V PRELUCRAREA ANGRENAJELOR MELCATE Angrenajele melcate, dup& rolul lor functional, se im part in angrenaje melcate cinematice, utilizate la transmite- rea cu precizie a unei migcéri (de ex. in lanturile cinemati- ce ale unei magini-unelte) gi angrenaje melcate de putere, utilizate in cutii de vitez& ei reductoare. Din punct de ve. dere constructiv ele se clasificd in angrenaje melcate cilin- Grice, la care rosta inf&goaré melcul gi angrenaje melcate globoide. la care roata gi melcul se infdgoard reciproc. 11.1. MATERIAL SI SEMIPABRICATE UTILIZATE & Semifabricatele utilizate la realisarea melcilor sint is ‘general laminate, forjate liber sau in matrita. Materielul pentru melci este in general otelul, calita- tea acestuia depinzind de conditiile ulterioare de exploste- re. Astfel meleii mai putin solicitati le uzurd gi functioning la viteze periferice mai reduse, se exocutd din oteluri de imbundtfire (OLC 45, OLC 60), Pentru c-2 care lucreazi le viteze periferice mai mari de 10 m/s g. -n condijii mai in- tense de uzurdé se folosesc oteluri carbon sau aliate de ce~ mentare (OLC 10, OL 15, 130r8i30, 1@MoCri#il3). Semifabricatele folosite la realizarea rotilor melcate sint cel mei des turnate. In cazul in care dismetrul rotii rece de 200 mm, ea se realizeazd din dowd buck}i, butucul din ofel sau font& gi coroana din bronz (eu o tehnologie de execuyie mai complexd). Peatru cagul transmiterii unor puteri gi viteze mici, rotile melcate se execut&é din font& antifrictiune sau cenugic obignuité. Pentru restul cazurilor se folosegte bronsul. Ce- litatea brongului difer& de conditiile de exploetere a rotii#1 in primal rind de viteza perifericd de functionare. Astfel pentru viteze periferice de 2-5 m/s se utilizeazi bronzul de aluminiu CuAl10¥e3? turnat in cochild gi avind duritates peste 100 HB. Bronzul de aluminiu fiind sensibil la gripare, melcul va avea dantura tratat& termic (45%5 HRC) gi rectifi- eat&, La viteze periferice de 5-10 m/s se utilizeaz& bronzul ou staniu (CuSn14? gu CuSn9ZnS?) turnat centrifugal sau in cochild. Coroanele angrenajelor meleate de mare performanté (viteze periferice mai mari de 10 m/s) se execut& din bron- suri speciale aliate ou Ni, Mn, Si. 11.2. GEWERAREA ANGREWAJELOR MELCATE Aprecierea precisiei angrenajelor melcate cilindrice se face prin prima a trei criterii (STAS 6461-81): criteriul de precisie cinematicX, criteriul de functionare lin’ gi oriteriul de contact dintre dintii rofii gi spirele meloulut, Fespestiv prin prisma a 12 trepte de precizie. Pentru a asigura angrenajului o functionare corespunsi- toare roi melcat& (in special dantura ei) gi respectiv gu- “‘Fubul meloat (iA special flancurile elicei acestuia) trebuie si fie executate intr-un sistem de tolerante indicat de STAS 6461-81. Acest standard s: aplic& angrenajelor cu urm&toare- te tipurt de melet: arhimedict (ZA), evolventici (ZR), convo- Agi (21, 2H2) gi celor generayi prin frezare (ZK1, 2K2). S-au stabilit 12 trepte de precizie pentru meloi, roti melea- $e, perechi de clemente melcate gi angrenaje meloate, notate in ordine descrescittoare a precisiei de la 1 la 12, Blementul de bazd in definirea geometrick a melcului gi Fotdd meleate din angrenajul melcat cilindri este meleul de refering (STAS 6845-82). Melcul real se obtine micgorind grosimea spirei melcului de referinti in vederea asigurérii Joculad neceser, iar roata melcaté result’ ca tnfdgurdtoare © Genturii meloului generator, in migcarea relativé a acestu- e ie fat& de rost&. Reault& deci cK generarea rotii melcate se & face materializind (total sau partial) meloul Generator, prir Aintermediul sculei 9i reproducind migctrile de angrenare. Prinoipele problem este astfel generarea gurubului melo, ca element caracteristic al angrenajului. *———_—_______422 Generarea meloului de refering (1a angrenajele stan- dardizate) pleacd de 1a observatia ch acesta este o roat& dingat& cilindrick cu unghi de inclinare al dintilor foarte mare. Plancurile melcului de referint& sint formate de doi elicoizi simetrici identici [10]. Se pot evidenjia mai multe tipuri de melci corespunzind angrenajelor melcate cilindrice. Meloul arhimedic (ZA) are in sectiune fron- tala profilul dup o spira- 1 arhimedic’, iar in sectiu- ne axiald pro- filul flaneuri- lor este recti- liniu (cores punde cu al uned cremalic- re cu flancu- rile drepte) - figura 11.1. Meloul evolventie (ZB) are in secjiune frontal& profil evolventio, iar profil rectiliniu se obtine sectioning unul 44n flancurt cu un plan tangent la cilindrul de bask. Meloul convolut (ZN1 gi ZN2) are in sectiune fronts14 profil de evolvent& alungit&, iar prozil rectiliniu se obti- ne intr-o sectiune normald pe elicea medie a dintelui (Z1) sau golului (282). Se va reveni asupra itor tipuri de melei la subcepi- tolul de prelucrare prin strunjire a lor. Alte categorii de ei, prelucrati prin fresare, aint melei{’ standardissti de tip 