NORME DE PROTEC ESI SECURITATE IN MUNC NOXELE PROFESIONALE IN UNITATILE SANITARE Ingrijirea bolnavilor nu este lipsiti de pericol. Pe de o parte, bolnavii prin bolile de care sufera, pe de alti ees materialele eu care se Increa7 pot avea repercusiuni grave - uneori chiar fatale - asupra personalului. Personalul de ingrijire isi asuma acest risc din momentul in care se dedica profesiunii alese. Volumul si intensitatea riscului pot fi insit foarte mult reduse printr-un comportament coreet la locul de miuned, precm si printr-o serie de masuri de protectie, menite s evite efectele daunatoare ale mun cu bolnavul, Cauzele generale producatoare de accidente si boli profesionale in munca medico-sanitara sunt: umezeala, curentul electric, explozia gazelor sub presiune, efortul fizic incorect dozat, actiunea substantelor toxice, caustice. corosive si inflamabile. . + Umezeata apare ca nox profesional, in special, in serviciile de balneologic si hidyoterapie, precum si in tinele ramuri de fizioterapie, dar in conditi ieadeevate de munca pot aparea in orice serviciti medico-sanita. (ionand asupra personalului care se ocupa cu igiena, imbaierea Bolndvilor st intretinerea curenta a spatiulul de spitalizare. Unezeala apare ca 0 noxa prolesional Lalile spitalicesti la spalatori, chiar daca acestea sunt mecanizate. + _Curentulelectric prezint& pericolul electrocutirii. Energia electrica se utilizeaza pe scara a atat pentru, ‘Taynostig cat si pentru tratament, Serviciile de radiodiagnoslic si radiolerapic. cele le explorari functionale, electro i aetinoterapic cat 9 cellalteramuri ale medieinit uulizeagi energi electrick pentru puneres in functiune a aparaturn de specialitate cum sunt electrocauterele, flerbatoarele si sterilizatoarele electric + Explozic este, de asemenea, posibila. Pericolul este mai mare in serviciile de anestezie, reanimare, Fe TT Tec tee eos, acrosol unde se hucrcaes cu oxigen, blond de carbon st aer comprinat in butli, ster, ciclopropan, protoxid de azot si altele, acestea din urma fiind sau diferite substante anesteziante generale, c si inflamabile. Substantele toxice, caustice si corosive, precum si cele inflamabile prin depozitare, etichetare, ares Hana peRE ah agSre caTSeTE pATitea Re ENIeIoT eo transport si transvazare incorect4, spalarea recipientelor incomplet golite reprezinta surse posibile de _ accidente si imbolnaviri profesionale. Orice substanya utilizata in spitale pentru dezinfectie, dezinseclic, curdijenie si intrctincrea curenta, materialele folosite pentru explorari functionalc, ca si medicamentele trebuie considerate €a toxice si deci periculoase pentru organismul uman, Munea cu aceste substante necesita 0 atentie deosebita, intrucdt ele pot patrunde in ofganism nu numai pe eale digestiva, ci §1 prin inhafare sau prin picle, Uiiele dine ele = in aparen{a complet inofensive - se acumuleaza in organism $i isi manifesta cfectul toxic numai dupa formarea uunor depozite, in cursul bolilor intereurente sau in cursul unui surmenaj. + Efortul incorect dozat constituie, de asemenea, 0 noxa profesionala frecventa in activitatea de ingrijire a holnavilor. Organizarea incorecta a serviciilor, amplasarea lor dispersata, circuitele prea complicate, ca $i sistemele de semnalizare invechite, lipsa ascensoarelor fac ca personalul s& parcurga in cursul unei (ure de serviciu (riplul distantei acceptabile (de 4 km) sau si mai mult. Ridica imbarile de pozitie a bolnavilor imobilizati la pat, transportul accstora cu targa sau ciiruciorul necesiti o tehnicd corect’, pentru a nu se produce vatlimari ale sistemului locomotor al personalulut (febra imusculata, discopatii, intinderi de ligamente etc). Cauzeles sain rofesionale sunt; iradi fonizante, razele ultraviolcte, infecfiile din spitale, sonsibilizarca fata de unele medicament, dezinfectante s alte substante chimice, munca cu bolnavii iresponsabili moral si penal. + _Iradiatia cu raze ionizante :in serviciile de radiodiagnostic, radioterapie gi radiumterapie, precum gi in Supurexamingntfor gral tatamentelor cu izotopi radioactivi. AtatTazele Roenigen, edt si cele emanate de substanfele radioactive au proprietati ionizante carc sc acumulcaza in organism gi adesea se manifest numai dupa srioada de activitate sub actiunea acestora. Cantitatea maxima de raze ionizante pe care organismul o poate tolera zilnic, timp indelungat, fra sa-i afecteze sandtatea se numeste ranid, care nu tebuie dep ita. Accastai doza poate fi controiata cu ajutorul dozimetrelor. Pcricolul cleat ie brit de taptul ‘obiectele din jur devin surse secundare de raze ionizante si pot afecta:organele hematopoietice si glandele sexuale, ceca ce duce la modificarea tabloului sanguin, anemii, sterilitate;frecvente sunt si leziunile cutanate (dermatoze, dermatite) lezjunile unghiflor, caderea parului,ulCerafi, eaaracte timpurll. Razele Roentgen lezeazi oul fecundat si au efect periculos asupra embriogenezei. Razele ionizante au i acjtune cancerigena + Razele ultraviolete sunt utilizate in serviciile de fizioterapie, precum si pentrn dezinfectie (Servicii de primire, sali de operafii si anexe. saloane de nou-nascufi, saloane de holnavi). Acestea acfioneaza, in special, asupra ochilor si tegumentelor. Efectul lor se