-pO\'U\' llt1AltGl~1\' ***

DJNU MOROIANU

POLUl I TA GIBIL

'* • ...

Cclecjia ,.Poves.tiri ~fiiniirico-taniasfice- 76

- POLUL INT ANG1B1L -

REZLlJ1ATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Post urile romil1e de telcviziune trimil pe reporterui Alldrei BI(, or tit emisiera australii spre a transmite de la [aia locului momente din uuuntarea spectticuloasii a unui uttl de frlg. Ion Vi/san, meteoroiog, a fast aceta care a setnnalal ~c a deterniinai sa se trimilii un. reporter ill areas/a parte a Iumii.

lit auoracheia ee-l transporta, telereporterul Andrei Buior CIinoaste pe proiesoru! fSn,oioga, vinlitor de animaJe din taiga, Iii pe ingineru; agronom din Siberia, Igor Stwcio;). De Qsemellea nlai face cW1o§iin.jii cu [iica profesoruilli Saratoga, frrrmoasa argentilliflllti. Pepitta.

Auoracheia esie tetegludatt: [als si ln. lac sa aierizcze la MOlltevideo, it! America de 'Sud, nimerest« inlr·/l1I lor: straniu : 0 oazti de uerdeoia inconiuratti de 11.11 desert de g/lea((i.

,.Gu;.'ematorut" acestei oaze face calatofi/or, prin intermediul aghiotantuiui sou, WI patagouee, 0 propunere eel putin ciudeta : sa se ronsidere prizonierii siii !fi sa lucr(!ze lnir-o milia tie uraniu.

U PINta. din cdliitori accepid, alta, prinire core ~ Andrej Blljf)r, porneste sa inirunto bariera de gllea!a :oj zapadd, de ciscoie $1 ger ce illCOrljoarii, oe di:sfon(ti de tnii de kiJomctri. oasa ae t'egetalie (ro'pica/rio I u aceastii oven.tllni. grupa. Illi Andrei Buior este gala sa-si oiarda viola, dar, orintr-un. gesi tnexpticabil, "gu.oematoru/" il Sui· veazd de fa tnoarte.

A{Joi mai afEam eli cu Old (11 urma lilt inginer sud-american a incer.tat 0 masiru: de produs trig, ue care utt trust i-a camparet-o nu penlru a 0 pune in practicii, ci pcruru a impiedica un trust ront urent s-o uiilizeze.

[niieniolorul esle a/it de dec eptionat de uceasta maneura inert are un $OC nerves si ill Ileilllflin sa se gind~.'ite sa dislrugi: actuota omenire rea §i neomenousii .~l sa "CI eeee" ollu mai bultu.

3

C e decladi. p_aznlcu.l

(Conlinuore din numa.ruJ trecUl'

Un medic III :reu~it sa aducii in. simtlr] pe eel de-a I trellea paznle, eel de la camera de klaur, care II declarat urmiitoorele lao prhuul interogatorfu sumar :

- Irnl fiiceam serviciul ca de oblcel, Pe la ora trei, dupa ce am Intors chela ceasulul de control, am simtit ea rna cuprlnde trigu!. Am inceput sa tremur, Apoi tmt e1ant/inira dlntil, N-am mai avut timp sa rna gtndesc prea mult ee se intimpla cu mine. In ctteva cllpe rn-a cuprins 0 toropeala adtnca, M.am intins pe podea ~i m-am culcat, Singuru' lucru ce mi-l rnai amlntesc este eli in jurul rneu sefacuse attt de frig, incit rasullarea mea se vedea ca un abur gros, care se depunea pe podea sub forma. unor stelute tine .. Mie ml- era totus] cald ~i bine ....

Medicul a declarat eli paznlcul :a trecut prin faze le mortii prln inghet, careia ii sint caractertstice somnul !?i toropeala,

Brinuielile priguba!ju.llli

Presedinfele trustulul ,{Refrigeration», jefult de colosala suma de bani, a dat lndicii si'gure politlel. Randolf Gansboroug s-a presentat imediat Ia rninlstrul de Interne, caruia l-a eerut sa emita mandat de arestare PI' rrumele inginerulul Alvarez y Sevilla, un Inventa, tor dement, care - dllp,a cum s-a aHal in ultimul moment - a. evadat cu citeva sapiarnini.inainte din ospiciul unde rusese lnternat pe seama itrmei «Refrigeration». Se pare eli inventaterul dement, din: razbuuare perrtru pierderile unor pretlnse drepturi ban~ti care le-ar fi aVII't lie primit de la trust, a pus 131 cale jefulrea bancil, Ela decls sa la singur ceea ce nu i s-a dat debucavoie, In felu'. acesta se ~i explica de ce a Iost golii dintre toate saleurlle numat eel al trustulut «Refrigeration» - eel co care nebunul avea litigtul.

Tot Randolf Ganshoroug II; Uimurit ~I misterul celor b"ei pazruct «congelatl», lnventatorul dement, inginerul Alvarez y Sevilla. a nas, coclt 0 ma~inli. de produs irigul. Cu ajutorul el, el it traosformat pe pazrticil bancii 11'1 sloiurl de gheata. Apoi a jetult banta. dUPa bunul :sqU pjac,

Miisurile luaie de politie

Autoritli1i'le pollttenestl au pornlt Irnedlat in ciutare.a ingine.fului dement. Pina tn cflpa cind 1l1chidem edilia. urma nu i-a Iost desco'peTita. AutOll'itlitile de fronti.eri ~i vamabe stnt in stare de iLl..nma.

Arestarea banditulul este imlnenta. (Amlinun1e I.n telejurnalul nostril de prlnz R. F. nr, 174.204. seria a II-a)".

- S.a pus premlu 1 .. 000.000 de dolari pe capu! lui Alvarez, iI In. forma secretarul de redactie pe rgot dnd acesta i~i rjdicll. pr1v1rea din zlar,

- Sf la ce tnchlsoare se ami acum Alvarez? intreba Savciov

mereu ell carnejelul in milia.

Secretarul dadu din umerl : - Dupa cite ~Hll e .lil'Jer inca!

- CIl m? N-a fos-t prins?

- Nil J Ce] putin ell n-am citlt nlcaierj sa le Ii cazut in mtn!i.

Si polr[ta ar fi avut tot interesul sa nu t(lcli dadt LaT fi ares tat. Ar Ii fost un burr prile] pentrn copoil' ei de a-st rldlca presttgtul ... Dar n-avett decit sa va adresatt politlel t Poafe di ea ~t1e mar ruulte,

- PoJitiei? sa str/mba Igor. In viata mea n-am avut de.a face ell poJiHa.

- Nu-j asa, signor. i~i seoase secretarul ia!" ochelarii ~i se fred pe frnnte, nu-l asa cit pt)liti~tii dIn zlua de azi ...

- Ar ff ih stare sa rna aresteze pe mine in [mali rill i\fvarez!

Iooltotl de data asta pentru priroo oaTl1 blne dlsnus. 13. rlndu-l, I f!OT Savclov, $i, I" afal"a de asm, ve eti, fjrma .. Holed" e (} firma I'll reputajie mon'dtaHi. Nu ~tla.m ea inf!;nerul Alvarez a fac1Jt taptele reprob:lbHe ce i se pun in sareina ... Credeam ell. e WI inventatcr cinstit. Finna mea nu poate lnchela afaceri ell un gangster. Nu, floiiirit d flu. inginerul inventatnr nu ne mal interesea.zii! Se ridldi 1p-01" r!e alecare, De fapt cred ea tirme! 1l0astre nie! nn l-ar cnnven! sa se alle eli s.a interesat de un om reprobabt] ca Alvarez .•. Stiti. atacerlle slnt ataceri. tntusl. '.

- Pu+eI conta jre discretla mea. signor I se inclinl{ seeretarut. IgOT depuse 0 carte de vizitli pe hirou :

- Vii jllvjt sa dnim impreunli miine se-ata. 18 restaaranhrl .. Arriha". Mal avem de dlscutat impreuna.

- Tn,=~ntat. Sil!llOr! Se cunoaste eli sinteti un mare am de afacerll In ascensor, rgor scoase iotogTafiile. ce Ie avea In buzunar 51

.corrternnla din nou ne Irumoasa afg-en"ini:l'1a ,,1 pe tnsojltorul ei prtvindu-i pe fiecare in chip diferit - pe Per>itlac:u eerul : "vezi ee faa eu psntru tine ?",. iar I'll Alvarez: .. in sfir~it, m.arn .larn1Jrit tine qti".

CAPTTOLut IX

Ne pune tat rata In fara cu reprezenioniii ¢Un:tei meieorologioe, care, arlee soar zice,

, nu sini toiust niste simpli alarmistl

Tn marele amfiteatrJ{ al Institutulul meteomJogic international dill Stockholm se adunasera la 28 decembrie 1978 reprezentanjti lnstltutcloJ' meteorologlce din tQatit Iumea, Se lansase 0 convocate extraor(Ijoara eu 0 mdine de zi exceptionali. de aceea nu lipsea nlmenl s eels mai illde.pa.rtate tari erau reprezentate, clici problema ce urma sa se aezbafii merita. intr.adevar tlJatll aientia..

,4

Olaf Fiord.sell, pre~edlntel!! a:dunafil ~i in iU'elati limp reprezetltantul tiirll g;Jzda, deschise sesiunea (.0 urnratoarea cnvhrtare :

- Stimll1i confratl.

Nu slnt nlc] tIei lim! de cind ne-am despartit. In rindurl.le dv, Presc multe flgnrt pe [fate am hut plicerea sa Ie wncrs~ atnncl, cu eeazia c{JogTesului nostrn annul. De ee a fost nevote .sa ne revedem atlt de curind? In circulara de convocare am indicat clar obiedlwl: gray,!! perturbatll in clirna gloDu[ui terestru, De altrel, nuareruasele dv, sezisarl trimise la setiiul lnstltutulul nostru meteorologic internailcnal slot materia lui faptie pe baza dirui;a am socotit de cuvlirrta. sli Ire adunam din nDU ~f Ia un interval atit de scurt. Prtrrrele sen sari ne.au fost trlrnlse de culegul nostru Ion Vilsan din R!lminia, dirnia II' revine rnerftul de a IT descopertt prirnul inlricH ce s-an verifil:ilt ulterior cu mnd conduden1i inprob1ema ce nu inter~e;H:itlml\ltutul l11Illtum~t~ stimatului nostru eonlrate ~i a soeotlt, dat fiilldaceastli sttuatle specialll a sa, eli irrcredintlndu.j saretna de a l:au un relcrat asupra acestei probleme va reusl sa asigure bazele cele mai sollde pentru 0 discutie rodnica.

Diim euvlntrrl, asadar, col egu lui nostru len Viis an. care va citi

reieratul d-sale, .

In aplauzele asistentel Viis-an. SI':. uTdi la tribuna. Olaffiordsen It zlrnbl tncurajator, ViJsan scnase ni~tl! foi din buzunar ~i le a~ez~

pe pupitru in fala sa. Apoi ineepu : .

- Stlmate co~eger stlmaj) colegi.

Acum citeva sapHimini. pe bazu unnr matetlale faptiee, am ajuns 13 enncluala c1i un val de frig neobisnult s-a ablitut asuprz Polului Sud ,\il a vecinlHlI.tilor sale lmedinte, Pre~edintele nnstru v.a informal adrneaurl cii am los.t primul desr operiior de: iooidi In .w~asta dire.qie, dilf acum, in tata dv .• rna stmt dater sa Iac 0 m~rtllrjsire pi: care, in vlrtutea onestltatii ptinclpfale a omului de ~tiiIl1il., 1111 pol s-a tree sub ilicere ~ primele suge-sUi le-am prtmit de la altcineva, de 1<1 " colega din Amerlce de Sud, cu care am flic.ut imprelUla silJdii de specialltate in Elvetla .••

Mui-mure, snapre, rurnoare tn swii. Cineva se rididi ~i spuse ;

- Aprec;em aceasta, sincerltate. ekr ne exprirnarn totDuatli: rnir are.r ~i regie-tul ea n.a.! gasit de rtlvlirt11i sa invitntl la aceasta adunare ~j pe stimafa DO;istra co!ega din Amenta ...

Olaf Flord!iC11 prill! S"i el imrebll.ior la Vlls.an, eerind pardi 0 expliciltie :

- N-am invitut-e, feluJ! Vi!sa.D firoJ vorbelor, pentru ca ... Iosta mea coiega a dlsparut.; Da, a disparut in urrna catastrofel aeriene a .. f,\eteorului", clacli va adueeti 1.I11l1n1e, din zlua de 16 noi.embri.e1978 ... cind avoracheta lntercontirrentala se affa in zbor pe ruta el obi~nllita Parls=Buenes Aires ...

In '!Lali se fli.cu (I tlicefl! mormintala,

Olaf Ficrdsen se rtdicli. de pe 101:.u·i ~i prop lise un minut de recu, Jegere in memertn dlsparutel. A$.Isterrta se ndidiil1 plcloare.

Apaj Vilsan i.}i contltma reteratui. Aststenta i~ rmtli eifre ~l date pe care, 'limp de d(}lla ore, rnetoorolo-gul III aduse in sprijinu1 allrma. tiel sa:e. In coneluzte el SjJ"lISe urrnatoarele .

- Este netndoios til. dac1t se va merrtfne lTitez:a de 10 km pe zi.

CIl care tllaintea~a actual mente vatul de tri.g de la Pelul Sud, a.tul1ci putem face calculul matema!icalziJelorpec<lrelem:a.laredefra..it

5

globlll nestru e in vreo doi-trel ani, piilnintul va Ii de nelocuit. Care sint . sarcinile ncastre P Le vutel" grupa astfel :

InW, stilbilirea cauze.or ce dderrnina acest val de frig:

AI doil~a, leglle sale de aetiune;

In a~ treilea rfnd, .pe ban cunoasterii cauzelor ~i a modu lui cum ac!ioneaza valuj de frlg, sa Ince rcarn redresarea echlllbrulul climatic al g!obului terestru.