2K1 gi 2K2. a Vitesa perifericd a meioului determind in mare m&suré domeniul de utilizare 91 angrenajelor melcate standardizate. In literatura [10] sint indicate treptele de precizie gi vi- tezele periferice, pe tipuri de melci. Pig.11.1. Generarea flancurilor meleilor prin strunjire.Eee ae Pentru angrenajele meloate globoidale, eu axe incruci- gate ortogonal, in STAS 8641-83 sint indicati principalii parametri, 11.3. DANTURARBA MELCULUI Din analiza proceselor tehnologioe de fabricatie a di- lor eategorii de melei, rezult& c& principalele proble- me tehnologice apar la prelucrarea danturii 9i asigurarea Preciziei necesare a acesteia. Procedeele de baz& utilizate 1a prelucrarea spirei mel- ctlor standardizati sint: strunjire sau frezare, pentru de- Srogare ¢i respeotiv strunjire, frezere sau rectificare, Pentru finisare, 11.3.1. Strunjirea melcilor Punotie de modul de generare al spirei, melcii prelucrati Prin strunjire pot fi de tip arhimedic (ZA), evolventic (28) sau convolut (Z¥1 91 2N2). Pigura 11.1 prezint& modul de generare al flancurilor le strunjirea meleilor gi respectiv pozitia sufitelor, Frelucrarea guruburilor mele evolventice (ZE) se face Pe strunguri universale sai strunguri speciale de filetat. Pentru c& in cagul acestui tip de mele, profilul rectiliniu obtine doar prin seotionarea unui flane cu un plan tangent 1a cilindrul de bazk, michia t&ietoare a cutitului se agacd intr-o positie dezaxaté, cu cote Ry (raza cercului de bazi). Parametrii de reglej necesar a fi cunoscuti sint: pasul axial Par raze oilindrulut de baz R, 91 unghiu) de inclinare al auchied generatoare 6,. Te meloul evolventic, modulul standardizat este cel axial, m,, iar unghiul de inclinare standardizat este cel formal, %, = 20°. Pagul axial are expresi p, =Taz (21.2) je numirul de inceputuri, Intr-o seotiune trontalX a meloului, raza cilindrulus de basi se exprimi;>} Ry = Roycoua, 1.2) unde: Ro, este raze cilindrului de referint&, Ry, = 354; q ~ coeficientul diametral (standardizat); &% - unghiul de angrenare frontal, dat de relajia: te tem = ca a.) unde: @, - unghiul de inelinare al elicei pe cilindrul de referintaé, dat de expresia: z $68, omtiy (an.4) Exprimarea unghiului de inclinare al muchiei generatoa- re ©,, are le baz& observatia c& el eate egal cu unghiul de inelinare al elicei pe cilindrul de baz&. Egalind pasul eli- ei pe cilindrul de baz&, eu cel de pe cilindrul de referin- +8, regulta: zB tg, = q— te0,- qi.5) 2 Nt N B A-A wh en Pig.11.2. Generarea melcului evolventic prin strunjire si pozitionarea muchiei t&ietoare. Stranjirea se realiseasi gu cutite profilate eu un Singur tiig reotiliniu, fo mod separat si cuscesiv pe celeen oak flancuri. Pentru evitarea modificdrii reglajului, 1a ‘recerea de pe un flanc pe altul, piesa se intoaree ou 180° intre virfuri (fig.11.2). Posifia dezexat& @ sculei modific’ nefavorabil geone. ‘*ria acesteia gi ingreuneaz& agchierea, suprafata flancuri- lor resultind rugoasi, mai ales la unghiuri ale elieei mai mari de 6°. De aceea, este necesar&, in general, o finisare ulterioars, In eacul meloului arhimedic (24) eonditiile de agchiere se imbundtay. Strunjirea se realizeazi in doud faze, degrogare i fi- aieare, utilizind cutite profilate ou téiguri rectilinii. Pinisarea melculut arhimedic se poate realiza prin strum dire sau prin reatificare eu disc abraziv profilat corespun- sitor. Le module m>5 ma finiearea flancurilor se executi miecesiv, folosind cutite ou un singur t&ig, pentru redu Fea fortelor de agehiere. Conditiile de agehiere devin ust “@ifietle, 1a unghiuri ale elicei meleului mai mari de 6-6°, Meleii de tip convolut 21 gi ZN2 se finiseazk doar prin strunjire. Paremetrii standardizati sint sceiagi de le meleul svolventie (modul axial m, ‘yi unghinl de angrenare nornal, %, = 20°). Strunjirea se realizeazé ou outite profilate cu *Kiqurt reotilinit, agezate intr-un plan normal pe elices medie a dintelui (2N1) sau e golului (2N2). Me module wari, eufitul are un singur tdig, duph pre- jucrares unui flano, piesa intoroindu-se eu 180°, pentru pre- lucrarea flancului antiomolog. Parametrii de reglaj sint pagul axial; Pp, “faz, (12.6) Fase etlindrului direetor Ry, @1 unghiul © de tnelinare « profilulut trapezoidal generator (fig.11.1). Relatia de oul (11.4) @ lud ©, @ fost daté inainte, Astfel moniile ti- ietoare ale seulei ajung tangente la cilindrul director (de resi Ry,) $1 inelinate cu($ - 0,.)fati de generatoarele aces- Sata. In casul tn care scula aaterializeask doar un flane a1 Profilulut trapezoidal, muchia t&ietoare va fi dezaxati ou vase Ra, gi inelinaté ou Og, (fig.11. 