You are on page 1of 3

STRATEGIA EUROPA 2020

Noua strategie europeană pentru următorii 10 ani apare pe fondul unei crize economice
profunde şi a intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea
asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei.
Strategia se doreşte a fi o soluţie pentru ieşirea din actuala criză, prin acţiuni la nivel
comunitar ajungându-se la transformarea UE într-o economie - a secolului 21 - inteligentă,
sustenabilă şi incluzivă, care să conducă la creşterea ocupării pe piaţa muncii, a
productivităţii şi a coeziunii economice, sociale şi teritoriale.
Comunicarea COM Europa 2020 propune ca în centrul Strategiei pentru creştere
inteligentă, sustenabilă şi incluzivă – să se situeze trei priorităţi interconectate, care să
definească viziunea comunitară asupra economiei sociale de piaţa pentru secolul XXI:
1. creştere inteligentă1: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi
inovare;
2. creştere sustenabilă2: promovarea unei economii mai ecologice şi mai
competitive, care să utilizeze mai eficient resursele;
3. creştere incluzivă3: promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să
genereze coeziune socială şi teritorială.
Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare. Ţintele pentru anul 2020 vor
putea fi atinse numai într-un Spaţiu European al Cercetării eficient, eficace şi cu finanţare
adecvată. Politicile educaţionale (inclusiv cele de promovare a învăţării pe tot parcursul
vieţii şi a educaţiei informale şi non-formale) vor trebui reformate. Sistemele de educaţie
necesită modernizări la toate nivelurile, astfel încât randamentul lor să crească şi să
conducă la o mai mare mobilitate educaţională şi profesională. Trebuie întreprinse măsuri
în vederea creării unei veritabile pieţe unice on-line, bazate pe internet în bandă largă,
pentru ca beneficiile economiei digitale să fie folosite la potenţialul lor maxim. Iniţiativele
din cadrul acestei priorităţi vor aparţine atât Uniunii, cât şi statelor membre şi regiunilor.

1
Creşterea inteligentă presupune consolidarea cunoaşterii şi inovării ca motoare ale creşterii economice
viitoare. Acest lucru necesită: îmbunătăţirea calităţii educaţiei, consolidarea performanţelor Uniunii în
materie de cercetare, promovarea inovării şi transferului de cunoaştere în UE, utilizarea deplină a TIC,
asigurarea că ideile inovatoare pot fi transformate în produse şi servicii noi care generează creştere
economică, locuri de muncă de calitate, susţinerea abordării provocărilor la nivel european şi global.
2
Creşterea sustenabilă înseamnă realizarea unei economii bazate pe o utilizare eficientă a resurselor
sustenabile şi competitive, exploatând poziţia Europei de lider în cursa pentru dezvoltarea de tehnologii mai
ecologice şi mai curate, îmbunătăţirea utilizării resurselor, accelerarea răspândirii reţelelor inteligente si de
anvergură, precum şi pentru consolidarea avantajelor competitive ale întreprinderilor europene, în special în
domeniul producţiei şi în sectorul IMM-urilor.
3
Creşterea incluzivă presupune dezvoltarea competenţelor cetăţenilor, prin asigurarea unui nivel ridicat al
ocupării forţei de muncă, investirea în competenţe, combaterea sărăciei şi modernizarea pieţelor forţei de
muncă, formare profesională, precum şi prin modernizarea sistemelor de protecţie socială, în scopul
construirii unei societăţi coezive şi sprijinirii cetăţenilor în anticiparea şi gestionarea schimbărilor.