In acest SC.O)). presedlntele ne-a convocat aict, Din dezbaterile a. cesf.ui. congres vom vedea ee mas uri trebuie sa luam spre a lllllliedicr! eataclismul iminent ce amenlnta omenirea ~i civilizatia noastrii actuala.

. .Cl.nd auzirii. ultlrnele cuvinte ale lui Vilsan. un grup nurneros de :uafJ§h 0 zbughlra zgnrnotos pe ustle au lei, §.i, in tirnp ce in s,lUi mat rasunau aplauzele a:uditorilor, in redactille rnarllor zlare sl ale nosturilor de radioteleviziune se ~j dlscutau ti11urile senzajionale ale edijlller speciale ce urman ~li imprli~tie "urbi et orbi" 1 ultima veste . •• METEOROLOGI1 REUNITl IN CONGRESUL EXTR,I'IORD!NAR DE LA STOCKHOLM PREVII,D SFIRSTTUL PAMrNTULUl PESTE NUMAI DOl ANI".

In pauza care urma refcrahllui tiflllt de Vi!san, pe coridoare fu o anirl1ajie neobl~nuWi. Grupurt.grupur! disentail aprins ~i SI! pare Jrl coutradietnrtn. Cind SI! relul! sedlnta, In tribuna urea delegatul Canadei. A fost a ~edinta furtunoasa. tatoo in parte reconstituita pe baza ban de! de rnagnetoton.

Delegatnl Canadei : - Domnilor,

Am ascultat cu tolii, ell eel rnai viu interes, comunlcarea distinsului nostru coleg din Rorninia si-l sintem recunoscatort pentru sezisarlle sale. In anul geometeoroiogic care s-a SCUT8, cred dl descoperlrile sale slnt cele mal lmportante ~r de aceea propun acordarea premiului "Marele curcubeu", ca suprema llisHJlctie profesionala, pentru merite, coleglilui nostril Vilsall.

(A,llauze. 0 voce din saUl: "Trliiasca ~fijnta meteorologidl !...".

Asistenta ovationeaze In plcloare.)

Dar, stimaf colegl, pe cit de impcrtants este comunlcarea conIratetu] nostru, pe am de iasemnate - dacli nu ~i rna; insemnate - sint utll1alile el, de aceea am fmpresia ca ne.arn cam grabtt ...

(0 voce: "Cum adicii? Explica1i.vii I")

Sa flu clar ; oare am fii,cut bine ea am adus la eunolltin!a marelui pu'bllc Ieriomene pe care abta Ie constatarn ~i ale dlror cauze au Ie cuncastem Indi? Sau, mai hine zls, am procedat nare bine cii am tras 0 concluaie grava din observatil lndt nei ndcstul de veriHcate? Caei not, nlcl 111al mult niei mai pujln, am anuntat de la aceasfa tr ibuna silr$itul pamlntului t Pur ~i simplu, sfirsltul pamintulul.; !;Ii inca. eu term en ; in circa doi-trel aoi de aiel lncolo. Avera noi oare dreplul sa slirnim valul de panica ce va cuprindc acum ornenlrea citll vrerne nu avem toate datete probleme] ill futa noastTa? Nu ne-am pripit? N.v sa regretiun ~ Nu ne ga5im oare III pozitia unor a]armi~li flfostanaci? Afil trebule sa Sf com porte lin am de ~tiinta? (Rumoare c.rescindli in sala.] Ma tntreb , dadi un astronorn ar descoperi prJn calcnl 0 cometa care nici nLI se zare~te inca cu cele rnai moderne telesccape ~j ar constata, tot pr in calcul, cil aceasta eometli s-at putea clocui cu pa. mintul, deoarece drurnul ei (ntersecteaza orbita noastra exact in parte-

I In lumea rntr~aga.

6

..

tul un de se va aria in acel moment $i globul terestru, ma intreb: oare un astronorn ar tipa in gura marc la toate rlisplntiile acest "adevar" ? ..

(Rumoare. 0 voce: "Este cu totul altceva".]

Nu e altceva 1 E acelasl tucru. Tmi amintesc ei pe vremurl apiruse 0 tntreaga literatura mistica prevazlnd sfiTlj:itul pamintuilli in diferite moduri : omenlrea va plerl din caud eli. pamintuJ se va ciocni eu 0 planeta sau va trece prln ccada incandescent a. a vreunei nebuloase cu mii de grade temperatura, orl Soarele S~ va stlnge, ~i globul terestru va fI aeoperit de gheata. ori 0 al:ta planetii neva "rapi" atmosfera. cum am taplt'Q '001 Lunei, §il atuncl pam},ntul va dev·enli de nelocuit, vlata Hind ImposlblJ.a. tara oxigen ~i asa mai departe, Exista serlltorl clasici in prlvinta aeeasta : Cam]] Flammarion, Upton Sinclair, Jack London etc. Sl ei au pornit de la anumite "date" observate de oamenil de ~tiintli. .II timpulul. Dar scriltortl sint scrtltorl, ei i~i pot perrnlte orlce tantezle. aeesta e farmecul meseriei lor, pe clnd noi sintem cercetatorl ~tiinJifici, oamenl cu Judecata= rece, carora lmaglnatia Ie poate juca numai feste, noi slntem robii taptelor sl ai cilrelor. SiL nu tncercam a fi scrlltori, cacl vom Ii ~i scriitori ratati, ~i meteorologt ratatl, Sli ramtnem oarneni de ~tiin1a I

(Rurnoare, Proteste. Voci: "Foarte blne I", "Nu-I adevarat I", .. A~a-i I Are dreptate 1 Tacere t")

Am lansat acum acest "adevllr" in lume de aiel, de 13 aceasta tribuna eu autorltate ~tiintifica. la imaginati-va. 0 clipli ce efect va produce. el in lume I ...

(0 voce : "Meteomlogul n-are uevole de Tantezle I". Risete.]

Cum doriti' Dar ehiar dac~ nu Iaeem ape I la imaglnatie,e de ajuns sll rllsfoim paginile romanelor cu subiectul "sfir~itul lurnll" din seeolul trecut spre a ne reaminti ce se poate intlmpla. Panica va cuprinde rnasele, Ie va demoblliza, eel slab1 ell duhul VOT Incruclsa bra[ele asteptind cu resernnare clipa suprema, iar aljll se vor deda la faradeJegj ~l [osnlcli spre "a trlli din plin" ulllmele zile ale vletii lor.

[Rumoare crescinda. Voel: "Are perfecta dreptate I Astea-s speculajti ! Hala! congres ~tiintific I")

S], in definitiv, rie ce ne bazam? E drept, colegul nostru ne-a pus date la dispozltie. Noi lnslne observam de la 0 vreme fenomenul nelinfstitor .II valulul de trig. Dar sa nu ne prjplm, Faptele sint blocui de granit pe care se reazema teoria. De pe plscul acestui bloc, not putem prevedea efecte Indepartate Dar In cazul de fata, faptele adunate de nol slnt ehlar aut de multe, de masive ~i de concludente in. elf pe baza lor s1l. facem suprema prognoza: sfirsitul lumll peste do; ani ?Cred c.ii vom ccmpromlts tot viitorul acestel tinere stllnte, care este meteorologia. lansindu-ne in speculatii atit de hazardate, Sa mai asteptam ! Sli nu TIC grabim I Punctela trasate ca sarcina de reIerat slnt bune. Sli cautarn deocarndata a dcscopcrl legile ce guverneazli acest stranlu val de frig. Sa $tergem Insa caracterul alarmist pe care acest congres e pe cale sll-! adopte prin prevlzlunea pripiUi mal sus mentlonata,

(Aplauze. Vacarm, Tumult. Voci: "Bravo I")

Presedintele : "Are cuvlntul Mohamed EI Sabri, delegatul grupului de fari arabe".

EI Sabri; Permiteti-rnl sa iau cuvintul dlnd in acelasi tlrnp glas unei vechi povestiri arabe pe care poporul nostru, in rnarea sa Intelepciune, ,3 creet-e cine ~tie ell c1t~ secole tnalntea ncastra.;

7

•

La cadiu ville Ali CiJ o reclamatie: •• Cadiule - spune All - ierf am lnchb·iat magaru,ul rneu lui Etem Efemll ell sao! pHmb fa pinmlde, Fitnd cald" Etern Efendi s-a oprit ~i s-a .culcat la umbra. sub brta tnigarulw. Ell. i-arn cerut un spor de 5 pi&!jitri fiindca l-am in~ clJiriat mimal rniillarul, nu ~i umbra lui",

- Ai drepta.1e, i-a zis cadlul, sa vina piribd r EfemEfendi se infati~.l cadi'lll!.!i ~i·i SIlU!;!!:

- Cadiule, am 1ru:hiriat magaral lui Ali pe 0 zi. An imi cere 5 pJa~trr in plus pentru umbra. mligarillui. N-are dreptate fUndcli atnucl c1ndam incbiriat rniigaful I-am luat cu toate nle lui: ~oad1i, ureehi ~t .. umbra. Umbra apartine m1igarului ca iii celelatte amtntlte, De aeeea l-am spus c.a n-are decit sa-~i ia inapai umbra, dar miigarul sa ml-l lase, 'I:aei I-am incbiriat in regula.

- oSffi ci ~i tu ai dreptatet clii.tina cadi1l1 din cap, vi'zibll inenrcat,

~i a"a, aSl:ultind ba pe unul, ba pe aHal, cadinl Ie d1hlea ilreptate pee rind, fiecli:rt!ia, flindca. de tapt fiecare l:!l'ea dreprnte in felul sa-'lJ.

{V~seHe. Rnmo-are. Vaei: "Bravo l", Aplauzf.)

Dar d. revenim fa pctobTem.1l C~ ne lntereseaza. Co[egu! Mstru VIIsan are hreontestahil un merit tlria~. Viltorul i-] va consaera f1rrl indoiala. Sint roarte conrrartat de severttatea ell' care antevorhlteru] metI .a cOfllilamaat ima-glnajia savamului. Dar oare Amiinede cind ~i-a im.;hlputt cli prin sistemul plrghiilur ponte arimca globul terestru de pe orblta sa, daca i !i.e da un punct Hx ill! spatiur a facut 0 tapti [011- damnab11.a? Ce sa mal zicem di: Cuvler, care dlnlr-o faldi ~i un femur foslle a reconsfitult un animal antediluvian ? OaTe to-ate lpctezele in ifiinta DU Sf Iac Ia tnceput pe IIaza de imagi:natie'll

De aceea soeotese ca imagftliltia este absnlut necesara snvantn-

• mI. {rr specia.l metoorotog'lilui, perttru eli in meteerolngfe exista mea destul ImpTeviz-ibU.

TarHe pe care le .reprezlnt .!Ill'll e .. rfrem de lnteresnte In evnlu'[ia valului de trig, Nol am "dispiYea" acoperij i de gh-eata cu mull inalntea Canadel, de exernplu, de aceea nu cred cii trebuie sa. pi~irtl atlt de. .. precaut, de lent, In cercetarile ncastre, Rltmul trebuie, di:mpotrivli, aeeelerat la maxlraum, sa nu facem trn secret din p:rimejdia mOTtalli a vil.ullli derrig, Sii I\U rucriim In taina, i:zola.fi .. E bine sa. VDil:rim deschis, siu~er. E drept, S-aY crea poate multe confurli. multi ar peseir] in ap:a tufhure. Dar ruri avern rrevoie de celaboratorf, de dt J1T<li multi CCJ<o laboraiofl. In oriceparte a lumil, otiunde, oricine, chiaT d;Jclle prolan in ~tijnta mete(lToJogiei poate observa ~j ne po-ate enmunlca fenomene tare pina la unna VGf contrtbul oarecum ia rezolvarea probletnei, Ci1i amator! anonimi n-au observat cu lunete primitive cent! Instclat de vaFa ~l auflicut descQperlri lmportante pentru orogr~snt astT'llnomiei! Oare 1n meteorologie n-avem asemenea mndestl colaborater] i'

1n CO"DS(!dnta,siI. nu ascandem nimic r Nu e rrevoie, e drejrl, sll fixalll !-In termen pel1tm... stlr~itul pamintu!lIi. Sa Sf! va.da tetu,Ji M primejdia aceasra este itmjnentii. No-i trelnrle sa prevenim omenlrea eli iIlsi~J actuala generlQie e in ptimejdie. Cred ,eli e de ajuull ClI s-o im-

pulsioneze, .

(VQrbimrul coboarli. de la tribu.na. Aplau:ze Insufletite, V 6citerliri.

Un f,!rup aI~ga ~I intimpinli. eu fellcitiii pe de1e:gat.) Pre~edint1!le ~ "Are cbviruuf dt\'h:gatuI FiJipiJreIOT'!"

8

9

Plearo Amatore este lntimpinat tu aplauze, fUnd o figUTa. cunoscuta congresistllor,

- Onorat! confrati, drept sa vi spnn r no blIl1uiam cl discu'[ia noastra va fi atlt de animata.

Tn clipa de fatii cred ell e prematur sa dam 0 scntlnta.: Pamtntul va pieri de trig in atita vreme. Dar nu e rau e.a ne-am pus aceasta ipotezl1. Ea ne va stlmala in cercetarile no !I stre, care vor avea astfel un mobil precis, Iapt ce are intotdeauna repercursiuni din cele mal bune asupra rezultatelor unci munci,

S'aintimplat adesea in ,Wnla sa se faca descoperirl teoretice ~i sl'[ se forrnulcze leg! ,i prindpii camra so nu U se IDtrezareasca pen. tru moment nid I) a:p\icatie prattidi. Mal mu\l, s-au tic.ut uncle descoperlrl epoeale din intimplare sau chiar c1atorita unul accident.

