I. Instalatii sanitare Canitolul 6 Instalatii de gaze naturale combustibilede gaze naturale combusti ile Instalatii sanitare Gazele naturale combustibile se capteaza din zécaminte sublerane cu {jutorul sondelor si sunt constitute ain amestecuri de hidrocarburi saturate ‘metan (in participatio volumica de 90...95 96), etan, propan, butan etc. avnd in diverse proporti si unele int ‘puritéti ca hidrogen sulfurat, bioxid de ‘carbon, azot, praf etc. Gazele naturale combustibile sunt {olosite in instalatile de ardere din cla- dirle de locuit, social-culturale, indus triale $i agrozootehnice in scopul obti- nnert energiel termice, necesare pentru incaizire, nevoi menajere (masini de gatit, Incdlzrea apei de consum etc.) ‘au in diferte procese tehnologice. 6.1. Proprietatifizice principale ale gazelor naturale combustibile 6.1.1. Stari de referinta pentru gazele naturale combustibile Parametil de stare al gazelor natura le combustibile se exprima la 0 anumi- 18 staro de referinté care poate fi: sta rea normalé fizicd si starea de referintd standard, * Starea normala fizicd, notata cu in- dicele N, caracterizata prin = temperatura normala fizicd, tu=0 °C (sau Tu=273,18 Ki) = presiunea ' normal fizica, p= 101825 Nim?=1,01325 bar= 760 mmHg =1,033 ata (atmosferd tehnicd absolut); * Starea de referinta standard, nota- 18 cu indicele s, definita prin: = temperatura standard, ts Te=288,15 Ki) ~ presiunea standard egala cu presi- lunea normal fizic’, ps=pw. Pentru instalatile de gaze naturale combustible se considera ca tempera- tura de 15°C este aproape egal cu me- dia temperaturilor anuale la care gazele ‘tec prin contoare si instalati de utlizare Presiunile gazelor naturale se expri- ma, de regula, in scara manometric& (suprapresiuni), avand originea egala Cu presiunea atmosferica la starea nor- mala fzicd, pw=1,01325 bar (in scara absoluta), 15°C (sau 6.1.2. Treptele de presiuni instalatiile de gaze naturale ‘combustibile Presiunile gazelor naturale combusti- bile in zcdmintele subterane sunt va Flabile, asttel cd dupa captare si tratare sunt comprimate cu compresoare de {gaze in sistemul de transport si distri= bute Datorita necesitatilor de transport si de utilizare, presiunile gazelor in diver- ‘se parti ale retelelor au valori ciferite, ‘numite trepte de presiuni Prin treapta de presiune se intelege intervalul cuprins intre limitele maxim’ si minima ale presiunilor admise in re- tolele si instalatile de utilzare a gazelor combustibile. Treptele de presiuni uti zate sunt: * presiune inalté: peste 6 bar; * prosiune medie: intre 6 si 2 bar pentru conducte din otel; intre 4 si 2 bar pentru conducte din polietilens: * presiune redusi: intre 2 si 0,05 bar; « presiune joasa: sub 0,05 bar. Valorie treptelor de presiuni au fost stabilite avandu-se in vedere: siguranta in functionare a sistemului de alimenta- re cu gaze; caracteristicle functionale ale regulatoarelor de presiune, debit- metrelor (contoarelor) si aparatelor de reglare si automatizare; presiunile de utiizare a arzatoarelor gi a altor apara te care functioneaza cu gaze naturale combustible Treptele de presiuni delimiteaza cite ritele parti componente ale unui sistem de alimentare cu gaze naturale com: bustibile, }. Densitatea gazelor naturale combustibile Densitatea (masa volumica) p repre: zinta masa unitafii m {ka} de volum V [m®] de gaz omogen, in conditi de- terminate de temperatura si presiune si ‘se exprima prin relatia: tka) Pentru domeniile uzuale de presiuni si temperaturi de utiizare, gazele natu- rale combustibile se supun legilor ga- zelor pertecte. In aceste conditi si ti- rnand seama c& densitatile gazelor sunt date in tabele la starea normala fizica, densitatea p a gazului la o stare oare- care {p.T) se determina cunoscand Gensitatea py la starea normalé cu relia: 611) a Vv pap 2 kgm 6.12) jn tabolul 6.1.1 sunt date valorile ensitatii gazului metan pentru cateva temperatur, la presiune normaia. in practica de dimensionare a conducte- Jor de gaze naturale combustible se foloseste marimea numita densitatea rolativa 5 @ gazului in raport cu aerul, definita ca raportul intre densitatea p a ‘nui anumit volum de gaz si densitatea aceluiasi volum de aer ps, in aceleasi ‘conditi: de temperatura si presiune: 2 6.1.3) ‘gazul si aerul fiind considerate gaze ideale. Tabelul 6.12 ‘densitaqil | |gazului metan rte temperaturi Temperatura | Densitatea p ik fey tkg/m] 273,16 | 0 ‘0.716 283,15 | 10 0.691 2e815 | 16 o.673 293,15 | 20 0,667 313,15 | 40 0,624 323,15 | 0 0,605 333,15 | 60 0,587 373,15 | 100 0,524 Densitatea relativa a unui gaz este 0 marime adimensionalé. La starea de referinté normala fizicd, densitatea aerului este pax=1,293 kg/m? astfel cd, ensitatea gazulul va fi pre=1,2936, 6.1.4. Vascozitatea gazelor naturale combustibile Vascozitatea gazelor intervine cand abaterile gazului real de la modelul de calcul al gazului ideal sunt importante. in calcule se utlizeaza coeficientul ci- nematic de vascozitate v [m?/s} definit ca raportul intre coeficientul dinamic de vascozitate 41 [kg/m's] si densitatea pa gazului vel Vascozitatea gazului variazd cu tem- peratura si presiunea, (e148) 6.2. Arderea gazelor naturale combustibile Procesul de ardere este 0 oxidare in- tensa substantelor combustible, in- sotita de degajare de caldurd si emisie de lumina. Elementole care participa la procesul arderii se numesc reactanti, iar cele care rezulta sunt produsit arde- rit in care constituentit principali sunt dgazele de ardere. Elementele chimice care prin ardere dezvolta caldura i emit lumina sunt carbonul, hidrogenut si sulful, Emisia de lumina int-un pro- ces de ardere se realizeazé trecvent prin flacar’. Dupa valorile vitezei de Propagare v a frontului de ardere se isting trei procese de ardere: defla- gratia, v<30m/s; detonatia, 30200 mis. In mod tuzual, in instalatile de ardere a gazelor naturale combustibile se realizeazé de- flagratia Arderea gazelor combustible se pro- ‘duce in doua stadi: aprinderea si arde- rea propriu-zis Procesul de aprindere se caracteri- zeazA printr-o perioada initial, cand prin reactia de oxidare lent se acurnu- leaza energie termica insotita de ridica- rea temperaturi, In aceasta perioada, ‘combustibilul si oxigenul trebuie s& fie ‘adusi intr-o stare de agitatie molecula- + care sA asigure contactul intre mo-Instalatii sanitare Capitolul 6: Instata leculele lor si, in folul acesta, posibilta tea reactilor necesare arderi. Cand se ajunge la un anumit nivel de tempera- ‘ura, reactia se accelereaza brusc i se transforma in ardere propriu-zisa. Pen- ttu ca arderea s poat continua, can- titatea de caldura degajata trebuie sa fie suficienta pentru a aduce in stare de reactie 0 cantitate cel putin egala de amestec din imediata vecinatate. Arderea este un fenomen exotermic do oxidare care se caracterizeaza prin necesitatea unui aport termic din exte- rior in faza initialé si care se destésoa- 1, in continuare, in concitii naturale, {ara aport termic din exterior. In consecinta, rezulta c& arderea se vva produce atunci cand temperatura va atinge un anumit punct, numit punct de aprindere, cand amestecul de gaz combustibil-oxigen va fi intre anumite limite, iar viteza de ardere va avea 0 anumité valoare, 6.2.1. Temperatura de aprindere ‘Temperatura pana la caro trebule In calzit gazul combustibil pentru a se aprinde se numoste temperatura de ‘aprindere si are valoricaracteristice Pentru fiecare gaz combustibil (tab. 6.2.1), In general, temperatura de aprindere ‘este mai cobordt la arderea in oxigen pur (uscat), decat la arderea in aer sau Tn oxigen umed, Azotul, umigitatea, ga zele inerte, impuritatile din gazul com- bustibil impiedic& contactul dintre mo- leculele gazului si moleculele de oxigen Siprin urmare, temperatura de aprinde- re este necesar s& fie mai mare decat Jn oxigen pur. ln mod practic, aducerea gazului la temperatura de aprindere se realizeaza print-o scéntele sau cu o flacdra, astfelincat, in punctul unde atinge ma- sa amestecului gaz-oxigen, 1! incalzes- te pana la aceasta temperatura. 6.2.2. Limite de amestec Daca volumul mic de gaze aprinse initial nu poate degaia o cantitate sufi cienta de c8ldurd Incat s& aduca in stare de ardere gazele din imediata vo- cindtate, arderea nu poate avea loc Aceasta se poate intémpla fie din cauzi ca este prea putin gaz in ames- tecul gaz-oxigen, fie c& este prea mult ‘gaz $i prea putin oxigen. Proporta minima de gaz, in procente de volum, in amestecul gaz combustibi- ‘er pentru care arderea poate avea loc se numeste limita inferioara de amestec, iar proportia maxima de gaz, limits su- perioara de amestec (tab. 6.2.2) in afara limitelor de amestec (fig 6.2.1), arderea nu poate avea loc, chiar daca s-a facut aprinderea cu aport de caldurd din afara sistemului 6.2.3. Viteza de ardere Viteza cu care un volum retativ mic de gaz aduce in stare de ardere ames- tecul din vecindtatea lui poarta denu- mirea de vitez de propagare a arderi sau vitez de ardere. Viteza de ardere depinde de concen- tratia gazului in amestec, de tempera- turd, presiune, conductibilitatea termi- ca amestecului, precum si de caldura specifica medic. Viteza maxima de ardere se atinge atunci cind, dupa ardere, in gazele de ardere qu mai ramane nici gaz com: cH. [eet 0 2a a3 [presiune (T=273 Ki) limit inferioaras 2 a7 673 673 773 «TK Fig, 6.21. - Variajialimitelor de amestec ale gazului metan in aer: 2 varlata in tunctio do torperatura (p=1,01325 bark: b - varatia in functe de limita superioara, ‘52.1, Temperaturile de aprindere ale principalelor le gaze naturale combustibi [a 267| bustibil si nici oxigen (fig 6.2.2 si tab. 62.3) Pentru gazele naturale, care sunt amestecurl de gaze combustibile (me- tan, etan, propan, butan etc.) ca viteza de ardere, se considera media vitezelor de ardere ale componentelor, iar dacé in amestec se gisesc si gaze care nu ard si care impiedica arderea, asa cum sunt azotul Ne si bioxidul de carbon CO», viteza maxima de ardere se cal- cculeaza cu urmatoarea formul dedus experimental: 0.84, 461,84 cH! Wel ° | om mo > 00 pyar) [Tabelul 62 aze combustibi | Vow Ch Denumirea_ {m?]_|_{m3]_ | [keal/cmoly Hidrogen He 05 | 2.38 - Oxid de carbon | CO | 05 | 238 | 207 | Metan cha | 20 | a5 | 2x7 | Ftan CH, | 8 | 30071 | 35 | 16,66 21 | Propan oats | 11 | 44009 | 40 | 1905 | — 309 Butan ctw [14 | se126 | 65 | a095 | a7 Observati: N-numarul atorilor in moleculéy M - masa molecular’, [Vox - volumul de oxigen pentru ardere; Vas - volumul de aer pentru ardere; [Cn - e&ldura de formare a hidrocarburior. 1Instalatii sanitare Capitolut instalatii de gaze naturale combustibile ES an Bh +p Foot [mt 62.11) Coeficienti respectivi se. determina folosindu-se ecuatile chimice ale arde- ri, De exemplu: pentru stabilirea oxige- nului necesar arderii a ri. |My) de hi- drogen se serie ecuatia de ardere: 2He+O2=H20 (62.12) de unde rezulté c& pentru arderea a 2 kmoli de hidrogen este necesar 1 kmol de oxigen. Dar 1 kmol de gaz arecare ocupa un volum de 22,414 m? si deci pentru arderea a 2.22414 m? de hicrogen sunt necesari 22,414 m? de oxigen, adic pentru arderea a 1m? hidrogen va fi nevoie de 0,5 m? de ‘oxigen. In acelasi mod se pot stabil s1 Coeficienti pentru cella component din ecuatia 6.2.11. In practica, in majoritatea cazurilor, enivu ardere este utlizat oxigenul din aerul atmosferic gi nu oxigenul pur. in ‘aceste condi se impune determinarea ccantititi de aer necesar’ arderii care SA asigure cantitatea teoretic& minima de oxigen. Cantitatea de aer uscat, teoretic ne- cesar arderi, ce corespunde canttati de oxigen teoretic minima, se determi- 1a tindnd seama de concentratile oxi- ‘genului si azotului in aerul uscat cu re- ‘ate @ Le Bish sau (62.13) bon = 2 tkal em = 9.202 in care: = Lonny Lomn feprezinta cantitatea de ‘er uscat, teoretic necesar arderi mh respectiv [kg]; = Qunwn, Qgnnn = Cantitatea de oxigen, teoretic minima, cu concentratia volu- mica de 21 %, Qin [m¥, respectiv cu cconcentratia in greutate ‘de 23.2 % Qa kg} Daca se cunosc participatile masice ale carbonului ge si hidogenului gx, dintr-un kilogram de combustibil, se Continual de hickogen Hh 002 os 08 Cr ‘era eortc necesar arden 16 nly |Fig. 6.2.9. Nomograma pentru determin: area cantitafii de aer necesara arderii, poate determina canttatea totala de er necesara, stoechiometric, pentru arderea a 1kg de combustbil pe baza ecuatilor chimice de ardere, ca de exempl C+0mC0s 12 kg+82 kg=4a kg Pentru arderea carbonului continut in 11kg de combustibil sunt necesare: 324 kgaer 32 9.-0,1159, 10% 908 combust 12 233 (6.2.15) Similar, pentru arderea hidrogenului ‘sunt necesare: 321 0,34 4 a2, (6.2.14) kgaer kgcombustibil (6.2.16) Cantitatea totalé de aer necesara, stoechiometvic, pentru arderea a 1 kg de combustibil care contine in total ge carbon si gy hidrogen va fi .1 18gc+0,34594 kg aer/ kg com- bustibil (6.2.17) Masa moleculard a aerulul uscat este M=28,9644 kg/kmol si volumul de aer V necesar va fi 22.414 V=(0.1189, +034 (0.1159, +0459, 22a =0.0889879, + 0.266961, mis aer’kg combustibil (6.2.18) Daca se cunoaste compozitia gazu- (ui, cantitatea de aer necesara arderii a 1 mj de gaz se poate determina cu alutorul nomogramei din figura 6.2.3, cu precizarea cA aerul si gazul se raporteaza la aceeasi stare de presiune si temperatura. Pe nomograma din fi ura 6.2.3 se exemplificd modul de fo- losire a acesteia, pentru urmatoarele concentratit volumice ale gazelor 20,25; reo=0,08; reng=0,17: inn=0,01; 703=0,08; rco20,17; res0,28 Si se,obtine volumul de aer necesar arderii de 2.4 miy aer/may gaz. Pentru ca arderea completa $4 poatd ‘avea loc cu cantitatea de aer teoretic calculata, ar trebui ca amestecul com- bbustbbil-aer si fie perfect, adica mole- ‘cula de oxigen necesara arderi si se gaseasca lang molecula gazului Ccombustibil. Avand in vedere c& ames- tecul nu poate firealizat perfect, pentru ‘ca arderea sa fie completa, este nece- ‘ard 0 cantitate de aer mai mare decat cea teoreticd, adicé este necesar un exces de aer- Coeficientul excesului de aer este: vit Te V si L sunt cantitatle de aer [mk] respectiv [kg] necesare practic arderi, Jar Vin Si Lma au semnificatile cunoscute, (6.2.19) vExcesul procentual de aer a’ [%] la © ardere completa va fi pV Vow. 499—4— bon. 199=(a-1)100 Tn (6.2.20) (62.21) Aste, cantitatea de aer necesara ar deri complete va fi Vaan (62.22) Pentru a nu influent, in mod negativ arderea, excesul de aer trebuie $8 aiba anumite valori optime («=1,05...1.95). ©. Canttatea gazelor de ardere Com poztia gazolor de ardere in procente de volum este: thortéo,stio.srharit75=100 % (62.23) in care: ~ rivo este volumul de vapori de apa rezultat (%| ~ ro, ~ volumul de bioxid de carbon rezultat [96]: ~ ro, ~ volumul de bioxid de sult rezuitat (96) = rk-volumul de gaze care nu ard 9%} = ry ~ azotul din aerul introdus {96 =, ~oxigonul din excesul de aer [361 Gunoscindu-se compozitia gazuli, a aerulul si cantitatea de aer introdusa in focar, plecdnd de la ecuatile chimi- ce de ardere, se poate stabil cantita- tea gazelor de ardere, respectiv masa sau volumul gazelor de ardere Masa gazelor de ardere se stabileste astfel: * a arderea 1 kg C 0 formeaza 44/12 kg CO2 si deci. la ré% carbon se formeaz’ 0 masa de CO: de: (6.2.25) masa de bioxid de sulf formata din 739% sult instalatii de gaze naturale combustibile Tnlocuing valorle obtinute rezult: 1m,=0,036716+0,091+ 0.02/64 Lee 76B (cele 0,292 = ,03876;-+0,08+ 0216+ +hoolae=0,232)+m (6230 Volumul gazelor de ardere se deter- mina luand ca bazd masa acestora, pentru 1 kg de combustibil, astel: Veo, = ME. 22,414=0,508M, 12 Im COzkg comb.) (6.2.31) Ti 22,414=1.250M,.0 Im HeOrkg comb. (6.2.92) 64 ImW SOakg comb.) 22,414=0,95 1M, (6.2.39) Vj, ="Rt.22,414=0,804m, nF. 22,440,804, Imi Ne/kg comb.) Mo. Te 22.84 (6.2.34) 703m,, Im Oakg comb. | (6.2.35) Yolumul total al gazelor de ardere, Ve, este: Vee Voozt Vizot Veet Vist Vort Vi Im g/kg comb.