3).Pig.11.3. Generarea melcilor de tip convolut (ZN1, ZN2) gi pezijienarea muchiei t&ietoare. Relatia de legiturd dintre unghiurile 0, gi 04, este: sind, = sind, +0oo8,. aun ealculeas’ ou expresia [10]: tea, sine, a. Tlcosd, ar * F(a ty oten,) 2 \irte%, ste, 11.3.2. Pregarea meleiler (12.8) Inlocuirea profilului trapesoidal generator (din easul strunjirii) cu suprafete tronconiee generatoare evaducs la realizarea unei alte categorii de melei standardizati (ZK1 gi ZK2). seeg- tia se obtjin prin frezare gi anume: cu frezé-dise dublu conicd sei de tip 2K, Pig.i2.4, denerares ae1- 1 04 fresé-deget conic, sei da tip kz oiler de tip (fig-11.4). Be Proeédeul este utilisat in produc ia de serie mare, le degrogarea melei~ ler (produstivitate wai ware eo is——————— strunjire, mai ales 1a guruburile de lungime mies) pe masini de fresat filete sau magiat de frecat universale, eehipate ea cap divisor. Dac unghiul de inelinare al elieei pe cilindrul de re- feriny& este mic, profilul meleului frezat se apropie de ¢ obfinut prin strunjire. Im cazul in care este nesosari gi o operatic de finisa- Fe, aceasta se poate realize prin rectifieare, frezare sau struajire. Minisarea prin strunjire impliek inaé sehiabares tipului meleului, din meloi 2K sau ZK2 im melei de tip ZA, ZB sau 28 (generati prin strunjire). Revening la fresare trebuie ardtat eX freze dublu coniet are thigurile reetilinii gi este astfel pozitionat& ineit fata de degajare « fieckrui dinte este normali pe elicea de refering& © golulut. Vitesa de agehiere variazi intre 20 et 30 a/aia le prelucrarea eu fresi-dise gi intre 15 gi 18 w/ain 1a preluerarea eu fresk-deget. _ 11.3.3. Restiticsres neletler Operatiile de strunjire gi frezare permit obtinerea uner Fugowithti ele flancuriler in limitele R= 12,5...3,2 um, der meleii astfel preluerati au pot funetiona la viteze peri- feriee supericare valorii de 3 m/s. De aceca meleii de preei- sie ridieaté se trateazi teruie prin eementare sau edlire superficiel& (result& o duritate ridicaté « flencuriler) si pei se reetifiek pe magini speciale de rectifieat sau pe strunguri echipate eu dispositive de rectifieat. Reotificares Peraite obfinerea unor rugosititi @ flaneurilor de R,=1,6 0.8 pm, presisie ridicaté « prefilulut gi a Pasulut gi © eon Portare bunk @ meleului ptak 1a vitese periferiee de 10 m/s. Prin reetifieare este posibil& preluerarea tuturor tipu- riler de melei prin profilarea corespunsktoare a discului abrasiv. Reetificares meletler evolveatici se bazeazi ps Proprie~ ‘ates acestora e& sint desfigurabili in plan, deed Permit un Plan tangent. Acest plan poate fi materializat prin partes froatala, periferies sau eonied a diseului abraziv.—————————— In toate eagurile parametrii de regiaj rimin aceiagi: Pyr Bys %- In sagul reetifiedrii eu partes frentali a diseului abraziv (pe magini de tip David Brewn) axa diseului abrasiv se orienteazé dupt binormala le linia elicoidald de pe ei- liadrul de vazé [13]. linia de eon- Zond nerectiicaté tect intre dise 3i flaneul meleului este AB (fig. 11.5). Preluerares flaneu- lui pe teaté indl- fimea oe este impiedieatS de tan- gente ia punstul ¢, dintre dise gi ei- lindrul iaterier, astfel ed preluera- ree ge poate reali- sa pind lao resd 5. Reetifioares neleilor evolventici Aims Bay ,- eu partes frontald a diseului Meteda eu par- abrasiv. tem perifericd’ a diseului abresiv, superiear’ pri- ned, utilizees’ diseuri cali, « efror dimensiuni resulté dia ditie de evitare a subtiierii spirei veeine (fig.11.6). Reglajul (@,, 2y) cute ui- milar primei ae- tede si preziaté . . 2 Sa Soceagi limité © Pia. 1:.4, Reepicioangs melee Seen" eS 9 aemad weetition te (Ry ,)+2 Pig.il.7, Reetifiearea meleiler evolven- Le ambele variante preluerares eeler dous flancuri se Fealiseazi in douk faze diferite: dup& preluerarea unui flane, piesa este intoarsi intre virfuri pentru prelucrarea seluilalt flane (eu asolagi regiaj 6,, R,). Bviterea intoareerii piesei intre virfuri precum gi un reglaj mai simplu presintd a treia variant’, Este felosité ia easul seriiler aici, preluerarea efeotuindu-se eu dis svrasiv bieonie, pe strunguri universale eehipate eu disp. aitive de reetifieat sau pe magini de reetifieat melei, Prin- eipalul avantej este paralelismul axei diseului abraziy eu axe meloului, Grosinea disoului abrasiv este mai mick deeit golul dintre flancuri (eare se prelucreazé separat), iar unghiul de faelinare « fieeirui flane este 6,. Liniile de eontaet A,B, gi A,B, dintre dise gi flancurile meleului sint Sangeate 1a eereul de bask R,, nemaifiind neeesar reglajul la rage eereului de bask (fig.11.7), Principalul des- avantaj {1 represinté necesitates sehimbirii unghiului de tiiere @, @ disoului abraziv, funotie de parametrii fieeirui mele preluerat. Netesirea prin ro-~ dare se poate realiza Prin angrenarea melou- lui eu @ roaté meleatas din fent& moale (frina- ti im funotionare), in tiel eu dise bicenie. #4 tm eoldleit [37]. 