NO'i observam acum un Ienomen Ingrtjorator : un val de irig co· tropeste in mod constant emisIera australa. Dar ponte ca. studiindu-l rnai temeinlc, cunosclndu-l legile •. vorn putea sa abatem eiectul sau destructlv, ba chiar sa-l deturllllm in asa Iel tnclt sa slujeasca scopurilor nnastre constructive. Pentru moment, deslgur, ebservatlile noastre asupra valulul de frig rastoarna toate Iegile anterloare descoperite de nol, sernanlnd deruta in rind uri le noastre. Abia ajunseseram ~j noi la unele succese in rneteorologte : sincronlzarea strlcta a lucritrilor agrlcole in Iunctie de plolle locale, al carer regim cantitativ ~i calendaristic 11 putearn indica in rnulte Phi cu aproxirrrartv 00%. Ba, ell ajutorul unor exptoz:li artiilclale in straturlle superloare ale tropesferei, cream curentt aerlent locall tavorabltl condensirii urnezelll din atmosfera, precipltatl ilor sub forma de averse. ~i latii. aCOIn, en sa spun asa, din sen in. aeest ulultor VIII de frill ... Deocamdata sintern neputinciosi in fa!a lui. II observam nurnai. Dar cine stre dadi di n acests ohservath nu vom ajung-e la g-enera!izliri, la absteactizlirl care sa ne pennitli in cele din urma cuceriri ~i mai marl in meteorologie.

Fellcit din toata lnima pe ttnarul ncstru coleg Yilsan ~i propun de asernenea decerarea post-mortem ~i a cnlaboratuarel sale dlsparute in tr~:I!;rjea catastrofa aeriana. ..

(Vorbitoruf e intrerupt de aplauze aprobatlve.)

... ~i propun sli ne adresarn Uniunii lnterpartarnentare C1.I rugamin. tea de a face din problema valului de trig 0 problema de stat, 0 probJem1t pentru fiecare guvem in sensul ca el sa acorde tuturor colaboratorilor nostrt eel mal larg sprijin.

In acest chip, "valul de frig" IIU va mal fi un motiv de panlca ~i specula til desarte, cl va fi 1111 fenomen studlat cu seriozitate, in mad organlzat, oficial, ceea ce va fnlosl Increderii en care fie va privi pabllcul ;;1 creditulu] moral ce ni-l va acorda.

Aplauzele continuara multa vrerne dupa ce del.egatul filipinez cobortse de fa trlbuna. auditorul dovedind asttel cii pretulse expunerea SJ. cumpanitli. Presedintele consulta lista celor Inscrls! 111 cuvint, dar aproape tnti refuzara sa mal vorbeasca motlvind cli subscriu intru total declaratiif or lui Arnatore. Ca arare, presedintele suspenda sedlnta, urrnlnd s-a reia dupa-arnlazji, and trebuia si se voteze ~i rezolu!ill cUre Unlunea lnterparlamentara.

Ajuns la hotel, Vlfsan giisi lrnprtrnata pe banda magnetofonidl a telefonului-televizor 0 eomunlcare ce i s-a licui in tlpsi din Buenos Aires,

"J\'\a estre,

Permltell-rnl sa vi fdicit pentm trium.ful repartat azl 13 eongres. \' -arn urmarit prln tadiotelevizillne. Datele expuse de dv, mi-au fast ce mare: tolos. Intr-o zl, flidi. Indoialll., fie vom [ntlln],

AI dv,

Igor Savciov - lnginer agronnm ${' meteorolog amator"

CAPlTOLUL X

Untie, rev/mind in oaza de~ertului de gFieatii. afUim 0 parte din taina ce 0 lnvt'iluie

Requiesut in pace et lux: perpetua Iaceat eis 1 r se apl'edi binecuvlntlnd padre Giovanni il amnc1nd tutodatii 1111 bulgate de tarina peste slcrhil cobor1t in groapa proaspat 'Hicuta.

EratH canadien; 11ll:epudi sa arunce lope~i eLI plil'llint ~I sa acepere morrntntul, eel de bta je~lra lncet, in gruputl, din chnitlr.

Era un IDe curios cimiUrul acesta. N.;1vea prea muite mormlnte, tar la dipatiiul lor std1juia nurnai cite un still' de piatra., lrtalt de un rnetru, Pe Ilecare era sculptafa clle 0 Figura ciudala: un urs, lin b.lzen, 0 cf}ailll de lup, 0 parlli de "UnUT ••• Incolo nicl 0 initialli, fntogram sau inscriptii. cum se obisnulesle sa s~ incrusteze pe pletrele funerare ..

Martin Stevenson infigea acurnprima cruce in aced eimitir, Pe

10

ea scrlsese :

Anita Legrain

nascufi la :I aprifj.e 190(} Ja Paris decedala Ia 12 febrll3rie 19;79 Ia Pol-dty.

- Inti dai voie. slH due eu P se of era Chandra Rajipuf sa ia patelonal de la Madeleine Marquand ..

Numai cu citeva minute inainte, pateronul disunase In micul cimitir clntind va18111 .Dunarea alhastra", asa cum balrina doarnna \asasl! ell limbii de moarte sa i se ctnte,

Padre Giovanni Ii ajunse din urrna r

- Este prlmu] mort pe care-t slujesc in aceasta blesternatd tara ...

- Nui am rnai ivgropat c'itiva dlncolo de bariera de gheata, dar

JIll erai eLI nul, parinte, spusecomandantlll aeronavel.

- Ah, ameninta Doarez ell purnnul, ticiHosul de Mad'iiavel! 0 sa ne-o plateasca scurnp corcitura asta t

- Te Insefi, nu-i corcitura, e patagnnez adevarat ca ~i ceilalti, intery,e!li comandantul aeronavei.

- Asta e capul de vipera pe care trebuie siH strivim aiel itl Pol-city, alse Duarez sfarimind cu plclorul lin bolovan din drum. Alttel vom putrezi co totii, unii mai devreme - ca biUrina pe cafe amingropat-o adineauri-" alti i mai ttrztu, Dar sfir~itul va ti acelasl,

- Ma.i am Iista pasagerilor de pe ,.,Meteor", scoasacomandantul o hicrtfe din huzunar, Au lost in tobl 137 de oarnent, ell personal de

I Sa se odihneasca in pace, ~i lumina cea vesnica sa-i straluceasea (lb. lat.},

deservlre, navigant ~. mecanlc, Nu rna] riispund azl la ape! U rrn a.toarele persoane disparute, rapite, uclse sau maarte de frig ~i Ioame, acestea pe care le-arn tnsemnar cu 0 cruclulit.a pe margine: prof. Saratoga, Pepitta Saratoga, Jack Falada, primul mecanic, Hans Weber, Wilhelm Orenburg, P'l"ospere Francols, EII~eI1 Radevan, Georg Sandor, Vicente. Bonifacio, tofi din personalul neviga nt ~r de deservire, Louis Osterwald, trornpetlst, ~i Anita Legrain, ultima in ordine crooologidi.

- Astea-s pierderile "de efectiv" pe trel Junl I dadu amarit din cap mo~ Green, biHrimd e}[cQwboy, care mergea ,fchiopat1na ceva rnai lnalntea lor. Putern face socoteala pe degete in cite trlmestre nu va mal rlimine viu ntcl unul dintre nol,

- Am citit pe vrernuri 0 carte de reportaje care a flicut senza'lie, spuse Madele.ine I\\arquand. Se descria Intr-unul din reporta]e vtata infernalii pe care 0 duceau bierii Iucratorl din rninele de mercur ale Spaniel pe la sfirsiful secclulu] al XIX-lea. Nici UII miner nu haia mai mult de doi ani in conditiile de munca de atune]. Se lntoxicau ell emanajiile ergintulut ViII, le cadeau parul ~i din Iii, ~i Plna la urma survenea moartea, 0 moarte lenta, ingruzltoare, care Ie sugea vlaga din trup zi cu zi. ora (11 ora, ntravlndu-l ell ve.nlnul mortal al raercurulut, Am lmpresla ca soarta asta De a~teapti ~i

pe not. .

. - frrtii ii sf1~iI beregata pa.tag-onezu!ui, se riisti infuriat Duarez, ~i pe urmii pot sa mor 1 NOl avem bailie de protectie ell care intriirn in mina. Pe no! emanajjl!e radioactive nu ne atlng,

- M-arn in!rebat de rnulte ori 13 ce dracu 1i trebuie ,,[lIvernatorulul'' atHa rninereu de uraniu ? se Intoarse excowboyul din nou spre el,

- Ell cred di nlcl 11LI ex'istii "guvefnator". Cred cil tidl.losul de Machiavel e guveruator alcl l riposta Chandra Rajlpur,

- Asta-i 0 colonie de patagonezl, u-af observat ? le afrase comandarrtul atcntla, N-am vazut pina acum nlci un alb, nurnai pocitanii de astea masllnll cu uitilluri ponci!jl! ~j cu vorba aceea repezita pe care 0 Ielosesc tntre ei ea sa nu-l lntelegem 1I0i.

- Au crapat ~i diatre ei destui in mina pilla acurn I faeu don Rodrig.

- Cred eli au mal ramas totusi VrM citeva duzlnl t Nt! observi cum Ii trll!a ciipete;nia? Schimbul lor e de numal trel ore, al nnstru e de sase, Ie atrase atentla R<1jipUf.

- $i femeile lor nll Jucreaza in mina, predz!:i Madeleine. Si nu poti sceats nlci 0 vorbuli!a de 1.01 ele, Am Ineercat eu sa le trag de lirnhii, dar totul a fast zadarnlc.

- Ce-ar fi, parinte, sa incerci sa fad prozelttl lie aici? glum! comandantu]. Un rnislonar adevarat de asta soar apuca t

- Au zeii lor ~i tare ma tern 5.11. nu Ie cada lnlr-o z! ~i vreunu 1 dlntre noi jertfa. 0 Ierneie rn-a intrebat odata dad. crucea de pe pieptul meu este "totemul" L nostru, Ei, ce spunetl de ash.? Ii intreba preotul,

- Nu te terne, parin1e, dumneata, care porti "toiemul trfbulul nostru-, n-o Sa Iii sacrlficat, di.d e~tj, prin insu\j'i aeest Iapt, "tabLI" , ! rise comandantul.

1 SlriimD~111.

2 Intangibil, sflnt,

1 J

- Apropo, duse comandantul Iar mlnarn huzuaar ~f scoase Ilsta pasageriJoraenlf!llvei, ar Trebu] sa-II ruglm pe Maclda'Pel 5.11 na dea vole 'sa aducem osemlntele ruortllor no~trl din pustlnl de gheat" in cimlfir,

- liadH yorba de lnierventie, apoi sa recll1'gem la ielereporleruj 8ujor I sugerii Duarez, N-ati viiz:ut eli are trt£er,e la guvern.ator 11

- Deocamdati Andrei e botna" $1 ela lnfirmerie I Il anunti

Madeleine.

- E ceva grav r se interesa eemandantul,

- Cine. poate ~ti jI Ierl a test inca perfect siinatos.

- Atunci sa trecem pe ls e] sa vedem ell are I deelse don

Rodrig.

$i Ifrupll1 porni spre inUrmerie.

Cind intrari mal ap:ucari sa vad.i din s(1IIte Q sor.'f care. cu o campresa in mina., tocmai iesea din camera pe !) alta u~a.

Telereporterul, congesl.ion.at In bta. clad dldu ell ocail de e.l, (Tesari ~ le lIrunca 0 prlvlre ciudafa: puteai sa juri ca, in loc slH taca pJicere, vizita prietenllor sal JI enerva.Ba e-ar ti putut spline ca manlfesta chiar neriibdare sii-i "ada pIecatt. Nu scotea niei un cuvtnt $1 se uita meren ta LL~a pe ·unde ie~ise sora, asteptlnd-a pard! sli revin.li.

Vli.zlndu-I aUt de tndispus, prletenil sal nu mat staudrl'i; S~ retiasera pe rInd ~i dt mal repede.

- Bietul Bujor, trebule .5.a aibli febri mare I se muli!lmi sl:H cfl,ine;!e blitrinul Green,

*

* '"

Jntr-adevar, ce se intimpJase oare ClJ BulaT '}

Dadi cu jumitate de or1i Inainte I-aT fi nbservat clneva pe ascuns ar f1 vlizut cum telereporterul senate de 511b perna un bllet ~i-! citefte - pentru a nu ,Uti cita Dadi in ziua: aceea. Bilelul cuprIndea numai clteva euvlrrte, era scurt, lar sertsul 'Ii paru cunnscar lui Andre].

.La 0 dozf1 mas{vd de creta ca sa-(i ridice temperaiure ~i intcrn.eaza.-te urgent La infirm erie t"

Numai aut. Nimh: mal mult; nicl macar 0 iscii.liturli, fie ea ~i inuesdfrabWi. Cine ii trimlsese biletul~· ~i care lui ii era adresat sau altula ji 1J gasjli~ Ia cinliT lnnpt in bucaia de pjjnf'. pe care 0 lua intctdeauna de pe tejgbeaua de. distributie lnalnte de a se aseza la masa.

In primul riml a crezut dH 0 farsa" Dar cui ii ardea de tarSi!?

MUIlCiI grea, lstovlteare, din m.ina nurnal 1a astfel de glume nu predispunea I

Ceva trehula sa fie la mljloc. Andrei se decise sa. asculte de prcscriptille biletului, A dou a zt, In lnternat. De alttel la Pol-clty Machiavel avea interesul sa vlndece pe bolnavli de bol] U~OMe cad ii tipsea c.umplit mlna de lucru, NUlnai cei gravl, fanl nlci 0 SperanlA de vlndecare, "erilU scosl din Inventar :j:i aruncati Ia rebut".

