTRICTIV ‘Decompensares respriratoric cars apare in sindramul restrictiv este datorita hipoventilatiei alveloare. Dintre metodele de tratament in sindromul restrietiy enumeram: - Ventilatia mecaniea prin intubatie endotrahesla sau trakeostomie - Oxigenoterapie daca sunt libere caile aeriene - Dezabstructia bronsica ~ Diuretice pentru seaderea incarcari pulmonare - Tonicardiace daca sunt seme si de insuficienta cardiaca ~ Antibiotice in eazul unei etiologi infectioase Anticoagulante (in funetie de ex) iicoarpeenren: i neeeteestir out a iprinde mai multe tipuri de tratament: ~ Tratamentul supraincarcari mecanice, se urmareste pri ‘© Gimnastica corectoare pentru cifoscolioza asociata cu metode ortopedice (corset) © Gimnastica pentra mentinerea mobi coloanei vertebrale, asta in cazul spondilited ‘©. Dieta sau regim de slabire pentru cei care sufera de obezitate Putem aplica elemente din fizioterapie : masaj, termoterapie, electroterapie ~ Ameliorarea ventilatiel pulmonare se realizexza prin : © Tratarea cauzelor sindromuts © Cresterea expansiuni localizate : © Tebnici care amelioreaza ventilatia in diferite segmente pulmonare in regi cu miscari respiratori blocate e + Uncori este necesara blocarea unci regiuni compensatort prin presiune manuala din parfea kinetoterapeutului, prin posturare sau prin chingi. Pentru obezi se recomanda exercitii de respirati¢ abdominala asociata cu masaj - Scaderea travaliulul ventilator Pentru persoanele ob¢ze se face prin scaderea in greutate. In cazul celor cu cifoscolioza si/sau spondilita, scaderea se face prin exercitii de mobilitate si pasturare. In principal scaderea voluraului pulmonar se realizeaza prin scaderea necesarului de O2 la periferie si se realizeaza prin limitarea efortului fizic. In cazul asocierii unei complicatii cardiace se vor sdministra diuretice, eliminand posibilitatea de acummulare san edem, aeCresterea acti realizeaza pri © Administrarea de OZ care corecteaza hipoxemia © ‘Realizarea unui expir prelungit, cat nai complet eu reducerea volumului abdominal si torneie, s¢ poate asocia cu presiune © Capacitatea metabolica a muschiului creste prin efort fizic © Antrens mental museulaturi respirator’ trebuie su se faca dintr-un perfect repaus fizic general © .Pentru.a seade cererea metaboliea periferies si pentru a favoriza irigarea musculaturi respiratori > Antrenamentul a efort, Priniul semn de sesizat la acesti bolnavi este dispneca de ¢fort, care poate avansa ajungand sa fie prezenta si in repaus (fapt care denota ca plamani nu isi mai pot indeplini functia de schimb gazos). Atunci bolnavul nu mai poate face nici o activitate si ajunge inte-o situatie de handicap major. Pentru a preveni asta este necesara efectuarea unui antrenament la efort, Metodele de antrenament la efort constau i + Antrenament la bicicleta ergometrica * Cover rulant © Stepar sau scarita * Prin mers Bolnavii se pot imparti in 3 categorii a. Bolnavii care chiar sub administrarea de ©2 nu corectcaza hipoxemia jar la acestia orice efort este contraindicat pana la ameliorarea starii clinicofunctionale >. Bolnavii care suporta bine efortul sub administrarea de 2 unde se aplica un efort dozat, in trepte, la Dicicleta ergometrica si covor rulunt (numai cu masca de 02), La acesti bolnavi se poute face si terapie ocupationala chiar fara masca © Bolnavit care por suporta efortul si fara masca de O?. Din aceasta categorie fac parte obezii, cei cu spondilita si/sau cifoscolioza Corectaren gazelor sangvine si restabilirea sensibilitatii centralui respirator ee se poate realiza prin: itatii museulare réspiratori. Se refera la ameliorarea oboseli musculare, Se