1.

Trecutul nostru intre adevar si dreptate

2.Falsificarea memoriei de Paul Goma

3.Operatiunea Securitatii „Madame Monica”

4.Sa scuipi in fasole

5.Dela modelul Welfare State la pomenile electorale romanesti

6.Despre oligarhie cu dragoste

7.EPOCA DREPTEI A VENIT,TRANZITIA LUNGA S-A TERMINAT, LA FEL CA SI

CRIPTOCOMUNISMUL

8.DILEMA DLUI TARICEANU:CU PSD CA TATARASCU SAU CU PD-L PENTRU O

DREAPTA ROMANEASCA

9.IDEOLOGIA LIBERAL-OLIGARHA: SOCIALISMUL BOGATILOR

10.ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL- AP) CARE AU CA BAZA

IDEOLOGIA URII
11.Cand se uneste schiopul cu orbul ei cred ca realizeaza un Fat-Frumos

12.Manual de dat explicatii atunci cand pierzi alegerile

13.SOCIAL-SEMOCRATIA PIERDE,TRAIASCA PD-L

14.Profetul silit sa spuna adevarul

15.GUVERNARE LA PLESNEALA SAU CUM SA MAI OBTINEM 15%?

16.Stare(a) nebuna a psihiatriei romanesti

17.PSD:REFORMA SAU SCINDARE

18.Cleptocratia, reactiunea si teoria conflictului

19.Cine si dece se provoaca scandalul din politica romaneasca

20.IUBITORII DOCTRINEI LIBERALE CER PNL CLARIFICARE DOCTRINARA

IUBITORII DOCTRINEI LIBERALE CER PNL CLARIFICARE DOCTRINARA

Tot mai multi liberali,membrii PNL sau simpatizanti se afla azi intr-
un mare impas,motiv pentru care doresc din partea PNL o clarificare
doctrinara,mai ales acum,inaintea alegerilor.
Opozitia la unificarea fortelor de dreapta care invoca istoria si
doctrina liberala,nu este decat un motiv pentru a-si motiva
imobilismul si incompetenta (in treacat fie spus ca actuala conducere
PNL nici nu are o doctrina pentru unificarea dreptei,decat sa se
alieze cu forte nesemnificative de tipul partidelor dlor Miluta sau
Constantinescu) .
Este deci necesar,ca dizidentii sa-si prezinte propria viziune
despre liberalism,intr- o lume in care valorile liberale se regaseste
in doctrina si practica aproape a tuturor partidelor.
Cei care contesta liberalismul de tip oligarhic, arata,de la inceput
ca ei isi asuma liberalismului de dreapta si clarificarea relatiei cu
dimensiunea de centru-stânga sau chiar stânga a liberalismului
contemporan.
De fapt se are in vedere armonizarea tuturor doctrinelor dreptei.
Deci,ce fel de liberali suntem,se intreaba dizidentii liberalismului
dlor Patriciu si Tariceanu?
-Liberalismul dreptei actuale este liberalismul responsabilitatii.
Aceasta presupune ca libertatea devine principala valoare
politica.Libertatea insa trebuie sa se desfasoare in contextul
responsabilitatii, iar maniera folosirii ei are in vedere doua aspecte:
a. asumarea de responsabilitate de catre membrii societatii.
Individul nu poate astepta de la societate sau stat rezolvarea
tuturor problemelor sale.
Rostul politicii liberale este acela de a face oamenii independenti,
iar nu dependenti de stat.
b. asumarea de responsabilitate de catre oamenii politici,care
trebuie sa accepte ca sunt responsabili pentru toata comunitatea si
pentru binele public, si nu doar pentru interesele unui grup sau
elita,fie ea si capitalista.
Libertatea si puterea politica presupun mari responsabilitati fata de
tot electoratul, nu numai fata de un grup restrâns,sau numai fata de
liberali.
Raportul libertate/responsab ilitate,oameni politici/electoral este
definitorie pentru liberalismul de dreapta.Cel mai important actor al
jocului politic democratic este cetateanul.organele reprezentative
fiind responsabile in fata cetatenilor

Liberalismul dreptei contemporane este unul al egalitatii în fata

legii
Toti membrii societatii, ca indivizi, si toate grupurile sociale,
profesionale, culturale, etnice sau religioase trebuie sa respecte
principiul egalitatii în fata legii. Averea sau functia nu trebuie sa
creieze privilegii.

Liberalismul dreptei contemporane este deci,un liberalism

antioligarhic si popular
Grupurile politice si de afaceri, capitalistii sunt parte a
societatii si nu deasupra ei.ei nu au nici un privilegiu politic.
Daca liberalismul sustine egalitatea sanselor, tot asa el sustine ca
statutul politic si reprezentarea politica a oricarei persoane nu
tine de avere,politica sau pozitie sociala.Liberalismu l se adreseaza
tuturor si nu doar la 5% din populatie.
-Liberalismul dreptei contemporane trebuie sa promoveze
capitalismul concurentei oneste(sustinand competitia onesta,
proprietatea ,libera initiativa) , economia de piata fiind motorul de
reglare economica,iar profitul forta vitala a desvoltarii sociale.
Liberalismul dreptei contemporane sustine o economie curata, fara
baroni, monopolisti sau oligarhi,fiind contra relatiilor privilegiate
cu statul sau politicienii la putere.
Liberalismul de dreapta afirma separarea afacerilor de
politica,organizand riguros aceste relatii.
Pe scurt, liberalismul este împotriva oligarhiei si a folosirii
institutiilor politice pentru promovarea intereselor nelegitime ale
unui grup economic sau ale altuia.
Credinta ca liberalismul trebuie sa fie servitorul politic al clasei
capitaliste face un deserviciu imens atât liberalismului, cât si
capitalismului, deoarece liberalismul de dreapta are aderenti în toate
grupurile sociale, profesionale si culturale si trebuie sa se
adreseze si sa fie deschis catre toate aceste grupuri.
Cei care afirma ca liberalismul trebuie sa fie instrumentul politic
si ideologic al clasei capitaliste au înteles gresit istoria
liberalismului.
-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste rolul
traditiei, al comunitatii, al religiei si al familiei.Liberalism ul de
dreapta nu pune interesele economice individuale mai presus de orice.
El recunoaste rolul traditiei si al comunitatii în crearea
identitatilor si definirea intereselor umane. El apara familia si se
opune atât experimentelor sociale care pun în pericol sau
marginalizeaza familia ca institutie, cât si încercarilor de
înlocuire a functiilor traditionale ale familiei de catre stat. El
respecta convingerile religioase si rolul acestora în consolidarea
structurii morale a indivizilor si a grupurilor.
-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste identitatea nationala
ca element cheie al politicii.Liberalis mul de dreapta îmbratiseaza
notiunea de natiune civica – entitate politica capabila sa cuprinda
si sustina toti membrii unei societati indiferent de apartenenta
sociala, profesionala, culturala, etnica sau religioasa.
Integrarea în Uniunea Europeana ar fi falimentara pentru România în
absenta unei puternice identitati institutionale, care sa sustina
identitatea sa economica si culturala. Liantul afectiv al natiunii
civice este patriotismul constitutional. Constructia constitutionala
si juridica întemeiaza identitatea institutionala a natiunii române.
Mai mult, identitatea institutionala este garantia pastrarii
identitatii economice si, mai ales, a identitatii culturale a
natiunii române.
Unitatea Europei se întemeiaza pe natiunile componente,iar nu pe
disparitia acestora.

Cine si dece se provoaca scandalul din politica romaneasca

In Romania in mod fals se afirma ca in politica avem un permanent

scandal.De fapt ceea ce politicienii interesati numesc scandal este o
lupta inclestata pentru transformarea politica a Romaniei,in care
reprezentantii clasei politice expirate se inclesteaza sa mentina
aceiasi situatie politica care a inamolit tara de peste 18 ani.
Tot ceea ce inseamna progress sau dorinta de schimbare este
catalogata ca un mare scandal iar reformatorii politice,noile partide
reformiste create recent sunt catalogate ca provovatori de scandal.
De fapt daca am traduce cuvantul oligarhilor, de scandal,avem de–a–
face cu o adevarata revolutie,asa cum a fost si in 1989 cand nu am
numit scandal caderea puterii politice comuniste care si azi se mai
agata de putere.
Basescu pe buna dreptate a catalogat aceasta clasa politica cu
apelativul zoaie,care desi socheaza,ca orice revolutie care tinteste
progresul,deoarece schimbarea socheaza.
Nu mai departe decat Norica,procurorul communist care era sa bage in
puscarie un handicapat nevinovat si care incalva regulamentul
senatului era impusa de oligarhi sa devina Ministrul justitiei adica
a dreptatii in Romania.Era normal ca acest lucru sa fie lasat iar
opozitia fata de aceasta imposture sa se numeasca scandal.
Faptul ca hulita Curte Constitutionala a fost chemata sa stabileasca
atributiile Presedintelui si ale Premierului nu a multumit pe
impostori inseamna scandal al lui Basescu sau mai degraba al lui
Tariceanu?
Zoaiele premierului au inflamat politica romaneasca.
Iata productii ale clasei politice romanesti:maimutoi oparit,javre
batrane,tampit, puslama,golani,… .…in gura,sa-mi numeri oule,moaca de
presedinte,afara sobolanilor si as putea inegri cateva coli de hartie
cu expresiile acestor tipuri de politicieni.
Acestea formulari au fost emise de la tribuna Parlamentului, la
Palatul Victoria, prin birouri de primari sau de lideri de partid, in
studiouri de televiziune. Le-au rostit , de exemplu, Crin Antonescu,
Tariceanu, Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, Vasile Dancu, Adrian
Nastase, Mircea Geoana.

Oameni cu pretentii , premierul,presedint i de partid, lideri de

grupuri parlamentare, oameni care reprezinta repere, cel putin pentru
propriul electorat. Trivialitatea socheaza si face rating, asa ca
televiziunile se bat pentru cei mai aprigi combatanti. Odata
reflectoarele aprinse si camerele pornite, ecranele televizoarelor se
umplu de zoaie.
Problema este ca acest limbaj este in multe cazuri singura arma in
panoplia politicienilor romani. Cuvantul greu ascunde adesea o mare
saracie , daca nu o lipsa totala, de proiecte, de stralucire, de
cultura politica.

Liderul deputatilor PNL, Crin Antonescu, nu a participat la niciun

vot in Parlament din 17 aprilie 2007, rezulta dintr-un studiu al
Institutului pentru politici publice. In tot acest timp a fost,
desigur, o prezenta constanta in emisiunile TV.
Viorel Hrebenciuc este intr-adevar un performer, dar nu al
proiectelor pentru Romania, ci al combinatiilor politice. Aproape ca
nu exista sforarie de care sa nu fie legat numele deputatului PSD.

Poate Ludovic Orban, cel mai frecvent in insulte fata de adversari

politici si jurnalisti incomozi, fara discriminare, s-o fi distins
poate prin ceva in politica sau macar la ministerul peste care
troneaza,poate cu un metru de autostrada?
Marian Vanghelie are si el cateva reusite - revelioanele de la
Romexpo si cel mai murdar sector al Bucurestiului. Nu-i putin lucru.
Parca intre timp si-a luat si bacalaureatul!

Marele proiect politic al lui Mircea Geoana ca presedinte a fost

suspendarea lui Traian Basescu. Credeti ca ar mai fi ceva de spus?
Despre Gigi Becali si vadim Tudor refuz sa fac vreun comentariu,
demult sunt notorii in scandalurile politice din Romania.

Deci scandalul permanent in politica romaneasca apartine acelor

politicieni expirati si care vazandu-si apropiatul sfarsit recurg la
cele mai josnice reactii ale unei fiinite umane,de la insulte,
calomnii, agresivitate permanenta si aruncarea vinei asupra dlui
Presedinte, singurul care alaturi de PD-L care doreste sa creieze o
adevarata revolutie in politica romaneasca.
Dumnezeu sa-I ajute!

Cleptocratia, reactiunea si teoria conflictului

Acei ce poarta jugul

Si a-l purta mai vor,
Sa-l poarte mai departe,
Spre rusinea lor.

Intr-o societate nu conteaza valoarea numerica a populatiei,spun

psihosociologii, ci conteaza ponderea populatiei participative, a
populatiei constiente si dornice de a lua parte la viata cetatii,la
viata sociala.
Din pacate in Romania avem de-a-face mai degraba cu o multime,poate
un popor dar nu avem de-a-face cu cetateni constienti.
De acest lucru au avut grija toate clasele de conducatori politici,de
la fascisti,comunisti ,pana la democratia originala creata de PSD si
liderii sai dupa 1989.

O alta problema de psihologie sociala o constituie asa zisa teorie a

conflictului in societate.Fara conflict si rezolvarea lui omenirea ar
sta inca in epoca de piatra iar deosebirea in civilizatie si bogatie
dintre tarile lumii si ale Europei este tocmai ca prin
conflict,uneori revolutie mai mult sau mai putin sangeroasa
societatile au devenit avansate,mai bogate,mai spirituale.

Am spus aceste considerente introductive pentru a caracteriza mai

bine situatia politica si sociala din tara noastra.

Tara mioritica care iubeste linistea,iubeste neschimbarea, soarta o

considera predestinata, Romania,mai bine zis romanii s-au erijat in a
fi sclavii tuturor,sclavii conducatorilor autocrati,ai politicienilor
corupti,ai strainilor care in acest mediu au gasit cea mai propice
modalitate de a exploata in folosul lor defectele fundamentale ale
romanilor.

Clasa noastra politica actuala este construita total dupa aceste

considerente. Organe de conducere ale tarii,justitie, organe de ordine
sunt construite nu spre binele cetatenilor ci pentru cleptomania
personala,creind acea clasa pe care chiar presa straina a denuimit-o
cleptocratie.

Prin fascinatie,minciuna ,desbinare cleptocratia s-a mentinut la

putere in continuitate de la regimul comuinist si probabil ca vor
domina Romania ani multi.

In acest context apare un om politic,un Becket roman,care ca si

personajul istoric poate a avut pacate in viata lui dar care acum isi
ia rolul de lider politic in serios.Este vorba de dl.Basescu care a
devenit un lider hotarat de a schimba Romania,chiar in acest context
in care simtul cetatenesc nu este prea desvoltat in tara noastra.

Conflictul creat cu cleptocratia este legitim si face parte din

revolutia sociala pe care Basescu vrea sa o infaptuiasca.
Fata de aceasta intentie a lui,fata de faptul ca cleptocratia
constata ca nu este de al lor,acestia au declansat un val de ura,de
minciuni si violente care pot merge pana la anihilarea Presedintelui.

In fond ce a facut presedintele?

-A incercat sa creeze o justitie independenta care sa reactioneze si
la coruptia clasei politice.
-A condamnat in numele statului Comunismul ca pe un regim criminal
-A deschis dosarele fostei securitati pentru ca cetatenii sa nu mai
fie santajati.
-A fost intolerant cu un guvern ca emanatie a grupurilor
oligarhice,asa cum a fost in toate regimurile de dupa 1989.
-A dorit ca institutiile statului sa functioneze democratic si toti
sa fim egali in fata acestor institutii.

Profitand de nivelul scazut al simtului politic al

romanilor,cleptocra tia transpartinica a pornit un rasboi contra-
revolutionar, predicand linistea,neimplicar ea,lasarea tarii in mainile
oligarhilor.

Emitand asa numita conflictualitate a dlui Basescu,cleptocrati a a

mers pana acolo incat Constitutia creata de ei la impulsul Europei sa
fie violata,incalcata, sa rupa orice idee de dreptate sociala si prin
orice mijloace sa scape de Basescu,chiar pana la eliminarea sa fizica.

In acest context Basescu apeleaza la aceia pentru care se

sacrifica,la popor,notiune pe care cleptocratii au pervertit-o.
Exte un examen dificil.Cleptocrati a s-a unit transpartinic, cei 322
reprezinta ¾ din parlament,adica ar reprezenta aceiasi proportie din
cetatenii tarii.Oligarhii prin metodele lor specifice,dominand presa
si TV mint si deturneaza realitatea iar daca nu pot, incalca cele mai
importante legi pentru a scapa de Basescu.

Este un greu examen pentru romani,pentru tinerii din noua generatie

care trebuie sa arate lumii ca ei sunt altceva decat pãarintii lor
care au trait in servitudine.

Rasboiul va fi dur dar el va decide viitorul Tarii.

Daca va invinge cleptocratia Romania decenii in sir va fi cum este

azi.daca va invinge Basescu si alaturi de el va sta
tineretul,cetatenii Romaniei exista sansa de a intra in Europa cu
adevarat.

Deci la referendum se joaca viitorul Romaniei.

Daca nu ne vom prezenta,nu vom spune nu cleptocratiei inseamna ca le

servim pe tava acestora VIITORUL ROMANIEI.

__._,_.___

PSD:REFORMA SAU SCINDARE

In loc sa se ocupe de non-reforma in PSD si care va duce la

anihilarea social-democratiei, asa numitul institute Ovidiu Sincai
gaseste de cuviinta o atitudine politicianista criticand politica
externa promovata de Presedintele Basescu.
In acest moment PSD ne apare ca un partid cripto-comunist, promovand
vechile metehne bolsevice,in timp ce dl.Iliescu serbeaza ca si in
1948 (data asa numitei unificari a comunismului cu social democratia)
asa zisa zi glorioasa,la fel cat de glorioasa a fost si furarea
alegerilor din 1946.ca si suprimarea violenta a partidelor istorice
Mnemofobia totalitara,sublinia za Tismaneanu se prelungeste in amnezia
cultivata de atatia dintre profitorii post-comunismului.
De fapt,atunci ca si acuma in PSD aplica perceptele staliniste puse
in practica de Jdanov,dupa teoria salamului,respectiv lichidarea -pe
felii- a sistemului pluralist si instaurarea dictaturii partidului
unic.

Ordinul lui Stalin,spune Tismaneanu, era limpede si a fost urmat

intocmai in toate -democratiile populare-: social-democratia trebuia
emasculata prin absorbtia aripii colaborationiste in partidul
comunist.
Una dintre marturiile cele mai importante pe subiect este cartea -
Stanga in Romania, 1832-1948 - tentativa de sinucidere sau asasinat-,
a regretatului Vladimir Krasnosselski, sociolog de marca si fost
secretar al lui Titel Petrescu.