11.3.4. Prelueréri speciale ®) Prelueraree meloului duplex Ue preluerares meleului duplex trebuis Tespeetatt sensi §ie a gresimes seulelor utilisate sk au depSgeasok 1"! me———————_11 minim a gelului, ier la treserea de le un flane la altul reglajul pasului s& fie sehimbat. Se gtie e& meleii duplex, oa melei asimetriei, au cele doud flancuri exeoutate cu pasi diferiji p, #1 Pp, der constanti, deci gresimee spire in seetiune axialé variasé linier, fapt care permite reglarea jocului din angreaaj, printr-e deplasare axieli « meloulut (vesi si re- ile meloste duplex) (fig.11.8). Utilizate ea angrenaje meleate de divizere, cele duplex eferé deus mari aventaje: pe Pig.11.8. Censtructia aeleului {ne posibilitetea reglérii duplex. Jecului din angrenaj, térd sehiabarea distantei dintre axe, existé pesibilitatea pistri- rid eimpului de angrenare, ca mirine gi pesitie, le ¢ regle- re ultericard, dup&é ua anumit timp de furctienare [18]. Degi euncseute prineipial dia arul 1928, eind # fest to- gistret priaul patent visind angrenajele meleate avind flencuri eu pagi diteriti [12], epliesrea ler practie® cotes- s& de le sfirgitul aniler '50, In BSR prima) eogreed éup) a feat realizet in 1962 le Intrepriaderee meeenied Cugir. intrind in eomponenta magiaii de danturet FD-320; le Cugi> obtinindu-se ulterier @ serie de resultate notabile pe ascas- t&é linte. Pe plan mondial © serie de firme @ si V®B-KODUL (RDC), WOPENZ, LIBRHERR, PPAUTER, PLENDER (P27 g.0. au deaveltat « serie de eereetiri, seule gi tehnologii visind asgrenaju plex. In aeest sens se amintegte notiuses de “efeet dup? intredus de firme LIEBHERR [46] gi definit ca repert iatr jeeul dimtre fleneuri gi eursa de reglere. De ezemplu un ra- pert de 1:50 inseamnd of pentru e compensare a jesului dintre flencuri de 1 mm eate nesesari o cursk de reglars © meleulut de 50 mm, Figure 11.9 presintd valeerea “efectului duplex” funetio de numirul de dinti, Z,, al regii meleate, curbe tre- set% priatre punete represextind linie idealé pentru angrens- jrle de @iviaare, meleate, eu a... =8°-16° sia... = 5°-10° == | | | | + T fon! LAT | I | | | Reafee] [7] 7 80 90 100 NO 100K 060-170-100 19020) 20 200 230 P50 Mede deli al roti melcote , 29 Pig.11.9, Veriatia "efectului duplex" funetie de nunirul de dinfi 2). Degregarea prin strunjire se exeouté i im eazul neleiler eu gresine censtanti « spirei, eu aagina regleta ls velearea pasului mediu. Prefinisarea flaneuriler se face se- parat, pagii migeKrii eliceidale fiind diferiti pentru cele deuk flancuri, Dupi eperatia de tratanent termie urneazi reetifigarea executaté ou dise abraziv dublu cenie. Grosines ~ @iseului trebduie s& permits intrarea cu joc a acestuia in ldjimes minim’ a golului meleului. Piniserea eeler douk flaneuri se exeouti separat, la trecerea de le un flane la altul sehimbing reglajul pasului. ») Prelueriri de mare productivitate De ebieei prelueriri de degregare, acestea se pot reali- 38 prin agehiere sau defernare plastiey. Prin agehiere pre luerarea se realizeasi ou eutit-roat sau eu metoda ia virte). Prelucrares ou outit-reati nu a cipitat insk © rispind! Fe prea mare datoriti neeesititi1 unei seule speciale pentru fieeare dimensiune de mele. Se exeouti ou avans tangential, Pe magini de frezat roti dintate. Pria meteda in virtej prelucrarea se realizeazé pe stru ou un porteufit de fora inelaré (fa varianta eu taagenti in terieari). Dintre prelueririle prin defornare plastic’, laniaar+ 1a eald se dictinge pria productivitates sa ridieaté, Bere imeandescoaté avanscazi axial intre trei seule oilindri filetate ou axele faclinate fati de axa ca (duph faclinoti>eee? flaneuriler) gi care © antreneasi in migeare de retatic. e) Prelueréri eu seule sau magiai-unelte speciale Im eazul prelueririler presentate in sudeapitelele pre- cedente, din motive eeonemice s-a pus aeceat pe utilizares aeuleler de fern simpli. Ins&, le dantur: anumiter tipuri de melei (de ex. angrenajele Cavex) profilul seulet ¢ sub fermi de are de in aeeste eazuri se eintérese gi aspeste- cutie ingrijiti, avind in vedere atit ererile de fern’ cit qi cele dimensionale. Pinisarea acester aelei se realizeasi pe strunguri speciale, eu gurubul condueiter executat ou preeisie marité sau utilisind di eroriler de pi itive de cempensare a sau de gresime = spirei meleului. 11.4, DANTURAREA ROPII MELCATE 11.4.1. Presarea damturit Diferentierea rotiler meleate se face pe baza meleulut de referiaté, de fapt elementul defimiteriu al angrenajulut aeleat. Preluerares danturii meleate, exeeutaté pe magini de freset danture pria rulere, se bazeasé pe materializares, partialé sau totel&, a meleului generater prin intermediul seulei (frese-mele sau outite retative) gi angrenares aces- tate ou semifabrisatul. Teoretie fiecare tip de reaté meloaté se dort > seulé avind parsmetrii geometriei (pes, modul ) : tiod ou ai meloului de referiat&. Practie fast, spar sounite medificdri fat& de ta. Astfel pentru asigureres jeoulut le fundul dintelui, diametrul exterier al fressi-acle se vi- regte, tar jocul diatre flansuri este asigurat de meloul din angreaaj, 9 cfrui grecime de dinte este mai mick deeit con * meleului de referinté. De