| (6.2.36) In care Vk este volumul de gaze care nu ard . Puterea caloric’. Reprezinta efec- tl termic ((J] sau [keall} al arderii com- plete a unei cantitati de gaz egala cu Unitatea. Dupa faza in care se poate afla apa din gazele de ardere se disting doua puteri calorice si anume: ‘© puterea caloricd superioar Pos, pentru determinarea careia gazele de ardere se considera la temperatura de referinta (273,15 K sau 288,15 K), apa formata in reactia de ardere find adus |a starea de lichid, caldura latenta de vaporizare (condensare) a apei inclu zandu-se in efectul termic al reactiei de ardere; + puterea caloricd inferioara Pa, pen- ‘tu determinarea careia, gazele de ar- dere find considerate la temperatura de referint’ (273,15 K sau 288,15 K) apa formata in reactia de ardere este considerata in stare de vapor (la tem= peratura de referinta), cdldura tatenta de vaporizare a apei scazandu-se din efectul termic al reactie. in practica instalatilor de gaze, se foloseste aproape exclusiv puterea ca- lorica infericard. De exemplu, azul metan are Pe=34,01-108 | Jims (28125 kcal/m’) la T=288,15 K. In tabelul 6.2.6 sunt date puterile ca- lorice ale_unor gaze combustibile simple, la 7=273,15 K 6. Temperatura fécérii sau temperatu- ra de ardere. Este temperatura produ- selor de ardere in urma primi caldurii degalate in timpul arderii combust Cantitatea de calduré degajata prin arderea completa a unui gaz combus- tibil este aceeasi indiferent daca arde- rea se face In oxigen, in aer, cu sau fa- ra exces de aer. ‘Temperatura de ardere depinde Ins de modu! in care se realizeaza arderea, Cea mai mare temperatura, care este temperatura teoretica de ardere, se realizeaza la arderea in oxigen, cu can- titatea teoreticd de oxigen. Excesul de oxigen sau folosirea ae- rului pentru ardere duc la scaderea temperaturii de ardere, respectiv a temperaturii Nacaril, decarece aceeasi cantitate de caldura dezvoltata de ar- derea combustibilului trebuie s& incal- zeasc 0 masa mai mare de gaze, pro- venite din surplusul de substanta, care ru ia parte la ardere si care sunt vehi- culate prin focar, incalzite si eliminate la cos fara ulilitate practica. De aseme- nea, produsele arderii se incalzesc la temperaturi inate, la care este posibild disocierea dioxidului de carbon CO> si ‘2 apg! H:0, proces ce duce la absorb- tie de caldura, ‘Temperatura teoretica a tlacarii Ti se determina din bilantul termic al arderi si are expresia: ‘Tabelul 6.2.6. Puterile calorice ale principalelor gaze combustibile, la rage 6226 | Tc 73,15 Kg pt,.01325 bar 32100 ["Gazurcombustibi | “Puterea caloric + mesa atu din ae tot into. [Derumtea _| Sind, Si. || mel | Keatin eat oes Hicrogen He | Os } 12759 | 2esa57 | 30483 | 66323. i eaten 2a Gi | joes | 241708 | asres | s774B8 POE se roprec can |Oxid de carbon] GO| Os 12.639 |263.151 [0010.2 | 67eaa,7 conte valered seek i sora {Metan GH: | Qs | 39,738 | 800.672 [9408.1 | 2127970 sont Bi Tas} as] e8t8 | 10h a0 | Teese | arose masa de oxigen din excesul de aer EI" Fis | Os |" 69.610 | 7.560.412 | 10698.4 | 3726148 | sna asa de oxigen dn exces "1G! | esees | taza | tso1re | sctoere odie oct ono ye2.28) | ProPAT Gifts| Gs | 99082 | 2.200 7e4 | 2872.6 | 500500. | toate total a gazelor de erdere | onies | 2040709 | avzess | eaaz01s | ee Bulan Giw) Gs | 128471 | 2.879.498 | 306842 | 687867.5 | we mcogt isos msossmcemoctme O}_| 118.507 | 2.650.186 | 2eaas.2 | e3soea.e | (6.2.29) Servatit Simb.SimboluInstalatii sanitare Capitolul 6: Instalatii de gaze naturale combustibile APMeenTVe+nTVe-(Qs+,) de apa sunt condensati, volumul lor sau ale aerulul; a este negliabil comparativ cu cel ocu- * constructia necorespunzatoare a pat in stare de gaz. In acest caz, gaze arzatoarelor; (62.97) Je de ardere sunt considerate ca find * neglijente in reglarea, urmarirea si in care: ‘compuse numai din CO2 si Ne (tab. _controlul arderi - Po este puterea calorica inferioaré 6.2.7) 2 combustibilului (ui; in practic& se ajunge foarte rar lao 6.2.7. Controlul arderii = Ve = volumiul de combustibil gazos _ardere completa. In functie de conditi- (meh; ile de presiune, temperaturd si intimita- Arderea este cu atat mai completa, = randamentul arderi in focar; tea amestecului, o parte din compusi cu cat procentul de bioxid de carbon = Va volumul de aer; aman in stadii intermediare, rezulténd din gazele de ardere este mai apropiat = Qs- cantitatea de caldura pierduta compusi care ar mai putea arde. O de maximum posibil si oxidul de car- prin efectul disocieri termice a apei si asemenea ardere este denumité in- bon intr-un procent cat mai mic. 2 dioxidului de carbon [4 ‘completa, find caracterizata, in speci in practic, pentru usurarea calcule- = Qr- cantitatea de caldura pierduta al, prin aparitia oxidului de carbon (CO) lor si a controlului arderil se admite ca prin efectul raciatiei fcari in mediul in gazele de ardere. Combinarea dintre _singur produs al arderii incomplete oxi- ‘nconjurtor [J gazele combustible si oxigen find dul de carbon (CO). Conform acestei ~ Gps, Gx $I Cag caldura specifica @ foarte violenta, in gazele de ardere nu ipoteze, controlul arderii se reduce la aorului, combustibiluli respectiv, cal- se gaseste gaz combustibil complet controlul procentului de oxid de car- dura. ‘specifica media a gazelor nears, chiar dac& condlitle de ardere bon, de bioxid de carbon si de oxigen ui? ‘nu sunt complet indepinite. din gazele de ardere. = Ts, Te si Ti = temperatura aerului, Find evacuate incomplet oxidate, 0 Procentul maxim de bioxid de car- Ccombustibiuluirespectiv ga flacdri|K|; parte din componentele combustibile bon rezultat in urma arderi se poate ale gazului nu sunt complet valorifica- calcula cu relatia 6.2.6. Ardere completa, ardere te, eliminindu-se odata cu ele cantita- 0.21 incompleta tea de c&ldurd nedezvoltaté (tab 6.2.8), {2.nm = 7; gq 001% de volum|(6.2.38) Principalele cauze care duc la arde- ‘Arderea_completa are loc atunei rea incompleta sunt Valoarea tui B caloulaté pe baza cand toate elementele combustible,» aer insuficient sau repartizat neuni-- reactilor de ardere, considerand arde- precum si compusii for care ard s-au form; re completa, este oxidat complet, conform ecuatilor teo- + nerealizarea conditilor de ardere retice de ardere. Cénd gazele de arde- pentru 0 parte din componentii com- (6239) fe sunt considerate la temperatura de bustbilului; referinté (273,15 sau 283.15 K) vapor + impuntti ale gazului combustiol Tal Gazul combustibi] Densi-| C | He | Reactia chimica Ca Pr__|(COa"] Puterea caloricd tatea de ardere [02 | Ne | Pro [MJkmott [Denumirea Simb. |ika/m| 1%) | 1961 trhy_| try | dusul| imi | (96) [| a Hidrogen | He [0,089/ - | 100 050 | 188 | Ho] 1,00[ - 241,74 [ co | 1280 [42.86 | —- Bare 283,18 | de carbon | [Metan | CHe [0776 | 75.00 200 | 7.52 | COs 173 02,25 HO [Etan [Cate [7.353 [80,00 CiHex3 1/202 | 3,50 | 13,16 | Coz 13,19 1427.82 I \ =2c0243H0 | "| | Ho. _ [Propan | GxHe | 2.004 | 61.87 CsHe+S02= | 5,00 | 18,18) COs 1378 204,02 — nea 1CO2+ 4H20 H:0 Butan [Ctra] 2.682 | 8275 | 17.25 | CeHov6 1720:=| 650 | 2444] COs 1406 265855 | COp+SH HO ‘Observatii: Simb,-simbolul; Ca-cantitatea de aer de ardere teoretic la 1 ml, combustibil; Pr-produsele de ardere| fezutate la 1 mi combust (CO2)'=COz maxim in gazele uscate; (99% volum, c Tabeuul 625. ardor neon a principalelor raze “ombustibile hi | Gazal combustor Reactia [ca J “Puterea calorica I chimica 2 [Ma/kenol) Denumirea | Simbolul | de ardere mi) | tm Ima | (96 Oe [Metan CH: | CHat 1/2 02= | 15 | 5.64 4,00 [15,06 |~ 607,60 I | 2 2,00. tan or 25 | 940 200 | i754 | 90426 | 86748 __| 22 COo3 Heo L _ 3,00 7 ropan Calis | CsHiss3 17202= | 35 | 1816 ‘3.00 | 1856 | 1a7ie4 | 1104.48 COn+d H20 4.00 [Botan Gite [CiHiord 12 O2=| 45 | 1692 400 | 1392 | 174725 | 152580 = 4 COss5 Hi 5.00 ~ Observatii: Ca- cantitatea de aer de ardere teoretic la 1 my combustibil; Pr-produsele de ardere rezuitate la 1 mi| icombustibil: (CO2\'=CO» maxim in gazele uscate; (%4)'=% volum.Capitolul 6: Insta: de gaze naturale combustibile Instalatii sanitare in care rly roa rhy re. re sunt Participatile volumice in procente de hidrogen, oxigen, azot, carbon si sulf ale gazulul combustibil Daca se cunaaste compozitia gaze- lor de ardere, precum si compozitia {gazului combustibil, coeficientul de ex- ces de aer poate fi determinat cu una din urmatoarele relat + in cazul arderii complete: sh 100, ri, (6.2.40) = in cazularceri incomplete, miata uma fa CO Tc) ae~S in care rig roe 81 réo sunt participa tile volumice de Ne, Osi CO 81 gaze te de ardere, exprimate in procente Control ardor "se. poate. etectua prin analiza drecta a qazeor de ardere Uillzind analizrul de. gaz (Orsal) sau folosin metode grace bazate pe cu. noagterea concentatilor de biowd de carbon si de ongen din gazole Jo ar Gere, determinate cu analzorl Ge ga- ze. Ca exemplu de aplcare a metodel gratce, ntgura 62.4'se pest tun. hil arden cpa Ostwal Triunghil ardent este un tiunghi creptunghic specite fecéru gaz’ com bustin funetie de compoctia aces- tuia,Catetle trunghil forneaz’ un sistem de. axe. perpenciculare_ (ig 6.24) pe care se reprezints la scar gale, procentele de Oz 51 CO: deter minate in gazelo de ardere uscate Pe cateta AB se reprezntprocentul de 0: in gazele de ardere uscate, Con- fnutu maim oe Oz este de 21 96, 1. Bizabil'n cazu unui exces de erin nit Gan), Pe cateta AC se reprezinta procentl (6.241) Fig. 6.2.4. Triunghiul arderii dupa Ostwald, sei de aer in stanga. de CO2 in gazele de ardere uscate Continutul maxim de COz este COzna realizabil in cazul arderii complete cu ‘aerul uscat teoretic necesar (7 1). Punctul B de pe axa absciselor, co- respunzator concentratiel do 21% Oz din aer, se uneste cu punctul C de pe ‘ordonati, corespunzator concentratiei (COanax $i 88 obtine triunghiul ABC, ca- racteristic gazulul combustibil conside rat. Ipotenuza BC reprezinta axa pentru mdrimea 1/2, In punctul B, unde Z= si VAs0 este originea pentru marimea ‘VA, iar in punctul C unde 4=1, 11 Dect marimea 1/2 se masoaré dinspre B spre ©, la o scara care se deduce sor impartind segmentul BC in 10 parti egale, parti ce se marcheaz’ prin puncte pe segmentul BC. Prin punctul C se duce 0 perpendicu- lard pe ipotenuza BC, pana in punctul D de intersectio cu paralela dusi la ‘aceeasi ipotenuza prin punctul A. Seg- ‘mentul CD reprezinté axa pentru masu: rarea continutulul de oxid de carbon in gazele de ardere uscate, in procente vo" lumetrice [% CO}. Continutul de CO se masoard dinspre C, unde CO2=COares si deci CO=0, ‘spre punctul_, Ccorespunzator lui CO2=0 si deci CO: CO2nax . cand tot carbonul din com- bustibil este ars in CO. Scara pentru masura iui CO pe segmentul CD se deduce prin mirimea lui COzmax. Farili- a de drepte paralole la ipotenuza BC re- prezinta creptele pentru care CO=const. Pe triunghiul respectiv se pot trasa si depte A=const, Cea mai important dintre aceste drepte este dreapta co- respunzatoare lui A=1, adica @ arderii cu aerul teoretic, deoarece ea imparte campul diagramei in doua zone: zona excesului de aer in dreapta si zona lip- | Unul_ din punctele prin care tece aceasta creapta este punctul C, cores- unzator arderii complete, la Cans, cu aerul teoretic A=1. Cel de al doilea Punct prin care trece aceast’ dreapti (i=1) poate fi determinat considerand 8 arderea are loc incomplet, pana la COrmar, Cu cantitatea de aer teoretic necesara. In acest caz, in gazele de ardere se va afla cantitatea de oxigen ccorespunzatoare punctului E, oxigen din aer care nu a luat parte la ardere Dreapta care uneste punctul C cu unctul E reprezinta dreapta Z=1. Dac se dau lui 2 valorile corespunzatoare unctelor 1/2 de pe ipotenuza BC si se determina pentru fiecare volumul de oxigen din gazele de ardere, se obtin unctele de pe dreapta AB prin care vor trece dreptele A=const. Unind Punctele corespunzatoare lui Op cu unctele de pe ipotenuza pentru care Sau calculat se obtine famila de drepte A=const Constructia familiel de drepte A=const. se simpliicd; esto suficient 68 ‘se determine punctul E corespunzator lui 2=1 si apoi sd se duc paralele la aceasta creapta prin punctele de pe ‘potenuza, corespunzatoare iferitelor valori considerate pentru 2 Cu aceasta, constructia.triunghiului de ardere dupa Ostwald se consider’ inchelaté, cu exceptia cazului in care combustibilul pentru care se constru- ieste triunghiul este un combustibil ga- 20s care are in compozitia lui si bioxid de carbon. In acest caz, pe cateta AC se fixeazd, la scara acestei catete, ccontinutul de CO2 in gazul combustib! uscat, raportat fa volumul total al gaze- lor de ardere uscate. Unind punctul A’ astfel obtinut cu punctul B se obtine triunghiul obtuzunghic A'BC care re- prezinta triunghiul arderii pentru gazul respectiv Dupa construirea triunghiului arderi, ‘n_baza_procentelor volumetrice de CO> si Op in gaze de ardere, determi- nate direct cu ajutorul analizei, se poa- te caracteriza arderea si se poate de- termina grafic volumul de oxid de carbon CO i coeficientul excesului de ser 2 pentru gazul considerat. Daca punctul P de coordonate COr si O2 cade pe ipotenuza BC arderea este completa (CO=0), destésurandu- se cu excesul de aer corespunzator unctulul respectiv. Cand punctul P cade in interiorul triunghiului EBC (fig 6.2.4), respectiv E'BC, arderea este incompleta, cu exces de aer (i>1), ccontinutul de CO se determina ducdnd prin punctul Po paralelé la dreptele ‘CO=const pana la intersectia cu latura CD pe care se citeste continutul de CO, iar excesul de aer se determina ducand paralela la familia de deepteInstalatii sanitare Capitolul 6: Instalatii de gaze naturale combusti - sonst pana la intersectia cu Ipotenuza BC, pe care se citeste