Andrei simi! uarecare lena clnd se vazu in patul Iniirmerlei, U era, orlcum, penlhi] cit trtndavea in cearsaiur] alhe, in vrerne te tol'arli~H sai de mundi se v!aguiesc in maruntaielepamilitului. "Ch.iulul" i se parea partea cea mal grea de suportat dill tot acest eplsod.

o S61a deschise usa, il intrebil cum se simte, apo] trase [aluzeleie Ierestrelor. Anrlrei protesta . lumina nu-i facea niei un rau, Dar ea duse degetul la ooze in semn de tacere, lntredeschise precaut 0 ul'iti ce diidea in alta saIli !ii, dupa. ce mai arundi 0 privire scrutatoare prin camera, se strecura tiptil afara.

Andrei se lntoarse cu Iata la perete,

U~ita se deschise tar, dar el no se mal deranja, Cu ccada, ochiului insa vazu SOfa reintrind ell 0 compresii pe care prnbabll voia sa i-o puna pe fnmte. Atunci Intoarse capul ~I vru sa spunij cit n-arc nevoie de cernpresa, dar DU mai era aceeasl sora.; alta, (11 figurii pe care ar fi putut sa [ure c-o xuucscnse cindva,se apJeca peste patul siD' ~l-I prlvi co niljte ochi mario negri,., ocht care, sub honda en borurl largj de elilugarlta. 11 priveau I:U totut altfel de cum pnve#e 0 in:tlrmierii.

- N u rna recunoastetl t signor? Eu v-am trjmis blletul r Andrei fu clt p-ad sa sara din pat ~

- Signorina Pepitta!

Argen1ineana it impinse usurel cu palma inapoi: - Lilli~tjji-vii., signDr I Vorbitr incet, vi conjur I

- Traj~ti, signnntta! Cum rna bucur 1 Credeam eli... atune!

al disparut fara. urma, V-au rapit ...

Pepitta, se dnse in vlrflll pjcloarelor pina la u~a. 0 deschlsa ~I arundi 0 privire pe culoar. Apoi revenl :

- Mi-e fridi sii nu ne surprlnda cineva. Uadi intr~ curnva "reo persoana stri'lil1:li, voi lua compresa ~i vo.1 i~~ pe ~jta. sa ~m I

- Signorina, eli! s-a intimplat cu dv.? V-au ra!,it patagonezll •..

Tocmai lmi scrlatl un bilet. .. Vai, signorina, Se ridica. Andrei Intr-un cot, cit sin1 de mihnit cii s-a tnttrnplar nenorocirea sii.pie1'd scrlsoarea dv.l... Mi-a furat-o.; omul acela care era CD mine in averachetii. Dorea sa va curroascil adresa. Spera 5-0 afle din serlsoare ... N-am· fost precant, signorina... Regret din suflet di v-am ne£ltjit •. _ Credetl-ma !

- Va cred l Dar va rog, vorbltl mal pe soptite ~r fi*i mal calm!

Daca ne surprinde cine va.?

- Am febrii. am 40: de grade. zirnbi Andrei, am scuze pentru l' ~it.atia mea., Dar spuneti-m! ce s-a tntimplat en dv. '] De ce n-atl aparut pinii acum. '} De cine va feriti sa nu Me 5uTp!'ind:a? Ce-i cu biletelul pe care l-am gRsitin piine?

Pepltta desfacu compresa ~i 0 puse pe speteaza patulul l

- In ciuda celcr tnttmplate, mal am ineredere in dv. en ~i in prima .cl!pa clnd v-arn incredintat 0 sstlsnare de mare Importantd.» Fiindca ... slntetl compatriotul logodnicului meu. .. In SfiFl;lit...

- SI! nu mat varbim de asta !

- ._ ~i acurn tot 0 taina va vol martilrlsl; Du.pa ce m-au rlipit

patagnnezli, capetenia lor, MachilIveL. - .. , creatura aeeea lmposlblla I

- ... inchiplli~i·va ghirrion pe capu] men! Macruavel 5'& indrii-

gostif de mine J

- Nu-l de mirare, signorina!

- Sa lasam glumele galant~! Acest patagoncz vrea sa,.i devirr

sotie I Mi-a prop us deschls, Este, ingtozitor !~. Dad nu existli scapare, rna SIMUcid ...

Andrei ii apudl bratul :

- Curaj! Slntern numai 0 l1Ii01l d~ oameru, dar nsta nu se va tnttmpla !

- Mil fine prizoni~ra. in apartarnentels sale. 0 patagoneza rna supravegheaza indeaproape, Femelle, chlar pataguneze, au totu~i slitbidlHli. Oridirei femei, de al'lfe1. Ii pIlle plldoabele; mi-am curupt gardiana darLllindu-i I) splendida bro,ii de aur ~i diarnante. A~a s-a Jacut cil ti-am putut strecura biletul lii am venit alcl.,

- Ma vol sf1ilui CI1 prielenjj mel ~i ...

Inca nu t

- De ce 1 Stnt oarnenl rninunatt t Tot unul ~l UIlII{!

- Slnt convlnsa, dar a-a sesit Inea mementul. Trebule sa diu-

tam sa. gasim ceva sigur... Eu il cunosc acum toarte bine pe Maehlavel, Sil nu xurnva sa die ceva vreo iscoada inainte de a fi tottll preglit'it. Soar razbuna tara mila. E tereee, Este unul dintre ultlmtl descendentl ai capetenlel Colt de stlnca, seful patagoneztlor din Tara de Foe, E 0 istorie intreagii wei. De rapt trebuie sa 'ti-o spun ca sa tc PUll in garda, Vei vedea ca, nu trebule sa.j subestirnez]. Sint puternici, stnt Dogati, stntem ell totul in milnile lor rnnmentan, ELI am lznutlt sa-l cunosc ma.i inUm deett vot ~j' '1tlu ce planur! urzesc,

- Ni le-a cam SPLIS !1i nnua, li)ar ne-a mai spus di eltistli ~i un guvernator ...

Da ! I-a.devarat. Dar Macl'riavel-Ghea:ra de puma rezoll',\i totul,

- Signorina, :timbi Andrei, Machiavel s-a indragosfit de d v, , .dar ~j de mine s-a 11ldragos11t aid o femeie ... Poate pldem fnlosi acesre .. " mid amoruri in lnteresul salvartl noastre ~i al prtetenllcr nostrt.

- Cine te lubeste ~ strinse Pepltta eompresa de pe spataru] scaunului, vad!t interesatii ..

- Vedetl, eu sint iubit de departe ... In billa. Asta~i mal nostim.

Plna azi n-amputut afla cine, dar Insusi Machiavel-Gheara de puma mi-a comunicat aeest Iucru,

Pepttta se incrunta,

- Trebute sa fie vreun slretlic la mljloc !

- Mi-a spus ca, d.atol'iti rugamintilor unei patagoneza pe linga

guvefllator, s-a organi:zat cxpedifitt de salvare care ne-a ,gasit 111 pustiul de gheatiL

Pepitta putni ln rls, apol, sperlata, I~i aceperi gura ell palma,

uWndu-se ternlHoare in jur :

- Daca-l asa, apoi "etl slnt patagoneza". Andrei se lnfunda In perne :

- Dumneata P Cum!

- Eu am intervenit, dar nupe linga. guvernatar, d pe ling-a

,Machiav-el tnsusl., Desl pretul acestei [nterventii a fos.t destul de mare, Am vrut insii sa 'Va am pe toti In jurul meu, N-am vrut s.a

plara nlmeni dlntre vol., -

- Ce pret, signot.ina? se Incruntli Andrei.

- l-am prornis ca.; daca pinli. lntr-un an nimeni din lumea c!·

vilizata IIlU ne va da de urrna, ca sa ne salveze, rna vol casatori ell eI.1 5usp,ina Pepitta aseztndu-se pe rnarginea paJuluf.

- Fit! pe pace! N-o sli stam nni lin an intreg cu miinlle in sin'. Dar ce-Lcu oaza asta Inconjurata de gbeata? E adevarat cit lie aflam Ja Pol? E cu putinta acest lucfu?

Pepitta iI priv[ lung.

J4

,15

- Am allat unele Jucrurt., Machinvel este extrem de orgolios, ~i uneori orgoHul l-a impins d.-roi fatii. destliinuir'i. Binelnteles nu ml-a spus dedt ee a vrut el, De pUd! nil-a Ueut un mlc istorlc al acestel an ze .. ,

- Da, signorina? &I! bucilra Andre.i. Atunei inseam:na c,a i-atl d,Ugat narecum lncrederea I

- Delee I A racut~o numal ea sa-mi dcvedeasca orlg'inea sa ... nobila I Pretinde ca nu e patagonez de rind ... lsterla e cam lung-a, se deplasa Pepitta din nou la u~ii ascultind daca nu Sf auzeau pasl pe condor.

Apoi, revenlnd tiogii pat, despatul'i tar cempresa punlnd-o pe spataro

- Cind IIhgellan trecea acurn citeva sute de ani ell codibiile sale prin strlmtoarea ee-l poarta numele, care uneste apele A.tlanticului ell cele ale Paclficulul, a zlirit pe tarmuri niste fucur! aprinse de Indigeni, focuri ce i-au sernnalat 'tlirmul ~i l-au Ierlt de a se sf1irima de sttnct, Magellan a pus acestel reglunl din America de Sud nurnele de "Tara Foculul", tn amintlrea Iocurilor aprinse de lndlgeni. Ulterior Darwin ;;i alti cercetatort care au trecut prln acelasl lac au constatat c.a locuitorii acestul [inut apartin unor trlburt primitive pe treapta cea mal de jos a urmanitatl], Traind in cete nomade, vesnic in dlltarea hranei, bi~tina~iiace~tia, denurnljl mal tlrziu patagonezf, erau dati ca e:xemplu de primitivism. Intre altele, el isi mlncau propriii parinti crrrd trnhatrtneau ~i deveneau 0 povara pentru restul trlbulul, Desigur cacond'itJile vitrege de cllrna ~i sol in vrernurl de calamltate ~i instinctul decenservare la e'l - singur ~f atotputernic dilauzitor - ii tndemnau Ia acest act. .

"Civilizatia" europenllor t-a gonit din ce in ee mal spre sud, in locuri mai neprjmitoare, cu dima ~i mai insuportabiIit unde Incet, incet splta lor pierea tn mod sigur, declmata Ott numai de boli ~i lipsuri,d ~i de alcoolism - aceasfa pJagli pe care albfi au adus-o ell ei ~i au transmls-n nenorocitilcr de patagonezf spre ~i rnai marea lor neferlcire ... Pe Ia sfirsiful secolului al XIX-lea rnai exlstau dear :WOO de patagoneaitn toata Tara de Foe ~j insulele margiI1a~e. Mlzerta ~i otrava alcoolului l-au redus Ia vreo 200 pc Ia rnljlocul secelulul nostru. Dintre aeestla 0 parte fugl'se departe ill sud, ~l nimeni nu rnai stia nirnie de ei. A.lj:ii se inc.ruci~ara cu albll ~i dadurf generatii de me'i"i din ce In ce mai lipsite de csraeterele rasei ori~inar,e. Citiva ins.a izbutira sa Invete carte. Venira la eras sl dipatara 0 educafia corespunzatoare, citadioa, Datorita instructiel primite, .,ultimii mohikani" i~i dlidudl. seama de unde se trage nenorocirea. Printre ei se afla fi tinarul Gheara de puma, trecut in rnatricolele colegiului iezuitllor din Punta Arenas sub numele de Machiavel. Bunjcul sau Iusese ultirnul ~ef al tribulul Fuca alba Inainte de dlzolvarea ~i imDra.?tierea lui in lumea larga. Iar tatal sail Iusese spinzurat pentru faf ~i ornor la drurnul mare. M.achiavel avea atunci numal trei ani. Mama lul l-a depus Ia poarta manastirii .. Madona" din nras, Asta a aflat-o Mathiavel mai tirziu, cind- unul dintre hl1W intovara~iti eu taica-sau l-a v'izita! cu ocaaia majorahJILIisliu ~i ill [Inut sa-j sound toate aceste arniimrnte ... Din acea clipa, Machiavel a inceput sa se simta mai mult Gheara de puma declt Machbvel. !nstrucFa primitli i-a deschls mal blne ochil, lar .... vorbele ncnasulu], parla~ pe Vl'emmila faradelegile laHUui sau" 1-3u b1ciuit cumptit.

Incepu sa caute pe rtrembrii risipiti ai kibLllui. I'·a !rasH prln

elrclumt, Ierme, fabrici, i-a intilnlt cer ind, l-a ~azut umlIIti. estractzat!. vagabondtnd firi rost in asteptarea morfii, care sa le inlpFlIeaau amarul destln sl .sa-I &tringii de pe. drumurt,

Atunci a jurat razbunare. Un fel de "bellum mnia contra ornnes" I, Nt! ~fu ;m:.!i In ce Sel i~j va 1In1llini \'eruteUa 2, dar glnsu! strabunttor siiexterminaji de aLbi II cerea aeest lucru, tar el 0 otea cil are datorla, ClI unul dlntre ultimii lor reprezentantl, sa-I implineasel!..

A::ja a luat filnUi asucia[la teroristll "Rlizhllnare:a tndianulut". al clirei ~ef era Gheara de puma. En reunea pe uttlrnlt patagunezl, vreo erteva duztnf, citi mal timasesera in viatii.

rntr-o zt, un g,auchos din banda povestl dipdeniei eli a v.lUu1 (} minnne :,.un vrajilnr care ingheatli. apele", In realitate acest gauchos asistase 1a 0 experienta pe care lin Inventatnr 0 flitea cu un aparat de produs trigul la distantli..

h1achiavel intra. in legatur-.d Cll acest invent.atoT, care din nelerleire era un ... om nbsedat de 0 idee tlxli, un maniac. I-a Iost usor sa se jnteleaga eu aeest ireslXll\!;abil. Au pus Ia cale ieluirea tezaurului une] Wild, lucru ve Cafe I-au realiaat prin lnghetarea paznIcilor cu ajutorul aparatulul de produs Irig, AsHel banda a pus mina pe 0 surnll formldabilii de bani. Acum se putea trece Ia 0 actluns mare pe care eel doi, capetenia patagoneailor ~i Inventaterul, 0 tiduiser.a in capetele 101' tntlerhlntate Indi de mult. ..