De fapt,dupa Internationala 3-a,social democratia facea parte din

alta familie politica si spirituala,fiind atasati idealurilor
reformiste si parlamentarismului, ostili revolutionarismului
nihilist.De aceia comunistii,ca si in prezent au pus in practica un
plan de distrugere,compromi tere si intimidare si chiar de umilire,asa
cum se intampla in orezent cu dl.Geoana sau Grupul de la Cluj.
Pentru leninisti, scria Arthur Koestler, nu e suficient sa-si invinga
adversarul. Ei vor sa-l faca demn de dispret. La Congresul din 1948,
botezat Congresul I al PMR, au fost utilizati cativa renegati
socialdemocrati (Lothar si Eugenia Radaceanu, Theodor Iordachescu,
Stefan Voitec, Barbu Solomon, Misa Levin) pentru a crea iluzia unei
reale reconcilieri istorice intre comunisti si socialisti. In fapt,
era vorba de capitularea oportunista a echipei Radaceanu-Voitec, asa
cum s-a procedat acum cu PSDR-ul dlui Atanasiu.

De fapt,acesta este crezul politica al dlui Iliescu si

Nastase,persoane care au fost in mijlocul istoriei de mistificare a
social-democratiei romanesti.
Dece sa credem,mai ales dupa mineriade,furtul revolutiei,atitudin ea
de confiscare a social-democratiei, atata cat exista actualmente in
PSD ca Iliescu si ai sai sustinatori s-au schimbat.

Criza actuala din PSD este rezultatul evolutiei acestui asa zis
partid.
Infiintat ca o continuare a PCR si pentru salvarea fostei
nomenclaturi, electoratul fiind constituit din nostalgicii
comunismului, a conservatorismului taranesc sau al
pensionarilor, categorii conservatoare si impotriva schimbarii,in
prezent nu mai este capabil de restructurare.

Mergand pe formula leninista,partidul- partid de masa-PSD a adunat

fara discriminare peste 600000 de membri,din care cel putin 10000 au
pretentii de a fi lideri locali sau generali.

In constructii este foarte des aplicata formula:decat sa

reconstruiesc, sa repar o cladire veche,care ar costa mult si ar
necesita fonduri mari este mai rentabila daramarea ei si apoi
reconstructia uneia noi.In acest cadru se inscrie actualul PSD dat
fiind scaderea batranilor si a taranilor electoratul lor traditional
(cresterea tinerilor si a intelectualilor, funciarmente
anticomunisti) .

Un partid poate supravetui datorita unei ideologii,a unui lider

carismatic sau mai bine a ambelor.
In PSD nu exista ideologie decat cea a pragmatismului si
inbogatirii, exista grupuri sincer social-democrate dar si grupuri de
interese asa de multe incat PSD a aparut ca un partid al coruptilor.

Liderul carismatic.Iliescu nu mai poate indeplini acest rol din cauza

schimbarii demografice( scaderea batranilor conservatori si cresterea
tinerilor,plus redesteptarea multor electori care nu se mai tem de
boieri si mosieri si accepta capitalismul) .
In acest caz Iliescu apare mai degraba in rolul consacrat de
reactionar comunist,opus schimbarii si ocrotind clasa
coruptilor,chiar daca el este cinstit si sarac.

In fine daca ambele componente nu exista, PSD este in deriva.

Este de datoria persoanelor constiente din partid si din afara lui de

a constitui o noua constructie social democrata.
Aici poate dl.Vanghele care cu aprobarea conducerii PSD s-a adresat
Yoghinilor lui Bivolaru,si poate cu ajutorul MISA sa faca integrarea
in absolut a partidului si mai ales a dlui Nastase si Iliescu.

Acest rationament ne duce la divizarea PSD cel putin in 2 aripi

ireconciliante, ale adevaratilor social democrati ,la inceput putini
si slabi si gruparea puscariabililor, a criptocomunistilor, coruptilor
care vor incerca zadarnic o reabilitare, desi la inceput,sub
conducerea lui Iliescu vor fi mai multi.

Dar progresul nu tine cont de majoritate si minoritate,el creste ca

valoare si ca numar in timp.
Stare(a) nebuna a psihiatriei romanesti

Exista, inca, la noi, mentalitatea ca despre maladiile mentale

trebuie sa se vorbeasca in soapta. Sau chiar sa se taca. Si nu doar
pentru ca, in binecunoscuta traditie populara, boala psihica este
asociata anormalitatii, unui rau ascuns venit din strafundurile
fiintei umane -ale carui radacini sunt greu sau imposibil de aflat -
ci, mai nou, si din neputinta societatii de a-i face fata in
unitatile institutionalizate. De ce? Simplu. Pentru ca nu se doreste
sa se investeasca intr-un domeniu al medicinei care - potrivit unei
conceptii mostenite din vechiul regim, pe cat de absurde pe atat de
ilare - , consuma prea mult fara sa rezolve nimic. Din pacate,
revolta lumii medicale, in speta a medicilor psihiatri, privitor la
aceasta perpetuata inertie a autoritatilor, nu pare sa schimbe ceva
in sistemul sanitar.
Nici chiar in conditiile in care ministerul de resort sustine sus si
tare, a se intelege trambiteaza, ca "Sanatatea mintala este
prioritatea numarul 1" (si) in Romania. Asta dupa ce in luna ianuarie
2005, prin Acordul de la Helsinki, sub egida biroului OMS pentru
Europa si al Comisiei de resort din Comunitatea Europeana, a fost
semnata o declaratie, in prezenta a peste 50 de ministri ai Sanatatii
din tarile europene intre care si Romania, care certifica acest
lucru. Dar sloganurile nu vindeca. Iar la noi, cel amintit a intrat
de-a dreptul in ceata.

Si totusi, bolnavii psihici pot fi recuperati. In pofida falselor

credinte, mai vechi sau actuale, a tendintei, cu efecte nefaste,
manifestata de catre unii specialisti din alte discipline
medicale "de a trata ei insisi manifestari psihopatologice, in loc sa
indrume pacientul la psihiatru sau, cel putin, la psiholog". Ceea ce
lipseste este un proiect coerent al Ministerului Sanatatii,
unde "hotararile sunt luate de catre persoane straine de problemele
domeniului" fara a fi consultati si aceia care cunosc, prin
specificul profesiei lor, problemele bolnavului psihic. Acestea sunt
numai cateva din aspectele ce s-au facut auzite - pentru a cata
oara! - la Congresul National de Psihiatrie, desfasurat recent la
Iasi, la care au participat circa 700 de medici din tara si
strainatate.

Psihiatrii au pus, si de aceasta data, degetul pe rana. Iar ranile

noastre, din orice unghi le-am privi si oricat de optimisti si
luminosi am fi in speranta de a nu le permite sa ne acopere, sunt
lasate parca sa se inmulteasca.
Organismul uman nu face fata ritmului actual de viata

Specialistii domeniului spun ca "sanatatea nu este totul, dar fara

sanatate totul este nimic". Si nu trebuie sa fii nici medic, nici
filosof pentru a exprima un adevar atat de simplu, la indemana
oricarei persoane apte sa-l constate, cel putin ca urmare a propriei
experiente de viata. Iar unde este viata exista si maladii. E
adevarat, astazi mai sofisticate, mai bizare chiar, pentru ca lumea
progreseaza, insasi viata este mai complicata, mai impovaratoare prin
complexitatea responsabilitatilor , si mai plina de riscuri; pentru ca
tehnica este mai solicitanta, alimentatia din ce in ce mai saraca in
principii active, vitamine, minerale, iar posibilitatile de adaptare
a organismului uman la frecventa si intensitatea schimbarilor
survenite, tot mai scazute. La toate acestea contribuie din plin
pericolul radiatiilor, al exploziilor solare cu repercusiuni grave
asupra sanatatii, mai mult sau mai putin recunoscute in ultimele
decenii, poluarea avansata, oscilatiile climaterice etc. etc. Este de
inteles, asadar, ca sanatatea oamenilor este amenintata, biciuita din
toate directiile.

Educatie sanitara, la nivelul Evului Mediu

Pe de alta parte, la noi, educatia sanitara a ramas cu mult in urma,

fata de tarile dezvoltate, ba chiar la nivel de Ev Mediu, in unele
zone, atat in mediul rural, cat si urban, oamenii fiind lipsiti de
conditii de igiena minima; avalansa gunoaielor, prezenta cainilor
comunitari fac parte din viata lor. Si oricat ar riposta in fata unei
asemenea stari de lucruri, sfarsesc, in general, prin a se obisnui cu
ea.

Poate ca de aici incepe raul colectiv, completat substantial de

precaritatea sistemului sanitar, incapabil sa faca fata nevoilor
populatiei. De pilda, insuficienta paturilor in spitale a creat acel
tip de reactie din partea suferinzilor, care ne situeaza pe primul
loc in Europa la capitolul "Spaga din spitale". Pentru a beneficia de
un loc in asezamantul care iti promite ca te va pune pe picioare,
trebuie sa platesti bani grei.

Mai mult, o data ajuns aici trebuie sa fii pregatit pentru a-ti
procura, de multe ori, medicamentele din afara spitalului; pentru a
onora personalul care te ingrijeste si, nu mai este demult o noutate,
pentru a-ti achita eventuala interventie chirurgicala, chiar daca
esti un corect platitor al asigurarii de sanatate. Cozile la
medicamente, isteria compensarilor pun capac. Saracia si mizeria sunt
la ele acasa. A vorbi, in aceste conditii, despre sanatatea mintala
pare un lux. A ignora domeniul, ar insemna sa dovedim o inconstienta
crasa, vecina cu ceea ce reprezinta crima cu premeditare.
Prof. dr. Petru Boisteanu: Toata lumea se ocupa de psihiatrie, dar
nimeni nu face nimic

Realitatea este ca psihiatria reprezinta astazi, in Romania, "o

disciplina marginalizata" , in pofida renumelui de care se bucura, in
lume, scoala romaneasca de psihiatrie, specialistii de care nu ducem
lipsa.

Comunicarile stiintifice sustinute in cadrul congresului de la Iasi,

care a coincis cu aniversarea unui secol de psihiatrie, prin
infiintarea aici a primei institutii din tara cu acest profil -
Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola -, ne-a ajutat sa ne intarim
convingerea ca "prioritatea numarul 1", sanatatea mintala, este
ultima din coada pe lista de interes a autoritatilor. Si totusi,
societatea, noi toti, suntem datori sa ne aparam/salvam bolnavii, sa
le facem posibila continuarea vietii. Cum?! Directorul general al
Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola, prof. dr. Petru C. Boisteanu,
co-presedinte al Comisiei de Psihiatrie si Sanatate Mintala din
Ministerul Sanatatii (MS), sustine ca este aproape imposibil.

"Astazi, psihiatriei i se pun foarte mari probleme. Pornind de la

deviza MS «Nu este sanatate fara sanatatea mintala!», s-a ajuns, de
fapt, la un fel de colaps in domeniu, de al carui mers se ocupa toata
lumea, dar nimeni nu face nimic. Nu s-au infiintat acele asezaminte
pentru bolnavii psihici, care ne-ar fi ajutat sa scapam de presiunile
ce apasa asupra sistemului, nu au fost extinse o serie de servicii,
pentru ca, in psihiatrie, asistenta ambulatorie are un rol deosebit,
contribuind la scaderea costurilor destinate tratamentului bolnavilor
si la reducerea zilelor de incapacitate de munca.

In plus, psihiatria comunitara este ca si inexistenta, deoarece

asociatiile non-guvernamentale nu s-au implicat in asistenta
bolnavului psihic. Toata lumea afirma ca psihiatria necesita costuri
mari, insa, daca s-ar percepe evolutia acestui fenomen pe termen
lung, s-ar constata ca este mult mai ieftina decat alte
specialitati" .

Potrivit prof. dr. Petru Boisteanu, se prefera, de regula, sa se

investeasca pentru tratamentul unui bolnav circa 2-3 milioane lei
vechi pe luna, in loc sa se cheltuiasca dublu, ceea ce ar conduce la
reducerea numarului de bolnavi cronici.

In doi, trei ani depresia va ajunge o boala validanta

"Ceea ce se intampla la noi este, efectiv, o politica similara

zonelor din Africa, eventual din Albania. Desi pe plan profesional
suntem perceputi ca o scoala foarte buna, totusi, din punct de vedere
financiar, ne situam la coada clasamentului" , continua
interlocutorul. Cauza? Intelegerea gresita a problemei sanatatii
mintale.

"Nici inainte si nici dupa '89 problema bolnavului psihic nu a fost

luata in serios. Este adevarat ca din asa ceva nu se moare, dar nici
nu se traieste normal, iar depresia, conform statisticilor, va ajunge
peste doi, trei ani pe locul al doilea, pe plan mondial, printre
bolile validante. La noi, va fi, probabil, pe primul loc, daca nu vor
aparea alte boli ale mizeriei si saraciei. Important de retinut este
faptul ca nu exista bolnavi care sa nu poata fi recuperati si redati
societatii.

Practic, facem statistici, raportari si uitam unde este bolnavul

psihic. Totul depinde de politica de finantare, numai ca, din pacate,
latura medicala a fost inlocuita cu una de pura contabilitate. Nu mai
conteaza astazi daca bolnavul exista sau nu, conteaza sa ai hartiile
in ordine si sa te incadrezi in niste sume care, de multe ori sunt
derizorii, prestabilite din birou; exista tendinta ca medicul sa se
transforme in functionar sanitar, ceea ce pentru breasla psihiatrilor
este foarte dureros", conchide dr. Boisteanu.

Prof. univ. dr. Tudor Udristoiu: Aplicam decizii cu care nu suntem de

acord

Prof. univ. dr. Tudor Udristoiu, presedintele Asociatiei Psihiatrice

Romane, seful Clinicii de Psihiatrie din Craiova, co-presedinte al
Comisiei de Psihiatrie si Sanatate Mintala a MS considera ca printre
problemele grave cu care se confrunta domeniul psihiatriei se afla:
lipsa cronica de informatii si lipsa de comunicare, precaritatea
deciziilor, la elaborarea carora nu sunt consultati specialistii,
lipsa unei politici de sanatate mintala, iar lista ramane deschisa.

"Nu exista, la nivelul ministerului, desi am solicitat de nenumarate

ori, in calitate de co-presedinte al Comisiei de Psihiatrie si
Sanatate Mintala a MS, o evidenta a suferintelor majore. Fiecare caz
nou trebuie inregistrat intr-o fisa standard, raportat structurilor
superioare, introdus in baza de date. Ceea ce nu se intampla. Acesta
este si motivul pentru care noi nu putem vorbi de un numar de
bolnavi, ci despre o valoare de prevalenta (frecventa) a cazurilor
determinate de studii romanesti si internationale mai vechi. De
pilda, valoarea de prevalenta recunoscuta pentru schizofrenie, pe
plan mondial, este de 1 la suta. Noi nu putem sa afirmam insa ca in
Romania exista 200.000 de cazuri". Pe de alta parte, potrivit prof.
Tudor Udristoiu, "bolile majore (schizofrenia, tulburarea bipolara)
nu cresc in prevalenta (de cand se inregistreza de acum 100 - 160 de
ani), comparativ cu formele mai usoare de depresie, generata mai ales
de tulburarile de adaptare".
Care va fi soarta spitalelor de psihiatrie, in conditiile in care nu
exista o strategie coerenta, nu sunt bani sau nu se doreste sa se
investeasca pentru prevenirea imbolnavirilor? In viziunea prof.
Udristoiu,"in scurta vreme, spitalele vor avea rostul de a plati
salarii, de a caza bolnavii in conditii acceptabile, de a oferi si
ceva de mancare si cam atat".

Intr-o lume ultraplanificata, noi am ras de cincinale si nu ne-am

ales cu nimic

Cat priveste politica ministerului, nu se intrevede nimic, in

viitorul apropiat, este de parere interlocutorul nostru. "S-a semnat
la Helsinki prioritatea europeana numarul 1 - «sanatatea mintala». Eu
nu vad nici un plan in acest sens. De altfel, nu vad nici un domeniu
in care sa avem vreun plan, in afara de Legea bugetului. Dupa ce am
ras de cincinale, am uitat sa bagam de seama ca totul in lume merge
ultraplanificat. Se stie ca o planificare cat mai exacta conduce la
scaderea costurilor - a se vedea costurile pentru medicamente! Dar la
noi totul decurge dupa cum bate vantul". Ce mai ramane de facut, pe
fundalul acestor neajunsuri care impieteaza mersul firesc al
lucrurilor? "Incercam sa gasim niste cai mai bune pentru a participa
la decizie, fiindca in lipsa noastra, decizia nu poate fi de calitate
si asteptam, cumva, sa fim si primiti", raspunde directorul Clinicii
de Psihiatrie din Cetatea Baniei.

Ne consideram exonerati de responsabilitatea medicala

"Poate nu avem nici salarii potrivite, nici mijloacele proprii pentru

a ne exercita profesia, aspecte pe care le mai depasim, dar lipsa
unei relatii directe intre decizie si responsabilitate este greu de
tolerat. Spre deosebire de alte grupuri profesionale care au
nemultumiri si care ies in strada, clamandu-si drepturile, noi nu ne
putem permite sa apelam la astfel de cai de presiune. In schimb, in
contextul unui mers normal al societatii, ne consideram, cu parere de
rau, exonerati de responsabilitatea medicala si, la o adica, ma tem
ca o putem demonstra si in Justitie. Si asta pentru ca trebuie sa
aplicam niste decizii la elaborarea carora nu am putut nici macar sa
ne spunem parerea", adauga prof. Udristoiu.

Ce ar mai ramane de spus? Poate doar ca problema sanatatii mintale in

Romania este tributara, la aceasta ora, unui lung sir de inlantuiri
cauzale determinate de insasi maladia intregului sistem. Care este
posibil sa nu reactioneze la nici un tratament.