de fapt valoarea raportului 1/2. ‘Cand punctul P cade In interiorut tri- unghiulul EAG (eespectiv AE'C pentru combustibilul ce are in compozitie CO:), arderea este incompletd, cu aer inguficiont (<1). Ca si in cazul prece- dent, valorile pentru CO si @ se citesc pe dreptele Ci tree prin punctul P. 6.3. Materiale si pentru instalafii de gaze naturale combustibile fi aparate le La realzarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt admise numai materiale si aparate standarcizate, omo- logate si care, dupa caz, au agement tehnic s/sau certificarea de caliate 6.3.1. Tey inguri metalice Conductele subterane sau supratera- re ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizeaza cu urmatoarcle categorii de tevi metalice: * tevi din ofel fara sudura, laminate la cald, STAS 404/1 si STAS 404/3; * fevi din otel fara sudura, trase la rece, STAS 5390/1 si STAS 530/3; * tevi din ofel trase, pentru industria petrolier’, STAS 715/2; * fevi din ote! sudate elicoida! pentru cconducte petrolire, STAS 11082; ‘tevi din ofel sudate elicoidal, STAS 6896/2; | Tabelui 6.3.7. simile ime ale peretilor jovilor din ofet De] G& | Dn | & jem] | from | from} |r | 10 {235 | 100 | 400 15 | 250 | 125 | 400 20 2,50 | 150 4,50 25 | 325 | 200 | 500 se | 350 | 250 | 560 a0 | 350 | 300 | 630 so | 350 | 350 | 630 | @ | 350 | 400 | 5:0 a0_| 400 | Dbserati Dy > dametral nominal lo. = gosimea peretel + evi sudate longitudinal, pentru in- Stalati, negre sau zincate, numai pen- tru conducte supraterane, STAS 7656. Grosimile minime necesare ale pere- tilor fevilor din otel sunt redate in tabe- lul 6.3.1. Peste diametrul de 400 mm, peretele tevii se calculeaza in functio de solicitirile la care este supusa con- ducta. imbinarile demontabile ale conducte- lor se realizeaza cu: mufe stanga - Greapta; nipluri stanga - dreapta; ra corduri olandeze: flanse din otel, asamblate cu suruburi. Pentru etansa- rea acestor imbinari se folosesc: fuior de canepé si vopsea de miniu de plumb; banda din teflon; gariturs din klingherit sau alte materiale de etansa- re, agrementate, imbinarle nedemontabile ale con- ductelor se realizeaza cu: fitinguri pen- tru sudare, din ote!; electrozi pentru sudurd; Sarma pentru sudurd 6.3.2. Tevi gi fitinguri din polietilena (PE) de inalta densitate Tevile si fitingurile din poletiion’ de inaltd si medie densitate se pot folosi rnumai la executarea retelelor exterioare ingropate in sol, in conformitate cu prevederile normativului 16 PE. Conductele din polietlena se_folo- sesc in sistemele de alimentare cu ga- ze cu presiuni pand la 4 bar. Conductele din polietilena nu se ‘monteaza suprateran sau in soluri care contin praduse petroliere, Tevile din polietlend se produc cu diametre de la 16 la 630 mm, in doua variante de grosimi ale peretilor (tab 6.3.2), Tevile din polietlena se liveaza in tronsoane drepte, in colaci sau rolu- ite pe tambur. Pentru imbinarea tevilor din poletle 1 se folosese urmatoarele tiputi de fi- tinguri din politilend (de culoare nea- A sau galbend): pentru sudura cap la cap; pentru polifuziune; electro-‘itin- ‘Quri, Se mai folosesc: fitingurimixte (pentru trecerea de la evi din PE la tevi din metal) de culoare neagr’ fitinguri motalice cu etansare prin strangere pe supratetele interioara si exterioara ale peretilor tevi 6.3.3. Armaturi Tipurile de arméituri se aleg in functie de treapta de presiune a gazelor din instalatia in care se monteaza, dupa ‘cum se arata in tabelul 6.3.3, Robinetele cu cep (de tip canea, fig.6.3.1) sunt prevazute cu filet interior la racordurile de intrare si respectiv, de iesire a gazelor. Corpul robinetuiui se termind la partea superioara cu un cap de sectiune patratd, astfel, cd, pentru actionarea lui este necesara 0 cheie speciala cu orficiy patrat si cu méner. Robinetele cu ventil sau robinetele ‘cu sertar sunt la fel cu cele utlizate in alte tipuri de instalati 6.3.4. Arzatoare de gaze naturale ‘combus Arzitoarele sunt dispozitive care ser- vesc la realizarea amesteculul gaz-aer Fig, 6.3.1. Robinet cu cep (canea): ‘a robinet; b ~ chele de manevra: t-mufa; 2-cep; S-piesa de limitare | rotatie! cepului; 4-piulita de strangere 2 cepulut; S-garnitura de etansare. | Tabelul 6.3.3. Alegerea tipurilor de | ‘armaturl in functie de treapta de presiune a instalatiel de gaze ile perejilor jevilor din polietilend - _ naturale de gaze naturale Tipul Treapta de presiune Gp 0 & jenn) my | jm 110 joo | 315 | ize | 286 | 30 | 125 ina | 355 | 202 | 323 30 | 10 | 80 | 127 | 400 | 228 | 364 30 | 0 | 91 | 146 | 450 | 256 | 410 37 | 180 | 193 | 184 | soo | 285 | 455 46 | 200 | 114 | 1a2 | 60 | s19 | 510 sa | 225 | 128 | 206 | 630 | s58 | 570 6a | 250 | 142 | 227 | - : - 2e0_| 160 | 258 | - 2 |e (Obsarvali 0 - diameirul, Gp ‘grosimea perételui tev mati [Bas redusd | med | Roop | Rew. Rep a | i x |x _ Obssra: Reg = robinet 04 [0.1205 | 25 (GN) | 10 (GN) | 005...02 |_| 600 | 590} 06 | 0.1855 _| | [B [600 | 5.90} 06 | 0.1855 | 57.5 (@PL)| 42,5 (GPL) | | 1000} 95 | 10 | sas! | 2000| 1970| 20 | o6ia' | { ladmisie: Prax. - presiunea de admisie ma tip TD, Denumirea caracteristict [Observatii: Ts - tipul arzatorulul; Ma - marimea arzatorului nominal; Drom, = debitul nominal de gaz, [mjyh], la presiunea nominalé de| 1 - depresiunea in focarele la care sunt montate; '- aceste debite nu pot fi asigurate de o butelie de gaz petroler ichefiat-GPL (STAS 2666); debitele| respective pot fi asigurate numai de instalatii de gaz petroler lichefiat, -ons paterea termical maxima; Prin. - presiunea de admisie a: ‘Marimea arzatorului M2 | TDs | Puteres tric nominal a6 Debitul nominal de gaz 20 30 Presiunea nominal de admisie a Gazulil| mbar| 25 25 Presiunea maxima de admisic {mbar 500 500 Presiunea minima de admsie mbar] 10 0 Debitele informative, la presiunea de 400 mbar 40 65 | 250 mbar imal 56 99 500 mbar _{" 79 140 | Depresiunea i Tocar imbart | 005..0,7 | 00s..0.4 | Lumgmea informativ a facéri la presiunea de admisie oe: 400 moar | (ism eno ome 250 moar imi 06 40 500 mbar | 175 38 (fig. 6.3.4 51 tab. 6.3.5) se folosese la incalzirea cuptoarelor industriale sia ccazanelor de abur si de apa calda. Ele functioneazi cu preamestec de aer aspirat cu gaze naturale combustibile. ‘Se executa in doua marimi: tip TD 2 cu debitul nominal de 2 miyh si tip TD 3 ccu debitul de 3 mivhn. Gazul patrunde in arzator prin injector (fig. 6.3.4), tece prin tubul difuzor si se preamestecd cu ‘aerul aspirat prin orificl in camera de lamestec de unde iese prin offciul pro- tejat de piesa refractar&, formand fla- cara respectiva. “Arzitoarele industriale cu gaz insuflat tip GAR (fig. 6.3.5 si tab. 6.3.6) se fo- losesc pentru incdizitea cuptoarotor in- ustriale care necesita temperaturi de peste 900 C si acolo flacara trebuie 38 aib& proprietati speciale necesare pro- Ccesului tehnologic, de exemplu: 8 fie reductoare, neulra sau oxidantd. Aceste arzatoare sunt standardizate (STAS 4395) si se fabrica in trei marimi Fig. 6.3.2. Arzitor de uz casnic,tip A: 1 -‘ajutaj; 2 - confuzor ~ difuzor; 3 - prelungitor din teava: 4 - capul ‘arzatorului; 5 - capac; 6 - surub; 7 pila. Fig. 6.3.3. Arzator de uz casnic, tip B: T= ahita 2 rozetd; 3 piu: 4 > Surub; 5 = conluzor - atuzor, 16 - iplu dublu; 7 = capul arzitoull, [3 - lamele: 9 - posh refactard |isamoral | ett | Fig. 6.3.4. Arzator de uz industrial, | tip TD: | 1. injector: 2 - tub otuzor; 3 - ori ci: 4* camera de amestec: 5 ~ orti- cu de evacuare; 6 - piesa refractard Lsamota). |Instalatii sanitare dupa valovile debitelor nominale de ga ze naturale si anume: GAR 25 (25. mh), GAR. 100 (100 m°y/h) si GAR 200 (200 my/h. Gazul jose printr-un orificiuinelar intre tubul central si corpul interior. Marimea orificiului se poate regia prin actionarea ajutajulul reglabil, dupa de- montarea vizorului (fig. 6.3.5), 0 cantitate mic din aerul insufat lese prin tubul central, iar restul de aer prin onificil inelar dintre corpul interior 1 corpul exterior. Prin aripicarele di- Fectoare de la capatul corpulu interior ‘se imprimai aorului o miscare elicoidala, asigurand un amestec gaz-aer foarte bun, Fig. 6.3.5. Arzitor de uz industrial, tip GAR: 1 - comp interior; 2 = corp exterior 3 - distibuitor; 4'- vizor; § - tub cen’ tral; 6 - ajutaj reglabil, 7’ - placa fron: tala: efractara. F t 4 amestes | bor Fig. 6.3.6. Schema unui detector dde gaze bazat pe principiul difuziei gazelor 1 si 2 - camere; 3 - perete gros; jpape; 5 - manometru cu lichid. | Aczatoarele tip GAR se construiesc pentru presiunea de alimentare cu ‘combustibil de 50 mbar si temperatura la intrare cea a mediului ambiant. Pre~ siunea de alimentare cu aer (la tompe- ratura._mediului ambiant) este de 30...60 mbar, iar temperatura aerulul poate fi de 15...200 °C. 6.3.5. Aparate de utiliza a gazelor naturale combustibile in instalatile interioare de gaze natu rale se utlizeazé numal aparate omolo- gate sau standardizate. Aparatele de Utiizare a gazelor naturale sunt foarte diferite din punct de vedere constructiv ‘si dupa scoput in care sunt folosite. in: diferent de tipul lor ins, ele sunt dota- te cu diverse tipuri de atzatoare pentru presiune joasa si debite sub 1.0 mh, 6.3.6. Detectoare de gaze, dispozitive si armaturi de siguranfa si blocare Detectoarele de gaze, dispozitivele si armature de siguranté si blocare au rolul de a asigura exploatarea instalati- ilor de gaz. f€ra riscuri de incendii sau ‘explozii si functionarea sigura a arza- toarelor si aparatelor de ulilizare a ga- zelor naturale combustible. Din cauza scdderii presiunii sub anu rite limite sau a intreruperil temporare fa alimentirii cu gaze combustible, fexist& pericolul stingerii flicaril, iar la reveniea alimentirii cu gaze la presi une de regim, s& se produca difuzia ‘gazelor in focare sau in incdperi, pu- tand da nastere la incendii sau expio- Cresterea accidental a presiunil ga- Zzelor peste presiunea de regim poate duce la ruperea flacarii arzatoarelor, provocand incendii, sau la explozia in- stalatilor de gaz. Detectoarele de gaze permit, fie semnalizarea prezentei gazelor, indife- rent de concentratia lor in aer, fie ma ‘surarea concentratilor de gaze in aer (enalzoare de gaze) Dispozitivele uzuale de siguranta fo- losite in cazul scderit presiunii sau in- treruperli alimentarii cu gaze sunt su- Amestec Amestee Fig. 6.3.7. Schema unui detector de ‘gaze bazat pe diterenta de greutati | specifice: camera; 2 ~ perete despéirtitor| ‘mobil, 3 - ac indicator, 4 - cadran lgradat in unitat) de concentrate. papele de blocare si dispozitivele de Sigurantd cu flacaré de veghe. Pentru protectia instalatilor de gaze in cazul cresterit accidentale a presiu- nil, se folosese supape de siguranta. 6.3.6.1 Detectoare de gaze; ‘a Detactorul de gaze bazat pe princi- pul difuziei gazelor (fig 6.3.6) se com- pune din doud camere despartite print-un perete poros. In prima came- £4 pusd in legaturé cu un manometry cu lichid se aspira aer curat si apoi se inchide intrarea gi fesirea lui prin supa ppe. Aerul find la presiunea atmosferica, manometrul indica pozitia zero. Daca prin a doua camera trece un curent din amestecul aer-gaz, gazul din amestecul de controlat difuzeaza prin peretele oros in prima cameré si produce 0 Usoard crestere a presiunil, care va pu- tea fi citté pe manometru. Daca se uti- lizeaza un manometru cu contact, sem- nalarea gazului se poate face prin aprin- derea unui bec sau printr-o sonerie, b. Detectorul de gaze bazat pe prin- cipiul diferentel de greutati specifice (fig. 6.3.7) se compune dintr-o camera, ‘care are in interior un perete desparti- tor mobil, pus in legatura cu un ac in dicator care se misc in fata unui ca dean gradat in unitati de concentrate. “Tabelul 63.6. Caractersticle principale ale arzatoarelor do uz industria! | tip GAR, pentru gaze naturale combustibile (STAS 4395) tacara wa sau oxid mea | Debitul Puterea termica a ot arzatorului | nominal nominal ee lm) ikealh] 1_| 1% voll GAR 25 25 215000 [25 | 1300 “GAR 100, 100, ‘360000 | 3.8 ot GAR 200 | __200 1720000 | 5,4 ‘Observali: L ~ lungimea fldeari la puterea termica nominal; T - temperatura minima a ftacari la functionarea cu aer rece, cu excesul de aer maxim; Grax ~ |continutul maxim de CO in gazele de ardere uscate, cu regiarea efectuata pentruBo Capitolul 6: Instalatii de gaze naturale combustibile Instalatii sanitare Printr-o parte si alta a camerei se intro- duce in acelasi timp in aparat curentul de aer si curentul din amestecul de cercetat aer - gaz. Aerul curat, find mai grau decat amestecul aer - gaz, se va lisa in partea de jos, iar amestecul flind mai usor, se va ridica partial in partea de sus a camerei, ceea ce va face ca peretele mobil si se deplaseze spre partea amestecului aer-gaz, pu- ‘nand in miscare acul indicator, care va indica astfe! prezenta gazului . Detectorul electric pentru gaze na- turale combustibile (fig. 6.3.8) se ba- Fig. 6.3.8. Schema detectorului electric de gaze combustibile: 1812 - camere; 3 - rezistente de pla: ting; 4 = ampermetru: 5 ~ intrare: lamestec aer-gaz; 6 - lesire amestec zeazi pe propietatea platinei de a-si mari rezistenta electrica atunci cand este supraincalité, dupa o incazire initiald Ia 300...400 ‘C. Detectorul se compune din doua camere, in care sunt introduse rezistentele de plating Intr-un_montaj electric corespunzator, in care este introdus si un ampermetru Dacii in una din camere se gaseste ‘er, prin cealalté camera trece gazul in amestecul de cercetat care, la con- tactul cu rezistentele incdlzite, arde ca- talitic gi le supraincalzeste, frul de pla- ‘ina marindu-si astfel rezistenta si sem- nalizand la ampermetru prezenta gazu Iui, Aparatele construite pe acest prin- cipiu se caracterizeaz’ print-o mare sensibiltate, putind semnala prozenta gazului in concentrati' de o parte de gaz la 1000 parti aer, 6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustibile Supapele de blocare se monteaz pe conductele de gaze naturale combust: bile gi servesc pentru inchiderea auto mati a orificului de trecere a gazelor in azul scderi presiuni in amonte sau a Intreruperi alimentarit cu gaz Spre deosebire de supapele de eva- cuare care revin automat dupa restabi- rea presiunii, deblocarea supapelor de blocare si repunerea in functiune se poate face numal manual a. Supapa de blocare cu membran’ si arc (fig. 68.9, tab. 63.7, STAS 4581) este previzuté 68 functioneze in instala- ‘Supapa de blocare a conductelor de gaze naturale (varianta b): 1 = corp; 2 = capac; $ = membrans 4 dise superior: 5 = disc inferior: 6 = gamtus 7 - suru. special: 8 - ae: 9 = tler; 10 - bidy 11 ise filetat de reglare: 12 - capac. de protecties 19 - duzéy 14 - gainitura 1S - ti 16 ~ acy 17 - mpl do etansare: 18 - garnturd: 19 - prese- |tupa: 20 - manson de protecto: | 21 nel de actionare S45 | ‘te 0 | | 2 | 16, 4 | 6 10 | LAE a7 WE 1 Fi 6 Fig. 6.3.10. Supapa de blocare |, busupapa metalic: | | ~ racord'e intrare gazy 2-- corpul |supapei = seaunut suape, 4 su papa metalca, §- arc supa; 6 ~ra- |berdieseo gaz 7 suport de ghia 8 = porutor de siguranta 9 - are per |eutor; 10 pila de roglare: 11 -su-| {rub limitatr, 12 - are; 13.