dieno-dictetic: repaus la pat, alimentati¢ hiposodata, hipercalorica ‘aminica (ex: oberi) * Tratament medicamentos eu diuretice, bronhodilatatoare, tonicardice, antibiotice + Oxigenoterapie — cresterea veutilatiel alveolare prin gimnastica respiratorie asistata de kinetoterapeut Cresterea ventilatiei alveolare prin metode de protezare respiratorie (patul basculant, plaman de otel« aparat ce stimuleaza fuuctia respirutorie) Psihoterapie care consta in explicarea cauzelor decompensari precum si rol metodelor de recuperare Curs 9 06.12.2006 AFECTIUNI CU DISFUNCTIE VENTILATORIE MIXTA Disfunctia ventilatorie mixta este asociata celor 2 tipuri de disfunctii ventilatori, adica obstructiva si restrietiva, cu predominanta uneia sau alteia, x Aseasta asociere poate avea ca baz etistenta 1 24 bolii complet diferite, cum ar BPOC sau un astm bronsi Disfunetia mixta se poate dezvolta si in cadrul aceleias boli bronhopulmonare care afecteaza atat permeabilitates cailor aeriene eat si capacitatea de expansiune a parenehimului pulmonar. Debutul bolii spare ta nivetut parenchimului pulmonar care are drept consecinta retraetia pulmonara. Enista 3 situatfi care au un debut bronsic si apoi dupa abstructia cailor aeriene apare afectarea Parenchimului cu seadcrea suprafetei de schimb alveolar. cifo-scolioza eu unIn disfunetiile ventilatorii mixte, CV si VEMS sunt scacute, precum si CPT. Dintre bolile care produc 0 disfunctie ventilatorie mixtz cele mal reprezentative sunt: ~ Pneumogoniozele - TBC pulmonar Pneumogoniozete Sunt afectiuni care fae parte din grupul bolilor profesionale datorate inhalarii pe perioade lungi a unor Pulberi minevale sau organice. Dimensiunea particulelor inhalate are un rol foarte important in afeetarea pulmonara, adic: - Particulel i muri de 10 milimicroni sunt oprite integral in zona nas-faringe - Particulele cu dimensiuni intre 10 si 3 milimicroni se depun in éaile acriene - Particulele cu dimensiuni mai mici de 3milimicroni ajung in cea mai mare proportic in teritoriul alveolar unde se sedimenteaza (se depun) Din punct de vedere anatomopatologic pneumogoniozcle presinta 2 forme: 1. Forma eolagena — este forma mai grava si se caracterizeaza prin faptul ca arhitectura alveolara se struge si apar cicatricele pulmonare de exemplu silicoza si asbestoza 2. Forma necolagena ~ se caracterizeaza prin struetura alveolara care ramane intacta, iar retractia pulmonara fais de pulberi este reversibila ex baritara Din pet de vedere functional pneumogoniozele se impart in 3 categor’ - Pneumoconioze cu obstructia cailor mici cu 2 forme: © Antrocoza — este © pneumopatie eauzata de praful de carbune. Apare la muncitorii care Iucreaza in domeniul extractiei, preluerarii si prepararii diferitelor tipuri de carbune. Afectiunea se prezinta sub 2 forme: + Forma usoara sau nodulara — simptomele sunt putine si deseoperirea bol este radiologica. Tulburarile functionale la forma usoara arata 9 erestere @ ‘volumului recidual datorita obstruetici cailor mici * Forma grava sau fibroza pulmonara masiva progresiva ~ nodulii se aduna obturand bronhiolele. Aici simptomele sunt reprezentate de: dispnee de efort, tuse productiva, toracalgii— prezente constant si care progreseaza rapid. Tulburarile functiei repiratorii sunt severe, l¢ziunile fibroase ocupa spatiile weriene reducand volumele pulmonare si determina disfunetia ventilatorie restrietiva. Prin aparitia emfizemului compensator si comprimarea bronhiolclor apare si disfunctia ventilatorie obstrutiva © Bisinoza — este o afectiune respiratorie mixta produsa de inhalarea prelungita a pulberilor ce rezulta din prelucrarea materialelor