Multumim, pe aceasta cale, partenerului principal al Congresului

National de Psihiatrie, compania farmaceutica Eli Lilly, care ne-a
facilitat cunoasterea mai exacta a problemelor si orientarilor
actuale intr-un domeniu in care scoala romaneasca are un renume
incontestabil. De asemenea, datoram informarea corecta a cititorilor
nostri comunicarii de inalta calitate cu presa a reprezentantului
companiei amintite, Corporate Affairs Manager Dr. Daniel Popescu.

Secvente de realitate amara, la "Spitalul 9"

Precizam, din start, ca nu ne-am propus sa aruncam cu pietre in

institutiile responsabile de problema sanatatii mintale in Romania -
inca un "examen" la care am ramas corijenti si care ne situeaza, prin
consecintele lui, undeva, cu mult in urma tarilor civilizate. Se
impune, cu atat mai mult, o privire corecta si decenta asupra
tulburarilor psihopatologice care nu-i ocolesc nici pe romani, dar si
una ferma asupra modului cum sunt gestionate acestea de catre
factorii abilitati. "Am niste nebuni in bloc. Veniti sa-i luati!"
sau "De ce le dati drumul din spitale, domnilor doctori?!" nu sunt
niste simple propozitii afirmative, imperative, interogative dintr-un
scenariu conventional. Noi am fost asigurati ca sunt aruncate, cu
brutalitate, nu de putine ori, in urechile acelora care se dedica,
prin profesia lor, sanatatii mintale a romanilor.

Drama insa nu consta numai in faptul ca sunt reale, ci si in aceea ca

ne dezvaluie cum sunt percepute, in general, de catre comunitate
tulburarile psihice. De care, intr-o forma mai mult sau mai putin
usoara, o persoana din trei a fost sau ar putea fi afectata, pe
parcursul vietii, afirma specialistii domeniului. Privit din
exterior, Bucurestiul secolului XXI ne ofera, la orice ora din zi si
din noapte, o adevarata arhiva de imagini care ar putea, la o privire
atenta, sa schiteze (si) "stocul" de sanatate al unora dintre
locuitorii sai. Si nu este un motiv de amuzament. Mai ales atunci
cand ai ocazia sa afli ceva mai mult din interiorul sistemului care
se ocupa de sanatatea psihica a bucurestenilor, si nu numai a lor.

Cu aceasta intentie ne adresam, zilele trecute, persoanei cele mai

abilitate sa vorbeasca despre starea la zi a maladiilor psihice din
Capitala, si a clinicii pe care o conduce, conf. dr. Radu Mihailescu,
directorul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Alexandru
Obregia"- Bucuresti.]

Record la depresii: 9000 din 30.000 de internari annual

Depresia reprezinta prima cauza de internare in Spitalul Obregia.

Potrivit prof. Radu Mihailescu, din circa 30.000 de internari pe an,
cam 30 la suta reprezinta depresii. "Desi este influentata si de
factorul de stres, boala are o componenta biologica importanta. Din
fericire, incepand din acest an, noi reusim s-o vindecam. Si asta
pentru ca avem arsenalul farmacologic necesar si echipe foarte bune
de psihoterapeuti" , declara prof. Mihailescu. "Au crescut, de
asemenea, dependentele de droguri: avem 59 de paturi pentru
dezintoxicare. Pana in 1981 nu am avut nici unul. Secvente din
patologia anxioasa au o raspandire, aparent cel putin, mai mare decat
inainte. De pilda anxietatea paroxistica episodica - atacurile de
panica - sunt mult mai frecvente astazi decat in urma cu zece sau 20
de ani. A coborat dramatic varsta de debut a dependentelor - de pilda
a dependentei de alcool. Schizofrenia, dementa, tulburarile bipolare,
boala Alzheimer completeaza paleta tulburarilor psihice. Peste tot in
lume, bolile severe, de pilda schizofrenia, este cam 1 la suta din
populatie, ceea ce inseamna o dovada destul de puternica asupra
continutului biologic al maladiei. Cu cat prevalenta unei boli este
mai constanta in diverse culturi, societati, cu atat inseamna ca
boala aceea este biologica.

In orice caz, in Romania nu s-a facut un studiu epidemiologic pe un

esantion reprezentativ la nivel national. E drept, in 1971, s-a
realizat un studiu epidemiologic pe esantion urban si a fost replicat
prin anii 1985, '86 , cred ca tot pe esantion urban. Asta pentru ca
este foarte costisitor. Si atunci iti pui intrebarea: Ce e prioritar:
un studiu pentru a vedea cum stau bolile psihice in Romania in raport
cu alte tari sau sa alocam banii unei reforme in psihiatrie? In lume
exista cateva tari care isi permit un asemenea studiu, de pilda SUA,
tarile nordice".

Un tratament pentru schizofrenie, intre 7 si 15 milioane de lei lunar

In ce priveste eficacitatea tratamentelor, in ultimii ani "s-a

petrecut o revolutie in psihofarmacologie" , remarca prof. Mihailescu,
dar si costurile sunt mult mai ridicate. "Este adevarat ca
antipsihoticele de ultima generatie, ca de altfel si antidepresivele
sunt de aproape zece ori mai scumpe decat precedentele, astfel incat
un tratament pentru schizofrenie, de pilda, cu medicamente de ultima
generatie (neuroleptice atipice) poate costa intre 7 si 15 milioane
de lei pe luna. Cat priveste antipsihoticele de prima generatie, se
stie ca aveau o plaja de efecte adverse neplacute: bolnavii tremurau,
precum cei cu Parkinson, mergeau cu pasi mici, etc., astfel incat
constatau ca, pe masura ce urmau tratamentul, se simteau tot mai rau.
Iar acest lucru se transforma intr-o adevarata bariera intre pacient
si medic in calea tratamentului. Numai ca, din pacate, cu bugetul pe
care il avem nu putem trata cu antipsihotice de ultima generatie mai
mult de un sfert din bolnavii cu schizofrenie" , continua directorul
Spitalului Obregia. "Se pare insa", adauga interlocutorul, " ca nici
spitalele din Europa de Vest nu-si pot permite sa trateze toti
bolnavii cu aceste medicamente de ultima ora".

Avem un deficit de personal mediu si de psihologi

Spitalul Obregia functioneaza in 37 de cladiri, inclusiv cele cu

destinatie administrativa, si are o capacitate de 1.200 de paturi.
Echipa de specialisti este formata din 110 medici (un medic la 12
paturi). Dar seful spitalului acuza lipsa de cadre medii -
infirmiere, asistenti sociali-, si un deficit de 10 psihologi, iar o
suplimentare de cadre, la aceasta ora, nu mai este posibila,
fiindca "schema" clinicii nu permite mai mult.

Pe de alta parte, personalul mediu nu are capacitatea de a comunica,

asa cum ar fi normal, cu pacientul internat intr-o astfel de clinica,
recunoaste prof. Mihailescu. "Este o preocupare mai veche a mea si nu
numai a mea in privinta instruirii personalului mediu, care nu se
compara cu personalul din lumea dezvoltata a psihiatriei. Acolo o
asistenta ingrijeste 5-6 bolnavi, in timp ce la noi, in tura a doua
si a treia, o asistenta are in ingrijire 70 de pacienti". Categoric,
exista si o explicatie, care se pliaza foarte bine pe realitatea
romaneasca. "Locul este neatractiv, atat din punct de vedere al
salarizarii cat si al cerintelor impuse de continutul specialitatii,
desi din octombrie 2004 au crescut simtitor sporurile de
periclitate" , precizeaza directorul clinicii. "De fapt, hiba este la
nivel national. Suntem aproape 1.000 de medici psihiatri pe tara,
inclusiv medicii de la psihiatria infantila si a adolescentului, ca
sa nu mai spun ca nu avem inca suficienti medici specializati in
gerontopsihiatrie. Dar, in general, in Europa de Est psihiatria nu
este privita cu ochi buni, din pacate, nici de catre autoritati, nici
de confratii de la alte specialitati si nici de catre populatie.

O problema a noastra: cum privim bolnavii mintal

In primul rand, pentru ca suntem inca tributari conceptiei potrivit

careia boala psihica este asimilata nebuniei; inca mai persista la
noi conotatiile peiorative, stigmatizatoare ale afectiunilor de acest
gen. Eu insami m-am confruntat cu asemenea reactii din partea
autoritatilor locale, ceva de genul «Avem niste nebuni in bloc.
Veniti sa-i luati!» sau «De ce le dati drumul?». Deci, oamenii cred
ca spitalul de psihiatrie e un fel de penitenciar in care trebuie sa-
i tii pe bolnavi pana la sfarsitul vietii lor".

Se continua o politica gresita, ce are in centrul sau spitalul

O alta drama cu care se confrunta psihiatria romaneasca

este "politica hospitalocentrista" . "Asta inseamna ca psihiatria",
continua prof. Radu Mihailescu, "este axata, ca sistem de ingrijiri,
pe spitale. Or, in ultimii 20 de ani, psihiatria europeana (si cea
mondiala) s-a deplasat energic si masiv catre ambulatoriu, o data cu
ceea ce s-a numit «procesul de dezinstitutionaliza re», inceput in
1983, in Italia, in urma Legii Basaglia; o lege brutala, la acea
vreme, comentata si discutata timp de doua decenii, dar, in esenta,
interesanta.
Teoretic, psihiatria actuala ar trebui sa se organizeze in jurul
Centrelor de Sanatate Mintala, care sa fie alocate unei anumite
populatii: sa zicem la 100.000 de locuitori, un astfel de centru,
complex, dotat cu o structura care sa cuprinda cateva paturi pentru
urgenta, dar sa aiba, in principal, posibilitatea de a ingriji
ambulatoriu majoritatea tulburarilor psihice, lasand spitalele doar
pentru cazurile care necesita internari si ingrijiri cum sunt, de
pilda, episoadele de schizofrenie.

Va asigur ca cel putin jumatate din cazurile de depresie de la

Spitalul Obregia - cele 9000 despre care am vorbit - ar fi putut fi
tratate ambulatoriu, intr-un centru de sanatate mintala, ceea ce
inseamna, in primul rand, costuri mult mai mici, iar in al doilea
rand mult mai usor de suportat de catre pacient.

Avem, de pilda, aproape 10 la suta tulburari anxioase. Este aproape

de neconceput. Tulburarile anxioase nu trebuie tratate in spitalele
de psihiatrie, dar le tratam pentru ca nu avem alta solutie, pentru
ca medicii de ambulatoriu (din policlinica) - sunt complet depasiti:
ei stau cu 50-60 de pacienti la usa si practic nu pot face fata".

Psihiatria romaneasca are nevoie de o reforma

Se stie ca Romania aloca pentru sanatatea mintala 3 la suta din

cheltuielile directe destinate sanatatii. "E clar ca psihiatria
romaneasca tot asteapta o reforma structurala si functionala, dar se
mai stie, tot de la Legea Basaglia incoace, ca nu exista reforma fara
bani; reforma inseamna un cadru legal, juridic, si inseamna fonduri.
Din constatarile noastre, este cert ca, deocamdata, sanatatea mintala
nu este o prioritate, la noi", afirma prof. Radu Mihailescu.

In loc de (alte) concluzii, nu este oare limpede ca gradul de

civilizatie al unei tari se reflecta si in modul cum isi trateaza
bolnavii?!

Potrivit unui studiu statistic realizat in 2004, in Romania exista 38

de spitale de neurologie si psihiatrie cu 11.904 paturi. Lista ne-a
fost furnizata de catre biroul de presa al Ministerului Sanatatii.

Arad: Spitalul de Psihiatrie (cronici) Mocrea (115 paturi); Spitalul

de Psihiatrie Capalnas (85 paturi);

Arges: Spitalul de Psihiatrie "Sf. Maria" Vedea (211 paturi);

Bihor: Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea (403

paturi); Spitalul de Psihiatrie si Masuri de Siguranta-Stei (247
paturi); Spitalul de Psihiatrie Nucet (226 paturi);
Botosani: Spitalul de Psihiatrie Botosani (375 paturi); Spitalul de
Psihiatrie (cronici) Podriga (80 paturi);

Brasov: Spitalul de Psihiatrie Brasov (705 paturi);

Braila: Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon"- Braila (425 paturi);

Buzau: Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca

(670 paturi );

Calarasi: Spitalul de Psihiatrie - Sapunari (175 paturi);

Cluj: Spitalul de Boli Psihice Cronice - Borsa (215 paturi);

Dolj: Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Craiova (395

paturi); Spitalul de Psihiatrie - Poiana Mare (500 paturi);

Galati: Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" Galati (245 paturi);

Giurgiu: Spitalul de Psihiatrie Vadu-Lat (70 paturi);

Harghita: Spitalul de Psihiatrie Tulghes (390 paturi);

Hunedoara: Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta - Zam

(385 paturi);

Iasi: Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola - Iasi (870 paturi);

Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni-
Grajduri (220 paturi);

Ilfov: Spitalul de Psihiatrie "Domnita Balasa"- Balaceanca (341

paturi);

Maramures: Spitalul de Psihiatrie Cavnic (130 paturi);

Neamt: Spitalul pentru Bolnavi Psihici Cronici-Gadinti (120 paturi);

Olt: Spitalul de Psihiatrie (cronici) Schitu Greci (160 paturi);

Prahova: Spitalul de Psihiatrie Voila, Campina (565 paturi);

Sibiu: Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda", Sibiu (545 paturi);

Suceava: Spitalul de Psihiatrie Campulung Moldovenesc (80 paturi);

Spitalul de Psihiatrie (cronici) Siret (210 paturi);

Teleorman: Spitalul de Psihiatrie Poroschia (185 paturi); Spitalul de

psihiatrie cronici ''Kalinderu' ' Balaci (110 paturi);

Timis: Spitalul de Psihiatrie Gataia (450 paturi); Spitalul de

Psihiatrie si Masuri de Siguranta -Jebel (405 paturi);

Vaslui: Spitalul de Psihiatrie Murgeni (146 paturi);

Valcea: Spitalul de Psihiatrie Dragoesti (130 paturi);

Municipiul Bucuresti: Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr.

Alexandru Obregia" (1.225 paturi); Centrul de Evaluare si Tratament a
Toxicodependentelor pentru Tineri "Sf. Stelian" (45 paturi); Spitalul
de Psihiatrie Titan - "Dr. Constantin Gorgos" (50 paturi).

Curierul National (28-10-2005)

GUVERNARE LA PLESNEALA SAU CUM SA MAI OBTINEM 15%?

Autorii articolului ne prezinta in maniera documentata maniera in

care in PNL,respectiv in guvernul PNL,se lupta doua tendinte:tendinta
liberala prin care individul este considerat un matur care se
sprijina pe sine insasi,motiv pentru care sutele de subventii trebuie
sa dispara si gruparea Iliescu-Tariceanu la care s-a aliniat Norica
si dl.Pacuraru care spun ca doctrina este buna pentru prosti dar
voturile se obtin asa cum i-a invatat Iliescu si cum au putut lua 15%
la europene.

In cadrul acestei dileme apare ceea ce autorii numesc acum,guvernarea

la plesneala.

Este limpede,asa cum am mai aratat-o ca gruparea Iliescu-tariceanu nu

are nimic de-a-face cu liberalismul.
De altfel,electoratul liberal,acel hard core este reprezentat de cel
mult 5% din populatie.In rest numai cu pomeni electorale se mai poate
salta procentajul electoral pentru ceea ce a mai ramas din PNL.

Pe de alta parte diferitele categorii sociale,si vai si politistii,au

simtit momentul si slabiciunea PNL motiv pentru care intensifica
protestele,grevele.

Fiind o guvernare haotica,fara doctrina ci cum spun autorii,la

plesneala,tariceanu intra in panica si ca intr-o puponerie se joaca
cand de-a liberalii cand de-a social-democratia lui Iliescu.
Adevarul este ca fara Iliescu si metodele sale,fara vinderea
liberalismului PSD tariceanu nu ar fi guvernat nici 3 zile.
Asa incat sa nu ne miram cand un ministru liberal ia masuri liberale
si cand tariceanu credincios mentoruluji Iliescu il plesneste.
Aceasta guvernare va intra in istorie ca o rusine pentru Bratienii
fauritori de tara iar liberalii vor face ceea ce a facut Romica:mai
Romica iti arde satul.Nu.mi pasa ma mut in altul(PD-L).

__._,_.___

Profetul silit sa spuna adevarul

Subliniam chiar ieri ca dl.SRS este un ziarist al carui talent,ca si

vinul vechi,capata tot mai multa valoare cu trecerea timpului.
Desi nu este un prieten al dlui basescu si PD-L el aplica totusi
vestita butada a lui Socrate:sa-l iubesti pe Socrate dar mai mult sa
iubesti adevarul.
Iata ca oligarhii si politicienii expirati,chipurile s-au autoinselat
si oferind chiar si un uninominal schiop s-au autoanihilat.
Pe buna dreptate SRS vede Victoria PD-L si a dlui Basescu
Sigur el introduce motive subiective(cum ar fi votul uninominal) dar
aceasta este o gandire de contabil.In realitate partidul si
presedintele invingatori pot obtine Victoria datorita notorietatii
lor,a programului lor.
Oare Felix cu cele 4 antene nu face destula propaganda,ponegrir ea
dlui Basescu nu se face temeinic seara de seara cu tonomate harsite
dar care de fapt adauga in tolba PD-L noi voturi,noi adeziuni.
Nimeni nu ar putea minti intregul popor roman,nimeni nu ar spera la
voturile majoritatii romanilor doar prin diferite aranjamente
administrative, cum ar fi maniera de a vota.
Pe buna dreptate dl.SRS spune:

In timp ce o batalie crancena pentru alegerile locale a fost deja

declansata, varful de lance fiind, cum este si firesc, Bucurestiul,
la orizont se intrezareste identitatea viitorului guvern. Cel care va
rezulta in urma alegerilor legislative. Si daca ne uitam atent, va fi
de esenta PD-L. Adica guvernul lui Traian Basescu. Este rezultatul,
aproape implacabil, al noului sistem de vot. Cel uninominal. Un
calcul simplu ma determina sa lansez, inca de pe acum, prognoza
preluarii Executivului de catre partidul prezidential.