- tub cu |tante; 14 - mangon exterior de armare| a percutoruu, 15 lmiator 16- seq-| |Inente do etansare; 17 - gariura do| [stansare tile cu 0 presiune nominalé de 20 mbar si cu blocarea la 6 mbar. Se executd in dowd variante constructive (varianta a si ) cu principiul de functionare identc. dar deblocarea manual se face diferit prin apasare pe un buton la varianta a (cu diametre 3/8" si 1/2") si prin trage- rea unui inel legat la o 8 la varianta b. La scdiderea presiunit pe fata infer ‘ara a membrane’ (fig. 6.3.9), arcul se estinde si garnitura supapei este pre- sala pe scaunul el, Inchizand trecerea ‘gazulul spre consumator. La revenirea presiunii la -normal, supapa nu mai poate fi redeschisa decat prin interven- tia omului, prin tragerea in jos de inelu care, prin tia, desprinde garnitura de pe duza permitnd trecerea in instala- tie a unei canttati de gaz de veghe: a - alspozitiv montat la arzator | - dispozitiv pentru flacara de veghe in pozitia inchis; ¢ - dispozitiv | eerie flacara de veghe in pozitia deschis; d - schema functionarit vemtilului de siguranta 1 - conducta de alimentare cu gaze} |2 = rbinet; 3 = ventiul de siguranta 4 - puton de amorsare; 5 - conduct’ |pentru flacdra de veghe; 5’ - conduc- | & de alimentare cu gaze a flacarii de veghe; 5° - conducta de amorsare ra-| \pida: 6 - dispozitivul flacarii de veghe; [7 = conducta arzatorului; 8 - arzator, )9.- membrana; 10 - orificii; 11 ~ ar [12 - supapa; 13 - camera 14 - supa- | pa: 15 = are: 16 - orifciu de laminare.}Instalatii sanitare Capitolul 6: Instalatii de gaze naturale combustibile Daca trecerea gazului la consumator este inchisa, presiunea in instalatie re- vine repede la normal, se creeazé su» pPrapresiunea necesard pe intreaga su- prafata a membranei si supapa se re- deschide, Cand in instalatia de consum nu au fost inchise toate robinetele si exista peticolul emanarii gazului tn focar, pre~ siunea nu se mai poate restabil, nu se poate crea forta suplimentardi necesar& deschiderii supapei si aceasta ramane inchisa pana la remedierea detectiuni- lor din instalate, b. Supapa de blocare cu. supapa ‘metalicd gi arc (fig. 6.3.10), conceputa pentru gaz metan si gaze de sonda, este utlizatd in instalatile de joasd pre- siune, in uzul casnic si industrial, Su- papa blocheaz4 trecerea gazelor catre Cconsumator in momentul scaderit pre~ siunii in relea sub presiunea admisibila in momentul scaderii presiunl, supa pa metalic’ este impinsa de arcul sau pe scaunul metalic si este blocata in pozitia inchis de percutorul de siguran- 18 care alunecd de pe suprafata laterala ‘a supapei in spatelo acestoia, iar prin forma sa tronconica alungita si datorta efectului de percutie blocheaza cu lumarul sau supapa in aceasta pozitie, Pentru debiocarea supapei se ridica ‘mangonul care antreneazd prin suruburi Percutorul si se elibereaza orificiul de tracere spre consumator. ‘Supapa de blocare se monteaza lan- {93 contor si inaintea acestuia astfe! c& reluarea functionarii supapei de bloca- re este pusa in evident prin faptul c& Contorul incepe s4 Tnregistreze consu- mul de gaz. 6.3.6.8 Dispozitve de siguranti cu flacira do vegho ‘Se monteaza in instalatile de ardere ale agregatelor termice (cuptoare indus- tle, instalati tehnologice, cazane etc) dati cu arzatoarele, inchizind trecerea ‘gazuui de combuste spre arzatoratunci ‘cand presiunea gazului scade sub limita prescrisa, la stingerea accidentala a flicart arzatorulul sau la intreruperca accidentalé a aimentarit cu gaze. Dispozttivl de siguanta cu facdra de veghe (fg. 6.3.11) functoneaza astiet se apasa_ pe butonul de amorsare fig, 6.3.11@), gazul ese prin oriiciul mem- brane! dispozitivulul (fig. 63.11b), se aprinde de la flacéra arzatoruiui si for meazd flacéra de veghe (fig. 6.3.11). Sub actiunea calduri, membrana bimetalc’ a dispozitivuiul se iat’. si ventilul cispozitivuiui flicari de veghe deschide admisia gazului din conducta de alimentare a fldcarii de veghe. Butonul de amorsare find lsat liber, fla- ‘cara de veghe va continua sa fie aimen- tata cu gaz din camera de deasupra ‘membranei Cu supap’ montat la arzator (ig. 63.110), Presiunea gazului din ca- mera de sub membrana, care este pre- sata in sus, deschide admisia gazulu la arzator (fig. 63.110). In timpul funetionait arzatorulul, flacdra de veghe este alimentaté ‘cu gaz print-un orificiu de laminare (fig. 63.140), Daca presiunea gazului scade sau are loc o intrerupere cu gaz a arzatoruli, membrana $i arcul ispozitivului inchid ventilul de admisie a gazului fa arzater, dar flacira de veghe continua s& ard’ pana la epuizaroa rezervei de gaz din camera de deasupra ‘membranei. Daca in acest timp se rela alimentarea cu gaze, flacéra arziterului ‘se aprinde de la flacdra de veghe. Dac flacara de veghe se stinge, membrana bimetalca se raceste, se contracta si inchide ventilul de admisie a gazuli (fig 633.11b io). La repunerea in functiune, 50 apasa pe butonul de amorsare 1 functionarea se repetd ca mai sus. 6.3.6.4 Supape de siguranta Supapele de siguranta pot fi cu con- tragreutate fig. 6.3.12) sau cu arc (fig. 6.3.13) si sunt prevazute cu con- ducte de evacuare la exterior. Capatul liber al conductei de evacuare se scoa- te la 0,5 m deasupra acoperisulul cla- dir i este prevazut cu o curba indrep- tata in jos sau cu 0 cdciulé de protec- tie. Se pot racorda toate supapele la Un colector comun, cu evacuarea in at- mosterd. Se interzice montarea oricd- ror robinete de inchidere sau de mane. wa pe derivatia pe care este montat’ supapa de siguranta, atat in amonte cat si in aval de aceasta, pentru ex- ploatarea sigura si fara riscuri a instalatiei fe Supapelor de blocare a le (STAS 4581) de gi Filet G Dimensiunea nominal | ] t | Debitel | Wasa 1 supapei (marimea) | STAS 402 nominal | (informatiy Onin) | {omm}_|_jmmj_| imivhy | tka 38 cae | 1 | to [ 16 | 04g 12 ov | 1 | 10 | 32 | 4s wa ca4 | 1 | 15 | 86 | 215 1 G1 | 22 | 150 | 1 | 252 a8 ai | 2 | wo | 24 | ase wwe Give | 30 | 180 | 26 | 332 2 cree [oe soe [ecto soe aos. 73) 6.3.7. Filtre de praf pentru gaze naturale combustibile Filtrul de praf pentru gaze naturale combustibile (fig. 6.3.14) este format dintr-o carcasa metalica de forma cilin- drica, prevazut cu racorduri pentru in- trarea si respectiv iesirea gazelor, in in- teriorul careia se monteaza cartusulfi- rant, format dintr-un cadru de tabla perforata, pe suprafata caruia se poate Fig. 6.9.12. Supapa de siguranta | cu parghie gi contragreutate: 1 - corp: 2 - scaun venti 3 - bucsa ide ghidare; 4 - partea superioard 5 ~ bucsa 6 - tis 7 - cut: 8 - venti 9 - parghie: 10 - articulate; 11 - ghi aj - opritor: 12 - contragreutate. cu are: 1 = racord; 2 = corp supapa; 3 - ine! de etansare; 4 - venti; 5 - ta; 6 - ca- pac} 7 ~ capac superior, 8 ~ arc: 9 - taler arc; 10 - capac fietat; 11 = surub de reglare; 12 - piulitd de blocare; 13 - racord de iesire.EA) copitotut 6: Instalatii de gaze naturale combustibile Instalatii sanitare adauga panza de itd. par de cal sau plasd de sarma, Fltrul este prevazut cu ‘capac demontabil, care se fixeaza cu suruburi pe flansa sudata pe carcasa, Viteza gazului la trecerea prin mate: Fialul fitant este, in general, mica si anume de 0,008...0,04 mis, ‘ar cade- fea de presiune (plerderea locala de ssarcina) a gazului este de 5...15 mbar. in general, cresterea viteze! gazului la trecerea prin fitru determina colmata- rea rapida a cartusului fin, 6.3.8. Separatoare de lichide Pentru eliminarea apei si a picaturlor de titei din gazele combustibile natura le se folosesc separatoare de lichide, ale ciror principi constructive se ba: zeaza fie pe scaderea vitezei prin ma- rirea brusca a sectiunil 1a curgerea in camp gravitational, fie pe separarea ia ‘curgerea in camp centrifugal, fie prin combinarea acestora in cadrul acele- asi instaatl 6.3.8.1 Separatoare gravitafionale ‘. Separatorul orizontal cu corp dublu (fig. 6.3.15) realizeaza separarea par- ticulelor si colectarea lor in corpul in- ferior (colector) prin actiunea fortelor de inettie, de frecare si gravitationale care actioneaza asupra particulelor in parte superioar’ a separatorului prevazuta cu sicane. Apa acumulata se aflé sub pre siunea gazului din conducté si este el- rminata periodic prin purjare. . Separatoarele orizontale monotu- bulare (ig. 6.3.16, STAS 8801) se con- struiesc in doua ‘tipuri: separator ori zontal bifazic de titel si apa (fig 6.3.16a) si separator orizontal trifazic de titel, gaze si apa (fig. 6.3.16), Am- ble tipuri se construiese pentru presi luni de 8; 16; 70 si 140 bar, cu lungi- mea nominala uzualé de 3000 mm si diametre interioare de la 600 pana la 1400 mm, inclusiv cc. Separatorul orizontal cu paravan de ceaté (fig. 6.3.17) utiizeaza pentru separare, pe lang fortele de inertle, de frecare si gravitationale si fortele’ de adeziune a picatulor pe impletiturile de, sérma sau pe plac inclinate, cu ca: aie. 6.3.8.2 Separatoare centritugale Separatorul centrifugal este alcatuit dintr-0 coloana metalic’ cilincricé de diametru mare prevazuta cu un stut la- teral pentru intrarea gazelor naturale din conducta de transport. Gazele, avand 0 energie cinetica mare, patrund tangential prin stut in cilindru si sunt supuse actiunil fortei centrifuge. c&pa- tand 0 miscare elicoidald, Particulele de lichid avand o densitate mai mare decat a gazulul. sub actiunea forte centrifuge, se separa din gaz, flind pro- iectate pe suprafata interioara a cilin drului, de unde se colecteaza la partea Inferioard tronconica si se evacueaza periodic. Gazele separate de picaturile de lichid sunt evacuate la partea supe- rivard a separatorului centrifugal 6.3.9. Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustibile Reducerea presiunii gazului are loc fa trecerea sa prin sectiunea ingusta a unui orifciu, fenomen numit proces ape Tena combustibile naturale: a vedere de ansamblu; |b - vedere de sus, féré capac; | © = detain mantare cartus fitrant: |1 carcasa; 2 - racord de invare a |gazelor; 3 - racord de lesite: 4 - car- tus fitrant; 5 - cadru din tabla perfo- |rata; 6 ~ capac; 7 - gurub; 8 - flansa [pentru capac; 9 - capac de curitire:) }10 - flange; 11 - stut de evacuare;| 12 - garnituri trapezoidale; 13 - ner; 14 - ghidaj - caseta; 15 - tlanse. | | Fg.63.6- Fit pant gaze | | | | Fig. 6.3.15. Separator orizontal cu corp dublu: 1 = conducta de gaz; 2 - corp superi- (or, 8 = sicane; 4 - corp inferior (colec- tor): 5 - refulator; 6 - robinet; 7 - ti de manewra a robinetului, in tub de |protectie sau efect de laminare. Dupa modul de functionare, regulatoarele de presiune pot f * cu actionare directa, 'a care dite- renta dine presiunea etéctiva din aval si presiunea din amonte este suficient Pentru a comanda direct, pe cale me- Canica, prin intermediul unui sistem de arghii variatile sectiunii orificiului de trecere a gazului; * cu actionare indirectd, ta care forta necesara modificarii sectiunil orfciului de trecere este asiguraté de un dispo- Zitiv amplificator, auxiar, numit pilot Parametrl functional ai regulatoare- lor de presiune sunt: * presiunea nominaléi pn este presiu- hea maxima a gazului la intrare pentru ‘are a fost dimensionat requlatoru! * presiunea de intrare pi este presi- unea efectiva la un moment dat ia i trarea in regulator, * presiunea maxima la intrare pimax este limita superioara a presiunil la in- tare, pentru care presiunea la iesire se incadreaza in limita de toleranta admisa: a | | 4 tad | 2 po, | 2 3 | aT - | a) i | Ze asp y ® > ‘monotubulare: | a - separator bifazic de titel si gaze (S08); 6 - separator trfazic de titel, | gaze si apa (SOT) 1 - corp separator; 2 - racord intrare| gaz; 3 - racord lesire gaze; 4 - racord ‘ese lichids 5 - racord iesire tite [6 = racord iesire apa, | rig: Sepertore zontal | Fig. 63.17. Separator orizontal cu | paravan de ceaja; | 1 - corp separator; 2 ~racocd inrae | \az; 3 racord lege gaz: 4 ~ detec: ior 8 poravan de ceata; 6 -racord | liesire chic |Instalatii sanitare Capitolul 6: Instalatii de gaze naturale combustibile * presiunea minima la intrare pin este limita inferioara a presiunil la intra- re, pentru care presiunea la iesire se Tncadreaza in limita de tolerante admi- sk presiunea la iesire pe este presiun- a efectiva la un moment dat, la iesiro, jn punctul de masurare; * presiunea reglaté sau presiunea prescrisa po este presiunea care tre- buie realizata si mentinuta la iesire, in punctul de masurare: * presiunea regiaté maxima paren este valoarea maxima a presiunitregia- te (prescrise) Ia iesie: + presiunea reglata minima pam este valoarea minima a presiunii regia~ te (prescrise) Ia iesie; + cAderea de presiune in regulator Ap este diferenta dintre presiunea lain trare ps si presiunea la iesire ps Ap=prpz. * debitul orar de gaz la starea nor- mala fizicd Q [mu/h] este debitul care ‘rece prin regulator in timpul functio nae * debitul maxim orar Qnoe {ern} este debitul realizat pentru o cddere de presiune maxima dpins=P inwePan # debitul. minim orar nin ima] este debitul minim care poate trece prin regulator astfel ca presiunea la ie- sire 88 fie in limitele admise si se rea- lizeaza pentru 0 cadere de presiune Minima Apran = P im-Dama * presiunea de inchidere pa este presiunea stabilta la iesire in momentul ‘cand elementul de executie (venti de reglare) al regulatorulul inchide admisia ¢gazului (in general, presiunea de inchi- dere la un regulator se stabilaste dupa inchiderea conductei de iesire, cand 2-0, Pentru alegerea marimii regulatoare. lor de presiune se aplica relatia: ,= 0.49 Imiwnt = Qr este debitul nominal al regulato- rulul care se determina astte! * pentru regulatoarele cu actionare direct. Qn=1,45Qrecesx * pentru regulatoarele cu actionare indirecté. Qro(1,1-1,2} neces = Qnsoer debitul necesar’ de gaze Imi: = Cy coeficientul de debit al regula- torului, indicat de producator; = 4p = cdderea de presiune produsa in regulator la trecerea debitului reglat , foar) Abaterile maxime ale presiunii po, la lesirea din regulator, in raport cu presi- tunea prescrisd pa, Se determina cu re latia: (6.3.1) e= PAP 100%) (6.3.2) 6.3.9.1 Regulatoare automate de presi- tune, cu acfionare directa Regulatorul de presiune pentru debi- te mici (fig. 63.18 si tab. 6.3.8) si anume pentru debite cuprinse intre 10 si 100 mivh, functioneaza intre urma- toarele presiuni: la intrare Pr=0,2...2 bar; la iesire P2=0,015...0,030 bar. in Fig. 6.3.18. Regulatorul de presiune pentru debite mici: ‘a sectiune; b - schema de functionave; 1 racord de intrare a gazului; 2 ~ sité: 3 - ventil; 4 si 5 - arc; 6 - membrana| clastic’; 7 - parghie; 8 - racord de iesire a gazului cu preslunea joasa; 9 - venti ide sigurant; 10 - capac; 11 - teava de evacuare a gazului Fig. 6.3.19. Regulator de presiune tip RPAs: = sectiune: b - schema de functionare; 1 = racord de intrare a gazului; 2 - scaun; 3 - supapa 4 - tif; 5 - membrani 6 - racord de fesire a gazului: 7 - servoregulator; 8 - arc; 9 - membrana 10 - conducté de gaz care leaga conducta de iesire a gazului cu servoregulatoru; 11 - fitru; 12 - reductor de presiune; 13 - conducta de| evacuare a excesului de gaz, de la servoregulator. 