asemenes, aper wodificiri ale dis~ metrului frezei-aele in urma reasoutirilor repetate, fapt eare duce gi la medificarea jooului le fundui 91 pe flensu- rile dintelut. Pentru e asigura pesibilitetes reascutirit 2% on1 fresei-aele cit oi pentru « lesalisa pata de contact se ma Jereack dianetrul de referinté al asesteia ou (2...5)% tata de diametrul de referiaté al meleului urmind ca la preluera- Fe axa fresei-mele si se ineline eu unghiul Ao = ounPop» unde Oy este unghiul de panté al elieei de referinti a ael- eului, tar op - al fresei. Revenind la frezarea daaturii prin Festegelire, epera— Hie ge poate realise funetie de medul in care seule xecuti svangul spre senifabrieat, fn doud variante: eu avang radial $4 ou avans tangential. De mentionat: este verba de retile eare angreneazi cu melei eilindriei. Presarea ou avans redial ineepe prin aducerea frezei melo fm contact eu suprafata extericari a rotii meleate. Ge- merarea daaturii are lee pria restegelire (scula sfeetueazk rotetia n,, ier piesa retatia Ry) sombinataé ou avansul redial o,, ef tuat pink le atiageres dis. tanfei A, dintre axele an- grenajului. Reaulté o% accasté distanti A este va- riabil& in timpul prelueri- Fii, fapt care influenteesi aefaverabil prefilul deantu- vii (f4g.12.10). Pentru @i- miauarea aeestui ineonv. nient, dupi atingerea dis. tantei axtale previsute, eentinud prelucrares pe du- Pig.11.10, Priactpiul treérii reti- F meleate au avane ra- Fata a inex eel putin unei dial. retatii a retii. Verianta de fresare ou avans radial are ¢ serie je 1i- suite de aplicare: cazul tm care unghiul ée inelinere al éan- turit B> 8° sau diametrul meleulnd eenjugat este relativ mie. Daek unghiul de inelinare pe eilindrul spare @ subtiiere a diatiler le faceputul eursei radiale, iad virfurile diatiler fresei- vin fm eentact eu virfu- rile diatiler re}ii. Dae dianetrul meleulat Gonjugat este A (voriabil)—— relativ mic, fresa-melo care {1 materialiseaz& are dinti pujini, numMrul muchiilor care inf&goar& profilul se micgo- read, iar asperit&tile de generare dep&gesc valorile admise. Desavantajul se accentueaz&é daci exist& divizori comuni intre numfrul de inceputuri, 2), ale frezei pe de o parte gi numi- rul de dinti, 25, ai royii pe de alta. Pe de alté parte, ins&, productivitatea variantei este deosebit de ridicat&, toti dintii din zona de lucru a sculei participind la detagarea materialului. Prezarea cu avans re dial este inferioardé, din punct de vedere al preciziei, celei ou avans tangential, der mult superioar& acesteia, din punct de vedere al productivitatii. Rezult& deci folosirea cu pre- dilectie, in cagul degrogdrii, a danturdrii cu evans radial, ier in cagul finisirii a celei cu evans tangential. Exceptie face angrenajul duplex le care datorit& grosimii variabile « dinjilor, finisarea simultan& pe ambele flancuri se poate realize numai cu avans redial, Pentru asigurarea preciziei ridicate se iau o serie de mAsuri printre care: fixarea pre- cisd a fresei-melc (b&t&i radiale sub 0,01 mm), oprirea pre- cisd la coté, efectuarea prelucr&rii in dou operatii - de. grogare gi finisere (finisar executé pe magini de dantu- rat de precizie ridicat&). Prezerea cu avans tangential se realizeas’ cu frese-melc aviad partea de atac conic& sau cu un cutit cu un profil tre- pesoidal, care materializeazd un singur dinte al frezei (cv- jit rotativ). Diatante dintre exele angrenajului A, este reglaté gi se mentine constant& in timpul prelucrarit (fig. 11.12). , Desaventajele primei variante ou mai apar cdci pentru fdecare din cele 2, positii ale fresei, muchiile tatetoare infigoeré profilul ou 2, tdieturi (fig.11.11,8). Prese lucrin de la inceput la valoarea nominald a distanjei A, a0 evyité subtiiierea profilului dintilor; la inceputul gi sfirsitul procesului particip& dinti diferifi ei fresei, utilizeres soulelor cu con de atac asigurind prelucrarea progresivé gi complet a denturSi - degrogare plus finisare. Migo&rile necesare denturdrii sint: migcares de rotatie @ sculei, a, (migcarea principal de agchiere); migcares co rulare sculk-pies& (combinares rotajiei n, cu rotatia a, 2Pig.11.11. Principiul fresirit rojilor meleate ou avans tangential: a) cu fres mele; b) cu cutit rotativ. Pieset); migoares de avans tangential, s,, @ sculet; migca- rea de rotajie suplimentar& a piesei, An. Deci piesa executk o migcare de rotatie compusd din mig- area de rulere gi migcarea ouplimentar&, care are scopul compensirii deplasirii sculei pe directia avansului tangen- ‘ial. Le deplasarea frezei cu un pas, piesa se rotegte supli- mentar cu 1/z, rotatii. Presarea cu cufit rotativ ofer& o precisie de prelucra- re ridicat&, eliminindu-se erorile de pas ce apar le execu- ia fresei-mele. Pe de o parte simplitatea constructiv’, toh- Aologicl gi de intrejinere, pe de alte productivitatea mai redus& (valori mai mici ale avansului) situeazi domeniul de eficienté al procedewlui la