Scurt si cuprinzator spune omul care a scris zeci de articole anti-

Basescu,care este legat de PNL.
Dar,cum spunea filozoful,sa- l iubesti pe Socrate dar mai mult sa
iubesti adevarul,iar adevarul este cel spus de SRS.

__._,_.___

SOCIAL-SEMOCRATIA PIERDE,TRAIASCA PD-L

Nu cred ca as percepe idealizat miscarile politice, mai curind cred ca am
o parere mult mai proasta despre Vanghelie in particular si despre
criteriile alegatorilor romani in general.

Nu ideal, ci concret, toti socialistii au considerat ca piata trebuie

inlocuita sau ajutata de un mecanism mai mult sau mai putin stiintific
care sa corjieze "erorile" acesteia. Spre deosebire de liberali care au
considerat piata drept mecanismul optim de alocare a resurselor, dincolo
de toate imprefectiunile care pot aparea. Cum aproape toate pietele sint
imperfecte exista loc si pentru o social-democratie onorabila, dar asta nu
insemana ca aceeasi social-democratie nu este intotdeauna predispusa sa
confiste valoarea economica creata de cei eficienti in favoarea celor
incompetenti sau parazitari.

Insa chiar daca ajung sa se intilneasca in opozitia lor la valorile

liberale, paternalismul mafiot si socialismul - indiferent de forma de
manifestare - nu se suprapun. In acest sens, "socialismul real" pe cit de
tragic de real a fost, pe atit de putin socialist s-a manifestat, de unde
si posibilitatea ca un Trotki sau Milovan Djilas sa il combata cu
propriile arme. Mafia, subterana sau de stat, continua in epoca moderna
relatiile de obligatii reciproce, de delegari de raspunderi si de
privilegii ale sistemului feudal. Este un sistem solid, motiv pentru care
feudalismul s-a impus dupa prabusirea Imperiului Roman, dar este un sistem
ineficient si de aceea nu a putut sa se mentina (fiind distrus de la virf,
de regalitate) atunci cind societatea a redevenit performanta economic.
Mai aproape de zilele noastre, atunci cind mafia italiana a devenit
incapabila sa concureze influenta politica a corporatiilor din Nord si a
partenerilor lor de afaceri straini, a devenit posibil succesul
operatiunii "miini curate", care i-a distrus reteaua de complicitati cu
autoritatile si influenta in comunitatile locale.

La noi, Ceausescu a inlocuit pina si acea forma perversa de meritocratie

din URSSul lui Stalin, cu o contraselectie generalizata (nimeni nu trebuie
sa fie mai capabil si mai respectat decit seful) si cu primatul relatiilor
personale - de rudenie, complicitate, santaj. Insa la un moment dat
dregatorii sai, ca si cei din Evul mediu romanesc, s-au saturat sa asculte
de un conducator perdant si in 1989 s-au emancipat aidoma boierilor
romani. Iliescu a fost omul consensului pentru mostenitorii regimului,
angajindu-se sa opreasca "teroarea" la care Ceausescu supusese
nomenclatura si sa permita celor interesati convertirea influentei lor
politice in forta economica. Asa au aparut noii fanarioti, corespunzind
intru totul caricaturii boierului de secol XVIII: Voiculescu, DIP, Copos,
Mitrea, Geoana, etc. Ca si vechii fanarioti, multi sint inteligenti sau
macar educati si unii chiar incearca sa se realizeze profesional: Oprescu
chiar se straduieste sa fie medic si chiar a incercat sa urmareasca
interesele spitalelor pe care le-a condus. Pe de alta parte, la o privire
atenta, aproape intotdeauna, Iliescu a numit si promovat oameni
vulnerabili, la santaj, la mita, la calomnie. Singura exceptie majora,
posibil impusa, a fost Petre Roman - cu dosar bun, dar nu direct
influentabil - care a si permis concentrarea in viitorul PD/PDL a cadrelor
vechiului regim care credeau ca pot profita de pe urma unei reforme
liberale in Romania.

Din aceasta perspectiva as spune mai degraba ca Nastase, Vacaroiu, Geoana

sint ciocoii vechi, pusi in piine de boierii nomenclaturii
comunist-securiste, in timp ce Ponta si Vanghelie sint exponentii noilor
ciocoi, ridicati dupa caderea comunismului. Ceea ce este important este
insa ca Vanghelie ramine in logica impartirii fanariote a societatii in
boieri si iobagi (plus probabil "calugarii" serviciilor secrete si
"supusii austrieci" adusi de capitalul strain). El pozezeaza in om ridicat
de jos si da astfel sperante saracilor. Insa le da la pentru o salvare
individuala, ca model de urmat si nu ca o proba ca o intreaga categorie
sociala se poate ridica, asa cum ar fi fost in cazul unui socialist. El nu
pretinde sa dea demnitate celor saraci ci doar sa le poleiasca mizeria, nu
isi propune sa le asigure venituri decente ci doar sa le dea periodic
pomeni in schimbul obedientei sau in conditii degradante.

Socialismul are defectele sale genetice. Chiar daca evita caderea in

comunism sau nazism, se poate indrepta catre o societate corporatista cu
caste privilegiate, caste impovarate si cu paria celor neinregimentati.
Dar nu aceasta este directia in care merge Vanghelie, pentru ca Vanghelie
nu este interesat de redistribuirea veniturilor, ci de controlul avutiei
nationale de catre "oameni de onoare", care se respecta reciproc si care
isi iau in serios indatoririle fata de prostimea a carei munca o
organizeaza. Adica exact directia asumata de Iliescu, bolsevicul, sau de
Nastase, neo-fanariotul.

De aceea Vanghelie ma ingrijoreaza mai mult decit cei pe care ii da la o

parte: in plus fata de ei este tinar, ambitios, harnic, atractiv pentru
cetatenii cu mentalitate de asistati, si - desi nu prea inteligent -
destoinic. Facind abstractie de dictie si de bogatia vocabularului,
corespunde felului cum imi inchipuiam ca fusese Ceausescu inainte de a
deveni prim secretar al Partidului. Revenind, Mitrea in 1990 pe basculanta
se comporta ca un lider socialist, tot astfel cum mineriadele lui Cozma nu
au diferit de cea britanica din 1984 decit prin sprijinul acordat de
autoritati. Iliescu batindu-se pentru chiriasi si pentru parcuri,
infierind distrugerea CAP-urilor sau cota unica de impozitare are un
discurs socialist. Insa pomenile din bani publici sau de la sponsorii cu
obligatii fata de PSD/Primarie si reconditionarea domeniului public cu
bani alocati de "sus" nu sint social-democratie.

Asadar, fiindca ascensiunea lui Vanghelie imi da fiori (pe care nu i-am
simtit vreodata in cazul lui Vadim Tudor sau Funar) si pentru ca nu am
surpins atitudini, gesturi, vorbe social-democrate la Vanghelie intreb din
nou: de ce este Vanghelie social-democrat si nu un "ciocoi nou"?
Manual de dat explicatii atunci cand pierzi alegerile

Indiscutabil ca majoritatea politicienilor actuali vor trebui sa de

explicatii dupa fiecare ciclu electoral.
Ce este mai bine de facut pentru acesti pierdanti decat sa vada ce au
facut ei sau altii dupa alte nefericiri electorale.

Se pare ca politicienii expirati simt fiorul rece al esecului

electoral si neavand multe tipuri de reactie,adopta tipul vadimist.
De multe cicluri electorale Vadim Tudor aplica o formula care a
devenit proverbiala. este furat la alegeri.Dupa ce face sondaje
ipotetice in care iese cu peste 38% si deci apare ca primul partid in
popularitate, Vadim lasa sa treaca putin timp si incepe a striga ca se
pregateste o mare frauda electorala, in care PRM va fi victima.
Dupa alegeri,cand primeste scorul meritat Vadim arata cata dreptate a
avut si cum a fost furat,dar nu poate aduce nici o dovada.
Niciodata nu se va culpaliza,are cel mai bun program,este cel mai
popular,trece de la populari la extremisti,cand este xenofob cand
condamna xenofobia dar voturile nu apar si atunci,logic, numai furtul
si o monstruoasa coalitie anti PRM apare ca vinovata.

Din pacate Partide altadata onorabile si care se vad trecute de

dl.Basescu si de viata politica romaneasca la politicieni si la
politici expirate simtind fiorul rusinii de a fi respinse de
electoratsi nu au alta cale decat de a aplica proverbialul tip de
reactie vadimism,adica nu numai ca sunt furati dar ca si Vadim ca
chiar acum se pregateste fraudarea alegerilor.
De obicei asemenea afirmatii apar ca stranii pentru partide aflate la
putere si care organizeaza alegerile dar formula,dupa cum a dovedit-o
Vadim are oarecare notorietate, in Romania furtul fiind un adevarat
sport national.

Acum,pentru credibilitate urmeaza numai legendele,care trebuie sa fie

credibile,deoarece si o minciuna trebuie crezuta de emitator cel
putin pe jumatate.

Implicarea firmei care ar face softul pentru campania

electorala,dovezile trase de par si nedovedibile nu fac decat sa
arate saracia spirituala a vadimistilor improvizati si care reclama
furtul.
Daca ar fi convinsi de acest lucru,cine ar opri guvernul sa angajeze
o alta firma.Nu cred ca partide de opozitie ca PD sau PLD sa aiba un
cuvant de spus in aceasta privinta.

De fapt aici avem de a face cu elogiul omului neputincios, a omului

care stie ca va pierde si la care logica,rationamentu l nu mai au nici
un rol,reactionand doar afectiv,irational.

Ascultam la un post TV local cum liberalul sef al judetului spunea ca

la un oarecare obiectiv Stolojan ar fi taiat panglica inaugurala si
ca se fura acum alegerile.Ori explica primarul,dl. Stolojan nu a taiat
nici o pamblica si de furat nu a avut ce fura,avand in vedere ca
alegerile sunt inca departe.

__._,_.___

Cand se uneste schiopul cu orbul ei cred ca realizeaza un Fat-Frumos

Televiziunile spun ca alianta PSD+PC este de fapt un al treilea

mariaj,dintre care doua au esuat.

In definitiv nu trebuie sa fii prea destept ca sa vezi substratul

acestei strategii a la Polichinel,in care se aliaza in maniera ,eu
cu saracia mea,tu cu a ta,dragoste sa fie.De fapt doua saracii nu
fac o bogatie iar schiopul suit in carca orbului este departe de a
fi in siguranta si a nu cadea amandoi in prapastie.

De fapt lucrurile sunt simple.Politicienii acestia care au mers

contra istoriei si a poporului roman au experienta referendumului
pentru demiterea lui Basescu.
La acel moment,fara acte in tribunal,s-au unit toate partidele
reactionmare sau depasite sau compromise de conduceri
oligarhice.Toate in bloc au cerut ceva poporului roman si acesta a
raspuns cu DA in 25% si cu Nu(nu demiteti presedintele) in 75%.

Deci iata care este ponderea gruparii,coalitiei, adunaturii anti-

basescu-25%, indiferent de cate partide se asociaza.

Dl.Felix,harsit in rele dar naiv in politica si in intelegerea

poporului demult atata teoria unui pol social in care sa fie
PRM,PSD,PC si culmea rusinii PNL pentru a-i invinge pe Basescu si
partidul prezidential( PD-L).Au de toate,au 5 antene,au
demagogi,oligarhi si tonomate in presa si TV dar numai daca ar mai
importa ceva mafioti ar putea toti impreuna sa realizeze din nou 25%.
Si dai cu pomeni electorale,cu marirea pensiilor,cu mariri de
salarii,ba pana si la tarani in aceasta primavara ies bani,dar
voturi NEMA.

Din punctul de vedere a PD-L si probabil si a Presedintelui o alta

regrupare reactionara in care doar numele este schimbat nu
reprezinta nici un pericol,ori ce ar face ei tot 25% vor avea,daca
vor avea totusi acelasi scor.
In rest este treaba lor daca vor a se face de ras.

O problema este tradarea lui Tatarascu,scuze, a lui dl-Tariceanu.

Nu este o ocazie mai buna pentru ca PNL si PD-L,adica dreapta
romaneasca sa obtina un scor istoric si sa conduca Romania multi ani.

Treceti dlor din PNl sau ce a mai ramas din el peste orgolii.Nu
sunteti veri cu PSD,PRM,PC.Verii vostri sunt cei din dreapta
politica,PD- L.Veniti si disutati,nu sunt handicapuri ideologice sau
doctrinare ci doar neintelegeri intre cativa oameni.Hai sa le
depasim.Cu PNL si PD-L victoria cu peste 50% este asigurata si va
recuperati si greseala facuta,cand nu ati vrut alegerile anticipate.

Sa fiti in polul social al dlui Iliescu,cel cu mineriadele si

teroristii sau cu Felix securistul este o mare rusine.Pe Basescu nu-
l puteti bate si daca l-ati bate ce castigati,dati puterea lui
Iliescu ca doar nu credeti ca o sa va cheme sa fiti prim-ministru.

Deci iata marele secret al coalitiei anti-Basescu.

Se uneste PSD partid criptocomunist, cu PRM partid extremist de
dreapta si cel conservator( nimeni nu a auzit de un partid
conservator de stanga) pentru a uni saracia lor funciara si de de
voturi si pentru a obtine 25%.

Cat despre PNL nu pot spune decat ca este pacat ca intineaza

doctrina Bratenilor aliindu-se cu aceia care i-au torturat prin
inchisori pe Brateni sau pe Maniu,caci ce faceau tovarasii lui
Iliescu si a lui Felix cu cei banuiti ca sunt in PNL?

Daca nici in ceasul al 12-lea nu se intelege nu mai ramane decat sa

asteptam verdictul istoriei.

.ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL- AP) CARE AU CA BAZA

IDEOLOGIA URII

Nimeni nu invata din istorie,de aceea politicienii nostri vor trebui

sa o repete mereu.
Pentru ce Poluri sociale de stanga si poluri sociale de dreapata?
Singurul lor liant este URA ANTI-NASESCU si frica viscerala ca PD-
L,partid prezidential pe care indirect chiar ei au determinat crearea
lui,frica ca acest partid va castiga in alegeri guvernarea Romaniei.
Ce valoare politica au partide ca PC sau AP,partide sub 1% in sondaje
si in precedentele alegeri.
Orice minte sanatoasa putea realiza dupa referendumul pentru
demiterea Presedintelui ca toate aceste partide reunite azi in
diferite aliante,ba inca si altele ca PRM,din pacate si PNTCD si-au
masurat puterea in limitele a 25%.Pe drept cuvant dl.Hasoti spune ca
in politica aliantele acumuleaza mai putine voturi decat daca
partidele aliate ar fi participat singure in alegeri.
Deci sa faci aliante fara perspectiva este ca si cand ai introduce
lumina in casa cu obrocul,ca in povestea lui I.Creanga.
Acum,problema unui partid prezidential fortat sa apara de catre cei
care acuma fac aliante mi se pare normala.
Sigur cei ca dl.Felix interpreteaza ceva comun si firesc in felul
lor,catastrofic, spunand celor care vor sa-i asculte si,mai ales
naivilor,ca acest lucru ar fi grav,anticonstituti onal,ceea ce prin
deductie ar insemna ca doar partide cu pondere electorala ca al lui
(1%) pot etic si constitutional sa aspire la a fi partide care pot
propulsa un presedinte.
Nu numai PD-L dar orice alta formatiune politica prezenta sau
viitoare daca se apropie de presedinte sau respecta Presedentia Tarii
risca sa devina,in varianta Felix,partid prezidential, subiect de
incalcarea Constitutiei si ca atare,in dragostea sa nemasurata fata
de democratie,Felix averizeaza asupra partidului unic sau a
partidului prezidential.
Cu toate acestea Dl.Basescu cu voie sau fara voie asa cum se vede din
ultimele evenimente,a indus formarea unui partid unic.Si vom incepe
tot cu actiunile pretinse patriotice ale lui Felix.
-Prima actiune a fost sa izoleze PD pentru ca ar fi samburele
partidului unic.El chiama la aceasta izolare confratii sai in
reactiune,PRM, PSD,PNL adica principalele partide ale parlamentului.
-Mai mult,in goana sa de a gasi o noua gazda pentru a fi parazitata
si care acuma a si gasit-o,in vederea trecerii pragului
parlamentar, el propune,pur si simplu un Pol,pe care il numeste pol
social si care ar fi format din PNL,PC,PSD si care ar avea ca
principala tinta de a bara calea dlui Basescu spre un nou mandat
prezidential, sau chiar sa-l inlature pe presedinte inainte de
termenul constitutional.
Iata cum niste aberatii,niste actiuni manate de invidie si ura duc in
ultima instanta,de data aceasta ,daca electoratul ar fi naiv,la
crearea unui partid unic in Romania,PARTIDUL ANTIBASESCU.
Deci iata ca partidul unic este pe cale de a fi institutionalizat,
motoarele principale fiind PRM si partidul dlui Felix,non-partidul
AP,PNTCD si tartorii uri antiprezidentiale, PNL si PSD.
Putem afirma acum,fara frica de a gresi,ca in Romania se contureaza
un Partid unic,un PARTID UNIC ANTI-BASESCU( PUAB) in care tot ce este
reactionar,de la national-comunisti, la comunisto-
securisti,criptocom unisti sau oligarhii petroliberali, toti impreuna
se unesc pentru a combate Presedintele, pentru ca acesta a activat
parchetele anticoruptie si a facut justitia sa functioneze si sa faca
victime printre delincventi, pentru ca nu poate sa ascuta creioane la
Cotroceni si s-a speriat de felul cum este guvernata tara,pentru ca
intervine,aproape prin mijloace pur cetatenesti, pentru a corijeaza
greselile guvernului si a altor institutii,pentru ca prin ceea ce
face este iubit si stimat de popor,pentru ca a declasificat dosarele
de securitate si doreste o clasa politica curata si mai ales,spun mai
ales,pentru ca a condamnat solemn comunismul ca sistem criminal.Fara
teama,intarindu- si vocea pana la a ragusi,presedintele si-a continuat
discursul sau patriotic pana la ultima literea in timp ce hidrele
comuniste mai mult sau mai putin acoperite se svarcolerau de moarte.
Ma intreb,aceste aliante cu ideologie URA pot spera,toate ,la un loc
la mai mult de 25% din sufragii?
Personal ma indoiesc si cred in constanta electoratului nostru.
Un partid,o alianta sau doua ale urii nu au viitor,ele merg impotriva
istoriei si de indreapta catre neantul politic.