31 dimensionale ale regulatoralul _ de debit mic Tp |___ J G | Pi] Pe Den | Masa | inrare | Teskre | | Dain] Bein) | few’) | ybary | __ thar) tin) | that ES 94) 10 | 0.2..2/0.015...0030 [9/8 | 5,40 yt 1 | 20 | 0,2...2 | 0,015...0,030| 3/8 | 8,00 ' 1 iva | 38 | 02.2 | 0015..0030} 3/8 | 9,10 \ 1 112 | 50 | 02.2 /0015...0.030| 12 | 1800 vi] iva 2 | 100 | 0.2.2 |0015...0,030| 1/2 | 24.00 u_| aa 1_| a 0..25| 0,500..2.000 | v4_| “5.3 {ObsarvalirD; - dametralracordurior: By - iametrltevior da evacuaré a gazullregulatorul de presiune pentru debit mic (fig. 6.3.18) gazul intrd cu presiune redusa prin racordul prevazut ou sita si este laminat prin sectiunea ingusta a Ventiului reglat cu arc; datorité contra- presiunii exercitate are si transmis Fig. 6.3.20. Forma constructiva a contorului volumetric de tip uscat, ‘cu membra 4 - carcasa; 2 - racord intrare gaz: }3 - mecanism de inregistrare; 4 - ra- Jcord iesire gaz. prin intermediul membranei elastice si al parghiel fa venti, se reduce presiu- nea gazului la treapta de joasa presiu- ne si gazul iese din regulator spre in- stalatia de utlizare. Regulatoarele de presiune pentru de- bit mic sunt prevazute cu un ventil de siguranta, care nu permite ridicarea presiunii gazului peste © anumita va- Joare ce ar putea dauna instalatilor in- terioare, contoarelor, armaturilor etc. Presiunea la care intra in functiune ventilul de siguranta este cu circa 15 mbar mai mare decat presiunea de reglare fixatd la montare. Prin deschi- derea ventilului de sigurant’, gazele ppatrund sub capac si ies in atmosfera printr-o teava de evacuare a regulato- Tului, numité rasuflgtoare, Regulatoare- le de presiune pentru debite mici se monteaz’i in posturi pentru reducerea Si regiarea presiuni gazelor combusti- bile naturale. Aceste regulatoare functioneaza cu gaze combustibile na- turale necorosive, lipsite de substante "| =! TM Fig. 6.3.21. Schema contorului uscat cu o camera si comanda prin supape: a evacuarea gazului din cutia apa- ‘atului; b ~ evacuarea gazului din 1 cutie metalicd etansa; 2 - camera 13 - membrand; 4 - camera supapelor; 5 - supape; 6 - racord pentru intrarea| jgazelor; 7 - racord pentru iesirea| igazelor, 8 - brat pentru legarea| parghillor celor doud supape; 9 - sis-| emul integrator al debitulu Fig. 6.3.22. Schema contorului uscat cu dou camere si comanda prin sertare: [1 = camera etansa; 2 - membrana| Jelastica; 2 si 2" - compartimentul rept. respectiv sting al camerei 1; 3 distribuitor; 4 - parghii de ‘comand; § - mecanismul integrator: 16 - parghil; 7 - sertar; 8 - cutie etansa; 19 - racord de intrare a gazelor 10 - conducta colectoare, | Tabelul 6.3.9. Caracterist sanitare lichide sau solide in suspensie, avand temperaturi cuprinse intre 0 si +50 °C. Reegulatoarele cu actionare directa sunt ‘concepute sa functioneze in condi de variatie lent a marimii regiate si ta presiuni relativ mici, care asigura, in ‘conditii normale de lucru, o funetionare sigura pe durata exploatari 6.3.9.2 Regulatoare automate de presi- tune, cu acfionare indirect Sunt standardizate. din_punct de vedere constructiv (STAS 7134) si se executa in urmatoarele tipur: APA APA: (fig6.3.18a), care sunt cele mai uiilzate, APAs si PAs. Reguiatoarele APA: si APA au umatoarele caracte- risitei functional: presiunea maxima la intrare pina=16 bar; presiunea minima la intrare pin = po-+ 0.5 bar: presiunea maxima fa iesire Panos = 6 bar; presiu- ‘nea minima la iesire Pann ='05 bar pentru regulator tip RPAD si Pann = = 0.2 bar pentru regulator tip PAs Regulatoarele automate de presiune cu actionare indrecta se impart in pa- tru clase de precize (HM, 1M) in functie de valorile abaterii maxime e, ale presiunis clasa 1 (1 96); ( %) 6%); 1 @ %). Princip de functionare al requiatoru- Iui automat de presiune cu actonare in- recta tip RPA: poate fl urmarit pe schema din figura 6.3.19. Gazul p&- trunde in regulator la presiunea p: si este laminat fa trecerea prin sectunile caticlor ventiuui care este actionat prin tid si membrana elastica, dupa care lese din regulator la presiunea pz. Regierea presiuni de este a gazelor se face de Calre servoreguiatorul compus din arcul si membrana care comunica.print-o Conducta cu conducta de gaze din aval de regulator. 0 parte din gazul patruns prin racordul de intrare la presiunea py frece prin fru si prin reductorul de presiune unde i se scade presiunea la Yaloarea 2 si intra in conducta pentru comanda servoreguatoruli. Excesul de ‘gaz din corpul servoreguiatoruui se ‘evacueazd printr-o conducta, le principale ale contoarelor volumetrice de Up |] luscat, cu membrana (STAS 6681) Caracteristica ‘uM Marimea contorulul [mh] 3 6 20 Debit nominal imivhl 3 6 20 Debit minim Imivhl 0.3 0.6 2 Debit maxim Imivn} 45 9 30 Presiune nominal bari 3 3 3 Presiune maxima de regim Iba} | 5 5 5 Volum ciclic ldmicictu] | 940,25 | 520,25 | 2020.25 Numar nominal de cicluri | ciclu/oral | 1000 1200 | 1000 ast (mm 250 250 335 bet Imm 75 7 118 Cmax Imm| 310 302 410, rae Imm} 167 188 212 Fine [mm 318 366 570Instalatii sanitare Capitolul : Instalatii de gaze naturale combustibile Ea Cololalte tipuri de regulatoare auto- mate de presiune cu actionare indirec~ 18 functioneaz& dupa principii simitare cu cel arétat mai sus. La aceste regu- latoare, in caz de rupere a membranel sau in caz de scadere a presiunil, ori- ficile de trecere a gazului se inchid au- tomat. 6.3.10. Aparate pentru masurarea si inregistrarea debitelor de gaze naturale combustibile Aparatele pentru masurarea si inre- gistrarea debitelor de gaze combustibi le naturale se numesc contoare. | Fig. 6.323. Contorul volumetric Cu pistoane rotative: 1 racord de intrare a gazului; 2 $i 3 - pistoane rotative: 4 - racord [de iesire a gazulul; 5 ~ mecanismul integrator si inregistrator. } Fig. 6.3.24. Schema pentru principiul de functionare ‘a contorului diferential: 1 = conducta de gaze; 2 ~ ciafragma; 3 si 4 - prize de presiune; 5 - vas pentru presiunea mare (pi): 6 - vas | pentru presiunea mica (pe) 7 ~ pluti- tor; 8 - tie; 9 - roata dintata; 10 - ac indicator; 11 - scala gradata: 12 - mercur. Dupa modul de masurare si inregis trare, contoarele pot fi ** volumetrice, cu inregistrare directa, la care masurarea are loc prin umple~ rea si golirea cuccesivé a unor com- partimente cu valum determinat si care pot fi: contoare cu camere si membra- ne; contoare cu pistoane rotative; * aliferentiale, cu masurare indirect’, determinandu-se diferentele de presiu- ni dintre cele doua sectiuni din amonte si avalul unei diafragme de diametru Ccunoscut si calculandu-se apoi debitul de gaz in functie de diferentele de pre- siune masurate, 6.3.10.1 Contoare volumetrice Contoarele volumetrice cu membra- 1n& sunt contoare uscate, cu una sau dou’ membrane, cu distribuirea gazu- lui prin sertare sau prin supape. a. Contoarele volumetrice de tip us- cat, cu membrand (fig. 6.3.20 si tab. 63.9) se executé in tel marimi, in functie de valoarea debitului nominal 3, 6 1 20 miyh. Contoarele trebuie s& functioneze continuu si 88 inregistreze la un debit egal cu: 1,5 % din debitul nominal pentru contoarele de 3 min; 1.0 % din debitul nominal, pentru contoarele de 6 si 20 miyh, ’. Contorul cu 0 camera si comand prin supape (fig. 6.3.21) se compune dintr-o cutie metalic etansa, in care se giseste 0 camera prevazuta cu 0 membrana si din care se separa, tang, camera supapelor, despartita in doua jumatati, din care una comunica cou racordul de intrare si cealalté cu ra- cordul de iesire. Membrana comand un brat, la care sunt legate prin parghit cele doua supape si sistemul integrator all debitului 480.,.800 a - vedere de ansamblu; b - sectiune prin vasele comunicante; Gazul intra prin supapa de admisie (fig. 6.3.21a) si deplaseaza membrana in jos. Presand asupra gaaului din cutia Ccontorului, membrana fl obliga s8 para seasc& contorul prin racordul de eva- ccuare. La terminarea cursei, membrana ‘comanda sistemul integrator gi prin in- termediul parghiei determina schimba- rea rapida a supapelor. Dupa schimba- rea sensuiui de miscare a supapelor, gazul trece (fig. 6.3.21b) in cutia etan- 52.a contorulul, preseaza membrana si Getermina iesirea gazului din contor prin racordul de evacuare. Deplasarea membranei este posibila deoarece presiunea de la intrarea in contor este ‘mai mare decat presiunea din instalatia de consum de dupa contor. Volumul mare al cutiei contorului si camerei si schimbarea rapid a pozitiet supapelor fac ca trecerea gazului prin contor s& aiba loc in mod continuu, fara pulsati c. Contorul cu doud camere si co- manda prin sertare (fig. 6.3.22) se compune din doud camere etanse, im- partite fiecare in doua parti egale de cate 0 membrana flexibila, cate un dis- tribultor la care se leaga fiecare parte ‘a camerelor si doua parghit de coman- {a legate de membrane, care comand’ mecanismul integrator si totodat de- plasarea sertarelor. Intreg sistemul este inchis inty-o cutie etansa, in care gazul ppatrunde printr-un racord si iese printr- (© conducta colectoare. Gazul intra in cutia contorului, pa- trunde prin orificiul descoperit in partea dreapta 2' a camerei si, datorta presi- Unit mai mari la intrare, deplaseazé membrana spre stinga, evacuand ga- zul din partea stanga 2" a camerei spre Uistribuitor, de unde, datorita pozitiei sertarulul, trece in colector si este eva- cuat spre consumator. In timpul depla- ] | | | | | 1 si 2 - vase comunicante; 3 - segment circular dintat; 4 ~ ax de inregistrare cu penita; 5 - racord manometru presiune statics; 6 - plutitor, 7 - mercur;| 8 - supape de siguranta: 9 - comunicatie intre coloanele de mercur; 10 - surub| de golire mercur; 11 - orificiu etans, ide aerisie; 13 - piedica de blocare , de umplere cu mercur; 12 - orificiu etans| putt ui in timpul transportuluiEZ capitotu ¢: instatatii de gaze naturale combustible Instalat sanitare sarii spre sténga, membrana pune in migcare, prin intermediul parghiel, me- ‘canismul integrator si prin parghille ar- ticulate comanda sertarul care, prin de plasarea lui pune in legatura partea 2° ‘ou outia contorului si partea 2' cu con- ducta colectoare de iesire a gazulul Pentru a realiza trecerea gazului prin Ccontor fra pulsati, in mod continu, functionarea celor doud sertare se de- caleaza in mod corespunzitor, prin re~ glarea parghillor de comand, . Contorul volumetric cu’ pistoane ‘otative (ig. 6.3.23) functioneaza in te- lul urmator: gazul patrunde in contor si exercita presiune asupra pistoanelor pe care le pune in miscare de rotate ‘Aceasta miscare este transmis prin intermedi! axului la un mecanism inte grator si inregistrator al debitului de gaz masurat. Contoarele cu pistoane rotative ma soar debite de gaze intre 10 si 50 000 miy/h, la presiuni de la 1 la 10 bar. 6.3.10.2 Contoare diterentiate Principiul masurérii debitului cu un Ccontor diterential este indicat in figura, 6.3.24. Dac in sectiunea transversala be axa unel conducte se monteaza 0 diafragma, la trecerea gazului prin ori- ficiul acesteia, se produce o cadere de | | os | | | Fig, 6.3.26. Manometru diferontial_| cu lichid, cu tub in forma de U si | cu bloc metalic: | |= corp superior 2 carcasa 9 - tub| |e stcla; @ = rgd cu seara gradata |5 — corp inferox: 6 ~ robinet ce |puriare } presiune Ap=prpz, proportionalé cu dobitul de gaz; prin masurarea acestei diferente de presiuni se poate calcula debitul de gaz Q {myn} Prizele de presiune sunt puse in le- jgatura cu doud vase comunicante avand in interior mercur. Nivel lichi- ului manometric (mercur) este urmait de un plutitor solidar cu tija care trans- mite migcarea de translatie la 0 roata dintata solidara cu un ac indicator care se roteste tn fata unei scale gradate Pentru inregistrarea caderii de presiune Ap, ‘tija plutitorulul antreneazi_meca- nismul de inregistrare, format din doud brate cu penite si hértia diafragmei de forma circulara. Contoarele diferentiale ‘sunt, prin urmare, manometre diferen- tiale, care traduc unitatie de presiune in unitati de debit, Aceste contoare sunt prevazute cu dispozitive mecanice de calcul, cu mecanisme de compen: sare automata a erorilor datorit varia- tilor de temperatura si prosiune, pre: cum si cu dispozitive auxiiare de inre- sistrare sau de transmitere a semnale- lor la distant In figura 6.3.28 se prezinté un contor ciferential si o sectiune prin vasele co- ‘municante ce sunt puse in legatura cu prizele de presiune, 6.3.11. Aparate pentru masurarea presiunii gazelor naturale combustibile In functie de valoarea presiunii ma- surate p comparativ cu presiunea at- mostericd, px, aparatele pentru masu- rarea presiunii gazelor pot fi: manome- tre (p>pa); vacuumetre (ppy. Aparatele care masoara numai presiunea atmos- fericA sunt denumite barometre, iar aparatele care masoara diferenta a do- a presiuni sunt denumite manometre diferentiale. | Fig. 6.3.27. Manometru indicator cu tub flexibil: |a - tub Burdon simplu curbat fixat fa |racord: b ~ consiructia manometrul indicator ou tub simplu curbat; | 1 = elomentul elastic de masurare;) 2 - suport cu racord; 3 - mecanismul |de transmitere; 4 - cispozitv de inc-| |care: 5 - carcasa metalic’, Dupa principiul de functionare, aparatele pentru masurarea_presiunii pot fi = manometre diferente, cu lichid manometric apa distilata sau mercur, al c&ror principiu de functionare se ba- zeaza pe legea fundamentala a hidro- Staticil Cele mai utiizate sunt: mano- ‘metru diferential cu tub in forma de U (fig. 6.3.26, STAS 6526) si micromano- metrul cu tub inelinat; = manometry cu element elastic de ‘masurare, mecanism de transmitere si amplificare si dispozitiv de indicare a presiuni, in mod curent se folosesc: manometru indicator cu tub flexibil fg. 6.327) si manometrul cu membrana (fig. 6.3.28); > aparate inregistratoare, care cu- prind elementul de masurare si dispoz!- tivul de indicare-inregistrare a presiunil Diagrama pentru inregistrarea presiunii ‘poate fin forma de band sau de disc. 6.4. Instalafii interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile Instalatia de utiizare cuprinde an- samblul de conducte, aparate de ulii- zare, arzatoare, aparate de masurare, siguranta, control si accesorii montate in incinta unui consumator, in aval de robinetul de beangament, respectiv du- a robinetul de isire din statia sau postul de reglare de la capatul bransa- mentului, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor de ardere. 