serii mici de fabricatie, a ro- $ilor de modul mijlociu gi mare Precisia teoretios a procesului de danturare ou cutit rotativ eate diminuat& de usura pronuntaté a cutitulai, motiy Pentru care aceast& metodi se folosegte numai acolo unde nu eate posibili executjia fresei-melo speciale gi numai la fi- aisare (degrogarea realizindu-se prin alte metode).! C$nd numiirad nate rar de fnceputuri 5, A. ale meloului mate- rialisat de cutit / 9) este un @ivizor al AN Qe t/ numirului s, de bea dinti ai roti, ou- 5 ital prelucreazé doar 52/2, dinti, Pig.11.12. Divizarea la prelucrarea cu cutit rotativ: a) prin translatia scu- impunindu-se divi lei; b) prin rotatia intermitent& sarea, realizaté @ sculet. Ws WIE Wikeere tangential’ a sculei ou p/z,, fie prin rotirea ei ou 24/3, (fig.11.12). In cursul diviz&rii, lanjul cinematic de rulare este intrerupt. 11.4.2. Metezirea danturii rotilor melcate ezirea danturii rotilor melcate Aevine neceser& in condifii de precizie inalté sau in anumite conditii functic~ nale de performant& impuse angrenajului (de ex.vitexe peri- ferice peste 10 m/s) [11]. Dac& volumul de productie mic au face rentabild pre- lucrarea cu gever-mele (scul& scumpi) netezirea danturii se face prin rodare cu meloul conjugat, pe stand. Uml din procedeele de netezire a rotilor melcate, care angreneag& cu melci cilindrici obignuiti, folosegte severul mele. Acest gever special (in forms de mele) prezint& pe flancuri ganturi fine, cu rol de muchii agchietoare. Pre- lucrery realiseaz’ pe magini obignuite de danturat sau pe magini speciale, in general ou viteze de agchiere intre 30 9f 50 m/min. In cagul folosirii maginilor de danturat, netezirea face prin rotatia coordonat& sculd-piesi, asiguretd de lant cinematic de rulare al maginii, Prelucrarea asiguré netezi- rea simultand a ambelor flencuri gi se execut& cu avans tan- geatial (cu valori cit mai aici). Rugositatea flencurilor se objine in domeniul Ry = 0,4...0,2 pa. Utilizarea maginilor speciale oferi dous posibilitétir ou folosirea lantului cinematic de rulare sau cu intreruperesse iui, Lisind roata meloat& liberi, spre a £1 angrenatd de ge- Yer, Prelucrarea se execut& flanc ou flanc (roata este fri- astK)s dup prelucrares unui flanc senaul de rotatie al ye- verulud este inversat gi se prelucreasi celdlalt flanc. Netesirea ou gever-mele necesité o ricire abundenti ou lei mineral (debit 15-20 2/min). ia multe lucrdri de specialitate se indick drept metodd de netesire prelucrarea ou gever-melc, dar firmele de sp: stalitate (Pfauter, Liebher, Plender, I.M.Cugir etc.) au re- Bunfat 1a acest procedeu odaté cu realizarea frezelor-mele de precisie ridicat& 91 geometrie optinizatad [23] care pe ling& faptul c& sint wai teftine decit un gever mele, prin asigurarea conditiilor de agchiere corespunsitoare perait sealizarea unor roti meloate in treptele de precizie 1,..} #4 cu o rugositate a flencurilor chiar sub Ry = 0,4 pm, Trebuie subliniat of experienta Intrepriaderii mecanice Cugir araté ci ¢i finisarea rotilor melcate din angrenajele Cinematice de precizie, se degrogarea oft $1 fintsarea se executd cu freze mele. dan seulele sint diferite. In cazul finisirii fresarea se execu- tH In condifit deossbite de precizie. iar sistemal de prinde- re (tres ou coad&) pernite eliminarea erorilor de montaj ale soulei pe magina de denturat, - In cagul unor aplicatii speciale (de ex, qurubarile melcate ale pompelor elicoidale de ulei) seu 8 unor sonditii speciale de precizie cinenatic# sau por- Santé ge utilizeazs angrenaje speciale (DUPLEX, CAVEX, glo- boidale etc.), ®) Prelucrares rotii melcate duplex Procedeele de prelucrare a elementelor angrenajulut duplex sint acel agi ca gi la angrenajele standardizate, der ou unele precautii. rias& fn lungul meloului, cele doud flanocuri avind paci————_2 diferi$i py> Pos gi unde Ap = p,q - Pp (vegd. fig.11.8). Sec- $iunea unde grosimea spirei este egald cu oea’a golului (sectiunes de referint&) se afli, le angrenajele neuzate, in centrul conei de angrenare, De aici inspre cele doud capete spire se ingroagt (respectiv se subtias&) ou cota As: As, + 22s (1.9) Pa unde: py = (py+P9)/2, iar L este distanta pink la sectiunes de referinta. ba danturarea rotii melcate cu avans radial se utilisee- zo fread duplex, astfel posifionat&é tangential incit sec- fiunea de referinj& s cad& in centrul sonei angrenate. La danturarea cu avans tangential, fresa-melc se execut’ cu dintele cel mai gros egal cu grosimea dintelui de referinté plus jocul pe flancuri gi prelucrarea se efectueaz’ separat pentru fiecare pas, reglind lantul cinematic al migc&rii de evans tangential succesiv pentru pasul mare, respectiv pasul mic. Preza-melc avanseazé tangential pind cind dintele cel mai groe ajunge in dreptul planului axiei al rofii. In aceast& pozitie roata mai execut& cel putin o rotatie (fig. Dacd danturarea prin varianta tangentialé se executé ined cu cujit rotativ, la reglarea maginii trebuie jinut seams de particularitatile meloului duplex. La inceput se prelucreaz& flancurile rotii melcate care angreneaz& cu flencul lung al melcului duplex. Diferenjialul se regleasé la pasul Py gi cugitul avanseagd tan, --\ial, prelucrind flancul respectiv la toti dintii. Dec., plecind din posijie I, cufitul avanseazé pind in posijia Ii, prelucrind flancul AyBy, le toi dintii. Urmeasi retrageres tangentialA repidé @ cufitului, pind in pozifia initials I i fark e modifica pozitia acestuia, o noud curs’ de avans pentru prelucrares celuilalt flenc le toti dintii (diferentialul regist le pe- ‘sul pg). Decd, pe parcursul cursei I-III, se prelucreasd flancul ApB, la toti dintii - figura 11.13,c.