In loc sa consolideze slabuta dreapta din Romania,PNL se prinde frate

cu dracul.Spune ca nu este de stanga dar este tinut la putere de PSD
si spera sa mai obtina ceva ministere tot prin PSD.
O mai mare absurditate nici ca se poate concepe.
Ar fi suficient atat PNL cat si PD-L sa uzeze de putina umilinta
crestina,sa treaca nu peste ideologii,deoarece au aceiasi ideologie
sau foarte apropiate,sa treaca peste niste intolerante intre persoane
si astfel pe baza rezultatelor reunite sa conduca Romania cu
ideologia de dreapta,singura care poate salva tara si creste
bunastarea cetatenilor romani,intr- o tara adusa de PSD si PNL la
nivelui incat cu 300 lei traieste si un pensionar dar tot 300 lei
trebuie si pentru un caine comunitar pe luna.
Va intelege Tariceanu,Olteanu, Hasoti oare acest lucru?

IDEOLOGIA LIBERAL-OLIGARHA: SOCIALISMUL BOGATILOR

Pentru a nu parea hazardata afirmatia din titlu voi arata ca sub

regimul Patriciu-Iliescu- Tariceanu, bogatii,de exemplu cei din top
300,platesc impozit pe venit de 16%- dupa principiul egalitarismului
comunist.

La celalalt pol,cei 6 milioane de pensionari + 75% din populatia

Romaniei,ambele categorii formand polul saraciei,la cea mai mica
cumparatura, pentru alimente,haine etc platesc 19% impozit,botezat cu
denumirea de TVA.

Deci,daca judecam bine,este vorba de un comunism,hai sa-i zicem

socialism invers in care cei bogati sunt protejati de regimul
oligarhic iar cei saraci,invers.

Un tanar,la realitatea TV spunea ,referindu-se la ultima inselatorie

liberala,viitoarea marire anticipata a pensiilor,ca este evident
caracterul acestei actiuni de POMANA ELECTORALA.
Ori spunea,tanarul, cu inteligenta specifica varstei,ca pomenile se
fac,mai ales de catre bogati,si as adauga eu de catre liberali cand
sunt pe patul de moarte(evident este vorba de moartea lor politica).

Deci,te aduce Basescu la putere prin inteligenta dar si prin

smecherie,tradezi partenerul de coalitie si pe cel care te-a numit
premier,tradezi pe parintii(ultimii doi presedinti PNL Stoica si
Stolojan),te aliezi cu criptocomunistii mineriadelor si deturnatorii
revolutiei(dl. Iliescu,Nastase, Hrebenciuc) si organizezi acest
SOCIALISM AL BOGATILOR,intrerupt doar de prostirea saracimii prin
pomeni electorale.

Spui ca economia duduie cand inflatia,depreciere a leului,deficitul de

cont curent devin astronomiece, ca sa nu mai vorbim de datoria publica
de peste 40 miliarde euro,imbogatesti prin rapt o intreaga clasa de
oligarhi carora le organizezi un socialism pentru ei.
Deci ei platesc statului 16% pe venituri,adesea obtinute prin
rapt,iar saracii,pensionarii 25% pentru ca doar mananca.
Iata marea dreptate liberal-oligarhica.
Si spun acest lucru pentru ca adevaratul liberalism nu se mai afla in
PNL cei care,asa cum sublinia dl.Boc au avut si au vocatia
tradarii,motriv pentru care si dl,Iliescu este prudent si mi-i tin
sub observatie pe acesti pretinsi liberali care vand totul,tradeaza
totul.

De la sacosele cu cateva alimente cu care PSD-istii cumparau voturile

saracimii,liberalii ,in inteligenta lor oligarhica,ajund acum sa
angajeze miliarde de euro pe care nu-i au si nici nu-i priveste cine
ii va plati,pentru a cumpara voturile celor 6 milioane de pensionari.
Scorul de 15% nesperat obtinut la europarlamentare prin marirea
nechibzuita a pensiilor a scos din minti indivizi ca Norica sau
Vosganian care acum vor,nici mai mult,nici mai putin decat 25% si vor
sa fie partenerii (tzucalarii) lui dl.Iliescu in,asa cum cred
ei,viitoarea guvernare.

Dar cum spunea tanarul invocat mai sus,pomenile se fac doar atunci
cand simti ca vei muri.

DILEMA DLUI TARICEANU:CU PSD CA TATARASCU SAU CU PD-L PENTRU O

DREAPTA ROMANEASCA

Trebuie sa subliniem ca in ultimele zile si in urma ultimelor

evenimente(polul social Iliescu-Felix si cel pretins de dreapta
Tariceanu-Constanti nescu) o grea dilema s-a abatut pe capul
conducerii PNL si mai ales a dlui Tariceanu.
Dl.Tariceanu poate are defecte caracteriale ca tot romanul dar nu
putem spune ca nu este inteligent iar atmosfera in care a crescut a
fost liberala iar in casa tatalui sau s-a pus bazele PNL dupa 1989.
Ultimele evenimente,trecand peste sloganurile propagandistice au dat
de gandit acestui liberal si chiar lui dl.Olteanu a carei bunica il
pregatea pentru nomenclatura comunista.
In ce directie sa mearga PNL mai ales dupa alegerile Parlamentare.
Oare dependenta de Patriciu mai este benefica in 2008 si oare ideile
acestuia croite in favoarea bussnes-ului sau nu va duce liberalismul
in derizoriu.Sa fii aliat cu Iliescu-Mineriade si gasca sa este de
blazonul liberalului cu papion,crescut de mic ca liberal?

Valeriu Stoica: „Dinu Patriciu se va dispensa de Tariceanu daca nu-i

va mai fi util”
Cine conduce astazi PNL,se intreba pe buna dreptate dl.Stoica,
Patriciu sau Tariceanu?
O lupta intre doua viziuni. Viziunea Patriciu,o viziune oligarhica
pentru politica care vede PNL ca pe un SRL atasat-
remorca ,intereselor sale economice ,in timp ce viziunea dizidentilor
si poate a unui Tariceanu desteptat este de a transforma PNL, intr-o
formatiune viabila si apta de a deveni un mare partid de dreapta in
Romania.

Dar cine conduce azi PNL, Tariceanu sau Patriciu,se intreaba

dl.Stoica?
Liderul informal este, indiscutabil, Patriciu. Tariceanu este doar un
instrument al lui Patriciu.
Dar Patriciu il poate prefera oricand pe Orban sau Antonescu,si dece
nu Norica, lui Tariceanu, Tariceanu ar putea fi doar un element de
conjunctura in actiunea lui Patriciu.
Sau dece nu nu ar corespunde politicii lui Patriciu, Crin Antonescu?
Membrii PNL sint victimele unei sugestii in care li se sugereaza
autoapararea in fata pericolelor care ar veni numai din exterior,de
la Presedinte sau PD-L.
In loc sa vada care sint cauzele reale ale caderii PNL in sondaje,ei
sunt dirijati a le vedea in afara PNL,oligarhii incurajand un
peretuum atac asupra Presedintelui Basescu si PD-L,in viziunea
oligarhului doar PSD fiind aliatul firesc al PNL.
Grupul dizidentilor il ataca dur pe dl.Tariceanu, acest –baiat de
cartier-,cum il numeste dl.Stoica,care a distrus democratia interna
de partid,traditionala in PNL,si a promovat interesele unor grupuri
oligarhice.

Dl.Stolojan subliniaza ca lui Tariceanu ii cad mereu mastile in

spatele carora s-a ascuns,inclusiv cea a –civilizatiei si elegantei-
atunci cand spune textual despre Boureanu - tinarul cu mucii-n freza
si baiatul de cartier .
Si continua dl.Stoica :am asistat cu tristete la folosirea unui
limbaj suburban, ceea ce a dovedit ca sub spoiala unui baiat de salon
se ascunde performanta lingvistica a unui -baiat de cartier-ceea ce
denota ca, Dl.Tariceanu a suspendat democratia in PNL,mascand un
profesionalism trucat,iar propunerea de retragere a trupelor din
Irak,de exemplu, a fost o demonstratie a lipsei de competenta in ceea
ce priveste politica externa.

De altfel nici Olteanu,Orban, Antonescu, Hasoti,Norica ca si alti

liberali din conducere, nu se ridica la inaltimea functiilor pe care
le-au obtinut.

Grupul disident nu vede in conducerea Tariceanu (de fapt a triadei

Tariceanu-Orban- Olteanu) garantia sustinerii principiilor liberale si
numeste grupul acesta drept unul parazitar,grupul traind din cota
electorala datorata tocmai celor exclusi din PNL.

Raluca Turcan declara ca solicitarea semnata de mai multi liberali,

referitoare la revenirea in partid a celor exclusi de catre actuala
conducere, reprezinta o dovada certa a delimitarii liberalilor de
Calin Popescu-Tariceanu si de grupul care il inconjoara.

Mai mult, Raluca Turcan considera ca orice forma de dialog cu Calin

Popescu-Tariceanu sau sustinatorii sai este imposibila,acesta si
grupul lui fiind numiti-groparii valorilor si principiilor liberale-

-Experimentul Patriciu-Tariceanu- Olteanu-, spune pe drept cuvant

dl.Stoica,a esuat

Istoria disidentei si decaderii conducerii Tariceanu

- Iulie 2005: Calin Popescu Tariceanu renunta la demisie, desi
anuntase anterior ca decizia sa este irevocabila, iar Delegatia
Permanenta a PNL ii daduse mandat pentru anticipate.
-Decembrie 2005: Cristian Boureanu este suspendat din PNL pe termen
de un an, pentru ca a deconspirat negocierile purtate cu PSD de
Tariceanu&Co. pentru ca ulterior sa fie exclus din partid.
-Mai 2006: Stolojan reapare in prim-plan si spune ca este dezamagit
ca l-a desemnat pe Tariceanu presedinte interimar la PNL,dupa ce
anterior si Dl.Basescu afirmase acelasi lucru.Ulterior si Dl.Stolojan
va fi exclus din partid
-Iulie 2006: Noua disidenti semneaza un protest public prin care
denunta manevra privind retragerea trupelor din Irak. Ca urmare,
deputatii Raluca Turcan si Cristian Boureanu sint avertizati
public.Acest lucru a durat putin timp si,intregul lot este eliminat
din PNL,urmati apoi de excluderea lui Mona Musca,Stolojan, radu
F.Alexandru si multi altii,adica tocmai aceia care au adus PNL la
putere
-Urmeaza apoi excluderi sistematice din PNL a tuturor acelora care
sunt depistati ca opozanti,chiar daca este vorba de oameni de mare
valoare(cum ar fi rectorul universitatii din Iasi)

In urma acestor greseli fundamentale dl.Tariceanu a ramas aproape

singur,inconjurat, asa cum m-am mai exprimat odata –ca Isus intre
talhari-

Acum,in al 12-lea ceas dl.Tariceanu mai are inca toleranta fostilor

sai colegi din PD-L sa se schimbe sau sa mearga inainte cu ochii
inchisi spre disparitia PNL.

Cei care formeaza dreapta reala a eschierului politic romanesc,cu

rabdare mai pot astepta.
Dar foarte putin timp.

EPOCA DREPTEI A VENIT,TRANZITIA LUNGA S-A TERMINAT, LA FEL CA SI

CRIPTOCOMUNISMUL
Daca simtul politic al romanilor,instinctu l lor vor reusi,dreapta
romaneasca in frunte cu PD-L si dl Basescu promite sfarsitul lungii
perioade de tranzitie.
Va dispare suportul pentru criptocomunisti, vor dispare baronii si
oligarhii si pentru prima data politica va deveni,ceea ce trebuie sa
devina,arta conducerii spre bunastarea poporului.
Intrarea PD-L la guvernare cu o majoritate de peste 50% va insemna
terminarea perioadei de tranzitie in Romania si sfarsitul clasei
politice de tranziti(cu cei 322) cu tarele sale
criptocomuniste, dictatoriale sau coruptie
In ultimele zile, viitorul PD-L a fost in top si o rea prevestire a
aparut pentru cei 322.Ceea ce pare hazliu mi s-a parut doar explozia
de bucurie la sediul PNL care cica ar fi ramas singurii liberali si
singurii reprezentanti ai dreptei,extaziati de dl.Orban cu talentul
sau de artist(chitara) si Vosganian(pian) .
Daca rad asa de usor si nu cugeta la evenimentul produs,se pare ca ne
aflam in fata unei naivitati de partid si realmente nu este
intamplator acel 13% luat in alegeri si,cum spunea dl.Tariceanu cu
acea ocazie,ca,traia cea mai fericita zi.
Dar sa lasam naivitatea liberala sa-si traiasca clipa si sa vedem cum
privesc analistii seriosi de tipul dlui Teodorescu sau Parvulescu.
-In primul rand analistii considera ca nasii PD-L vor avea pentru
prima data sansa de a castiiga viitoarele alegeri cu peste 50% in
timp ce in structura politica a Romaniei nu exista nici o
posibilitate de a contrabalansa aceasta inteligenta miscare a dreptei
romanesi.
Cu cine sa faca ceva similar PSD,cu verzii sau cu un asa numit partid
socialist,cu vesnicul parazit PC care din nou si-a gasit gazda sau
PNL cu AP si prezidentiabilul lor Emil Constantinescu ?
Politologul Cristian Parvulescu, presedinte al Asociatiei „Pro
Democratia”, sustine ca sansele PDL, de a obtine un procent de
aproximativ 50%, la alegerile parlamentare din 2008, sunt foarte
mari,si ca aceasta unire s-a facut din nevoia de majoritate.
-Cei care cred ca cineva se rusineaza cand se pronunta mereu
cuvantul,partid prezidential, care sa il sustina pe Traian Basescu si
care sa inregistreze un scor foarte mare ,aceia isi dau seama acuma
daca nu chiar ei au incitat la asa ceva.
Bogdan Teodorescu, profesor de marketing politic la Scoala Nationala
de Studii Politice si Administrative ne arata ca afilierea la
Popularii Europeni vor da partidului prezidental mai multa forta
eventual prin chemarea la guvernare si a UDMR(colegii de la grupul
popular) si atunci insasi modificarile Constitutiei vor sta in
puterea PD-L si a presedintelui Basescu.
PD-L va avea prin aceasta unire cu o aripa liberala o mai mare
vizibilitate si sa nu uitam ca doar PSD a mai avut in trecut un staff
de partid si o organizare similara cu a PD-L si oameni de talia lui
Stolojan,Flutur.
-Se ofera electoratului posibilitatea de a se obisnui, intr-un an,
cu noul partid, considera politologul Cristian Parvulescu. Bogdan
Teodorescu, intareste aceasta idee.
-Aproape in unanimitate observatorii neutri sustin ca PD-L va fi o
formatiune politica fara un rival puternic iar fostele valori ale
aliantei DA calcate in picioare de cativa oligarhi liberali isi vor
arata forta electorala.
-Polarizarea clasei politice,asa cum este in UE,se va petrece,prin
uninominalul impus de Presedintele Basescu, in favoarea PD-L si PSD
si spre disperarea partidelor care s-au vrut de nisa sau ca partide
balama si care nu vor mai juca nici un rol pentru ca nimeni nu va
avea nevoie de ele.Abia atunci se va crea ceea ce spunea
dl.Stolojan, se va crea masa critica pentru ca liberalii desamagiti sa
navaleasca in noua formatie centrist-liberala.
-Colaborarile dintre PSD si PNL sunt de suprafata si de scurta
durata. Daca va exista o polarizare, in viitor, va fi pe schema PD-L
versus PSD sau PD-L versus PNL(fara Tariceanu), in functie de cat vor
obtine democrat-liberalii si social-democratii” , considera Teodorescu
Deci,cine nu ia astazi in serios lovitura puternica politica a dlui
Presedinte si a prietenilor sai,cine crede ca notiunea de partid
prezidential este doar o insulta,se inseala amarnic si daca nu ma
cred sa astepte alegerile generale pentru a se convinge.
Din pacate patimele unor forumisti depaseste o discutie civilizata.Eu
consider ca ei au dreptul sa-si sustina opiniile pollitice,inclusiv
sustinand PSD sau PNL,partide care mai cred ca vor conduce Romania
desi referendumul le-a dat doar 25%.
As dori foarte mult sa nu fiu citit de acei lenesi intelectuali ,nu
cred ca citirea de catre ei a postarilor mele are vreo importanta..
As vrea sa repet ce spunea candva dl.Berceanu, de tristete ca nu mi se
vor citi postarile voi pune doliu la matura.
__._,_.___