textile vegetale, agentii patologici fiind reprezentati de: bumbae, in si canepa. Afectiunea apare atat la culegatori, eat sia cei eare luereazain filaturi. Prima manifestare a bolii reprerinta asa-risul sindrom de luni, adiea apare tuse, dispnee suieratoare si o presiune toracica o data cu reluarea lucrulul dupa periouda de intrerupere. Semnele dispar dupa terminarea lucrului. Tabloul clinic arata ca la baza afectiunil sta de fapt spasmual si edemul cailor respiratori periferice. Examenul clinic este negativ, functional apare scaderea VEMS-ului, apoi prin agravarea bolii scade CV. ~ Pneumogonioze cu scaderea elasticitatii pulmonare sia eapacitatti de difuziune~ avem 2 forme: © Asbestoza—apare prin inhalarea fibrelor de asthest care determina a fibroza interstitiala difuza cu sau fara retractia pleurala. Fibrosa debuteara sub forma unci alveolite. Se extinde apof la peretil alycolari pana la interstitiul pleural si la pleura. Initial bala e asimptomatica, apoi ulterior apar: dispnes, cianoza, tuse, scade in greutate, astente Fisica, degete hipocratice. Explorarea fiziologiea evidentiaza: disfunctic ventilatorie restrictiva, seaderea elasticitatii pulmonare si alterares difuziunii gazelor © Plamanu! de fermier- este o pneumogoniaza cu praf organic (eur ar fi cel din fanul mucegait) care poate duce Ia un proces acut. Forma cronica determina o fibroza difura erstitialogonioze cu perturbari funetfonale pulmonare amestecate sau intricat @ Silicoza— este pneumogonioza prin inhalarca de pulberi de siliciu. Siliciul poate determina 3 tipuri de reactti sau forme: + Forma cronica -apare prin expunerea maderata pe o durata de 20-40ani * Forma aceclerata— prin expunerea la cantitati mai mari pe o durata de 5-15 ani * Forma difuza — pe o durata de sub § ani cu depuneri masive alveolare Gravitatea boli este data de faptul cz leziunile sunt reprezentate de un nodul silicotic st fibroza interstitiala. La inceput afectiunea ea semne, din pet de vedere clinic, ineepe cu 0 tuse cu expectoratie, apoi apare si dispneea de efort si semncle radiografice, In evolutia ef boala prezinta elementele din bronsita eronica si enifizemul pulmonar determinand perturbari ale aerului si apoi obstructiei ale cailor periferiee. Fibrorele intinse tind sa reduca dimensiunile pulmonare, iar conglomeratele de noduli determina restrictie. Curs 10 OBIECTIVELE RECUPERARIT SINDROMULUI DISEUNCTIONAL MIXT Din cadrul afectiunilor earaeterizate prin sindrom disfunctional mixt, cele mai importante sunt Pheumogoniozcle si sindroamele post-tubsreulaase. 1. Recuperarea pneumogoniozelor — pentru a stabili mod stabilirea uno date obligatorii, cum ar fi: + Varstabolnavului si durata in ani # coatractului cu pulberile + Gredul incarcarii pulmonare pe baza examenului radiologic * Daca mai este in contact cu pulberile Unele pneumogonioze sunt evolutive chiar daca bolnavului a fost seos din medial poluat, De asemenea. este important ca leziunile de pneumogonioze, forma fibroasa, sunt definitive si ireductibile. ‘Obicetivele recuperari se pot impartii in 3 dame A. Oprirea sau incetinirea evolutiei bolii: realizarea acestul oblectiv se poate face urmari - Diagnosticarea cat mai precoce a bal > Scoaterea pacientului imedist din mediul polusnt de pulberi sau in uned masuri de reducere 2 contactului cu pulberile ~_Tnterzicerea pacientilor 4 tuturor factorilor care pot agrava afectiunca respiratorie: fumatul, alcoolul si infect ~ Cure repetate si prolungite de climoterapie in zonc cu bogata incarcare cu fa > Expuneri zilnice in camere inearcate eu electraacrosoli negativi ~ Cresterea generala a capacitatié de aparare a