Pepitta se rididi. brusc de pe pat; aVara se auzeau glnsuri, pael pecorldor... Lua corrrpresa ele pe marginea pa1ului ~i ie~j grabitil. tOCR1ai in clipa dud grupul prletenllcr lui Bujor, Intorst de la clmitir, lntrau in camera.

Ce vizit;'i tnopnrtuna t

Andrei nu mat patea de necaz, De altlel aceasta stare se cltea ~i pe {igura sa, profand nemultumlfa, Bunli siil prleteni au pus pe seama tebai c.omp,ortarea Lui Andrei ~i de aceea s-an Tetras RUmaldeclt,

Dar telereporterul a asteptat apol zadarnic sa mal apara Pepitta pe u~jta cu compress in miRa, Probabi! cii n-a mal putut veni sau I-a fost 'fridi sa n-o descopere cineva.

CAPITOLUL XI

Ne araid cum se pescuieste in apd iulbure

Pe bulevardul Trinidad din Buenos Aires stiite:au iata in fnti doua cliidiri, adevarate opere de artii, ce se Infnsntau reciproc etalindll-~i splendorile arhitecturale.

Pe partea numerelor cu sot se alia catedrala Santa Catalina, masiva, 'in stll roman, pe a cihei tm/a striHllcea neaptea 0 imensa cruce Iosforescentii, vjzibilil. din orlce parte a orasalul.

Peste drwn. zgiri.enoruL bursei, CIl sutele de feTestre sclipiloare ~i cu balconasele escamotabile ca nlste tluturasl, nu-si stingea luminile nici ziua, nicl noaptea,

Dadi at Ii flU:.ut 0 statisUcii, n-ai fj putnt .spune ell preclzle CMe din cele aoua ms1ltutii are mai multi \'i;z:itat1lri. Dirnim:ata agentii

1 Razboiul total contra tuturora (lb. lat.).

2 Denuruirea data in Sicilia dizbunarii necrulatoare.

16

.tnl:mu in cat dr.aUl mal ina:int~ de a merge I.a bursa, peutru dl f) super.stitie, ajun"a tradltre, cerea acest rltnal In scopel unet "wpla- 1ioilenevolentiae" 1 din partea providenfei. lar eel care in cursu] zjlei ci~tig3l.l Ill! bursa dlideau :;:1 pe la Santa Catalina S>pfe a, multumi. cuului !iii a lisa citlva g(llQgani. In "cutia milei", care deveni5e, datoritii acestet ptac(ici1 un fef de "C311[otii"2 a bursef ~i in aceJa~,1 tlmp un barometru ex<trem de sen slbll al fiw::itlatiiloj bursiere : cind era ptina marca urcarea cetelor, cind en pe tund, sctiderea lor.

De trei zite" cutia milei era p!ina pina Ill. retuz. Padre Michele nu mal prldldea s>a numere bani I ~i se gindea series sa inceapli goo, lirea casetel de dOllS orl pe zl, pentru eli 0 dati: numal, ca pinii ileum, nil nrai era sa:ficient.

Ce se Intitrtplase ?

E ac!evarat eli bursa cunostea 0 aninJatie neobi$Duitli, dar nu numai urcarea form idahi Ill. 11. acpunilor cdei ma; noi sodet1ip, "Venu.s 8< Co."" era cauzapentru 'care eurgeau go\oglmii in, "cuthl mild", el, ca sa Iim drepti, ~i pateticete predict pe care Ie tinea padre l\1.idte[e i'rt fiecare marti ~i joi de la 1rriUfjrnea amvonulul sculptat CIa 0 dante!ii tina.

Sii tim mai ex.pliciti.

Este dretlt cS. in ultima. vreme afacerile hnrsel sclizarera sirutltor. Ccngresul meteorclogtlnr de 13 Stockholm lansase in lame 0 stlre care a prcdus efedele unel bambe. In primele sapt8.mlni dura ce s-a cunescut reala amenintare a valmui de frigo, iRqj~1 meteerologH, speriati de eonseclnjele pe care panlca \e-a.T ptfldl\c~ in \ume,all e::lI1at lia atenuese efectele acestul soc, In Intervlurile din presa :Ii radjote'evizate, '1'1 reportaje orf in articole, in conferlnle1e de pDpllhtrizare, ei au prezentat chestiunea v1j}ului de frig ca un fenomen tn nrlce cal. uti inff-atit de ingrijol'lltor pe cit s-a erezut,

Dar 11'1 cu.rind ~tirjJ~ $i reportajele publicate de La fata 100ujui in~epurii sa dea 'de gtndit opiniei publice, Corespondenjele primite confirmau iruintarea constanta ~i c<ll1comitenta II valulul de trig in emlstera alJslr.ala. Pr1mii refugiafj trebuirli sa S~ ilepLasue la [Udele sau cunosrutii lor .mai din nQrd, iar zvornrri!e im1TI"a~tiate til aceasta ecazle se intinstra eu mlue repealciune. Faptnl ea sndeorlllogji nu pntean da !lici IJ explicatie plau$ibWj din punct d~ vedere stlinfific sperea conluziile ~i temerlle,

ea .~ contracateze ini\uenta ~i!Stel psmoze, u!l.ii l:nlhHd~ti in!Cepura ~a scrle artirole ~i sa 11 na !'Dnferlnte 111 care se sfrlirJlJiall si convinlla publicul, iacind "un tstortc al tuturor sfiT~itJIrilQj pamintulul' prezise pina atuncl, c.ii aceasm gogoripi nu e ,,1ID1.la 'SUb snare" ')'1 cl in Decare secol de cill.d exist!!. emeniree s-an ga.sil pmfeti care sa proroceasca s.flr~jtul el,

In unele tari din America ,I EUTOllR, marl] afaceri~ti n-an lasat sa Ie scape acest serrzatiorral prilej de fmllogiiiire. Astfel editarile lor au reeditat carti de rnult uitate: "Sfiqitul ILmlU" de Camlle flammarion, "Cataclismul" de Upton Sinclair ... etc.

Ediiiile acestea s-au epulzat eli pilnea caida, ..de~i aveau timI!!

uluitoare.

Casele de U1me nu s-au Ui.sat mal p'I"ejos. IllIti! au adaptat pel'lt[:u

I Capt area bunavoinjei,

2 Remizii ce 5(;: percepe Ia jocur ils 'lie noroc de la [ucator].

17

ecran respectivele opere, a poi seenarlstl! au cempus fllme noi pe terna aceasta,

ScriitorH cu renume fura captivati de Idee ~i garant.ara cu semnaluTa lor tat fel'rJ,1 de nuvele ~ji romane fantastice pe aceastlii tema. ldeea sUr~itului IlImH devenl prezenta in teatru, In mllzkll, in sculptura ca ~i inpicturii. de altfel, lar in balet, grandloase Inscenari stmbellca pllne de expresivilate ritmica ~i captlvante ca spectaculozltate tratara. acela,.i subiect ell multiple posibilitliti scenice,

Moda fu lIi ea intluentata. MarHe case lansara ultimul model de rochie ,.peJerina rnurjli" ~I ulHma ereatle parlzlanii Justa "taldurile Irignlui", Barbatnor. Ii se recomanda ceva practic : demiul "antiger", eroi,1 special contra aproplatulul val de lTig.

In rnagazlnele de juditH se vindea pentru copii 0 piesli care pina nu de mult nu exista decit la muzeete arheologlce s amnarul cu crernene - !tca sa se Invete din vrerne cum sa fad! Iocul cu mljloacs primitive". gHisuia!l lnstructlunile cu "modul de lntrebulutare'' puse ala.turi.

- Dar valul de trig nu stia de gluma!

El tnatnta mereu ell fatala ~i constanta sa vlteza, urclnd tncet, dar s.igur, mereu mal spre nord.

La inceput, Olleu foalil convingerea, dar mai pe urma din ce in ce rna] convlnse, acadernlile luara in discutle problema valului de irig. Membri marcantifaceall tot mai des •• comunlcarl" in legatuTi co aceasta chestiune, iar dod tornurtte destu] de numeroase publicate nu mal ,satisflicurli pe speclalistl se crea un "In smut de eschimoloete" ell sedlul tntr-un arhipelag din Marea Baffin, unde cercetlltori din lurnea intreagili t~i dadeau concursul pentru a studla Ia rata loculn] vtata eschirnosilor, Scopu] acestor studil era "eunoa$terea metodelor primitive de ]up1ii. contra frigu!ui sau de acomndare lao ger".

Cu aceasta ceazie, unii cercetatori ~tiillltifici mal tiner] iaeur5. ~i imprudenfe; ~apte din el pierini ingherati, ~i nurnele lor va fi· gum irttotdeauna prlntre primele vlctirne jertfite molohului acestula - valul de frig. Mal tirziu experienja locuitorilor din aceste regiuni Iu attt de pretulta, inclt trei eschimcsl sl doi laponi devenirii mernbrl unorific! ai academiilcr din Berlin' ~i Madrid, in semn de multurnire pentru serviciile aduse uncia dintre cele mai nol stllnte ce luase fiinta pe lurne : "ftigolo[ia".

D.ar ce:1 mal rasunat&are .flirt II tvst infiintarea sodetatH pe acjiuni "Venus & Co.", ultima "aiacere in sUI mare a capitalismutui",

Un grup de "oameni de afacerl" dlidura dovadli, de "spifit comerclal" ~i de "initiativa cre atcare" - cum speclfica prospeclul - punind bazele sus-numitei societati anonirne pe actlunl CLI scopul de a "coloni'2:a terenurlle virginc dill planeta Venus cirid paminb,nii v~r pornj exodul, goniti de valul de frig de pe ultima budltidi de pamlnt necotmpita de lintoliul de gl1eata".

Societatcn vindea vparcele de teren in Venus tuturor dorltortlor de proprietate particuiara extraterestrli, Pretul nu era exagerat : un

dolar hectarul, . .

Afaeerea, desi denuntata de pres a ca fiind. cea rnai erasa escrocherle a secolului, lua 0 amplnare extraerdlnara. Oamenit se incii.patirrau sa cumpere "castele in Spania" - cum zice un vech] proverb spre a desemna iluzii desarte, Actiunlle societa+ii cresteau ametltor.

Nimeni nu voia sa Ie dea din mhia. . .

o alta. serle de ,.oameni de alaceri", mal in1reprinz.iitori decit

J I

.'

II~

prim ii, lansarh 0 IIfacere ~j mai rorm;dabiJ~: socieudea de .asiigurari "Terra". Pentru 0 suma lntr-adevar rnndica, numita socletate se obJiga sa achlte contractantulut unel astlel de asigurii.:ri ccstul Inle-· gra.l al loturilnr e:drderestre in cazul tii proprt etaru I lor leva plerde , ..•

Anuen'!a if! prjrnele zile dnd s-an descfris ghj~eele de asigurar .. a fnst atit de mare lnclt s-a dublat numarul contoarelor automate de centractare 111 toate sucursalele prlnclpale din marile ora'1e ale

Am.eridi.. .

ratii de aceasta stare de Iucrurf, a sncotlt potrlvit ~i padIe MI~ chele sa in.tervina. Pndkile. sale Iulminants lncepura sa vlbreze in cateilralli Indemnind credlnciosii la podiinli ~i curnpatare ~i la pregaUrea pentru aproplata - mai rnult ea. ortclnd - "clipii. de apol",

In aceste imprcjurdr! este explicabll - dl)sigur - de ce .,cutia milei" 51! umplea vertiginos, lar padre Michele se gind,ea series s-o goleasca de d!luil. ori pe zit n u 0 data ca pina atuncl,

CAPITOLUL XII

Al ci1rui tiilu po ate fi ~i "cherchez La femme" ;I<

- Tnchipulti-va pentru C'8 m-a chemat Machiavel! intra Madeleine tmbulnata in sala de mese lulnd loc alli.turi de mesenl,

- Deocamdata ia 0 pnrtle de spaghete, ea pe urma se rllcesc ~i nu mai Iac do! bani I 0 sfatui don Rodrig Duarez,iar Martin Stevenson, eanadianul, ii ~i tmpinse 11' tarfurie Cit macaruane In. fati. - In orice caz, e cam nepollticos Indlvldul t Putea sa te retina la masa l suhllnie rnalitios Jimmy mecanlcnl,

- Ba, drept sa spun, Incepu MadeI~ine sa inlulece din spaghete, ered di tocmal faptul ca nLL rn-a invltat la masa a lost suprernul l'ui gest de '[entilete. In fond n-a nut cine ~tie ce mare lucru: sa tae un glob terestru CU un diameim de trei metri pe care sa reprezlnt toats tarile din lume.

- Ce idee! se mira eXcowboyul. De clnd i-a venit chef de

judi ria asta P

- Nu-i pentru e!, e pentru guv,ernator!

- lar cu "gogorita" asta :guvernatorul! se i nturie Duarez,

- Nu, rasilri Madeleine spaghetele pe fUfculita, exista rcalmente

un gUVetllator!

- L-ai vazllt? se in teresa canadlenul, Daca ai rell~it sa-I vezt, rneriti inca 0 portie de spaghete.

- Nu, dar a vorblt cu mine 'prin mlcrofon .. Mi-a. dat lamurirl I:U privire III globnl terestru, cum sa 1-1 rae,

- Nu cred in povestea 1::,[1 guvernatorul, fieD. comandantul un semn dezaprohator. Ce nevoie este aiel de un guvernator? La ce bun? Pe cine reprezinHi el !ii In numele cul guv'erneaza?

- Ba existili 1 Si, jlldednd dupa voeabularul ~i feluJ lui de exDr:iroare, se pare di-i un om culttvat., chiar spiritual.

- CUe poate observa 0 Iemeie ~i cit de repede !filozoli Chandra Rajipur in ttmp ce se rldica de III. masa..

- De altfel Machiavel ml-it spus de mult eli guvernatorul are nevoie de un geograf. adaLigli. Madeleine.