Despre oligarhie cu dragoste

In Romania,in politica romaneasca a intrat deja in discursul politic

termenul de baroni sau de oligarhi.
Este oare intr- adevar Romania o tara oligarhica,este oare politica
in Romania dominata de oligarhi.
Personal as afirma doar ca noi inca nu am ajuns la acest funest nivel
dar aceasta nu inseamna ca anumite semnale nu trebuesc luate in
considerare.
Oligarhia reprezinta guvernarea statului de catre un grup, pervertita
prin abuzul de putere. Oligarhia reprezinta o forma de guvernamant,
in care cea mai mare, sau intreaga putere politica este detinuta de
un mic segment al societatii, in general cel mai reprezentativ din
punctul de vedere al puterii, exprimata fie prin bani, inrudire,
putere militara, influenta politica. Cuvantul isi are radacinile in
limba greaca si provine din ‚oligo’ - putini si ‚arkhos’ - a conduce.
In mod traditional, oligarhiile se perpetueaza prin intermediul
catorva familii importante, ai caror copii sunt formati pentru a
deveni mostenitorii acestei puteri. In contrast cu aristocratia,
forma de guvernamant in care cei mai ‚buni’ detin puterea, oligarhia
reprezinta adeseori o manifestare a puterii exprimata in mod
nedemocratic, in care personaje cheie raman in umbra, preferand sa
conduca din culise, de cele mai multe ori prin intermediul
mijloacelor economice.
O societate poate deveni oligarhie intr-un anumit moment al evolutiei
ei printr-un mecanism de acumulare graduala de mijloace economice in
mod netransparent de catre un grup restrans de indivizi.
Oligarhia este acea forma de guvernamant in care puterea apartine
celor putini,unei elite
Daca elita este vazuta prin prisma criteriilor economice atunci as
spune ca avem de-a face cu un SISTEM OLIGARHIC. Daca criteriile sunt
de alta natura atunci as spune ca avem de-a face cu o ideologie
FASCISTA.
Dupa model rusesc, oligarhia nu poate fi gandita decat sistemic.
Conectati la fonduri publice si la resursa energetica, Hodorkovski,
Abramovici sau Berezovski au sprijinit puterea politica si au cautat
sa controleze media. Oligarhia are tendinta de a-si crea structuri
suprastatale si nu poate functiona in absenta unui control strict al
justitiei. Ecuatia simpla a oligarhiei include in mod obligatoriu:
infiltrarea politica, controlul media, accesul privilegiat la resurse
energetice si imblanzirea justitiei. In Romania, doar Dinu Patriciu
(PNL) si Dan Voiculescu (PC) se pot lauda ca se apropie de modelul
oligarhic veritabil. Oligarhia lor pune in pericol statul de drept si
ameninta mari principii democratice, pe cand presupusa oligarhie de
la Palatul Victoria se limiteaza la afaceristi cu ambitii financiare
relative, dar fara pretentii hegemonice. Nu stim, desigur, daca nu
cumva se viseaza si ei oligarhi, insa astazi abia daca depasesc
statutul de mici baroni locali.
In cursul anului 2004, transferul procesului de contestare publica,
venita in perioada 2000-2003 cu precadere din exterior (parlamentari
din Uniunea Europeana), s-a reorientat si a cuprins segmente largi
ale populatiei din Romania. Cu cit statul oligarhic al PSD-ului
capata trasaturile clasice ale unui regim mafiot, cu atit contestarea
venita din partea societatii civile si a micului segment al presei
ramase independente devenea din ce in ce mai puternica, in ciuda
cenzurii mecanismul alegerilor parlamentare si prezidentiale a adus o
surpriza de proportii: schimbarea guvernarii PSD. Instrumentul
principal folosit de guvernul Nastase in instaurarea regimului semi-
oligarhic din perioada 2000-2004 a fost politizarea justitiei pina la
anularea oricarei pretentii de independenta a puterii judecatoresti.
Privatizarile frauduloase, contractele obtinute fara nici un fel de
licitatie, refuzurile anchetarii comiterii unor fapte de coruptie la
cel mai inalt nivel, toate actele grave prin care s-au adus statului
prejudicii financiare enorme au fost posibile in lipsa unei reale
independente a justitiei fata de factorul politic. Pusa in fata
acestei situatii fara precedent, Comisia Europeana a trebuit sa
gaseasca o solutie inedita in ceea ce priveste incheierea
negocierilor cu Romania.
Din pacate si PNL-aripa Tariceanu cocheteaza cu sistemul oligarhic
desi doctrina liberala nu ar permite acest lucru.
Dar cum subliniaza dl.Boc si chiar Stolojan,dl. Tariceanu a tradat
aproape tot ce se putea trada.A tradat doctrina liberala,a tradat
aliatul cu care a format alianta invingatoare DA,a tradat pe
Presedintele Basescu,cel care prin prestatia sa electorala a facut
posibil ca dl.Tariceanu sa devina prim-ministru si PNL partid de
guvernamant( acesta ne mai in aceasta situatie din 1934),si-a tradat
electoratul liberal elevat.
Si toate aceste lucruri doar pentru un oligarh,pentru a se pune bine
cu un sistem politic programat a fi oligarhic.
Da speram ca alegerile locale si parlamentare vor clarifica situatia
politica din Romania prin schimbarea radicala a viitorului Parlament
si guvern si o delimitare clara intre politic si economic.

Dela modelul Welfare State la pomenile electorale romanesti

Incepe,daca nu a si inceput,campania electorala care desi locala,este
in mare parte politica.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzic erea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Conceptul fundamental al modelului Welfare State,s-a edificat în
Europa occidentala, desi un sistem de asigurari sociale fusese lansat
de Bismarck inca din 1883.
Acest sistem,construit in Europa asigura drepturile sociale el putand
angaja bugete de chiar 1/3 din PIB.Sistemul a functionat in Europa
postbelica in jur de 30 de ani.
Criza energetica din anii 70 au evidentiat nevoia de a restructura
aceste principii,lucru care s-a facut in diferite maniere(noua
dreapta din anglia si USA) prin masuri liberale, de relansare
investitionala si de reducere a exageratelor cheltuieli publice ale
statului bunastarii, tendinte care s-au extins în câtiva ani, cu
inevitabile variatii nationale, de-a lungul întregii Europe
occidentale.
Vechilui sistem a fost considerat neperformant si consumator exagerat
de fonduri,lansand cunoscuta formula,”rolling back the frontiers of
the Welfare State”( Margaret Thacher).
Treptat,insa apar tot mai pregnante avantajele modelului neoliberal
global si toate guvernarile de drepta de dupa anii 80 vor trece la o
reformare profunda,in sensul neoliberal.
Aici a fost o dura confruntare principiala intre social-democrati si
neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-stânga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate 3 tipuri:iberal american,conservato r german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate în timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului în economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general înalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat în majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului în garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, învatamânt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului însusi,urmând ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai în ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost întotdeauna prioritara în Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
Un pas inainte pentru adoptatea Cartei sociale s-afacut in 1989 prin
ideea de convergenta a politicilor sociale nationale.
Totusi tratatele de baza ale uniunii europene si-au asumat obligatii
mai consistente ale politicii sociale comune.iar Anglia a semnat in
sfarsit carta sociala consecinta fiind infiintarea Fondului Social
European
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Incepe,daca nu a si inceput,campania electorala care desi locala,este
in mare parte politica.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzic erea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Conceptul fundamental al modelului Welfare State,s-a edificat în
Europa occidentala, desi un sistem de asigurari sociale fusese lansat
de Bismarck inca din 1883.
Acest sistem,construit in Europa asigura drepturile sociale el putand
angaja bugete de chiar 1/3 din PIB.Sistemul a functionat in Europa
postbelica in jur de 30 de ani.
Criza energetica din anii 70 au evidentiat nevoia de a restructura
aceste principii,lucru care s-a facut in diferite maniere(noua
dreapta din anglia si USA) prin masuri liberale, de relansare
investitionala si de reducere a exageratelor cheltuieli publice ale
statului bunastarii, tendinte care s-au extins în câtiva ani, cu
inevitabile variatii nationale, de-a lungul întregii Europe
occidentale.
Vechilui sistem a fost considerat neperformant si consumator exagerat
de fonduri,lansand cunoscuta formula,”rolling back the frontiers of
the Welfare State”( Margaret Thacher).
Treptat,insa apar tot mai pregnante avantajele modelului neoliberal
global si toate guvernarile de drepta de dupa anii 80 vor trece la o
reformare profunda,in sensul neoliberal.
Aici a fost o dura confruntare principiala intre social-democrati si
neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-stânga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate 3 tipuri:iberal american,conservato r german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate în timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului în economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general înalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat în majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului în garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, învatamânt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului însusi,urmând ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai în ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost întotdeauna prioritara în Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
Un pas inainte pentru adoptatea Cartei sociale s-afacut in 1989 prin
ideea de convergenta a politicilor sociale nationale.
Totusi tratatele de baza ale uniunii europene si-au asumat obligatii
mai consistente ale politicii sociale comune.iar Anglia a semnat in
sfarsit carta sociala consecinta fiind infiintarea Fondului Social
European
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Sa scuipi in fasole
Referitor la un articol dim ZIUA-Raia FSN-

Nu numai o mancare dar si o analiza atat de pertinenta privind

Fenomenul Piata Universitatii poate fi compromisa daca cineva isi
scuipa veninul,transforman d lucrarea intr-o vendeta politica.
Am citit cu atentie articolul dlui RS si pot spune ca este una dintre
cele mai pertinente analize a unui fenomen politic in care fosta noua
generatie si intelectualitatea romana au incercat sa nege comunismul
si criptocomunismul lui Iliescu si apoi a fenomenul rusinos al
mineriadelor.
Dorinta de a face insa din aceasta analiza pertinenta o arma politica
in care sa fie implicati toti aceia care sunt adversari politici duce
insa in derizoriu aceasta analiza.
Faptul ca doua persoane sau fenomene coexista in timp si spatiu nu
inseamna ca se cauzueaza.Iata ca acela care a condamnat
comunismul,Traian Basescu este vinovat dupa autor,citez: In decembrie
1989 era director general al Inspectoratului de Stat al Navigatiei
Civile. A fost ministru al Transporturilor in guvernele Stolojan,
Ciorbea, Vasile si Isarescu. A fost deputat in legislaturile 1992-
1996, 1996-2000. In 2000 devine primar general al Capitalei, succes
care l-a propulsat la sefia PD in 2001. In 2004 este reales primar,
functie la care renunta dupa ce devine, in decembrie 2004, presedinte
al Romaniei. In aprilie-mai 2007 a fost suspendat din functie de
catre Parlament
.Aceiasi incriminare pentru ca a existat i se da si dlui Stolojan.

Adica dupa ce faci o analiza de inalt nivel a Pietrii

Universitatii, dupa ce descoperi pe cei implicati,asa la plesneala,
adaugi si numele unor oameni care au doar vina ca au existat.

Cine a condamnat comunismul,cine a desecretizat milioane de dosare

ale fostei securitati.
Despre acestea tacere malc.
Enumerarea functiilor tehnice a dlui Basescu sau Stolojan reprezinta
doar,cum se spune,mucii in fasole,si transformarea superbei analize
intr-o arma de denigrare a oamenilor politici pe care dl-RS nu-i
iubeste.

Daca dam la o parte insa veninul si utilizarea analizei pentru

denigrarea unor personalitati care nu au avut nici un rol in
inabusirea fenomenului Pietei Universitatii analiza autorului este de
o valoare inestimabile.
Pacat ca partizanismul il face sa arunce cu mucii in fasole!
Operatiunea Securitatii „Madame Monica
Urnele cu cenusa Monicai Lovinescu si a lui Virgil Ierunca vor fi
aduse vineri la Bucuresti. Prilej poate sa ne amintim ca in 1977
Securitatea a pus la cale o operatiune impotriva Monicai Lovinescu.
Avem si trei nume care s-au ocupat de operatiune. Un palestinian si
doi romani. Toti trei si azi importanti. Evident nederanjati de
justitie. Vocea de aur a Europei Libere a fost batuta pana la lesin
in operatiunea Securitatii. Statul roman era dator sa dea
publicitatii dupa 1989 detaliile acestei operatiuni. Nu a facut-
o.Acum poate e momentul. Mai ales daca tot am „condamnat” oficial
comunismului. Prilej sa le aducem detalile unei operatiuni inca top
secret. Un detaliu important: coordonatorul actiunii impotriva
Monicai Lovinescu a fost maiorul DIE Gheorghe Serbanescu, ofiter de
legatura pentru Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care
dupa 1990 a devenit ambasador in Kuweit.Organizatoru l actiunii:
generalul DIE, Gheorghe Marcu, cel care s-a ocupat si de sinistra
operatiune a vanzarii de oameni in timpul regimului comunist.
POVESTEA OPERATIUNII „MADAME MONICA”
În seara zilei de 19 noiembrie 1977, Nicolae Pleºiþã i-a spus lui
Paul Goma:”Ca sã ºtii cã noi nu glumim, ca sã te convingi cã Braþul
Revoluþiei poate atinge, oricând, oriunde, pe oricine!” A doua zi,
Goma a ajuns la Paris si a aflat cã, in seara zilei precedente,
Monica Lovinescu, jurnalist la Radio Europa Liberã, fusese bãtutã de
doi palestinieni. Marturia generalului Pacepa despre discutia pe care
a avut-o cu Nicolae Ceausescu: „Sã i se închidã gura. Nu trebuie
ucisã. N-avem nevoie de anchete americane ºi franceze ce ne-ar pune
în situaþii dificile. S-o facem zob. Sã-i spargem dinþii, falca,
braþele. Sã nu mai poatã niciodatã vorbi sau scrie. Sã devinã un
exemplu de neuitat pentru ceilalþi. Sã fie bãtutã la ea acasã pentru
ca sã înveþe ºi ea ºi alþii cã nu existã nici un adãpost sigur pentru
calomniatorii proletariatului. Nici chiar în propria lor casã.”

Securitatea a executat atentatul prin intermediul lui Hani Al Hassan,

(foto) consilier al lui Yasser Arafat pe probleme de terorism, lider
al Fatah. Palestianul era colaborator al Securitãþii sub numele de
cod „Annette”. Hassan este astazi un membru cheie al guvernului
palestinian. Din partea romana de operatiune s-a ocupat de organizare
generalul DIE, Gheorghe Marcu, cel care s-a ocupat si de vanzarea de
oameni.Afacerea vânzãrii de oameni a început pe vremea lui Gheorghiu
Dej. În arhive se regãsesc date despre tranzacþii fãcute la începutul
anilor ‚50, în special cu Germania Federalã ºi Israel. Cheia afacerii
pentru circa trei decenii este generalul Gheorghe Marcu, fost ºef de
divizie al DGIE-DIE, care, la sfârºitul anilor ‚50, era acoperit pe
un post diplomatic la Londra. Marcu a fost cel care a pus la cale o
înþelegere cu avocatul ºi comerciantul evreu Henry Jacober, din
capitala Marii Britanii. Acesta se ocupa nu numai de vânzarea de
evrei, dar ºi de cea a românilor. În acelaºi timp, Bucureºtiul trata
ºi direct cu Tel Avivul pentru vânzarea de evrei, în 1949 discutându-
se despre o afacere evrei contra echipament petrolier. Gheorghe Marcu
este astãzi un pensionar care trãieºte confortabil într-o vilã din
Bucureºti. Nu vrea sã vorbeascã pe acest subiect, nici despre altele,
din perioada când s-a aflat la vârful Securitãþii. Jacober lucra într-
un apartament din Park Lane nr. 55 din Londra, acolo unde doritorii
îl contactau ºi îi dãdeau numele persoanei pe care doreau sã o aducã
în Occident. Jacober începea negocierile cu Bucureºtiul. Bani cash s-
au plãtit ºi pentru etnici români. În cazul Mariei Golescu, în 1962,
4.200 USD, iar pentru politicianul liberal Radu Câmpeanu o sumã care
nu este cunoscutã. Unul din cei vânduþi a fost ºi pastorul Richard
Wurmbrand, nominalizat printre „Cei mai mari 10 români” de cãtre TVR,
suma plãtitã de o organizaþie religioasã norvegianã fiind de 10.000
USD, „negocierile” purtându-se într-un parc din Bucureºti.