organismuluis ali adeevata, cure baineare B. Tratarea bronhopneumopatici obstructive cronice supraponderala print: - Repaus si pocitionare coreeta a bolnavul ~ Drenaj postural - Tuse controlata ~ Respirati¢ in presiune poritiva (si = Origenoterapie ~ Reeducarea respiratorie “ = Readaptarea la efort - ©. Stabilizarca deficituiui functional si incercarea de compensare a deficitulut Un rol important ia recuperare il prezinta sehema pentru reeducare, tinand cont de sindronnul restrictiy datorat pneumegoniozelor si sindromulai obstructiv datorat bronhopncumiopatiel obstructive eremes supraadaugat itea de recuperare este necesara initial sleetronegal nentatie adecvata, adihna pir si expirul sunt controlate)Recuperarea sindroamelor past-tubcreuloase — sindromul post-tubereulos cuprinde totalitatea sechelelor dupa diferitele faze ale tubercaloze! pulmonare. Recuperarea sindromului post- tuberculoase se Face pe baza rezultatelor obtinute la testele functionale. Programul recuprator va cuprinde ~ Drenaj de postura in formele cu bronsiectazie exudativa supurata ~ Educarea tusei: impertanta in sindroamele bronsidice si in special in cele ¢u tendinta la hemolizte: in aceste caruri pacientul trebuie invatat cum sa tuseasca fara a dezvolta presiuni tari intrapulmonare. - Aerosoloterapie si respiratie in presiune puzitiva - Reedsicarea respiratici {a sindroamele post-tubertuloase cicatriciale -baza reeducari respiratorti este decvoltarea compensator = ventilatorie a lobilor si plamanului sanatos. De asemenca, se recomanda antrenarea hemidiafragmului de aceasi parte si cresterea volumului insiprator din posturi de blocare a plamanulul sanatos. Antrenarea hemidiafragmulul se face tot pentru mentinereu clasticitatii plamanului de partea bolnava, In sindroamele post-tuberculoase cu afectare pleurala se recomanda: Readaptarea la efort: este preferat sa se cealizerc prin terapie oeupationala in cazurile cu defi functional mixt aparut prin sindroamiele fibrotice intinse > Antrenarea si calirea organelor are rol important datorita rezistentei scazute la imbolaavire in ‘urma infectiei bacilare. Acest obiectiv poate fi realizat prinz * Climatoterapia in zoncle submontane cu climat dé erutare * Hidroterapia alternanta bine dozata (dus cald-rece) ~__ Jocurile sportive efectuate in medi corespumzatoare (in saline cel mai bine) {n eszil Fecuperarii bolnavilor bacilari, um rol important il constituie momentul inceperii recuperatit. Aceasta se incepe dupa negutivarea sputel (absenta bacilului Koch in sputa) pentru protectia celorialti pacienti care beneficiza de recupeare, Pentru a preveni cazurile de reinfectic, boln bolnavi eu TBC pute vii nu vor face reeuperare in sectiile de ftiziologie (sectie de }: Aparatura folosita (aerosoli, spirometre) va fi dezinfeetata, Curs 11 TRAUMATISME TORACICE Se clasifica in traumatisme inehise (contuzii) si plagi. 1. Traumatismele inchise (contuzile) cuprind: Contuzii simple ale aparatului toraeie ~ Fracturi siluxatii ale coastelor, ale steraului, ale eartilagelor costale - _Leviual traumatiee ale viscerclor toracice: apar in urma unor trauinatisme mari (striviri) An traumatismele inchise pot apare: rupturi pulmonare, rupturi trabeale, rupturi bronsice. rupturi ale diafragmului, leziuni vaseulare, cardis-pericardice 2. Plagile - se impart in: © Plagi ale peretelui toracic (nepenetrante) Plagi in care agentul vulnerant strabate cel putin pleura parietala (plagi penetrante) © Plagi ale organelor mediastinale (plaga cardiaca) : Fiziopatologic, orice traumatism toracic poute produce tulburari ‘importante in solidaritatea fiziologica care exista intre peretele