* Che,rchez la femme! = cautd femeia! zicatoare: Iranceza cu acceptla : 0 [em~ieeste intotdeauna pricina.

119

Apol clifre Andr.cl Rujor:

- Sa nn pled \ Am si-ti vorhtsC cn'al

lUnd J1e rind, j~iri to].l comesenll, In cele din lIrmiI nil mal rlmaseserli declt Jlh.ddeine ~i telereporterul.

- Andrei, r~i aprnpie prntesaara S€aunul, avea Ilreptrr1e RajJpur ell.. 0 femeie oheJ'vii multe.. !;.tii pc. cine, am avut "rilejul sa ~~SG III Machillvel? Pe fata aceea a proiesorulul Saratoga, care a dispa,. rut - ~t!i II! - dipita de indienl, in vrerne ce sedea pe un $"ezlon~ ill poiaJ:R, tnca, din prime!e zlle ale aterizDrii tortate a "Mdeoruluj",

- Pep itta. ?

- Oil! ~f rni. mlr ca: Ill! esttprea surprins, De altfeJ ea tnsifi

S-!L streQ1l'at pillala mine, clnd am riimas singura in camera sprea filet. untie mas.urii.tori, $i Cll rrezi di moll. inuehat in primul rind? De tille'l Il amenintlL Madeleine ~agalnil: cu degetul. Apni rn-a rugal sa teo aduc murre. eu mine printre Iucriitori, Neaparat! M-IL tmploraj ehlar, Dar II] acelasl timp rn-a conjnrat ca TIll cumva sa scap cuiva II vorblliita. ~trellgarule! rise. profesoara a.p"rilJzllldu·~i 0 tigara. Va cuncastett mal de mult ? ...

Apol ridic:indu-seI:

- A~ada.r, rntlne la 8, mergem la lucru, da'1 \Ir

'* *"

In Sfll'~it, cllpa mult afteptat!l snsi,

o sJlljnidL desehlse u~a ~j, flicind CIl degetu] arllili:!or un gest dlscret, cbema pe Andr,ei la ea.

Madelei,ne nil sd~pli mIDi!: din toati scena, dar se prefieu ca IJ-a bag-at de seama, lar cei dol timplari ~l vepsiteru] DU atorda,ra, nicl 0 imporiallfa acestut Iapt,

TIicut, Andre] II urma pe slujnidi.

Nil dl'ablitu deett un swrt culoar. III drephLl unci usl, 0 mina iI trase Incetisnr pe telereporter illiuntrl!.

- Sig(lorilla. ce hlae-rni pare!

- N-avem tlrnp de plerdnt, Machiavel a cohortt d.eocamrlatll in

putul F, eel mal adlnc put al minel. 0 sa tread. eel pufin 0 orll pina se va relntoarce, Te-am chemat pentru ell. trebule. sa ne griibim._

-'- TocmaL.

- Trebule sa inuam prin orice mijloace in comunicatiecu. ree-

ful lumil 1

- Pol-city are 0 instalajie de radio puiernica., dar ee tolos ...

--- NIl! Pe calea aceasta nu-l posibil.

- ~i de-ar fi, signorina, cepozifle htdldirn? Cu[)o~tem md co ..

ordenatele anestei oaze s

PCJI'itta:. i~i Inveli tnf.rigmata umerll en salul:

- Da : Polul Sud. Aproape de pnlu] g:eograiicl Latitudine 88015';

longltudine, SWijl'IS" vest de Greellwkh.

Andrei I~i nota repede datele tntr-un ClImetel, apot inclrlzirrdu-l : - S:per d sirrt exacte I

- Precise I: tlicu Pepitta UD gesf linil}titor cu mina, Dadl. iscoa-

dele lid ar ails ceva; Macl:li'avel ~i-ar plerde ortce Incredere In mine. - SIgnorina, de ce nu dutati sa ,",omitl CD gln'erllatorul r Poate ...

- GIIV'ematorall" d!tlna negafiV" P'epitta. capul, 'GlvematoruI e mal pomit decit MachiaveI.

20

- De unde ~titi'~

- !l'u:declf ~I uum~nhl: ~tii ell Maclliavel a jefllit im:preanJ CD

un Inventater u tram:i. li-nID spus asta, 1m? Ei b~m:,,,gU;Vm"naiorlll" e chtar rrrvernatorut t ...

- Aha I. ramase i\ndrei pe g1n:iluri. '$1 CIIIII de II ajuD5 .11.11:1 guvernaior ?

- 1'-.::1 !llll't ace/a}'1 seTl1iment ~ ura imvotriT-2 semenil.or 1M. ~i unul, ~i altul IlISeseraadine lovit! de nedTepta1,ile sodetlijii in mii~ locul direia fraiau. Machia,,'el tmr-un lei, inventatornl tntr-alt tel Madtiavel dorea sa se rbbune pe alhiic,are t-au decimal neamut, tar tnventatorul, sctrbit de liIicnnele Ce I S1: fa.ceau~i din prictna dmra Ilu·~; pulea reafiza inveNfia, nil avea alt tel de.c1t sa pIatea:s.di cu aceeasl ]lolita mdreptatile te is-au flkut. luventatorul, de tapt, datorita acestor nedrepfati ,i iic:ane, a ~veni1 UII parancic, Cind Marchiavel, speculind sltuatra, i-a sliger-at "un plan gralldlos"., bletu] nebun l-a acceptat bucurcs pentru ca.i dadea satis'iaqia mult dorWL Macbiavel I-a praplls, nici' l'IIaj mult, nlei mal !Jill in, sa ~Dns1Tuiasca ell banH furati a 1n8.~i(Ja ITria,iii ile produs trig ~i sa distruga ell. ell omenirea ...

AndreI 51: Cadu 11.11 pas indariit. In stlncta I de reporter $e trezlse Irnedlat in el, l'i'\1I~illal scnase carnetelul din buzunar, dar Pepltta j-J vlrl inapoi;

- Nid 0 urma, 'e mal hine asa ! ... Apoi, dU(la 0 paud:

- Ei Moe, fa.Polu] Sud 5-8. Insfatat aceasta ma~init Infernali prill care doi dementi vor s.a didruga 0 omenire spre ... a. crea alt<t IDa; buna. cael. iDventatllruJ, nail! ca oriee savant, j$l in.cnipuie d e In puterea sa sa faca aces! lucru,

- Dar este estraotdlrrar lAm, and azi una dlntre cele mal senzafiollale ~tlri din cariera mea de telereperter, Am pleta! din f~ra mea ca sa filruez scene din lnalrrtarea unul ne(tbi~nuit val de kig ce pornlse de Ia Puhrl Sud... $1 iata ciI am df2'legat mlsreral val11Ju.; de Iri[;:._ ~i-I atlu din gura unel femei care nu enid mete:orolug, nici detectlv ~j nic:i ziarlst, .. Ah, de ce nu sint acnrn la Bucun~ti 1 t.! reporta] furmldahil a~ frlnti, signorina, 0 apuca e[ de umert, Trebllie !iii fugim deaici, sa scapam •.•.. Miine evadez, tug" tncere tar sa strabat pustiul de glleatlt Trehnie sa ajung, sa".

Pepltta il privi ing-:itduitualf'e, :l;i.mbi.nd:

- Llnisteste-te, signor I A doua expedifj-e de salvare nu va mal

poml dupa durnneata.;

Andrd 'cobort privlrlle, strlmtorat : - Vi! datl)feZ \liat2, lertati-ma!

- Nu-i verba de asta, se l.rnpotrivi Pepltta, dar Irn] e~ti prea

necesar casa ri~ti 0 tentativa Iipsitli de orlce ~3f1sli. Trebule sa lIasirn ceva mai sign ....

. - ss aruneatn in aeT masina internaUi!

Pepltta timbi iar ell I) J1u3nUi apreape .ironid:

- Am sail ~i Hoi in aero data cu ea I MafirTli aceasta e lnstalataintr-Im luminls, nu departe de aid. Seam.ana cu. (I cillpen:ii nria~a ~i are doui ciuperci mar mlc] Iingii ea.

- Am vaZbll-o in paclure din prlnra data!

- r.uncfioneaza Jle- baza enl"rgiej nucleare prod-use de dezagre-

garca atomllor de uranin. A fos1 instalata aid pentru ea aiel slnt cele rna] IiIol,!.ate ziciiminte de 1.1 tan ill din Iume, .Ciuperca cell mare

2£

lanseaza un de. cnncenlrlce de tlrig can' lnceful eu lncetut vor transforma intreglll glob terestrn illlf-un slol de gllealil. Cind Il'ctuala d· villzatie 'ji omenlre vor pler], J'I'\acniavel ,1 inventatorut vor incepe censtrultea altet sodeTati mal bune ....

- Vluitor I ~opti Andrei iRfriprat.

- Macbiavellmi tace concesia de a-mi oterl cornana de ... re-

gini ~i Intemeletoare [I. noli dlnastl] ce va guvern3 lumea, dinastta lui .,Gbeara de puma J" din triblll "Foell' aIM", i~i strlnse Pepilta (taluJ mai tare pe urner i. Im:rupnh~-tj, ce :;ansa 1H1ir:ii pen\nl I) strinepoata II Evei ! surlse ell' cauttnd sa ladi haz de necaz •.

Apoj seuturmdu-sl mtnunatul par negru;

- Pe vel, eel de alcl, va va extermlua, did lumea trebuie re'populata nurnal ell singe curat patagonez.

- E am de tantasttc, signor,ina, tncn rna tern eli reportajul meu nu va fi crezut t murmura Andrei.

Apoi dindu-~i seama de rea ll tate :

- E mal gray decit st-ar Ii putut lnchipul cineva. Dar perrnitetl-mi 0 tntrebare, ~ignorina: de ce nu e frig ~i aic] in Oala dllca cluperea produce frig! Mai ales tii ne afhiLTII la Polul Sud!

. - Nurnal cluperca mare produce frig. Cele douii. mal mid 1!r0· due... ciIdura. Caldura e generatii pe haza acelnrasi principii nucleare. Ciuperclle mid foea1izeaza raze!e solare ~i le rasp indesc numai pe teritorlul oazei. De Iapt numai una dintre cele ollua clupercl mict lunctloneaza, cealalta iiiod de rezerva in cazul delectariiprimei. Citd urice tncel are in activttatea acestul aparat ar duce la inghetare.a rapidli a oazel, M,aciIiavel ~i lnventatorul ar cadea prlmil vlctime ale rnenstruoasei lor fadldelegi.

- Aid bebuie sa 11e indreptam levitura, signQrina!

- Sa ruai reftectam t

- Dadl. am face greva? Data n-am mai intra In min·a r

Pepitta i~i datina negativ capul :

- E drept di Machiavel a pus rnina pe aeruuava noastra in prlmul rind pentru ca avea nevule de hrate de mundi, c.aci 0 parte din patagone2.il care lucr au in mtna au murit la inceput into)(kati de ernanatllle radioactive, pina ce costurnele de protectte au Inst bine puse la punct, Dar acorn are rezerve de uraniu berechet Aici, unde e uaza, a fos! un crater de vulcan. In acest loc au instalat intti ciuperes midi uafiltoare de c.aJdLlFii. Veg·etafjiJ pe care 0 vez] e recenta. Ea. a crescut a sa de repede datorita uner ernanatf radioactive ale parntntulu] ce a Iost sees din min~ eo ucazla saplitllrilor. Acurn c:i!iva ani ale] nil era decit varnint sterp, rod! apruape goalii acoperits de pUfln .mtr~chi .•.

- Ati aflat lucrurl extraordinare, signorina! Ce intimplare sa ddem tocrnal nui in cape ana asia!

- Au pHS mlna pe "Metwrl.ll" nosjrn ~i nil pe altul fi1nddl, in afaTll. de rnina de hl<fU, aveau nevole ,i de. fauna ... pentru repnpuIarea pamlntului. Ciid, tntQcmai ca legendarul Noe dLipa potop, eel dQi inl'entionea'zij_ sa ra.spindeasca in lume dupa distwgerea ei ~i animale, nu numai oamenl. ..

lui Andrej ii veni deodata s-o intrl!be:

- A.n aflat multe, Signorina. Dar aespre tall!1 dv, fl-ati aflat nlmlc P Pentru noi e evident eli nu tiarele cvadrlpede, ci ... cele bipcde I-au riipiL

Pepltta loeeta sit-I mai priveasca pe Andrei In fala. 0 paloare

22

bruscli I se lutlnse pe ebraz. I\'\iini\e: il\cepurli sa tragi nerves de Iranjurije salulul.

Telereperterul, observlndu-t ernojla, interveni:

- Scuzaj], signorina, ~tiu di v-am rascolil 0 adinc.ii durere ...

Dar credeam elL .. in sfir~it. .. speram cli .•. ponte ...

- Pentru azl este de ajuns, Ii intinse ell mina. Sa nu ne surp'l"indii cineva I Se retrase grabitli.

Andrei porni ~i el lnapoi, pe cnloar, vizibil lndispus de gala ce-o Hi.cuse rascolind amlnflr] trlste bielei fete.

Cind rcveni in camera. de Hnde plecase, Madeleine ii arunca 0 privire de cornpilce, un amestec de irolli,e ~ll ,i,nteres.

Mai' trebBluira un lim" in tacere, apcl eel dol tlmplarl pletara sii-~i aduca nlste unelte, lar vopsitorul Iesl sa Iurneze 0 ligara.

Madeleine ardea de curlozitate, dar [uca jnal departe relul ftmeii discrete.