¥ig.11.13. Presarea rotilor melcate duplex ou frezk mole: 8) varianta redield; b) varianta teangenyiald; ¢) ou cutit rotativ. ») Prelucrarea rotilor melcate Sinematice de mare precisie Respectarea strict& a precisiei de divizare este una din cerinte basi impuse 1a prelucrarea rotilor melcate cine- matice de mare precizie. Intocmai ca gi la melcii de mare Precizie, eliminares erorilor de divizare la prelucrare, ase realiseaz’ ou mecanisne corectoare,| In general, principiul de corectie este acelagi, dar solutiile constructive adoptate de diverse firme pot fi di- ferite (in ultima vreme ou numai solutii mecanice). In general, abaterile de divizare ale maginii de frezat prelucr&toare se inregistreaz’ ou aparataj special gi se ma- terializeaz& in coordonate polare, pe o cami planX, montat& coaxial cu axal mese:, Cama introduce, prin intermediul unor mecanisme intermediare, in lantul cinematic de legituré fre- zh-masi, acceleririle (sau intirsierile) necesare compensd ‘1 abaterilor de divizare. ce) Prelucrarea rotilor melcate in scopul localisérii petei de contact © problem& de important deosebit& le prelucrarea roti- ler melcate este localizarea petei de contact in zona centra~ 18 a dintelut. Acest lucru se poate obtine fie prin riizuire manual4 (dup& finisare), fie prin folosirea unor scule spe- oie. Procedeele de danturare expuse anterior au le bazé pre- lucrares rotilor meleate cu scule, a ofror parametri geo- metriei coincid cu ced ai meleului cu care angreneazé roata meloat& (cu exceptia grosinii dintelui, acelagi diametru de referinté, distanja dintre axe, la prelucrare, egald cu dis- tanga dintre axe a angrenajului). In viitoares angrenare melc-roat& melcat& regultt astfel un contact lintar. Cimpul delimitat de liniile de contact determiné pata de contact, reglementat% de STAS 6461-81. Astfel la punctul 3.11 din STAS 6461-81 se definegte pata totald de contact ca: “supre- fate efectivS a flancului dintelui rotii melcate pe care se ef ld urmele de contact cu spira melcului conjugat le engre- nare, in condifiile de functionare cu o frinare usoara". Se determing in procente prin dimensiunile relative eie ei: = pe lungimea dintelui coroanei dintate, prin reportul dintre distanta punctelor extreme, a, ale suprafetei de contact din care se scad discontinuit&tile, c, care depigesc valoa- rea unui modul 71 lungimea b @ dintelut: SS 100% (11.10) = sau pe inklyimea dintelui rotii melcate, prin raportul @intre {nAltimes mijlocie h,, @ suprafetei de cona toaté lungimes dintelui) gi tnMltimea flancului utilisabi2 by» figure 11.141 By R 100% (22,11) Aga cum s-a aritat, considerente functionale impun localizares petei de contact fn gona central& a dintelui. Soulele speciale folosite in acest scop sint freze-melc ou diametrul de referint& mirit. Se objine astfel in angrenare fa}. teoretic, un contact punctiform gi Fig.11.14. Delimita- PFactic, detorit& deformatiilor elas- rea petei tice gi plastice, o patd de contact eancai localizat& spre mijlocul dintelui (2o- aa mXturat& de locurile geometrice ale sontactelor punctiforme instantanee). Mirirea disnetrului de referint& (D.9¢> Dueie) implick ins anumite modific&ri ale posities relative frec&-roata meloati (de prelucrat), respectiv ale distantei diatre axc, ia prelucrere. Reascujirile periodice ale sculei conduc le sedifieares uaor paranetri sau chiar al profilulut dintelui, ie frese ce nu au meloul de referint& de tip ZA. Namirul de reascutiri permise depinde de diterenta Pret ~ Pneig 10 cas de egalitate (dupé reascutiri repetate & Seler dou dianetre, contactul instantaneu in functionare, sl rofii meloate, va fi liniar, pentru a degenera intro Pati de contact tragnentatd cind Diop< Duele? Freze au se mai poate utiliza decit 1a degrogiri. 11.5. CONPROLUL caLITATIT ANGRENAJULUI In cadrul controlulud calité}ii angrenajulut un rol important $1 joack rodajul. operatie complet deasebdité de rodare, rodajul angrenajelor se executd oumai ou Piesele con- Jugate gi in conditii concrete de funofionare, fn ansamblul sen subansamblul din care fac parte. astfel la erorile de exscufic se adaugi gi cele de montaj, deci cate necesark v. Fificares sub sarcink.