6.4.1. Conditii pentru utilizarea gazelor naturale combustibile in cladiri Uttizarea gazelor naturale combusti- bile este admisé numai in incaperi in Fig, 62.28, Manometre cu membrana: fxaren element elastic tip | mombrand: = constucta mmanomotuli cu mombrans |1- membrand, 2918 - Nance 4 =r ord; 5 carcasa _aparatului; 16 - suport articulat; 7 - ti; 8 - meca- nism de transmitere - ampiifcare; 9 = dispozitiv de indicare; 10 - scard gradatInstalatii sanitare care nu exist pericol de: + incendiu prin aprinderea materale- lor si elementelor combustible, datori- 18 radiatci termice directo ori a trans feruui de caldura prin convectie sau ‘conductie: * explozie a materialelor afate in in- terior * intoxicarea sau astxierea utiizato- flor, cu gaze de ardere. Conditile tehnice pentru functiona- fea in siguranta a instalatilor iterioare sunt urmatoarele: * voluml interior minim at incdperior ~ 18,0 m®, pentru incaperi curente; ~7,5 m®, pentru bucatai, bai! ofc in construct noi; ~ 5,0 m?, pentru bucatrii in con- structi existente, cu respectarea con- Gite! ca debitul total al aparatelor cu flac bed, caro se pot instala intr-0 Incdpere, s&'satistaca condiia: 15 volum interior de incapere, pentru 1 miyh debit instalat de gaze naturale: *‘ventiare naturalé sau mecanic’ + evacuarea totald a gazelor de ardo- rein exterior, deasupra acopersului + suprafete vitate Toate incaperie in care se monteaza aparate de uilizare a gazelor naturale 80 prevd cu suprafete vitrate, pentru decompresie, sub forma de ferestre, Juminatoare cu geamuri usoare, usi cu geam sau golur, toate spre exterior, cu suprafata totala do: = 0,03 m2 pentru 1 m3 volum net de incapere, in cazul constructilor ain beton armat; = 0,05 m? pentru 1 m® volum net de incépere, in cazul constructilor din zi- daria, Suprafata vitraté se stabileste prin cconsiderarea golulu in zidarie in care ‘se afl montat tocul ferestrelor, lumina toarelor etc. Volumul net al incaperii se stablleste prin considerarea volurmului interior total al inc&perii din care se scade volumul ccazanelor sau altor elemente de instala- ti sau de constructi existente in incape- re, in care nu se pot acumula gaze. Jn cazul in care se prevad detectoare automate de gaze cu limita inferioara de sensibiltate 2 %, care actioneaza supra robinetului de inchidere al con- ductei de alimentare cu gaze al arza- toarelor (robinet situat in afara incdpe- ri), suprafata vitrata se reduce pana la 0,02 m? pentu tm? volum net de incépere. Aceste suprafete, in rapoartele date ‘mai sus, nu sunt obligatori pentru con- structiiindustiale vitrate si pentru bi- serici existente, In incdperi cu volum mai mic decat cel prevazut mai sus, sunt admise nu- ‘mai aparate de utlizare legate la cos, ‘cu urmatoarele condi + accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utiizare 88 se faca din exteriorul inedperi (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul cladiri; * folosirea unor aparate de utlizare cou aprindere direct din exteriorul clad tii, asigurate impotriva stinger, fie prin blocarea admisiel gazului in cazul stin- ‘ger fléc&ri, fie prin constructia apara- {ului sau prin dispozitive de protectie. in incaperi cu volum mai mic de 18 m? nu sunt admise: ‘+ aparate de utlizare pentru prepara rea instantanee a apei calde de con- sum; * aparate de utilizare pentru incdlzire central sau locala, Fac exceptie de la restrictile mentio- rate mai inainte aparatele de utlizare care au agrement tehnic pentru functio- rare in alte conditi, la care, prin tubu- latura etans’, se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii si eva- ccuarea in exterior a gazelor de ardere. Pentru incalzirea de apartament, ca~ zanul se monteaza in bucatirie, vesti- bul, debara, la subsol sau la alt nivel unde nu obtureaza calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea conditi- lor sus-mentionate, Fig. 6.4.1. Instalatie interioara de gaze naturale combustibile, de la 0 clidi ‘apartament, amplasate in casa scarii @- planu! parter af cladini 6 ~ planul unui etaj af clédti IRB - robinet de bransament; RP - regulator de presiune; Rl - robinet de incendiu; RC - robinet de contor; CA - contor de| lapartament, amplasat in casa scaril; RCGN - robinet cu cep pentru gaze natural de locuit cu contoare pentru fiecare 2; MG - masind sau resou pentru gatitEZZ1 capitotut 6: instatati de gaze naturale combustibile Instalatii sa 6.4.2. Solutii constructive gi scheme de realizare instalatiilor interioare de utilizare ‘a gazelor naturale combustibile 6.4.2.1 Scheme generale de realizare @ Instalatilor interioare de gaze naturale combustibile Dupa destinatia si marimea consu- ‘matorilor de gaze naturale combustibi- le se disting: + instaati interioare de utilizare a ga- zelor naturale combustible, care ali- ‘menteaz cu gaze arzatoare si aparate de utiizare din clidiri de locuit si so- cial-culturale; * instalatlinterioare de utiizare indus- triald a gazelor naturale combustible a. Instalatile interioare de utizare a .gazelor naturale combustible din ckidi- Tile de tocuit si social-cuturale sunt ali- ‘mentate cu gaze la presiune joasa, din postul de reducere si reglare a presiunl Instalatile interioare de gaze naturale combustibile din cladirle de locuit (ig, 6.4.1) se compun dintr-o coloand mon- tanta la care se racordeaza reteaua de distribute din fiecare apartament. intre ‘coloana montanta si reteaua de distri- butie a fiecdrui apartament se montea- Zin locuri accesibile, de regula, in ca ‘8a scéiil, un contor pentru masurarea $i inregistrarea consumului de gaze na- turale combustibile (fg. 6.4.1), In cazul blocunilor de locuinte, dotate cu instalatii de incalze centrald. si avand bucatarii suprapuse pe aceeasi verticald, se admite mantarea unui sin {ur contor pentru masurarea consumu- lui de gaze in comun (fig. 6.4.2) In figura 6.4.3 se prezinta schemele izometrice ale instalatilor interioare de utilzare a gazelor naturale combustioi- le, dint-o cladire de locuit cu parter si 4 etaje, cu contoare pentru tiecare apartament, amplasate in casa scarii (fig. 6.4.3a) si cu contor general si co- loane montate in bucatari (ig. 6.4.36). in figura 6.43c se prezinté schema izometric’ a instalatie interioare de uti- lizare a gazelor naturale combustible Intr-o cle de locuit cu P+4 etanse ‘ou contoarele si coloanele montate in bucatai Instalatile de alimentare cu gaze na- turale combustible a arzatoarelor mon tate la cazanele din centrale termice ‘sunt prevazute cu conducte de racord separate de instalatile de utilzare din clair si cu contoare proprit pentru ma- ‘surarea si inregistrarea consumulul de ‘gaze. Arzatoarele sunt racordate prin conducte pe care se monteaz’ dou’ robinete, la 0 conducta de distributie ‘coun’ amplasaté in fata cazanelor, intr-un canal acoperit cu tabla striata b. Instalatile intorioare de utiizare in- dustrialé a gazelor naturale combusti- cn bile (fig. 6.4.4) pot fi alimentate cu gaze la presiune redus sau joasé Agregatole industriale sunt alimentate ‘cu gaze prin intermediul statilor sau Posturlor de reducere si regiare a pre- Siuni in care are loc trecerea gazelor de la 0 treapté de presiune la alta 6.42.2 Solu constructive pentru racordarea aparatelor de utlizare gia arzatoarelor de gaze naturale combus- tile fa refeaua de conducte In instaatile de utitzare a gaze na- turale combustible sunt admise uma toarele categori de aparate si arzatoa- re omologate cau cu agrement tehnic: + aparate de uliizare legate la cosul de evacuare a gazelor de ardere * aparate de utlizare cu facara be 4 montate in bucalri, laboratoare, ict din clad social-citwale, socie- tat comerciale ete: * arzatoare cu facia libra intalate in hale industrale ventiate, la care Schimbul orar de aer asigur’ ovtarea epasini concentrate! admise de noc\- vita * radianti functionind ou gaze naturale combustible, numa in spati mari, bine ventilate, in conti asigu- ‘ari masunlor de evitare a incendilo si incadrarii concentrator de nocivt in lnitele admise de nore: + radiatoare speciale pentu gaze Fig. 6.4. ‘cu coloane montat bucatarii: = planul parter af clad b - planul unui eta) al clin CG - contor general pentru apartamentele de la 0 scara; celelalte notatii au semnificatia de la fig. 6.4.1 b 2. Instalatie interioara de gaze naturale combustibile, de la 0 clidire de locuit cu contor general giInstalatii sanitare Capitolut Instalatii de gaze naturale combustibile naturale combustibile amplasate ast! ‘ncat s& nu prezinte perico! de incen- du, fara racord de evacuare a gazelor de ardere deasupra acoperisulul Aparatele de utilizare industrial, cu debit instalat peste 25 m'yn, se pre- vad cu armatui pentru montareaur- ‘maitoarelor aparate de masura si con- trol ga prizelor in vederea efectuari de determinari pentru intocmirea bilantului termic al instalatai ‘= manometru montat pe conducta de intrare a gazelor in aparat ‘© termometre montate pe conducta de alimentare cu gaze naturale si res- pectiv, pe canalul de iesire a gazelor de ardere; "= contor de gaze naturale; * prize de prelevare a probelor din ‘gazele naturale si respectiv, din gazele de ardere; ‘ priza de masurare a tirajulul 6.4.23 Solutl constructive pentru reall- zarea rofelel interioare de distributie a ‘gazelor naturale combustibile La alegerea traseelor pentru conduc- tele retelel interioare de gaze naturale combustibile, condiile de siguranta au priortate fatd de condiile de estetica Fiecare unitate locativa se racordea- zi la coloana montanta sau la instalatia exterioara print-o singura derivate. Conductele instalatilor interioare de utiizare a gazelor naturale combustibi- le se amplaseaza: ‘ aparent, in spatii uscate, ventilate, luminate si circulate, cu acces perma- rent, inclusiv in subsolurile care inde- plinese aceste condi; * pe cat posibil, pe elemente de re- zistenta ale constructiet: peret, stalpl grinzi, plafoane; * pe stalpi metalici sau din beton, montati special in acest scop, sau in scopul sustineri conductelor de gaze naturale Impreund cu conductele pen- ‘tu alte instalati. Se admite montarea conductelor mascate in canale vizitabile si ventilate, numai in cazul constructilor cu. grad eosebit de Finisar. Pentru alimentarea cu gaze naturale combustibile a punctelor de consum care nu sunt ampiasate ling pereti, se admite montarea conductelor in ca- nale amenajate in pardosealé, daca aceste canale: ‘= sunt acoperite cu capace perforate si usor demontabile; + sunt uscate si bine aersite * au trasee ct mai scurte; au panta, dupa caz, pentru asigu: rarea scurgerii in exterior 2 eventua- lelor infitratii de apa: * nu au legaturé la conductele de ccanalizare a apelor uzate: * au dimensiuni care s& permit con- trolul si repararea conductei Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protec- tie, f@ra imbindri in tuburl de protectie. Se evits, de regula, trecerea conduc telor prin camere de dormit nepreva- zute Cu instalatl de gaze naturale. instalatii de utilizare industriala a gazolor |A1, A2, AS -agregate; C. T. - centrala ltermica; 1 - rejea de repartitio; i2 - conducta de bransament; 3 - state] jde reglare - masurare; 4 - reted lexterioara de presiune _medie! [5 - agregate; 6 - robinet de incendi [7 - stalle de reglare alipita centrale Itermice: 8 - centrala termica: 9 - state] |de reducere si reglare a presiuni de a) lpresiune medie la presiune redusa 10. - retea exterioard de presiune| edusa; 11 - agrgate; 12 - retea) interioara de presiune _ redusa 13 = posturi de reglare; 14 - agragate.| eon “f fr Fig 6.4.3. Schemele izometrice ale instalafillor interioare de utilizare a gazelor natural a cu contoare pentru flecare apartament amplasate in casa scar; b - cu contor general pentru apartamentele de la o| scard a clédirl 1 cu coloane montate in bucdtérl; c ~ cu contoare si cu coloane montate in bucatiri _Notatile au semnificatia de la fi e e at a & s 32 2 24 " le 38 o 22 12 . 34 8 4 ad 2a has i, me / 25 [6 pa NS REN fag REN Aco RP 7B b de locuit cu P+4 etal AA $642 ‘combustibile, de la 0 clidireEZ caritotut 6: Instalatii de gaze naturale combustibile Instalatii sanitare Cand wecerea conductelor de gaze prin Incdperi cu umiditate pronuntata sau atmosfera corosiva este inevitabili, se folosesc tevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive Este interzis’ trecerea conductelor prin * cosuri si canale de ventiare: + puturi si camere pentru ascensoa- re: incaperi neventilate si spatile inchi- se cu rabit sau alte materiale: ‘ncdperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe; * incaperi cu umiditate pronuntata: ‘ Incperi in care se pastreaza mate- riale inflamabile, * cari pentru pastrat alimente: * subsoluri tehnice si canale tehnice; * ghene sau nise comune mai multor rivelur, in care sunt montate conducte pentru alte instalati; * podurile clidirlor = WC-uni, cu exceptia celor prevazu- te cu instalatii de utilizare a gazelor na- turale; * Jocuri greu accesibile in care intro. finerea normal a conductelor nu poa- te fi asigurata. Nu este admis * trecerea conductelor unui aparta- ment prin alt apartament sau a con- ductelor comune prin apartamente: ‘= montarea conductelor inglobate in elementele de construct: ale pardoseli ‘© montarea conductelor pentru alte instalati in canale pentru conductele de gaze naturale; * intersectarea canalelor pentru con- ductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalati sau comunicarea cu acestea, In halele industriale, conductele in. stalatilor de gaze naturale combustibi- le se amplaseaza astfel incat s8 fie pro- tejate Impotriva degradarit prin: lovire directa sau trepidati; contactul cu lichi- de corosive; contactul indelungat cu ‘apa; radiatie sau conductie termicd etc. Este interzisé utilzarea _conductelor de gaze naturale pentru orice alte sco- puri, cum ar fi: punerea la pémant a ator instalati realizarea prizelor de pro- tectie electric’; sustinerea conductotlor ‘electric inciferent de tenciune si curent; ‘agalarea sau rezemarea unor obiecte Distantele minime intre conductele de gaze naturale si elementele celorlal- te instalati se incacreaza in prevederie Gin: Normativul pentru proiectarea si executarea instalatilor electrice cu ten- siuni pana la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c. indicativ 17: Prescriptile tehnice ISCIR si STAS 800. Pe conductele instalatilor interioare de utilzare a gazelor naturale combus- tibile se monteaza robinete de inchide- fe, In urmatoarele locur * inaintea fiecdrui contor, in instala- tile eu un singur contor, daca distanta Intre robinetul de incendiu si contor nu depaseste 5 m, robinetul de incendiv tine loc gi de robinet de contor; * pe fiecare ramificatie importants; * pe fiecare conducta care alimen: teazi grupuri de arzitoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare tc, "la baza fiecdrei coloane, in cladiri cu peste § niveluri, daca plasarea robi- netelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta si estetica corespunzatoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un ‘grup de coloane care alimenteaza ma- ximum 24 puncte de consum; inaintea fiecdrui arzator se monteaza: - doua robinete montate pe conduc- ‘8, pentru cazul arzatoarelor si apara- telor de utilizare care nu au robinet de manevra propriu sau cazul celor care au racord flexibil; - un robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racord rigid si au robinet de manewr’ propriu. 