Andrei se amuza un limp s-o tachineze prin mutenle, Tn cele din urllla se sirntl totusi dater sa vorbeasca :

- De ce naiha l$j face guvernatorul globul asta imens? se rtdica cl in picloare dintr-un colt unde rnasurase ceva,

Profesoara lnsa nu se grabi sa-l displlnda, socotind diprin preJungirea jocu]lli 0 sli-J atite sa lie mai vorbarer, CeNI ce se ~j rnnm~lil, diei Andrei, strtngtnd panglica metrica, veni spre ea ~j-i spuse :

- Madeleine, am aflat JUCfIlT; lmportanre azi ... Pepltta rrede ea n-ar trebui sa le atle ~i ceilalfi, Parerea mea este insa c:a exista aiel un pumnde earneni care stiu ~i pot sa tina un secret.; Madeleine ii l'aSPlJnse dlpind ing;lduitor, ell ~j cum ar fj voit sii-l asigure de cornpllcitatea sa protectoare,

Telereporterul tncepu sa-i relateze pe soptlte cele dlscutate cu argentineana. Pe masura ce insint« in e.lpliC3tij, Madeleine tI prlvea ell alti ochl ~i p1na la urrna rarnase chiar cu aenrl unei persoane care se simte rnslnata pentru faptele nastru~nice puse in searna artuia :

- De cind srrstfrrearrt eu ca ne ailiim Ia Polul Sud I spuse ea la slir~it. Dar un lucru nil lnteleg - ~i pacat ea ri-al tntrebat-e - de ce n-a dat peste oaza aceasta nici unul dintre avloanele care desigur eli au fast trimise in cii.utarea nnastra din momentul dod s-a anuntat dlsparitla "MeteOTului"? Tncolo multe lucrurl se ellplica acurn. Vezi, de aceea padurea de aiel e lipsitli de fauna, ~i 1n special de insectele, paianjenii !if mll!ite{e care rotesc fn reg(unile troplcate, pentru di oaza aceasta e mult prea tinlira ca sa fi avut tirnp sa ajunga ~i pe aiei aceste glnganii. Dar dadi am fi fost mal atenti. ne putearn da seama de la inceput ca. ne afri'im In regillnea Polului Sud tiinddi in padure am gasit tolu-'ii rnuste, dar tara aripl, Or se stie cl'i nurnal aid triiiesc aceste exemplars care s-au adaptat astfel vlnturilor extrem de puternlce ce bintule in regiunea Pelului Sud'.

- Trebule sa ne organizarn, Madeleine l Oare alti albi n-or mal fi pe aid? arunca Bujor pt lviri scrutaroara in jur. Instalatllle acestea moderne din Pol-city Ie-or fi ridlcat numal patagonezii P Cred ciH imposibil. Ei n-an cunosttntels tehnlce necesare,

-Poate eli all Iucr at ,:;i tehnicieni albl, dar daca Machiavel i-o fi llchldat tocrnai ca sa nu divulge ...

- Si ce naiba 0 fi avlnd nevole guvernatorul de globul asia terestru P schimba Andrei yorba clnd vopsltorut reintra in roamerl\.

Apoi pe ~optite.:

23

- De mfil1.e VOm forma. 0 noua eclltlpll de lucraterl, In ea ii vom Mring,e pe tori bunii no~1ri prieteni: comarrdantnl, mecanicfl, cana,dlenil. bitrlnul eXl:Dwboy, Rajipur.~ Este bine sa urn pI! cit putem toti I a un lee,

CAPITOLUL XU1

In ear« reapare un. indivim a cii~ul purtare intriga iniotdeauna

In zlua de 16 ooWnbde 1919, pe la ora 10,30 dlmlneaja, tree atmil gribiti ai Clujul.ui nu .lu.ara.. searna 1.'1. temein in manteu lUi c~ trecea CIJ! pasl ranprln Iata statuti lui Matei Corvln,

Oridne ar n prlvlt-o cu Piltini atenjie a. fi observat iosa til Unara in mantou gri, cu meTsul elastic ~i gleznele fine, era pradli unei protunde rli:scoliri lnterteare. lupta din SJJfllIJul ei s-ar fi putut !lhlei de altfel ~i dLlpii uchll ililacrimati cu care se pretlicea ciipriv~te tnditerent manumentnt din Iara el,

Dupaee trecu de clteva ariagale prln lata staiull, dupa ce prlvl de repetate ori ceasornicul de minii., se hoth! III sf1r~it sa plece mai deparre,

PiI!jlii ei .0 duceau maslnal spre cas~t Clnd deschise usa apartarnentulul, dol copllas] .0 lntlmpluara sarindu-j de git.

- Mamim. bine c-a] venit! Te-a drutat cineva til telelnnultelevjzcr ~i a spus c-o sa mai revlrm.

Intr-adevar ni.ei nu-st scoase bine mantoul cii sunete armnnice de harta vestira tonul apelulni bim:cnnosClit al telefonuluE-teJev:izor. - Alo! Dv. sintetl Isahela Blljor? Iadntat sil va cunosc ... Aici rget Savcioy din Verhniansk .... BUlla zlua, l Am ciilatorit de. Ia Paris loa Ri.o de Janeiro 1mllreuna cu 5Of,cl dv.;

Isahela simti 0 rmpunsatura in inima.. Azi ooar se tmpllnea anul de cind Andrei Bujll{ ti flxase inillnlrea ill lata statuiilui I'tfatei Corvin spre II lmertaliza in pollcromorellefofntografle eel. unsprezece ani de ciiMlil:ie .•.

Te1efonul acestul necuaoscnt ii rascoHse mat rau durerea,

- ~i eu am fost unul dlntre pasagerll de pe burdul .,Meteorlllul' in zlua fatalii, relul rgor. Regret mult cele Intirnplate, stimati doamna .• _

Unlii 0 PRu~i. Se vedea ca Igor vrea sa spuna ceva, dar nu g.1ise$te cuvlnre patrivite. In cele diil urma .se declse :

-Eu .... Ma rog ..• Po ate vi Sf pare curios. dar as vrea sa va

cunosc personal.; A~ avea .sa va. eomunic ctteva lucrurl lmportante.

Din partea sojulul meL!? se mira Isahela, Nu, din partea mea, draga duarnna r

Nu ~tiu. ce afi putea s.a-mi comunicatl ...

011, nu vii cer prea mult Sotul dv. mi-a spus eli. sinteti so" tiabiHi ~i...

Ce-I mal arnestecati si pe el illchestilllleJl aceasta P

Dadi va voi comLll1ica ceva eLI prlvire la sotul dv., veti primi

sa ne intrlnim?

Isahela simp cd-l bate inima din ce in' ce mai tare: - Daca-; ndevii:rat cit .•

- Nic.l vorbii! N-o sa. va para diu, vii asigur t AtUne] pe dum i-

nidi in sala ,de a~t'fptare a aet'OI:irom:uJui 8IDtnsa. Snsesc ell. eursa de Paris, la lira H"

24

CAPITOLUL XIV

In Care se pare eli eroii nostri f2U prea au noroc

In dorrnitor la Pol-city, lumea se pregll1ea de culca e. Oamenli, o"&osi11 de munca lstovltnare din mina, stateau pe margtnea paturtlor sau se duceau~i veneau de la splHlitor. III curlnd, rondul le va inspecta dormitorul; ca de obicel, unul cite unul, oamenil vor mal disca, sevol' mal into8Ice pe 0 parte sau pe alta .,i apoi vor didea in somnul adint ~i odlhnltor al celor trudi'[i,

De majbine de un an, iotltii pasageri al "Ateteorului"' lucrau in mtrrele oazet de fa Polu! Sud. De ctnd Andrei llujoratIase misterul lui Pol-city, grupul nestrarnutatllor sai prieielli se hamilltau sa. g1:iseasca 0 Iesire, dar solutia 1111 era usor de ann. Era arum clar pentru ei ca lucrau spre a asigura ell nraniu instalafiife ciupercii uriase de prod us frig. ~tiau scopul menstruos pentru care se construise ciuperca : dlstrugerea intregii Iumi, Ceea ce era rnai tragic era Iaptul eli, de~i cunosteau toate acestea "Hi dli.d.ea.n prea bine searna eli ~i ei, prin munca lor, contrlbule la desivir~irea oribiiului plan descrelerat al celor dol maniaci. nil puteau in njci un tel lrnpiedlca de$fii.~urarea lui.

In zlua cind fa gata marele glob terestru construit pentru guvernator, Madeleine a avut rrepliicllta survriza de It alta ~j la ce 8JU[este acest glob; pe el Machlavel urmarca inaintarea continua a valului de frill'. Era suficient sa apese jre un hutnn, ~ 0 caleta glisantii de material plastic aIb se ratea de Is Polul Slid, treptat, spre eClIatO't. o maslnar le de ceasornlc, mlnunat pusa la punct, mi~ca in asa fel obloanete calotel inclt alunecarea lor putea ti reglatli. dtJpa voil1tll, ealota acoperind globul exact pina la latltudlnea dorita. III oriee Inoment, decl, slnlstrl] com!m:itori ai cazel puteau sa aihli s.atlsfactia eontemplarii lumil cotropite de llntcliu] rece al ghepL

A lost, de alttel, D zi de mare trtumt pentru J\'I.acma'.'eI ziua dod a "inaugurat" aceasta "midi. dlstractte" - reprezentare concreta ~i l"OmriDg1itoarc a diabolicel lor IIctiufli.

Pe fata sa pergamentoasa se lntinse un rinjet de totall satisfacpe la vederea calntei care acoperise apruape tntreaga emlsfera austraia, oprtrrdu-se nu departe de tropice,

Maebiavel, vazind-o paIhHI. pe Madeleine, nnli :

- Ti-e diu, madamme j i\i lucrat cam mult in ultlma vrerne la acest gloo, dar eu iti aduccamplirnentele mele, E a c~p'DdQpera J N-a.i scapat old 0 insulitii, nici un atnl, Ai pasirat proportiile exacte chlar la scara asia neobi$nuiti. Sint rnuitumit, IH acord doua saptIDnini cnncadiu !

Madeleine ar fi avut potta sii-l plesneasca sau sa-i arunce cu zeva in cap, dar socnn cli soar putea da de gol araUnd ca. ~tie mai multe Iucrurl declt i~ tncbipule Machiavel si de aceea, inf1gindu-~i ungl:dile in palme, se abtinu de Ia orice riposta.

Tovara~ii ei ram~era de asemenea exrrem de afedati drul fura pusi de 'ea in curent ell situatla.

- E mult mai gray decit ne-am Inchipuit, spuse don Rodrig. $i lin inj:eleg de ce sta nmenirea eu mlinl.le in sin? E revottator I Sf indigna. el ca de oblcei.

- Dar tot atit de revoltator e Iantul ell ~i noi stam CII oliiniJe incrucisate I spuse comandantul. Andre], se adresji el telerepJlIierului, cred d Pepitta trehuie sa acttoneze ell mal multi H&:ltarire.

25

- Ad!ea cum? inlrebli. Andrei, Am examlnat eu fa toate (lOS 1- bilitil.file. Greva noastrii nu fo]ose$te la rrlmic ; Macniavel are reaerve mar] de mlneceu radleaeriv. Revolta noaS'trii? N-av'em anne'.

Munti excowboyul fli.i:u un pas inalnte:

- Am 0 Uolli, 0 scoase el din buzunarul vestel, S-o p,una signorina Pepltta in rni ncarea lui Mathiave\,

Martin Anderson incepu sa rldi,

- Ca in Ilteratura de du:t:ina a eomicsurilor de pe vremurl I Cum dracu fi-a venit ideea asta bema doar pentru 'razbunarea !IIliO' roasaa unel rnulerl tnselate in dragnste I

- La atingerea scopulul nu mal stam sa alegem mijloacele, nu se dll.du blitutexcowboyul.

- Nu-i vorba de asta, inter ... enl Rajipur, dar ce rezoJvim prtn oiri>,jrea 1111 Marhia;lI'fl 1/< Abhl, de:;tepta.m biinuidll Guvernatcrut ve string!! surubul.;

_ Trebule sa distrugem Instalatia cluperctl centrale, Scopul nostru ou e llchldarea unuia sau altala dlnt!"e eel dol paranoid, cl sa sceatem din, Ul Instalatla de produs frig" lua iar cuvintul Madeleine. - Inima acestel instalatil e sala reactorulul principal din _ elupereeeentrala, vorbi Andrei Bujor. Dinpacate numal un specialist poate.eauea e blocare mal indelungatll! a acestui reactor.

- Sa-' aruncam in aer 1 propuse tumultuos don Rodrig.

- Crezl ti un reactor atomic se arunca in aer cu dinamitli,

cum ai facecn IiIn pod sau cu 0 cUidlre? dlidu din urneri coraandantul. Nu uita cii 0 data ctr eJ aID face ~.f noi "e;l(plozie" prin energia radioadivll.. ce soar dezHinlui in acest caz. SI pe urma, lie ~i asa ; dacii e yorba de un seep nobil, vtata ncastra nu conteaza, Dar o instalatle cu puterea acestela dadi explodeazf ar pntea produce - cine itie - dlstrugerea instantanee a lnlregulul parnlnt cu toata suflarea de pe el ... Adidi tocmal ceea ee vrern nol sa Irnpiedlcam.

- E dar, dadu canadianul aprobat!v din cap. asemenea mijloace

extreme nu-s preierabile. -

- Cred eli. elnrtul nostru trebuis sa se indrepte rnomentan in II semnala'restlllui lumil locul exact de unde pornesc catastrolalele valurl de ger, conchlse Made!eine. Pad. ar ~tj dlrrcotro vine prlmejdla, omenirea ar putea s-o combata. Se vor gasi mijloace tehnlce superfoare care sa ccntracareze nctiunea maslnli de produs frig. C:red eli. dadl putem semnala aceste Iucrurl ornenirli, sill tern pe jumiitale satvaU, ~i noi, ~i el. -Sint convinsa d aiel e cfietaprnblemel. Nu vedetl eli. cea mal mare grija tn Pol-city e sa Iim dt mal lznla]t de restul lumii'l Dac-arn constwi uu ·aparat de radicernlsttrrre ell care sa iITcercam legatura eu restut lumil ? Telegratistii d-tale nu ne-ar putea ajuta? se adresa ea cornandanfului.