toracic, aparatul respirator si inima, provocand fie o obstructi¢ respiratorie, fie 0 dificultate im funetia cordului Obstructia bronsica este frecvent intainita, orice tranmatism provoaca o hipersecretie de mucus bronsi¢ si alveolar. La aseasta se poate adauga hemoragia bronsiea si un grad de edem pulmonar. Staza si fectia transforma seeretiile bronsice in secretii pulmonare. Posibilitatea dé ¢vacuare a secretiilor sunt iminuate atut prin spasmul bronsic réfles, cat si prin faptul ca amplitudineu miscarilur toracice, tusea stSheectoratiay sunt ingreunate din caua durerii sau din cauza unor factari mecantet produsi de | anatomice. Factori mecaniei sunt reprezentati de: ~ Un volet parietal mobil care proveaca respiratie paradoxala > Un revarsat pleural sau un pneumotoras care colabeaza plamonul respectiy, comprimand astfel plamanul opus ~ Un emfizem mediastinal care comprima traheca si bronhiile Obstructia intregului arbore respirator, care adesea este bilaterala si pe care tusea si expectoratia au 0 Pot combate cficient, impiediea ajungerea aerului si deci a 02 in plamani Fracturile eoastelor sunt rare la copil sise intalnese frecvent la adult si batran, Dupa mecanismul de Producere exista 3 tiputi de fracturi costale: a. Fracturi directs (interne}-apar cand coasta se rape la locul de presiume maxima a trumatismului, traumatism care tinde sa indrepte curbura costala b. Fractura indireeta (externa)-apare dupa un traumatism sagital ce tinde pr compresiune sa mareasca curbura coastei, coasta se rupe la distanta de locul unde se exercita transnational [rector prin contractie masculara — sunt mai rare si sunt localizate mai ales la cosntele, inferioare, sunt produse de eforturi violente de tuse Semne clinice: ispnee - Respiratie superficiala Durere localizata accentuata Ia miseari respiratorié si tuse * Palpares arculuj costal precizeaza sediul durerii > Burerea poate pare si prin presiune la distanta (pe stern) ~ Radiogafia confirma diagnosticul si precizeara sediul exact al leziunii Complicatii: a. Fracturile pot fi fractura, evoluand bing, fara complicatii b. Exista sifracturi complicate cu mai multe focare: fragmente de coasta dintre doua focare de Fractura ce produce volstul costal. Fractarile complicate sunt reprerentate des ~ Ruptura unel artere intercostale printr-un fragment de os cu hemo) ragie consecutiva, uncori hematomu trebuie evacuat chirurgical * Pneumotorax * Léciuni cardio-pericardice (in eal fracturilor anterioare ale coastelor 35 pe partea stanga) * Rupturi ale diafragmului si ale organelor abdominale (in special splina) in fracturarea ultimelor coaste Tratament ~ Fracturile simple : combaterea durerii prin infiltratic locala cu novocaina “gin tacturile complicate : tratament chirurgieal si bandaj clastic Pentru prevenirea infeetilor pulmonare si plearale, mai ales la batrani se recomanda gimnastica respiratorie, aerosoli, antibiotice si expectorunte. Alte traumatisme toracice pot aparea la diverse niveluri: Fracturile cartilajelor costale - Fracturi ale sternului + Luxatiile coastelor ~ Plagi toraco-sbdominale INTERVENTI CHIRURGICALE TORACICE f mecesure in urmatoarele afectiuni + Tumori bronsice si pulmonare - Alectiuni esofagiene ~ Leciuni viscerale mediastinalChist hiadatic pulmonar TBC pulmonar - Afectiuni cardio-pericardice Supuratii bronhopulimonare + Cancer mamar Inaceste afectiuni interventia chirurgicala se face fie pe partile moi ale toracelui (cancerul mamar), fie prin teracotomie. In toate eazurile se face recuperarea cu obiective comune, respeetiv o mecauica respiratorie normal: ‘Yentilatici normale care sa asigure un schimb gazos eficient. a