6.4.2.4 Asigurarea aorului necesar arderil gi evacuarea gazelor de ardere ‘Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportulintre volumul interior al incaperi Vi {m'] si debitul nominal a} aparatului de utiizare Q» [m'w/h = pentru cazul Vi/Q)>30, aerul din Incdpere este suficient pentru ardere; pentru cazul Vi/Q,< 30, se preve- de accesul aerului direct din exterior prin goluri practicate la partea inferioa- ra a incdper Sunt exceplate bucatarille din locuin- te cu incalzire centrala, in care nu exis 18 alle aparate de utizare, la care se admite accesul aerulul dint-0 incapere vvecina prin realzarea unui gol spre a~ ceastd incipere, cu condita satistace- ri raportului Vi/Qn230, in care V este volumul bucatarie! plus volumil inca: peri respective. Daca, si in incaperea vecina spre care este prevazut gol, sunt instalate aparate de utlizare, ra- ortul dintre suma volumelor color doua incaperi (XVi= Vir + Ve) si suma Gebitelor aparatelor de_utiizare din aceste incaperi (ZQn= Qrr+ Qaa) tre buie s& fie, EVi/ Oy 30. in cazul in care aceastii conditie nu poate fi inde- plinita, se realizeaza prize de aer direct in exteriorul construct! ‘Suprafata golului pentru accesul ae- rulul de ardere se determina ca produ- sul Intre debitul instalat Q; miy/h) si modutul de 0,0025 m?/¢m°s/) $= 0,0025:0 Ima) Golul pentru accesul aerului de arde- re se prevede la partea inferioard a in- caperi si fara dispozitive de inchidere say regiare. Este interzisa obtuarea golulul de acces al aerului de ardere. in cazul in care accesul aerului de ardere se asigura prin canale, sectiuni= le canalelor de aer se stabilesc luand in considerare rezistentele aeraulice ale acestora. La incdiperile in care se instaleaza a- parate cu flacéra liber’, independent de volumul lor, se prevad canale de evacuare a gazelor de ardere deasupra acoperisulul Ganalele de evacuare a gazelor de ardere se racordeazé la partea superi- ‘cari a inc&perilor, c&t mai aproape de plafon, si nu se prevad cu dispozitive de inchidere sau reglare. ‘In cazul unor ineaperi dotate cu apa- rate de utiizare care necesita volume de aer pentru arderea gazelor, relativ ‘ici in raport cu volumul incdperl, se admite evacuarea gazelor de ardere prin instalatii de ventilare mecanicd, in locul canalelor de evacuare, cu condi tia ca instalatile de ventilare s8 iba gura de aspiratie pe tavan sau cat mai ‘aproape de tavan, iar iesirea gazelor de ardere s& fie asigurata chiar si in cazul de nefunctionare a venti Pentru constructii existente, se ad- ‘mite practicarea, in peretele exterior sau in tocul ferestrei, la partea superi- ard a incperii, a golulul pentru eva- cuarea gazelor de ardere. Evacuarea gazelor de ardere din bu- ctr si oficll se face prin tiraj natural sau mecanic, utlizandu-se fie canale individuale, fie canale colectoare. La evacvarea gazelor de ardere prin canale colectoare, canalele individuale vor dubla canalul colector pe inaltimea nui etaj, pentru evitarea pericolului de patrundere a gazelor de ardere dintr-o Incapere in alta, in cazul racord&rit mai multor aparate de utilizare la acelasi canal de fum, se are in vedere si se previne pericolul ca, prin aparatele care nu sunt in functiu- fe, 84 Se introduc’ in incipere gaze de ardere rezultate de la aparatele care functioneaza. Racordarea a dou sau mai multe aparate consumatoare de gaze com- bustibile la acelasi cos de fum se face la niveluri diferite, cu conditia ca sec- tiunea cosului sa poata prelua debitele de gaze de ardere insumate, ale tutu- ror aparatelor racordate la acelasi cos. Sectiunile cosurilor de fum pentru ‘evacuarea gazelor de ardere de la apa- ratele de utilizare cu tiraj natural (con ‘orm prescriptllor de dimensionare din 'STAS 6724 si STAS 6793) sunt redate in tabelole 6.4.1 si 6.4.2. Evacuarea gazelor de ardere din hale industriale se face in functie de debite- le rezultate si de conditile locale, fie prin ventiiare natural organizata, fie prin ventilare mecanica.sanitare Capitolul : Instalatii de gaze naturale combustibile Tipul de ventiiare si dimensionarea instalatiei sunt in functie de cantitatea de gaze de ardere, astfel incat s& nu se depaseasca concentratile admise prin normele de protectie a muncii si ormele de protectie a mediutul Legarea la cos prin burian din tabla metalic, rigid sau flexibil, se admite in urmatoarele conditi * sectiunea burlanului sa fle cel putin egalé cu sectiunea racordului de iesire din aparatul de utizare; * portiunea verticala s8 aiba cal putin 0.4 mm la iesirea din aparatul de utiza- * distanta de la cos pana la aparatul de utiizare $8 fie mai mica de 5 m: * panta catre cos sa fie de minimum 8 %, dacé distanta depaseste 1m; * burlanul 4 fie izolat termic, daca distanta depaseste 3m. Este permis evacuarea gazelor de ardere prin onifici practicate in pereti ‘exterior ai cladirlor numai pentru apa- ratele de utilzare omologate sau cu agrement tehnic, prevazute din fabrica- tie cu astfel de evacuare, Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centrale se face pe baza prevederiior din ,Normativul pentru proiectarea si executarea instalatilor de incalzre centrala - indicativ | 13", Pentru protectia impotriva incendiu- lui, se interzice: ‘ trecerea burlanelor dint-o incapere in alta, cu exceptia burlanelor sudate; ‘+ montarea la aparatele de consum individual (sobe, masini de gatit, radia- toare etc.) a dispozitivelor de inchidere de | | Observati: interpolare: Tabelul 6.4.1. Secfiunile cosurilor de fum pentru evacuarea gazelor jere de la aparate de utilizare cu tiraj natural Debit [hillimea activa | Numér maxim de | Sectune libera | Sec instalat,| de tiea} racorduri la | rectangulara a (rn acelasi cos (cmscm| sau obturare a sectiunil de iesire a ga- zelor de ardere; * evacuarea gazelor de ardere in po- urile caselor. 3.4.3. Dimensionarea conductelor \stalatiilor interioare de ut ‘a gazelor naturale combustibile de joasa presiune 6.43.1 Debite de calcul pentru ‘dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile de joas presiune Debitul de calcul se determina in functie de tipul instalatiei interioare de uitilizare a gazelor naturale, dupa cum * in cazul instalatilor de alimentare cu gaze a aparatelor de utilizare am- plasate in bucatirille situate in cladit de locuit dotate cu incaizire centrala si ‘cu prepararea centralé a apei calde de Cconsum, debitul de calcul Qw {m*yih} se determin cu relat Qy=E0,F Imwny = Qy este debitul nominal al apara- tului de utiizare de un anumit tip [myn], debitele nominale ale aparate- lor avand agrement tehnic vor fi cele indicate de fabricile producatoare; - Fi factori de simultaneitate, avind valorile redate in tabelul 6.4.3 in functie de numarul de apartamente. Pentru cazurile in care factorii de si- rmultaneitate nu sunt normati, acestia se stabilase prin similitudine cu alte (6.4.1) ‘Sectiune ters orculara * Coloanele 4 si 5: sectiunile indicate sunt cele uzuale. In cazul unor sectivni intermediare, valorile corespunzatoare din coloana 1 pot fi obtinute prin ‘= Coloana 1: Valorile din tabel se refera la cosuri din zidirie masiva, cu golul realizat cu tipare glsante. Aceste valori pot fi sporite ~ cu 25 % pentru cosuri de fum captusite cu tuburi sau blocur 1 prefabricate, avand fetele interioare netede: conform tabelului 6.4.2, pentru inaltimi mai mari de 4.5 ~~ Tabelul 6.4.2, Valorile coeficientului de corectie a datelor din coloana 1, tabelul 6.4.1 Heim] 67) 8 9 10 | 2 Spor (96) 2090 | 40 50 60 ee 30 90 70 ‘00 cazuriavand acelasi specific de activitate sau sunt precizati in proiectul tehnolagi. * in cazulinstalatilor de utilizare fo- losite pentru incdlzirea centrala sau in- dividuala a clidiilor, debitul de calcul Qu se determina cu relatia: Q,=E0, tmivny Jn care Qy este debitul nominal al Uunui arzétor [mv (6.42) 6.4.3.2 Stabilirea ciderilor de presiune aisponibile pentru dimensionarea conductelor instalafillorinterioare de gaze naturale de joasa presiune Diametrele conductelor se determina pe baza caderi de presiune admisa, AP = pr- pa, unde ps este presiunea ‘minima disponibilé a gazulul la intrarea Jn conduct {bar}, iar pe este presiunea minima necesara gazului la iesirea din ‘conduct bar} in cazul in care la intrarea in conduc- 1a se prevede un regulator pentru re- ‘ducerea-reglarea presiuni, atunci pr este egala cu presiunea de iesire din regulator minus abaterea maxima pre- vvazutd in standardul sau cartea tehnica de fabricatie a aparatului Daca la iesirea din conducta se pre- vvede un regulator pentru reducerea-re- glarea _presiuni, pz este egala cu [ Tabelul'6.4.3- Valorile factorilor de | simultaneltate pentru aparatele de utiizare a gazelor naturale combus- cladirilor de locuit Namal de] Factor de |__apartamente_| _simultanetate i 1 4,00 2 gt 3 ort 4 0.85 5 og2 8 0.59 8 055 10 083 2 ost 6 oa? 20 ous | 24 ons | 28 | 0,42 | 22 oi oko 20 | oe rn a 4 | ose 82 037 56 os? 60 0.36 4 036 68 035 m | Ons 76 035 80 03a |__ peste 60 asapitolul presiunea minima necesaré pentru functionarea regulatorulul, prevazuta in standardul sau cartea tehnica de fabri- catie a aparatului, plus o majorare de 10 % pentru compensarea unor factor Iimprevizibil in cazul instalatitor de utiizare a ga- zelor naturale combustibile de joasa presiune, prevéizute cu regulatoare de presiune pentru debit mic, care alimen- teazi aparate de uz casnic sau aparate industriale cu presiune nominalé de 20 mbar, caderea de presiune admisa peniru dimensionarea conductelor va fi de § mbar, Pentru retele si instalati care alimen- teazi direct aparate de utiizare la pre- siune joasd, fara intermediul unui regu- lator de presiune, caderea de presiune este egald cu fluctuatia maxima de presiune admisibilé a aparatele de uti- lizare, prevézuté in standardul sau car tea tehnicd de fabricatie a aparatului (de reguli, 20...25 % din presiunea ominalé a aparatului jn cazul unor extinder! ale retelelor cexistente de distibutie a gazelor natu- rale de presiune joasa, care alimentea- 24 aparate de utlizare cu presiunea no- minal de 20 mbar, c&derea totala de presiune disponibila pentru dimensio: narea retelei de distribute si a instala- tie! de utlizare va fi de 10 mbar cu con- dita ca la iesitea din statia de reglare ‘84 se mentind presiunea de 30 mbar, Pentru reteaua de distributie, inclusiv bransamentul, se considera ciderea de ppresiune de 5 mbar, restul de 5 mbar fiind destinati instalatiet de utiizare. In cazul instalatilor de utiizare a ga- olor naturale de presiune joasd, am- plasate in cladiri cu inallime de peste 10 m, pentru dimensionarea colcaneior se tine seama de cresterea disponibi lului de presiune datorit fortet ascen- sionale a gazslor naturale. Disponibilul de presiune provocat de forta ascen- sional se obtine facdnd produsulintre valoarea indicat’ in tabelul 6.4.4 si inaltimea la care este montat punctul de consum, masurata de la nivelul re- Qulatorulul de presiune, tinand seama de alttudinea locului unde este montat regulatorul de presiune, 6.4.3.3 Dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile 4. Ipoteze $i relati generale de cal- cul. In comparatie cu lichidele, gazele sunt compresibile. Din aceasta cauzi, in studiul curgerii gazelor sud presiune in conducte de sectiune circulara, se aplica modelul de curent unidimensio- nal, considerdnd ca parametri ai mis- caril, int-o sectiune carecare, viteza medie v, presiunea p si densitatea p. Se adopt urmatoarele ipoteze de caleut de gaze naturale combustibile ++ se neglijeaza fortele masice: ‘+ miscarea se consider’ permanen- 18, turbulent, fara vartejuri si in rogin subsonic: * in timpul curgeri, gazele suter’ 0 estindere izoterma, intre parametriihidraulci v, p si p. ai schemei unidimensionale a curentilor de gaz, se stabilesc tei relat de baza\ ‘+ relatia de continuitate, care expri ma ca debitul masic, Qu de gaz este constant prin orice sectiune A a conductei Qu= p-v-A = constant unde: ~ A= x04 [m] este aria sectiuni trans versale a conductei de clamatru D [mj v- viteza medie a gazului in conducta [m/s]; p densitatea gazului {kg/m} Aplicand ecuatia de continuitate 6.4.3 pentru o stare de referinta A si pentru o stare carecare, se obtine: Qu= peeved = = pv = constant [o/s] de unde rezulta (ka/s] (6.4.3) 44) (6.45) + ecuatia de stare fizicd a gazulul pentru unitatea de masa de gaz: p= pRT ~ Reste constanta gazulul [WkoK} = T= temperatura absoluta a gazului (ky Pentru o stare de referintd A rezulta: (6.47) si impartind relatile 6.4.8 si 6.4.7 membru cu membru se deduce: 646) (6.4.8) + ecuatia miscari (elatia energetic), sub forma diferentiala: dp = -chy 6.49) sau (6.4.19) = dp este caderea de presiune ele- mentara a gazului, pe un tronson de ‘conducté de lungime elementara dx, (fig 645) pe care are loc pierderea elementar’ de sarcina: ah, =-PL 4 ay (6.4.41) 2D — 2 cosficientul de rezistenta hidrau- licd liniard, calculat, de regulé, cu relatia Colebrook-White: eT Ta eva 7D aiicabi pent: 290%k 16.0.r | es | | Bin (230 0 mh | | sanatt oa | | PERE OA® scam 6 | 1520 “0 my om 8 ASL yh mame FAs 125 myn (420 myn 2h PLE 7.10 m wh a ‘4 180m 3.10 m vo 280 mh 8,00 m 3 2,20m Fig. 6.4.7. Schema izometrica pentru dimensionarea instalatiei de gaze naturale de la 0 centrala termica (exemplul de calcul 2), ‘Tabelul 6.48. Calculul de dimensionare si determinarea plerderilor totale de sarcind pentru instalatia de gaze de joasa presiune la 0 centrala termica (exemplul de calcul 2 Wr Lungimea wonso-| Gt ke Leith di xl h=ixL| ula | [m3vm} tm} fm} im} fin} Imbar/m) [mbar] tmbar} 1 213 4 6 6 7 8 9 Traseul A Haspa = 2,4 mbar 1 5 3,1 89 120 4 «0.020.240 0,240 2 250 160 113 273 4 «71911281 Traseul 3-A" Hasoa = 2,4 mbar 3 140-30 89 (1190 4 003 0.957 0.ss7 4 280-22 66 880 5 003 0264 0621 5 420 18 668 840 5 005 0.420 1,041 6 560 15,2 20,0 3520 8 001 0704 1,745 7 822 2,8 200 2230 8 0020.48 2,191 Traseul 8B Haspa = 1,6 mbar 8 wt 41 89) 11004 0,220 0,220 9 | 262 23 50 730 4 0.584 __ 01804sanitare cunTe CLADIRE LocUrT PARTER, de lao conducta de distributie situata a= plan; b = schema