1
Dezvoltarea unei economii sustenabile şi competitive. Noua economie a UE va trebui sa
facă faţă constrângerilor impuse de creşterea preţurilor la energie, de concurenţa tot mai
mare pentru resurse şi pieţe, dar şi cerinţelor pentru un nivel scăzut al emisiilor de carbon.
În acest scop, sunt necesare folosirea adecvată şi eficientă a materiilor prime, precum şi
creşterea productivităţii muncii, prin reducerea presiunii asupra resurselor. Politica
industrială trebuie să aibă o noua abordare prin punerea accentului pe sustenabilitate,
restructurare, inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi noi competenţe, astfel încât să
poată contribui efectiv la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să genereze coeziune socială,
economică şi teritorială. Beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia
directă a forţei de muncă, ale cărei competenţe constituie un element central pentru
creşterea economică europeană. Acţiunile subsumate acestei priorităţi vizează
modernizarea şi consolidarea sistemelor de protecţie socială şi a celor de educaţie şi
formare profesională în scopul reducerii şomajului, creşterii participării la piaţa muncii şi a
gradului de responsabilitate socială corporativă a comunităţii de afaceri. De asemenea, în
scopul implementării acestei priorităţi, este foarte importantă asigurarea accesului la
facilităţile de creşterea copilului şi la asistenţă pentru persoanele aflate în întreţinere.
În următorul deceniu, flexisecuritatea va ocupa un loc important în cadrul politicilor UE,
fiind instrumentul care răspunde cel mai bine provocărilor impuse de locurile de muncă ce
necesită competenţe noi. La rândul său, mobilitatea ocupaţională trebuie să contribuie la o
mai bună corelare a cererii şi ofertei pe piaţa muncii, dar şi la asigurarea necesarului de noi
competenţe recunoscute. Eforturi majore trebuie depuse pentru combaterea sărăciei şi a
excluziunii sociale şi reducerea inechităţilor privind accesul la sistemele de sănătate. În
aceeaşi măsură, este foarte importantă capacitatea statelor membre de a face faţă provocării
generată de fenomenul îmbătrânirii populaţiei.
Pentru orizontul de timp 2020, COM propune un set de cinci ţinte-cheie:
- Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani trebuie să crească de la
nivelul actual de 69%, la cel puţin 75%;
- Nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare trebuie să atingă 3% din PIB-ul
UE;
- Atingerea obiectivului „20/20/20” (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor
condiţii) referitor la schimbările climatice şi energie;
- Rata părăsirii timpurii a şcolii să ajungă sub 10%, iar ponderea populaţiei tinere
care va fi absolvit învăţământul terţiar să fie de cel puţin 40%;
- Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie trebuie redus cu 20 de milioane.
COM propune ca aceste ţinte-cheie interdependente să fie transpuse de către SM în
ţinte naţionale specifice şi linii de acţiune, cu luarea în considerare, desigur, a situaţiei
economice proprii fiecărui SM.
De remarcat este faptul că atingerea acestor ţinte depinde de asigurarea unui puternic
spirit coordonator/leadership, de existenţa unui angajament politic ferm, precum şi a
unui mecanism eficient de implementare atât la nivelul UE, cât şi al SM.
Pentru garantarea implementării cu succes şi la termen a strategiei EUROPA 2020,
comunicarea COM anunţă un set de 7 iniţiative-fanion4 (flagship initiatives) care vizează:
4
RepPerm a tradus termenul prin linii de acţiune, dar într-o Decizie a COM publicată Jurnalul Oficial L 63/
25, este folosită expresia generică “initiativă-fanion”.
2
inovarea, educaţia, societatea digitală, schimbări climatice şi energie, competitivitate,
ocuparea forţei de muncă şi formarea de competenţe, combaterea sărăciei.
Concomitent, COM intenţionează să consolideze toate politicile comunitare, actele
legislative, o serie de instrumente-cheie (piaţa internă, politica industrială, agenda
economică externă a UE), precum şi instrumentele financiare, în scopul concentrării
asupra implementării obiectivelor strategiei EUROPA 2020.
Mai mult, urmărirea obiectivelor noii strategii trebuie să se bazeze pe o strategie
credibilă de ieşire din criză, în ceea ce priveşte politicile bugetare şi monetare, dar şi pe
sprijinul direct acordat de către guverne sectorului economic, în special sectorului financiar.
Consolidarea coordonării politicilor economice, îndeosebi în cadrul zonei euro, va fi de
natură să asigure ieşirea cu succes din criză.
În privinţa cadrului de guvernare, strategia EUROPA 2020 are nevoie de obiective clar
definite şi măsurabile, pentru evaluarea corectă a progreselor. De aceea, strategia va fi
organizată pe o abordare tematică şi pe o monitorizare de ţară mult mai precisă. În acest
context, atât evaluarea, cât şi raportarea asupra strategiei EUROPA 2020 (componenta de
reforme structurale) şi cele asupra Pactului de Stabilitate şi Creştere (componenta de
macrostabilitate şi finanţe publice) se vor desfăşura simultan.
Totodată, se remarcă delimitarea clară a competenţelor diferiţilor actori implicaţi în
procesul de implementare a strategiei. Astfel:
- Consiliul European va avea deplina responsabilitate şi va reprezenta punctul
focal al noii strategii;
- Comisia Europeană va monitoriza progresele în atingerea ţintelor, va facilita
schimbul de bune practici în materie de politici;
- Parlamentul European, co-legislator, va avea rolul cheie în mobilizarea
cetăţenilor;
- Alte părţi interesate şi societatea civilă cum ar fi Comitetul Economic şi
Social, precum şi Comitetul Regiunilor ar trebui implicate mai mult, iar toate
SM să dezvolte parteneriate la care să fie asociate parlamentele naţionale,
instituţiile regionale şi locale, precum şi partenerii sociali, reprezentanţii
societăţii civice, mai ales în procesul de elaborare şi implementare a noii
strategii.
COM propune Consiliului European de primăvară să adopte în luna martie 2010 liniile
generale ale noii strategii precum şi selectarea ţintelor-cheie la nivel comunitar, iar în iunie
2010 să aprobe parametrii detaliaţi ai strategiei, inclusiv liniile directoare integrate şi ţintele
naţionale.