Coordonatorul actiunii impotriva Monicai Lovinescu: Gheorghe

Serbanescu, numit in 1990 ambasador in Kuweit. Implicat in afaceri cu
Cristian Burci dar si cu altii milionari romani. Implicat in
devalizarea BANCOREX.
Un milion de dolari, pierduþi în aeroportul din Zurich
”În 1974, un pasager român cu paºaport diplomatic s-a îmbarcat pe
aeroportul din Zurich într-un avion cu destinaþia Bucureºti. Zborul a
fost fãrã evenimente. O datã ajuns la Bucureºti, însã, diplomatul a
realizat cu groazã cã una dintre valize - datã de o veche cunoºtinþã
cu puþin timp înaintea plecãrii - îi lipsea. Diplomatul erau Gheorghe
Marcu, ºef de divizie la Direcþia Generalã de Informaþii Externe,
ramura de spionaj a temutei Securitãþi. Iar cunoºtinþa care îi dãduse
valiza era Shaike Dan, consilier de rang înalt al mai multor miniºtri
israelieni ºi unul dintre cei mai respectaþi agenþi ai sistemului de
informaþii externe al Israelului (n. red -la un moment dat, a ajuns
director adjunct al Mossadului). Valiza conþinea un milion de dolari,
bani daþi lui Marcu pentru a permite ca un anumit numãr de evrei sã
emigreze în Israel”.
Din cartea lui Radu Ioanid, „Rãscumpãrarea evreilor”
IN CONTINUARE UN FRAGMENT DIN JURNALUL MONICAI LOVINESCU DESPRE
EPISODUL CU BATAIA ADMINISTRATA DE SECURITATE:
MONICA LOVINESCU
Seismograme
28 noiembrie 1977
Iesita azi din spital, unde am fost adusa in coma, dau un scurt
interviu Europei Libere asupra agresiunii impotriva mea.
Vineri, 18 noiembrie, ma intorceam acasa spre orele 5 si jumatate
dupa-amiaza. In curtea din fata casei se aflau doi necunoscuti (al
doilea, pitit dupa un arbust, n-a aparut decat in ultima clipa).
Primul care mi-a iesit in fata m-a intrebat in frantuzeste, cu
accent, daca sunt „Madame Monica”. Mi-am dat imediat seama ca vine
din partea unor romani (in Franta nu se intrebuinteaza „domn”
sau „doamna” alaturi de un prenume). Avea un plic mare in mana si mi-
a spus ca e un mesaj, sa intram in casa sa mi-l citeasca. Am simtit
ca e ceva suspect si am refuzat. A insistat sa intre. Am refuzat din
nou. Atunci a aparut si al doilea si au inceput sa-mi dea in cap. Mi-
am pierdut repede cunostinta, dar am apucat sa tip. Un trecator
(functionar la posta) s-a repezit si i-a pus pe fuga. Erau - mi-a
spus un vecin care i-a zarit fugind si l-a ajutat apoi pe
functionarul de la posta sa ma transporte in casa si sa cheme
politia - doi tineri cam negriciosi. Nu mi-au luat nici cheile, nici
banii, nici poseta, absolut nimic. Lesinasem, ma lovisera in cap cu
un obiect dur. Doctorul mi-a spus la spital ca loviturile erau prea
puternice pentru a fi fost date doar cu pumnul. Capul era umflat si
in sange. N-am avut insa o fractura craniana, doar un traumatism
cranian si o fractura la baza nasului. Am iesit din coma la spitalul
Saint Louis cand mi se faceau radiografiile. Azi m-am intors inainte
de termen acasa, semnand o hartie in care-mi asum raspunderea pentru
eventuale consecinte (o congestie cerebrala nu e de exclus - mi-au
spus doctorii - timp de doua saptamani).
Am plecat din spital mult mai devreme, deoarece voiam sa fiu prezenta
la conferinta de presa a lui Paul Goma, sosit la Paris la 19
noiembrie (de la aeroport venise direct la spital sa constate punerea
in aplicare a amenintarii generalului Plesita, din ajun, la
Bucuresti). Conferinta de presa s-a tinut la 24 noiembrie la Fnac-
Montparnasse, unde am descris gazetarilor prezenti agresiunea
suferita, prima de acest gen initiata de Bucuresti la Paris.
***
”Acest semn este agresiunea impotriva Monicai Lovinescu, agresiune pe
care o cred venita din partea politiei secrete romanesti.” (Cf.
Limite, 26-27 august 1978, Paris).
Si politia franceza privilegia pista Securitatii. Evident ca era
Securitatea. Numai ca aveam sa aflu mai tarziu, dupa ce aceeasi
Securitate trimisese in 1983 un agent sa-l ucida pe Virgil Ierunca,
agent care-si spune Bistran si se predase politiei germane, ca in
ceea ce ma priveste nu actionase direct, cum se va intampla mai
tarziu pentru Paul Goma si Virgil Tanase.
In 1985, acordand un interviu ziarului Le Matin de Paris (1 februarie
1985), pe marginea procesului Pordea, transfugul Ion Mihai Pacepa, cu
inalte functii in Securitate si in garda personala a lui Ceausescu,
aducea detalii neasteptate:
”Lasati-ma sa va povestesc pentru prima oara cum se desfasoara o
astfel de operatie. Ea a fost dirijata impotriva Monicai Lovinescu.
In 1977, aceasta doamna, o personalitate de mare valoare a
inteligentei romanesti la Paris, care lucra la «Free Europe», a
inceput - era Anul International al Drepturilor Omului - sa denunte
violarile acestor drepturi in Romania. Cu forta si persuasiune, ea a
gasit cuvintele pentru a exprima ceea ce asteptau romanii:
libertatea, egalitatea, libera circulatie a persoanelor, ideilor si
informatiilor, demnitatea, democratia autentica. Ea a criticat in mod
caustic cultul personalitatii. Era prea mult. DIE a primit atunci un
ordin cu totul cinic: «Sa i se inchida gura. (...) Cum DST-ul fusese
prea eficace impotriva agentilor romani, s-a cerut palestinienilor sa
se insarcineze cu operatia. Comandoul a parasit imediat dupa aceea
Franta.”
Pacepa confirma si amenintarea facuta de Plesita lui Paul Goma.
In cartea sa Orizonturi rosii (in traducere franceza, Horizons
rouges, Presse de la Cité, 1988), generalul de Securitate Ion Pacepa
aduce alte precizari. Hani Hassan, consilierul lui Arafat, dirijand
retelele de informatii si teroriste, recrutat de Securitatea romana
sub numele de cod Annette, organizase operatia. Iar ordinul fusese
dat de Ceausescu insusi, in cursul unei plimbari prin gradina sa de
trandafiri cu ministrul Afacerilor Interne, cu seful DIE si Pacepa.
Referitor la atentatele ce au urmat, realizate sau esuate (Emil
Georgescu, Radio „Free Europe”, Virgil Tanase, Paul Goma, Virgil
Ierunca), si la campaniile de calomnii si dezinformare ale
Securitatii in Franta, cf. Thierry Wolton, Le KGB en France, Grasset,
1986 si Jean-Paul Picaber, Le Pont invisible, Plon, 1987, acesta din
urma ocupandu-se indeosebi de Radio „Free Europe” si Radio „Liberty”.
(Fragment din Seismograme/ Unde scurte II, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1993

Paul Goma
INMER - Institutul National pentru Falsificarea Memoriei.Caietele
INMER („Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc”) nr.
11, martie 2008 publica dezbaterea „Psihiatria ca arma de represiune
politica folosita de regimul comunist si reflectarea acestui fenomen
în exil”. Un titlu neobisnuit de lung, pentru a comunica… altceva
decât adevarul - dupa cum voi arata mai încolo.
Marturisesc: nu stiu de unde s-o iau, cum s-o privesc (despre
dezbatere vorbesc)…
Pentru a patrunde „secretul” acestei reuniuni (la 18 octombrie 2007,
la Jockey Club, Bucuresti) avînd ca tema folosirea psihiatriei ca
arma politico-politienea sca a regimului comunist este imperativ
necesar sa spun: în cele câteva ceasuri cât au durat dezbaterile
dezbatatorilor care se ‚zbat - si ei! - sa rescrie Istoria
Contemporana a României nu a fost rostit macar o data numele celor
care au facut cunoscuta, prin Europa libera, aceasta „practica” si în
România: al meu, de la Bucuresti si al lui Virgil Tanase, care, de la
Paris, din casa Monicai Lovinescu, a înregistrat convorbirea noastra
telefonica data spre difuzare în aceeasi zi.
Cu ce/cine sa încep? Nu am încotro: cu deschizatorul dezbaterii, Dinu
Zamfirescu, cel care, în 1988, la Paris, împreuna cu Mihnea Berindei
a pus la cale un putch minabil, fara vreun nobil scop decât acela de
a o introduce ca vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor
Omului în România pe fata Doinei Cornea, perfect necunoscuta în
regiment si stralucind prin absenta de la manifestarile-
manifestatiile noastre - pentru drepturile omului, desigur; cel care
a transformat publicatia Institutului pe care-l conduce în jurnal-de-
bord al „liberalilor” (de teapa unor turnatori de puscarie: Quintus,
Cîmpeanu, Lazarescu, bolsevici-de- nadejde: Olteanu, Videanu,
Melescan, Stolojan, utecisti - si istorici!- : Ungureanu, Cioroianu,
Marius Oprea…) ; cel care de curând a impus cenzurarea volumui
Antologia Rusinii (initiat de Virgil Ierunca), ce trebuia sa apara la
INMER. Asadar indispensabilul Dinu Zamfirescu a început prin a
comunica:
”Psihiatria ca arma de represiune politica este un subiect pe care
trebuie sa-l abordam neaparat, deoarece, actualmente, opinia publica
româneasca începe sa uite niste realitati care au existat pâna nu
foarte de mult” (subl. mea.).
Intr-adevar: „opinia” (publica româneasca) „actualmente începe sa
uite”, însa presedintele Institutului National pentru Memoria
Exilului Românesc liberalul Dinu Zamfirescu vegheaza pe ziduri si o
readuce în… Memoria Exilului Românesc prin… falsificare - cu ajutorul
constient al lui Ion Vianu, al lui Gabriel Andreescu si cu acela
abuziv-folosit la publicarea dezbaterilor în Caietul INMER, al lui
Vasile Paraschiv (interventia sa a fost vadit „curatata” de pixul
cenzurator al presedintelui - cu acordul principalilor participanti -
de numele odiosului Goma…).
Pentru o mai corecta expunere a faptelor - care alta, decât una
cronologica? - voi cita mai întâi din „Jurnalul de Iarna” din
februarie-martie 1971 inclus în volumul meu de marturii Culoarea
curcubeului - re-re-repet: cel trimis la topit de Liiceanu, fara ca
vreunul dintre prietenii mei de atunci (printre ei: Zamfirescu,
Andreescu, Vianu) sa se fi macar mirat, necum protestat… Voi
reproduce apoi „adevarul” impus de INMER, de Zamfirescu, de
Andreescu, de I. Vianu si de Paraschiv, cel abuzat-cenzurat de
intelectualii de vârf ai României, nemultumiti de istoria-cum- a-fost-
ea, de aceea au încercat sa re-scrie ei cu mâna lor istoria-cum- le-ar-
placea-lor-sa- fi-fost.
Asadar, citez din Culoarea curcubeului (ed. Polirom, 2005, pag. 59,
continuarea notatiei din 18 februarie (1977):
Ora 17,00: Abia acum aflu - de la Europa libera:
Ceausescu a tinut un violent discurs împotriva noastra. Dar când?
Ieri, 17 februarie, zice Europa. Ieri? Dar cum am resimtit noi ieri-
ul? A-ha, asa se explica barajul din jurul imobilului si ploaia de
telefoane… atitudinale? Dar astea ar fi fost consecintele, nu… Nu,
ce?
”(…) Manuel Lucbert în Le Monde din 19 februarie 1977, sub titlul „M.
Ceausescu s’en est pris vivement a ceux qui «trahissent leurs
pays»”(…)
”(21 februarie [1977], continuare)
(Tot) 18,50: Telefoneaza [jurnalista] Dessa Trevisan (convor-birea nu
se întrerupe). Ma întreaba ce cred despre întâlnirea de mâine cu
Burtica (nu de la mine stia). Raspund ca nu stiu, îi voi spune mâine -
dupa…
Ora 19,15: Vasile Paraschiv reuseste sa strige la telefon:
«Ma aflu în pericol! Atentie!!»
Ce o fi patit? - întrebare retorica…
(Jurnal de iarna)”
”Am aflat mai târziu: îl haituiau securistii. Semnase cu o zi
înainte, [în 20 februarie] iar azi (21 februarie) venise din nou la
Bucuresti, sa aduca documentele care probau ca fusese internat în
azil psihiatric. in acea seara va scapa de câini, însa în 23
februarie… (voi ajunge si atunci). (…)
”Halucinatii… Tot halucinatii sa fi fost, pentru [Cornel] Burtica
[vicepremierul de atunci cu care avusesem o „intreve-dere” în 22
februarie], rapirea (altfel cum sa-i zic?) muncitorului Paraschiv
Vasile, din fata casei mele, operata de baieti? Citez din scrisoarea
pe care acesta avea sa mi-o înmâneze peste o luna (în 22 martie
1977)”:
”La 23 februarie 1977, ora 8 dimineata, pe când încercam sa intru pe
scara blocului Dvs. am fost arestat de trei ofiteri de Securitate
care erau postati în fata blocului si, desi se prefaceau ca repara
ceva la masina supravegheau totusi cu atentie intrarea (…)
”(…) Halucinatii - iata ce i-au confiscat securistii lui Paraschiv:
”1. Cuvântarea Presedintelui Carter cu ocazia venirii la Casa Alba;
2. Biletul de iesire din spitalul Voila-Cîmpina, unde fusesem
internat în mod fortat de ei, Securitatea din Ploiesti, la 23
decembrie 1976;
3. Copie dupa foaia de observatie de la spital;
4. Procesul-verbal de perchezitie de la domiciliul meu, facut la 12
noiembrie 1976.”
”Halucinatiile muncitorului Paraschiv Vasile continua:
”Colonelul Popa m-a întrebat daca îl cunosc pe Paul Goma si daca am
semnat ceva. Am raspuns ca îl cunosc personal pe Paul Goma de la data
de 20 februarie 1977, data la care mi-am dat adeziunea deplina la
scrisoarea dânsului adresata lui Pavel Kohout si tovarasilor sai de
la Praga - scrisoare deschisa pe care am semnat-o si eu. £i ca am mai
fost la dânsul a doua zi, la 21 februarie si ca azi, miercuri 23
februarie ar fi fost a treia oara, daca Securitatea nu m-ar fi
împiedecat sa comit acest «delict politic». Colonelul Popa mi-a zis
ca el îmi da un «sfat»: sa rup orice contact cu Goma. Mi-a spus ca
daca întrerup contactul cu Goma îmi anuleaza diagnosticul de nebun.
Am zis ca eu actionez dupa cum îmi dicteaza constiinta”.
”(24 februarie) [1977]
Ora 20: Paulina Catanescu. Si ea a fost internata de mai multe ori în
azile psihiatrice (Cula, Balaceanca). „
”Sâmbata 26 februarie [1977]
(…) in cursul diminetii, vizite: Paulina Catanescu, (…)
Ora 17,15: imi telefoneaza de la Paris Virgil Tanase. imi cere un
interviu pentru Les Nouvelles Littéraires. Ciudat, dar asa e:
telefonul nu a fost întrerupt, cu toate ca îi transmit: SI iN ROMÂNIA
SE PRACTICA INTERNARILE iN AZILE PSIHIATRICE PENTRU DELICTE DE
OPINIE.
ii marturisesc „corespondentului” : 1. Ca, acum, telefonul meu nu
este, ca de obicei, întrerupt; 2. Ca, spre rusinea mea, nu stiam
(desi ramasesem în legatura cu fostii colegi de închisoare si de
domiciliu obligatoriu) ca se practica internarea-la- nebuni, ca în
Rusia. ii mai spun ce am aflat: internarile sunt decise în virtutea
unui Decret (Nr. 15, din martie 1965), deci exact din luna în care
crapase Gheorghiu-Dej. Ceea ce parea de neconceput (anume ca
Ceausescu ar fi rupt-o cu legile si practicile staliniste ale lui
Dej) se dovedeste a fi realitate în cazul criminalului Decret 15 -
adevarat, lansat de Dej, dar aplicat de Ceausescu. ii mai spun:
Venisera la mine, pâna în acel moment, 8 persoane, victime ale
internarilor- la-nebuni. Adunasem materiale doveditoare: bilete de
iesire din spital, foi de diagnostic etc - de la Paraschiv Vasile,
muncitor, de la Brasoveanu Gheorghe, economist (internat de mai multe
ori, ultima pentru ca tinuse într-un cerc restrâns o
comunicare: „Stiinta si religie”), de la Catanescu Paulina, inginer
chimist - despre care mai vorbisem - si de la Stoean Paun, inginer
mecanic - acesta era amenintat cu internarea, fiindca, disperat de
sicanele de la serviciu, aparuse în uzina cu, pe piept, ecusonul pe
care scria SCLAV.”

Din rapoartele Securitatii (recuperate prin CSNAS):

(16) Interviu luat prin telefon de Virgil Tanase [în 26 februarie],
aparut în revista Les nouvelles littèraires nr. 2574 din 3-l0 martie
1977 - ortografia le apartine, n.m. P.G.
(P.G):…Iar cei, din nefericire foarte rari, care îndraznesc sa o
spuna sînt trimisi daca nu la închisoare, cel putin la spitalele
psihiatrice. [bifat cu un X mare si marcat cu o linie verticala]
V.T.: Ce sînt aceste spitale în România?
P.G.: Internarea în spitale de psihiatrie pentru delicte de opinie
este reglementata prin Decretul nr. 12 din 1965. [bifat cu semnul
vazut] Cunosc opt cazuri între care cel al lui Gheorghe Brasoveanu,
care a fost internat aci din cauza unei conferinte despre „Viata si
Dumnezeu”. in momentul de fata, lucrez la o carte care trateaza
aceasta problema.]

”[tot 26 febr.] Ora 17,30: Vizita: Familia Nuta. Tot atunci: Sandu
(Gh.) îmi telefoneaza, ca sa ma anunte: Fusese chemat la Pasapoarte!
Ora 19,10: Europa Libera s-a dezmortit de-a binelea: transmite bomba
pe care l-o furnizasem acum doua ore, anume: si în România se
practica internarile psihiatrice pe motive politice! Asa, da!
(Jurnal de iarna)”

”Duminica 27 februarie [1977]

”(…) Nota: Mai târziu aveam sa aflu ca, în acea zi - 27 februarie
1977 - luase fiinta, la Paris, Comitetul Francez pentru Apararea
drepturilor Omului în România, din initiativa unor tineri francezi
care lucrasera în tara noastra ca sociologi, etnografi, istorici.
Comitetul a avut un rol determinant, atât în informarea opiniei
publice franceze despre ceea ce se petrecea în România, dar si în
apararea noastra, acelor aflati la cheremul Organelor (mai apoi
Comitetul s-a transformat în Liga afiliata Federatiei Internationale
pentru Apararea Drepturilor Omului).”
”Miercuri 2 martie [1977]
Ora 8: Telefonul, în continuare, mort.
(…) Ora 10: Telefon de la Paulina Catanescu. Speriata, îngrozita de
urmaritori.”

”(…) Joi 3 martie [1977]

(…) intre 14,30-18,10: Negoitescu. Foarte important! (Ana Maria a
plecat la „Louis” la ora 5, s-a întors la 7).”

”(…) Vineri 11 martie

Ora 8,45: TV canadiana canalul francez. Interviu pâna la ora 9,30.
intre 12-14: Nego cu I. Vianu!
(Jurnal de iarna).”