You might also like

• Florin Tudose Psihopolitica Recidiva

  

  Document209 pages

  Florin Tudose Psihopolitica Recidiva

  George Pruteanu

  100% (2)
• Ciocolata de Casa

  

  Document1 page

  Ciocolata de Casa

  Boca Florin

  No ratings yet
• Sven Hassel - Monte Cassino

  

  Document157 pages

  Sven Hassel - Monte Cassino

  Boca Florin

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Formular Pentru Înregistrarea Accidentului de Muncă

  

  Document35 pages

  Formular Pentru Înregistrarea Accidentului de Muncă

  mihai b

  No ratings yet
• Necesar Caldura

  

  Document1 page

  Necesar Caldura

  Boca Florin

  No ratings yet
• Radiatoare Vogel & Noot - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  

  Document7 pages

  Radiatoare Vogel & Noot - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  Boca Florin

  No ratings yet
• Radiatoare Purmo - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  

  Document13 pages

  Radiatoare Purmo - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  Boca Florin

  No ratings yet
• Radiatoare Dunaferr - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  

  Document7 pages

  Radiatoare Dunaferr - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  Boca Florin

  No ratings yet
• Radiatoare Korado - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  

  Document7 pages

  Radiatoare Korado - Tabel Cu Preturi Si Puteri Termice

  Boca Florin

  No ratings yet
• Necesar Caldura

  

  Document1 page

  Necesar Caldura

  Boca Florin

  No ratings yet
• Instalatii Sanitare - Cap 03 - Instalatii de Canalizare

  

  Document74 pages

  Instalatii Sanitare - Cap 03 - Instalatii de Canalizare

  Boca Florin

  100% (2)