—__..__4) Rodejul incepe cu mersul fn gol al angrenajului, timp de o ord, la o turatie de 30-40% din turatia de regim "n" (la angrenajele melcate cilindrice cite o jumitate de or& in fiecare sens). Urmeazé apoi mai multe trepte la care incir- carea gi turatia sint majorate progresiv, dar lin gi fird gocuri. La turatia de regim angrenajul trebuie si functione- we cel putin o ord. Dup& aceast& prim4 parte a rodajului se face un bilant al fenomenelor observate: sgomote, vibratii, incMlzirea la gdrelor gi a uleiului, eventuale defecte in functionare gi foarte important localizarea petei de contact. Angrenajul este supus astfel unei observatii atente gi unui control ri- guros pentru orice dificult4ti aparute trebuind imediat sta- bilite gi indepdrtate cauzele. In cazul unei comportdri co- respunzitoare se poate trece la etapa a doua a rodajului: angrenajul incdrcat le circa 1,4 M, (momentul de sarcin& normald) functioneazd la turatia nominal& 20-30 minute; apoi angrenajul incircat la o sarcin& dubli, functioneazk 2-5 mi- aute, le jumAtate din turatia de regim. Pe parcursul rodajului se controleasé cu grij& toti parametrii functionali, inclusiv randamentul angrenajului, realizarea ungerii corespunz&toare gi respectarea mircilor de wlei prevazute. Pentru preintimpinarea unor probleme nedorite pe par- cursul rodajului, deosebit de importante sint verificar precisiei meloului, a rotii melcate gi a angrenajului asam- blat. STAS 6461-81 stabilegte criteriile de precizie, abate- rile elementelor angrenajelor melcate cilindrice gi valorile limit&é ale ecestor abateri. Sint stabilite 12 trepte de pre- cisie pentru melci, roti melcate, perechi de elemente melca- te gi angrenaje melcate, notate in ordine descrescind’ a precisiei de la 1 la 12. Piecare treapt& de precizie este determinat& de urm&toarele criterii: criteriul de precizie cinematic&d (foarte important in cadrul lanturilor cinematice ale maginilor-unelte), de functionare lin& gi criteriul de contact dintre dintii rotii gi spirele melcului. Piecare eriteriu de precisie este caracterisat la rindul sau printr- un indice de precisie sau printr-un complex de indici de pre- cisie, acegtia fiind indicati in STAS 6461-21.—————— Din punct de vedere tehnologic, controlul tehnic al meloului, respectiv al rotii meloate, cuprinde controlu) semifabricatului inainte de danturare, autocontrolul efectu- at de muncitor pe parcursul prelucririi gi controlul tennic ai danturrit meloului (rofii meloate) gata prelucrate. Dup& oe au fost controlate in parte meloul gi roata melcatK, ur- measi controlul angrenajului melcat in angrenare Gontrolul tehnic al danturii melcului se poate realiza ous separate speciale de verificat freze-melo (de ex. Klingelnberg PWP250), ou aparate universale peatru controlul complex al angrenajelor neloate sau ingtrumente gi di spoxi tire universale de mXsurat spira meloului, inclusiv gubler de daa- » SPAS 1373/5-73. Erorile oinematice, care caracteriseasi precisia de di- visare a angreaajului meloat cinematic in functionare, contin erorile ofclice (se repet& periodic 1a fiecere rotatie a meloulut) gi erorile oumalate (ca mXsurS a abaterilor aaxime anghiulare ale rotagiei ro{ii meloate). Erorile oinematice se pot verition in mai multe feluri: de la dispozitivu) ou teo- -4olit gi colimator, pink 1a instalatii speciale ou foregis- trare continua, Metodele ¢1 aparatele de control eint tratate pe larg in cursurile de specialitate, de control tehnic. Dintre angrenajele cineuatice se detageazé ca importanta sngrenajele meloate de divisare, destinate transniterii unei sigolri de rotatie oft mai uniforme, cu abateri minine ale uaghiului de rotire (puterea tranamieX fiind factor neglija- bil). Tn casul angrenajelor meloate de divisare ale maginilor de denturat controlul se efectueasi tn functionare, pria in- registrarea erorii oinematice ou sparaturi adeovati (Dr, Opits, Piklanek etc.). Aceste aparate Genereazk’ impulsuri cu frec- Venta teoretic’, urmind ca traductoare piesoelectrice sau seismice si inragistrese frecventa efectivi de rotatie refit, iar aparatura electronic sf evidentiese abeterile. se atiliseasi fn cadrul aparatelor de precisie, al mecani suelor de divisare gi al lanturilor cinenatice de ralare de 1a magi- aile-unelte de denturat ¢i sint in general angrenaje melcate ollindrice. Ble trebuie ei indeplineascS in principal dou&condifii importante: asigurarea precisici cisematice ispuss pentru angrenajul nou gi mentinerea precisiei cinematice, is limitele impuse in timp, deci gi dup% © perioad& inde lungat& de exploatars. Prisms condiyie @ in special o problema de utilaje de mare precisie, dar gi de cuncepyie corect& @ angrenajului gi tehnologiei, zespectiy de elegere @ materialelor. 4 dowa coudijie se poate indeplini pria d‘- ferite elemente constructive ale angrenajului. In acest sco: se utilizeas&é sngrenajele melcate duplex, anterior tratate.