- Viti eli aparatele noastre de radieernisiune ~i receptle de pe "Meteor" au fost blocate tocmai de instalatille de la Pol-city din mornentul in care am intrat in .zona Jui de gnidaj? ~j 4,poi (fez! cii MaeMavel n-are aparate de lnreglstr are a unor eventuate emisiuni .. clandestine" transmlse din Pol-city?

- Ce n-as da ca oaza aceasta sa fie tnconjurara de un ocean I declara canadlanul oftlnd. Am fi 'aruncat ,~ stieHl cu coordonatele msulet, iii, curenjii apei ar n dus-o poate if! miinile ... Ah, striga cl deodata, ~i-~i chema tovarastl aproape. Am 0 idee ...

Cercul se str lnse,

- Imi arnlntesc di in padure am vazut ghighirite potare ..•

26

* ..

- Spllnui di vin dill Graenlanda •.•

- Exact I EJe migreazli de acolo : in Iiecare an fac ruta aceasta

dus-intors. Tn curtnd ghighiriteJ~ vor rnlgru in nord •.•

- Ei ~j? Vrei sa ne urciim in spinaTea lor ell Nil~ Holgerson 1, care a zburat cu gi~1ele salbatlce [ il zetlemtst don Rodrig.

Canadlanul Ii arunca 0 prlvlre nu tocrnat pllicuta:

- Ai cam muItii imaginatie... Eu sint mai modest in privinja asta, Mll ~indearn sa prlndam clteva biletele de aripile sau plciorusele ghighirijelor, poate vor cadea in mllni bune ! •

Dill privirile CdOT de tata se vedea eli ideea lui Martin surtdea tnturera.

. A doua zl, cauadlanul ~j excowboyul se furlsau prill padare indeletulclndu-se ClI 0 ocupatie coptlareasca : puneau prin copac] lajuri de prins pasarele. Numa.i Pepift" ~J Madeleine ~tiau cite fire l~i smulscsedi din frumoslIl lor par ca sa. aibli cei dol din ce face: prinzittori!

Dar rezultatele nu fura pe rna sura a~teptlhilor: abia prinsera trel ghighirite tntr-o saptamina. Se pare c.a pasarile nu erau proaste ~i rupeau [atul ell clOCUI.

- Ne-ar fi trebuit par din coada de cal! ell asta faceam treaba in t,opiHtria mea ... , conchlse Martin.

Madeleine zlmbi :

- Dac-as avea puter] (a-ll poveste, mi-as preface parul lntr-o caada stufoasa de cnl I

111 acea seara urrna sa dea drumul ehighirltelor prfnse, Preglitlsera blletele :

.. Ciltre Dike om de bine (

Val .. t de trig ce arnenlnja omenirea e produs de a instala'[le corespunzatoare functlonlnd la Polul Sud (lat. sud. 8SQ15', long. vest. 60Q47·18"). Predati acest bilet autoritatllor.

Grupul pasagerrlor de pe bordul «Meteorului:. dispaTut la 16.XU97S."

Ghighiritele erau tinu!e de canadian intr-a lada sub pat. Dupli ce rondul i-fi Hieu obisnuita inspectie, iar namenll lncepura pe rind sa adoarrnli, ctteva umbre se strecurasera tlptll printre patuti, ndunlnill,-se in spaUitorie.

Le-al ai:lus? intreba pe ~optl1e Andrei.

Le am in sln, sub pljama.1 raspunse Madin. Nici n-au ciriit bietele plisari.

- - Jatii tubutetele ell bile!elele respective I Ie Illtnina Madeleine.

In acest moment, 0 umbra aparu la Iereastra ~i 0 VOce retinuld §i speriata sopti :

- Pst! ,<\10 I Andrei I Madeleine I Aiel sinteti?

- Da, signorina! Dam drumul gnlghiritelor! se aprople Andrei

ell 0 pasare de Iercastra.

- Nu dati drumul nlcl uDeipasari! soptl Pepitta grabitii. Intcarceti-va in dormitor irnediat I

- De ce, sigllorlna? se apropie ~i Don Rodrig de rereastra. Nu vii.d de ce ...

j Un copi!. Eroul pcvestirii "In Iumea basmelor" de Selma Lager10JL

27

- Andrei, iI apucllPellltta de brat strecurjndu-st mlna prln ter~a!ltrll, te hnplor, renunta I... Sint pe urmele vcastre... i\m riscat totul CII sa vin sa vii vestesc.,

ln dlpa aceea, in prag aparu Machiavel insotit de 0 garda.

- Buna sean, amicii mei ( Ii zetlemisl el, Ce parloar potrivit ati gasit Cit sa va schlrnbatl impresiile. I Si dv. signorinA, dud avejl nevole de un brat protector, ati Jacut a alegere gre~mi. lndividul a caoui mina nti steins-a adlneauri e mult Interier dv.

Buimaciti, Andrei ~j Pepltta abia atnnct i~i dlid[Lra seama de grnvttatea situa!lei; Mnchiavel i-a viizut irnpreuna I

Pepitta susplna ~i-~j trase mlna.

Andrei nu ~tia ce sa fadi cu pas!irea pe care a tineala plept.

Madeleine Marquand vru sa inghitli tubaletele CD blletele, dar Machiavel 0 drl:

- Fii cuminte, madamme! 0 impiedidl. e1 ~i, rasuclndu-i bratul, i Ie lua diu palma.

i\pol i rorrizi nd-o ;

- N-ai dumneata atttea fire de par in cap rite pll!>1irele sint la Pol-city [

Intre timp rldicli bluzn pijamalei canadianului.:

- Numai autea? facu el pe dezlluzlonatul, ~i tntcrctndu-se spre prclescara :

- Merita oare sa "chele~ti" pentru clteva sarmane pllsarele?

De ce Illi mi-al spus rnieP Iti diideam eo ~i papagall, ~i sticlett, ~i pitig.ol, si tot ce vre],

Pe [Irina destii.cu un tubulet :

- Aha. avett chef de corespondentd j rinji el ~I cit! ill fuga un biletel.

- Perfect! indoi el blletelul ~H pnse lnapol in tub. Se cunoaste eli avetl 0 profesnara de geografie printre voi t Conrdonatele lui Pol-city stnt exacte r FelkitiiTile mele!

Deodata insa tacu dol pa~i ~i se proptt ill Iata lui Andrei. De pe chipul lui Machiavel ciizu masca prefacatoriei. In ochii sal se clteau acurn lira ~i perfldle :

- Si dnmneata, flieD un gest nerabdator cu mtna ciitre telereporter, taci pe prjm-arnorezul P Nu crezi ca ti-ai ales 0 partenerd care nu-i de nasul dumitnle ?

Pepitta dlsparu de la h:reasha. PTobabil 0 luasera oarnenll lui Machiavel sau fugise, ceea ce era tot una, fiindca de ei tot nu putea scapa.

Andrei ril.sufli'i adinc. Se shntea ea. ~i cum ar Ii avut un di!u~ in gura. se temca sa spnna ceva ea sa nu descopere fata de patagonez indlcii pe care acesta nu Ie cunostea. Se hoU.r1 sa ramina mut. Socotea clH tactiea cea mai huna deocamdata.

I\\achiavel Isi zburli mustata :

- Am siHi dau un amor, sa nu-l potl duee J

Faeu un pas inapoi, ~i privble ii CaZtlra asupra excowboyului: - Ti-ai uitat meseria, hatrlne f De ce n-ai sters "urmele" ~

~i scotlnd din buzunar un pumn de laiLlr! de prlns l7aslirele ~

- Ati umplut tori cupadi ~i Ie-ati hisat a~O\j) ca sa vadi toatii turnea ce a lnceput sa creasca in pomi la Pol-city ! ... Te-al ramolit. old bol' 1 r i\i ulta; ea ai de-a face ell "piei1e rosll".

I Terrnen familiar: batrtne (lb. engl 1

28

In cele din urrna, tlieD lin gest cu rnina cUre garda.:

- Conducettacesta tlustre figUTi acolo unde cautau ell lumlnarea sa ajunga. \\i rru gaseau eum 1

Grupul ie~i din spaHHorie flancat de garda lui MachiaveJ ~i porni Spre rnlna. Intraro in ascensor, dar se oprir1i pe la jum1Hatea cohnrisulul. Machiavel le ura noapte buna ~i inchtse U~1l ascensorului in urmi'H, iar ei pornlra pe 0 galerle.

De Q parte ~j de alta eras u~i" Rind ,pc rinlJ, garda vira. cite I.In arestat in celula dlnd1l:rlHuI unei astfel de usi,

Clnd Iu impins in celula, Andrei ~ari Ia lumina slaba a unui bee electric doi biirbati lntlnsl pe patutl, Cel dol il prividi cu interes. Andrej ii puse repede in curent eLI cele tntimplate . .Apoi aflll ~l de la ei - eel doi se numeau Dickson ~i Steinberg - eli eran lnchi~i de vreo dol ani, eli in tnchlsoare mal zac vreo douB. duzini de oameni albi. lnglnert ~i tehnideni. pe care Alvarez y Sevilla l-a mornlt cu sume mari de bani la tnceput ca sil semneze contracts prln care se angajau sa Iucreze sase IUDi la minele sale. Au fost trnbarcaf pe un aV10l1" ~i dusl intr-un loc necunoscut - mai tlrziu au ailat di-! Polal -, unde au lucrat III instaJare:a unor reactoare urlase, Dickson, de altfe!, Iusese mai lnalrrte prieten bun cu Sevilla, facusera chiar facultatea impreuna. Cind a aflat - cad pina la Ul!l!Ji ca specialist lot si-a dat seama de scopurlle urmarite de Sevilla - era pres tlrzfu. lnstalatille, in partea lor cea n.ai illlporiania, erau terminate. Atuncf s-au dus e1l totH la Sevilla ~i i-au ceru] sa Ie dea banii ~i avionul spre a se intoarce ac.asa, tuvlnutndu-! cli loa in$elat.

Sevilla s-a prefac:ut dl Ie prime~te conditci1e, dar in aceeast noapte i-a arestat ~i i-a virit in celulele unde stau de atita amar de vrerne.

- Intotdeauna am sperat, miirturjsj pe U!J ton amar Dickson. eli se va gas! cine va care sa dejoace planurlle acestui descreierat. Si iata di n-avem noroc I

(UImare :in nwnii.Ial villor)

Coperta-desen : ION DRUGA

29

AUTOMmULE

OR.fZQNTAL: I. Una titn(r:e cete mal cunascttte miircl de automobt). - U.'I verb care Ir"DIlU? ca"Jrlgm zitn;c tie conriflcc;(orji auto, reierittdu-ne b(nernte(1"$ fa autouehtculut pe care-t colldu.c. 2. Aid se fabrica auumetticulele. - Depe:lI(Unieie ,,·au construciltle aneXe ale lwei ctadtrt. 3. Dncit II/l esii sti1pl(1 pe el, Iii fl.ll via/a. - Pronume. 4 ... Greseli' <II eulculu! al<lOfllob{[."/Ili. - Nu a: uote sii.-l iotasesti noepteo; stlrJ ctn« Ireci ue ililga spiiale, licoll etc. 5. 0111 clnd til cind, - opreste til [0(: tudomolnlul. - Cui. [oarte des iniilnll ta automobtt. Ii. "M". - NWHete fila; mr~Uor tlc>ieuDzi til MoldoceL - Ris« (a. rnceput. 1'. Inirare manIt· meniatt; cr !II,ei eliidtrt. - Posed, 8, Au(."a WI rot deoscbit ill irecui, fa oinzarea $I cumptirarea automobiielor de DCtUie. - Ve~fJjc. 9 .•• Campion" (II curselor de ;UJfollll)b~l. - R.ill ill Elt'ef{a. - Nume femill;·n. 10. R.iu LII R.P.JI.. - Scheleta! a~lo(n(Jb!~cl(jr. JJ. Prepoziiie, - Un preii« Ioarie des tuttlntt 10. automobl!« .r in special nlld esie oorua dc bago.je. '-- Orii.sel in Franta, oestit vrl1ltf-llIr monu· ment r{ai.at dl! ffenr{c at tt-tea. !2'. Autouiooit« grete.

VCR,TIC)' L: I. S« IIlrlsaara CU cati. - 0 llIarca de automobil, [oarte riispiwli{ii ta filJ' ttl '".,.&. 2. V." 'QrOS canosrut daJarJljj unu; [lTiijifol. - Po eo sa spulii ~i se greseazii. aulooehlcutelc. - A/limat 3. Lani in Mw,(11 IipuSI?-Ili. - Pune II! ltunur! auiomohile. 4. Prepozi(le (tn Franta). - Tarti. in Europa. w 0 indnsirie fl.r: automobile [oarte Qeeuoltallf. - n!luin tit ttalla; S. Cupa muli ri~· nild fa lerJ.is. - Posesio, - U~{.lr.l!aza pornirea rnrJtoruiul en snectai iarrta. 6, Iuadema reailor Persiel. - Soarete piralt,idelor. 7. Lichld. folasit tn coeur speaiale, La niatoaret« de a.tJto/Jl()bU~i [carte des de sojeri. - Badld. ClI(e apare ire 1l1!l1.eral fa /'>iiI,i.flete. 8. A des face plelea craniului. - Unitate de tinu». 9 .. .on Int1Ua fJ<flaie de cap ~oferi(or, mar ate» cinri este la aarirutere. - FeciM III Bana], - ... Paolo, ora,.< in Broellia, 10. Nf{1.mrii de sllpmfalii. - XeIJopol Nlcolae. - Cell mai mid. dinire snrori. 11. Sncra,,( [rancez, tII"'/ dlr: (<orelicie1lii cld{llul de fUf1c/i()lIare Il motorvtut. de aulo/CIolJil, ,II plll'm ttmp! .. - Or"~ In fran/a. ~!t 0 sucursau; In/If", a fa1Jrici/{}r lie automobile ~eruu(/t. 12. Inire rO.11 st uerde, - Pronume.

30

-