Nota din aprilie 2008:

Deci, stirea despre internarile psihiatrice în România a fost
difuzata în 26 februarie (1977), iar I. Vianu a venit abia dupa doua
saptamâni, în 11 martie sa semneze Apelul nostru, pentru respectarea
drepturilor omului - aducînd si un text al sau, despre sfâsierea
românului care cere emigrarea din România.
Tot din rapoartele Securitatii:
19) Interviu acordat Agentiei americane de presa U.P.I., aparut în
fragmente în cotidienele „Le Monde” nr. 9995 din 19 martie, „Die
Welt” nr. 64 din 17 martie 1977:
”Paul Goma a afirmat ca exista în România spitale de psihiatrie în
care autoritatile nu ezita sa-i interneze pe opozanti. El a citat
numele a patru asezaminte (spitalele Balaceanca, Cula, Poiana Mare si
Petru Groza), dintre care primele doua în Bucuresti, în care, dupa
cîte stie el, au existat cazuri de acest fel. Scriitorul s-a declarat
gata a furniza identitatea a trei persoane care au suferit un atare
tratament si care i-au adus dovezi confirmînd internarea lor
psihiatrica din motive politice. El spera sa poata înmîna aceste
declaratii Conferintei de la Belgrad. [bifat cu semnul vazut si
marcat cu o linie verticala]
20) Interviu acordat Agentiei americane de presa U.P.I., aparut în
fragmente în cotidienele „Le Monde” nr. 9995 din 19 martie, „Die
Welt” nr. 64 din 17 martie 1977:
”Paul Goma a afirmat ca exista în România spitale de psihiatrie în
care autoritatile nu ezita sa-i interneze pe opozanti. El a citat
numele a patru asezaminte (spitalele Balaceanca, Cula, Poiana Mare si
Petru Groza), dintre care primele doua în Bucuresti, în care, dupa
cîte stie el, au existat cazuri de acest fel. Scriitorul s-a declarat
gata a furniza identitatea a trei persoane care au suferit un atare
tratament si care i-au adus dovezi confirmînd internarea lor
psihiatrica din motive politice. El spera sa poata înmîna aceste
declaratii Conferintei de la Belgrad. [bifat cu semnul vazut si
marcat cu o linie verticala]
21) Declaratie facuta lui Klas Bergman, corespondent al
ziarului „Dagens Nyheter, [insert de mâna din care nu se întelege
decît primul din cele trei cuvinte: coditian] aparuta în nr. 98
[insert de mâna: din 12 aprilie] al cotidianului respectiv :
(…) Goma vorbeste de asemenea despre trei persoane care din cauza
activitatii lor politice au stat internati într-o clinica de
psihiatrie. Este vorba de Vasile Paraschiv, un fost membru de partid
mai în vîrsta, inginer Paulina Catanescu si economistul Gheorghe
Brasoveanu. Un al patrulea, Paun Stoian, un inginer care drept
protest împotriva sistemului a purtat un mic afis cu
inscriptia „sclav” a fost amenintat ca va fi internat într-o clinica
de psihiatrie.. .
Sa vedem cum prezinta INMER („Memoria Exilului”):
Asadar presedintele Zamfirescu Dinu îl introduce pe:
Ion Vianu care declara:
”Eu am elaborat mai multe studii asupra acestei probleme specifice,
deoarece, fara falsa modestie, am fost primul medic care, în tara
gasindu-ma, am vorbit despre abuzurile politice ale psihiatriei în
mod public si am facut-o si dupa ce am parasit România”. (subl. îmi
apartine, P.G.)
In curând se vor împlini doua decenii de când I. Vianu tot invoca în
interventiile sale publice - orale, scrise - un articol al sau
publicat în „Viata româneasca” mult înainte de 1977, în care
demascase psihiatria politica. Nu va fi, în sfârsit, momentul ca
autorul articolului sa-l republice, macar partial, pentru ca
cititorul sa judece pe text ce si cum anume scria el, mult înainte de
1977, „fara falsa modestie (…), despre abuzurile politice ale
psihiatriei” ?
”(…) [despre] „aceasta intentie deliberata [din partea puterii
statale] eu am avut cunostinta de ea începînd de la sfârsitul anilor
saizeci” (…) „in afara de propriile mele marturii exista discursul
lui Ceausescu din 1 octombrie 1968 (…)
”Ca sa va imaginati putin (…) era cazul unui avocat în vârsta,
Haralamb Ionescu, de la Brasov, care a venit [”a venit?”, singur, din
proprie initiativa? - în româneste se spune: „a fost adus” -
observatia mea, P.G.] la Spitalul Central dupa ce facuse [sic]
urmatoarea actiune: scrisese Secretarului General al Natiunilor Unite
pentru a-i spune ca nu sunt drepturile omului în România (…) Mi s-a
cerut atunci sa fac parte din comisia de expertiza si am refuzat. Si
de atunci a început o evolutie personala despre care nu vreau sa
vorbesc acuma, pentru ca nu este interesul acestei seri sa vorbesc
despre mine”…
Ba da: interesul acelei seri ar fi fost ca I. Vianu sa vorbeasca
despre sine, spunînd adevarul despre acel episod. Anume ca stirea
despre internarile psihiatrice fusese difuzata în 26 februarie
(1977), iar el, I. Vianu a aparut abia în 11 martie, însa numai ca sa
semneze Apelul nostru pentru a obtine pasaport de emigrare, pâna
atunci refuzat. Si nu a facut-o: adevarul ar fi contrazis „varianta”
sa, eroica si „fara falsa modestie”. Dar nici dupa acea data (ne-am
mai întâlnit pâna la 1 aprilie, când am fost arestat: si dupa ce am
fost liberat) I. Vianu nu s-a manifestat prin vreo declaratie scrisa
ori orala (prin telefon, Mariei-France Ionescu, de pilda) împotriva
internarilor psihiatrice. A deschis gura abia dupa ce a ajuns în
Elvetia fata de jurnalista Nicoleta Franck.
Pâna la aparitia Caietului INMER nu vedeam importanta „prioritatii”
denuntarii psihiatriei politice în România.
In 1977 consemnasem pe foi de hârtie ceea ce, în 1978, la Paris avea
sa alcatuiasca un capitol, „Jurnal de iarna” al marturiei editata în
1979, la Seuil, în traducere franceza, sub titlul Le Tremblement des
hommes (titlul original fiind: Culoarea curcubeului) . Si în acea
împrejurare ma considerasem un simplu agent purtator de mesaje ale
concetatenilor mei cei fara glas si fara de putere. Astfel „tratasem”
Apelul pentru respectarea drepturilor omului - despre a caror
încalcare eram documentat pâna peste cap; astfel am facut pe curierul
(si telefonic), atunci când am aflat cumplita veste: si în România se
practica internarea-la- nebuni-pentru- normalitate- cetateneasca, dupa
modelul sovietic, stire aflata de mine abia în 26 februarie 1977 (de
la Paraschiv, Catanescu, Brasoveanu, Stoean Paun…).
Am facut-o - pentru ca era normal sa o fac, oricine în locul meu ar
fi facut la fel, fara a revendica „prioritatea” , fara a pretinde
recunostinta vesnica din parte „opiniei publice”. Asa credeam pâna la
citirea Caietului INMER. Spre surpriza si durerea mea, iata: exista
oameni - printre fostii mei prieteni - care intervin acum, dupa 30
ani, pentru a re-scrie, ei, becisnicii, istoria noastra.
Re-scriitor al Istoriei României, în afara de sinistrul sovietist
Roller, l-am avut, recent, pe Tismaneanu - el, aparînd („cu ghearii
si cu dintile”, vorba unui congener al sau) „conceptia sa, academica…
cea care, cu binecuvântarea lui Basescu, a falsificat istoria
contemporana a României prin mutilare (eliminînd fara opozitie din
partea colegilor din Comisie: Manolescu, Mihaies, Patapievici, Monica
Lovinescu, Zub… perioada 28 iunie 1940-iulie 1941, apoi pe cea dintre
martie 1944 si 1946, pentru a nu-i contraria pe rusii ocupanti ai
Basarabiei si Bucovinei, apoi ai României câta mai ramasese, în nici
un caz ofensa pe evreii auxiliari zelosi, feroci ai Ocupantului
bolsevic) si prin falsificare, chiar inversare a termenilor - un
exemplu din o suta: Raportul sau - tiparit în foarte multe exemplare
la Humanitas BMW - pretinde ca „Ceausescu îi alungase din România pe
evrei”. Or toata lumea stie ca Ceausescu avea alte pacate, toate
grele, de pe urma carora patimisera numai românii, nu si evreii -
acestia colaborasera cu regimul comunist, alcatuind ei însisi
Aparatul de Stat si de Partid, câta vreme avusesera cetatenia româna,
însa si dupa ce emigrasera devenind israelieni, francezi, germani,
americani.
Si iata-i acum pe impotentii târâie-obiele adunati la INMER,
profitînd de prezenta lui Vasile Paraschiv, singurul om cinstit din
acea adunatura de impostori, mincinosi „directori de constiinta”,
încercînd sa intre în Istorie prin usa din dos, frecventata de slugi,
de furi si de tâlhari. (Imi vine în minte o zicala
amarâta: „Ceausescu, neizbutind sa intre în istorie, vrea sa intre în
geografie”).
Si în „marturiile” despre denuntarea psihiatriei în România I. Vianu
procedeaza ca si în acuzatiile de antisemitism la adresa mea:
deschide gura si lasa cuvintele sa-i curga pe barbie, pe pieptii
camasii, ca dintr-un robinet uitat deschis - fara a tine seama de
proprietatea lor, de adevarul lor.
Daca avea cunostinta de abuzurile psihiatrice „începînd de la
sfârsitul anilor saizeci” de ce nu le-a denuntat de atunci?, iata, eu
am marturisit ca abia în februarie 1977 am aflat despre acestea si pe
data… am turnat! Pentru cei care umbla pe la memorie amintesc: si
atunci domnea teroarea lui Ceausescu si a Securitatii.
Apoi: ce înteles ascunde afirmatia: „in afara de propriile mele
marturii exista discursul lui Ceausescu din 1 octombrie 1968” ?
Nu am patruns pâcla groasa a discursului sau deslânat, incoerent, îl
las asa, neatins.
Aproape ma obisnuisem cu absenta sa scrobito-somnolifer a în
prezidiile conferintelor, a colocviilor, înca de la prima editie a
Amintirilor în dialog (cu M. Calinescu), unde era evidenta - la
amândoi - autoamnezierea. De aceea m-a surprins dureros agresivitatea
cu care m-a atacat acum câtva timp - tot în INMER - si scuipîndu-ma
cu: „antisemit basarabean”! Atunci dedusesem ca, tot dormitînd prin
comitete si comitii si prezidii alaturi de Monumentul
Nesimtitorismului Dâmbovitelin, Oisteanu-Oigenstein , caprarul
holocaustolog îl alfabetizase pe fiul lui Tudor Vianu soptindu-
i „ultimele stiri”. Din acestea I. Vianu retinuse doar ca
sunt „antisemit” si „basarabean” ; din lene, confectionase
grabit: „antisemit basarabean” - si adormise la loc.
Din Dezbaterea de la INMER reiese ceva mult mai grav: I. Vianu este,
nu doar un indiferent (fusese o viata întreaga de aceea dialogase
atât de armonios cu un Matei Calinescu), ci a devenit de câtiva ani
militant holocaustolog. Or scopul suprem al acestora (care cred fara
a cerceta) este suprimarea memoriei celuilalt (goi-ul). Prin omisiune
a adevarului de toti stiut si prin fabricare de neadevaruri - ca aici.
Ce ocazie mai fericita pentru un veninos ca Dinu Zamfirescu de a-si
exercita puterea (sic) prin cenzurarea celor care nu-i împartasesc
optiunile (resic), la urma urmei, prin rescriere a istoriei, visul
oricarui cacanar slugoi, fie el Roller, fie Tismaneanu, fie Marius
Oprea (Comisia încredintata lui de Tariceanu, avindu-l ideolog-sef pe
securistul sionist „Radu Ioanid” a fost neutralizata de Basescu prin
Tismaneanu, însa „programul” era identic: fara perioada iunie 1940 -
1946 - ca sa nu-i supere pe americanii de la Tel Aviv). Imi arde si
el o copita, scriind:
”As sublinia aportul deosebit al Ligii pentru Apararea Drepturilor
Omului în România si a lui Mihnea Berindei care crede ca a fost
printre primii care a relevat în Occident acest fenomen. Pe urma
bineînteles abuzul (…) a fost reflectat si în emisiunile posturilor
de radio Europa libera si BBC”.
”Pe urma” au fost hoitarii, profitorii, „primii”, falsificatorii
memoriei - ca el, ca Vianu, ca Andreescu.
Asadar, iata cum stam: „Primul care a demascat psihiatria politica în
România a fost - fara falsa modestie - I. Vianu (dar al
doilea?); „printre primii care au relevat în Occident acest fenomen”
a fost, cine altul daca nu Berindei!?
Inmer-istii refuza sa pomeneasca numele lui Virgil
Tanase „corespondentul” meu telefonic si semnatarul primului text
care relevase fenomenul (în Les Nouvelles Littéraires). Nu sunt
consemnate nici numele Monicai Lovinescu si al lui Virgil Ierunca, în
casa carora se afla instalat Comitetul pentru apararea drepturilor
omului si unde s-a înregistrat convorbirea noastra - pentru a fi
difuzata în aceeasi zi dupa doua ore, la Europa Libera (26 febru-arie
1977). Pentru INMER-ul falsificator al adevarului nu au existat nici
Maria Bratianu, nici Marie-France Ionesco, nici Tepeneag, nici Anne
Planche, nici Alain Paruit, nici Matei Cazacu, nici Trifon, nici
Doicescu, nici…
Si, desigur, nici macar din greseala nu a fost pomenit numele
odiosului „antisemit basarabean”: Paul Goma…

Trecutul nostru intre adevar si dreptate

Am ajuns in secolul 21 Fara a sti cine suntem,ce am fost,de unde am
venit si in definitiv nu ne-am clarificat istoria.
Acest lucru se poate vedea clar,mai ales din discutiile iscate de
Raportul Tismaneanu
Cei ca Vadim sustin ca Raportul Tismaneanu este plin de minciuni si
falsuri ca si cum intreaga epoca comunista nu ar fi fost o epoca de
minciuni si falsuri.
Acum vadimistii din presa si din partidele caduce cer judecata pentru
condamnarea comunismului.
Nu stiu cat ii doare pe acestia de biserica dar se pare ca veninul pe
care Tismaneanu si dl.Basescu l-au pus la inima acestora este mare.

Dar sa vedem cum este privita actiunea unor lideri de opinie,lideri

care in loc sa se spovedeasca si sa recunoasca greselile pentru a fi
iertati ataca in genul lui vadim si de fapt in genul securitatii pe
care unii au servit-o.

Din afara,de exemplu, Biserica Ortodoxa e vazuta ca o batrina doamna

contemplativa si cam corupta. Dinlauntru, Biserica e perceputa ca un
sever administrator al mintuirii noastre, dar care intii de toate
trebuie sa ne dea.

Vorbim, desigur, despre impresiile lasate majoritatii.

Se insala si cei care o acuza, si cei care o percep ca pe o

institutie de binefacere catre care nu au nici o datorie. Pentru
imaginea deformata a Biserici sintem vinovati noi, madularele
Bisericii, si ierarhia ei, in egala masura.

Suspiciunea este alimentata mai ales de circuitul banilor in BOR. De

la leii dati pe-o luminare, pina la cei platiti pe anumite servicii
religioase (botezuri, nunti, inmormintari) , sumele incap anevoie in
formularele contabilicesti. i nu atit din cauza marimii acestor cifre,
cit mai ales din cauza slabei deprinderi a administratorilor in
reverenda de a le asterne pe chitante, registre de casa etc. Nu vrem
sa discutam aici despre motivele acestui obicei. Vom aborda cu alt
prilej, pe larg, sistemul de salarizare a preotilor, ca si darile
catre Episcopii la care sint obligate parohiile.

Vrem sa spunem doar ca banuielile vor exista pina cind se va schimba

sistemul.

Cit despre prejudecata ca BOR este o institutie de stat, aceasta este

principala cauza pentru comportamentul majoritatii romanilor fata de
ea. BOR e vazuta astfel pentru ca inca nu a contrazis traditia
bizantina in virtutea careia puterea politica si ierarhia
bisericeasca sint doua capete ale aceluiasi trup. Iar ca institutie
de stat, evident ca BOR este banuita de coruptie si nemultumeste
ca „nu da destul” (hrana, adapost, educatie etc.).

Aceasta perceptie este alimentata in principal de o comunicare

interna si externa schioapa si de o slaba catehizare.

Din pricina lipsei de comunicare in Biserica se acumuleaza frustrari

si tensiuni care ameninta sa provoace rupturi iremediabile.
Comunicarea deficitara a Bisericii cu exteriorul face ca mare parte
din intelighentia sa aiba numai motive de critica la adresa
institutiei. si tot inabilitatea de a comunica sta la originea
pierderii unor batalii mediatice importante (preotii acuzati de
colaborare cu Securitatea, construirea Catedralei Mintuirii Neamului,
legalizarea homosexualitatii etc).

Este nedreapta parerea, destul de raspindita, ca Biserica Ortodoxa

Romana nu are nici doctrina sociala, nici vocatie pentru ajutorarea
institutionalizata a oamenilor.

In tara functioneaza, pe linga biserici si manastiri, o serie de

centre de asistenta medicala si de sprijin in special pentru batrini
si copii. Le amintesc doar pe acelea pe care le cunosc mai bine:
caminul de batrini de la Manastirea Petru Voda - Neamt, facut prin
grija Parintelui staret Iustin Pirvu, si centrul de ocrotire a mamei
si copilului din Valea Plopului – Prahova, organizat de Pr. Nicolae
Tanase.

De asemenea, BOR a avut mai multe initiative de stringere de fonduri

pentru sinistrati, ultima fiind destinata napastuitilor din Asia.

In general, Biserica se sfieste sa faca publice astfel de actiuni,

fidela principiului ca fapta buna se face cu discretie, fiind o
datorie crestina si nu un prilej de fala. Iata insa ca aceasta
atitudine nu ajuta la cunoasterea Bisericii. E adevarat ca BOR nu
duce o politica de preozelitism - prin oferirea de bunuri,
medicamente si hrana -, ceea ce ar obliga-o sa fie mai putin modesta.
Totusi, ar putea gasi o metoda decenta de comunicare a actiunilor
sale in plan social, pentru a arata ca este alaturi de credinciosi si
in aceasta viata. In plus, printr-un program coerent de catehizare a
enoriasilor, clerul i-ar putea invata pe romanii ortodocsi ca
Biserica nu este o entitate in afara comunitatii lor, ca ei sint
Biserica si ca trebuie sa-si asume aceasta conditie. Biserica nu
inseamna doar ierarhia bisericeasca.

Daca sintem nemultumiti de Biserica, sintem oare multumiti de noi?

Prin urmare, trebuie sa indreptam lucrurile prin fapte bune. Sa ne

dovedim astfel credinta.

Raportul Tismaneanu nu este decat un document minor,crimele

securitatii si ale comunismului nu au fost studiate cum se cuvine si
in amploarea lui la noi.Avem nevoie de o lucrare exhaustiva.dar cum
sa o faci daca documentele sunt in mainile lor iar cei care au
colaborat cu securitatea, au tras aer in piept si acum se adreseaza
chipurile justitiei.
Care justitie?
A avut comunismul si securitatea o institutie a justitiei?