manifesta, in primul rand, asupra mucuaselor conjunctivale, dar, uneori. Jegeaza irisul si retina, La nivelul tegumentelor, razele ultravivlete produc un eritem difuz; iradiatia mai puternicd produce si vezicule. + Sensibilizarea fat de medicamente, dezinfectante sau alte substante chimice este, freeventd. Sensibilizarca poate fi locala si sa interescze numai tegumentele venite in contact cu substanta in cauza sau poate fi generala gi sa producd eruptii generalizate, febra sau chiar stari de goc care pun fn pericol viata persoanet sensibilizate. +Munca cu bolnavii in serviciile de psihiatrie sau in mod accidental si la alte sectii de spital cu bolnavii psihici reprezinti un pericol deosebit pentru integritatea corporal a personalului de ingrijire. Min acest motiv, in aceste sectii lucreaza de preferint& oameni dotati cu o constitutie fizica mai robusta si specializagi pentru aceas! Ey; ile q-Infectiile nosocomiate reprezinta forma cea mai tipica a riscuhui profesional in munca cu bolnavul.(sectiile de ‘ali infectocontagioase, in-spitalele de therculo7a si pneumologie, precum si in sectiile si serviciile de dermato- nerologie). Infectiile intraspitalicesti se transmit pe cale uerogend (prin inhalare), pe cale digestiva (prin westic). prin contact direct sau sunt inoculate prin solutiile de continuitate alc tegumentelor, in special prin ‘Aunile produse cu instrumentele folosite la bolnavi sau sunt transmisc prin vectori, mai ales de insecte: purici, ‘uchi, e&puse, tntari_ sau chiar prin bolnavi (rabia). Cunoasterea modului de transmitere al fieedrei afectiunt, ie catfe personalul sanitar reduce riscul aparitie’ infectiilor nosocomiale. . (.CHIPAMENTUL DE PROTECTIE S$! TINUTA ASISTENTULUI MEDICAL LA LOCUL DE MUNCA ‘chipamentul trebuie menfinut toldeauna in stare impecabila, de curafenie perfecta tar folosirea «chipamentului de proteetie este obligatorie pentru as.med. Echipamentul obignuit se compune dintr-un halat alb HiuAisi fusté. sau pantaloni de culoare alba,boneta alba incaltaminte_comoda,silentioasa,de preferat de culoare ila, a servieile de tadiologe, in impul expuniti personalulul actiuni razelor Roentgen (sprijinirea bolnavilor linanici, imobilizarea copitlor mici, cfectuarca clismelor cu substante de contrast in timpul irigoscopiet ete.) se “spurt i mod obligatoria un sort dé eaueiue imbibat eu sirur de plumb, care sa acopere rheapatat organele venitale interne. {chnicile care expun tegumentele sau mucoasele as.med.impun (contact direct cu sangele sau alte produse hivlogice sau patologice ale bolnavulul in preleviri de singe, ingrjten pldailor,tatamente dermato-venerice, unistarea punctiilor pleurale, abdominale, asistenta la nastere si_ finland cont ca fiecare bolnav poate s& fie potential infectat cu HIV, HBY sau cu alfi germeni infectiosi, fara manifestari clinice,)utilizarea manusilor de unica iostatd 4, Ia nevoie, ochelart sau masti Halatele, magtle gi minusileutilizate im impul interventiilor chiturgicale, nu fac parte din echipamentul de protectie, acestea find purtate cu alt scop. i hipamentil de protetie fn timpul ber, precum si haincle de strada in timpul serviciului, se pastreaza in dulapuri strict individuale, ayezate in filtrul de personal. Filtrul de personal este format din doug garnituri de Vulapuri agezate in incdperi separate, despéirfite prin camera de baie (de preferinf cu dusuri). La intrarea in Scrvtciu. personalul va dezbraca hainele de strada in prima incapere ase7dndu-le intr-un dulap. Trece apoi, prin Gamera de baie, iar de aici intr-o alta incapere, unde imbraca e Fipamentul de protect, pe care il scoate dintr un ait dulap. Hainele de oras nu vor fi pistrate niciodaia in acclagt dulap cu cele de protectie. La parasirea spitalului Se va proceda invers i‘chipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna perfect curat. Durata de purtare a unei garnituri de echipament nu poate fi fixata la un numar minim de zile, in schimb durata maxima nu poate depagi 3 zile. imbréc&mintea de protectie trebuie s& se schimbe imediat ce sc murdareste sau se mototoleste. Petele de sange, de bila sau chiar de fredicamente sunt dezgustitoare pentru bolnav. Halaful rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produc la holnavi o impresie nefavorabila asupra asistentei, pe care 0 eticheleuzi ca neglijenta. Exteriorul asistentei sa fie totdeauna demn de seriozitatea muncii pe care o indeplineste motiv pentru care sunt din vinuta as. mied.vor psi bijuterile care (inelele)impiedica spalarea perfect’ a mainilor,coafura extravaganta 5 -unghiile lungi PROFILAXIA IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE $1 PROTECTIA MUNCII IN UNITATILE vA Gurele care pot genera accidente sau imbolnaviri profesionale in munca de ingrijire a bolnavilor sunt multiple, | ins’ pot fi evitate daca se respecta nurmele enerule si speciale de protectie a muncil(modul igienic de vials. Calirea organismului, purtarea corel echipamentulude protectie Hata go RUaUga serve de alte mAsurs revizute i in legislatia noastra, obligatorii pentru fiecare persoand care hicreaza in cadrul unitatilor sanitare, anna ae imehie Personnels cate inte prima daca sau dupa o inlrerupere inai lung de 30 de zile la locul lor de inunea, precum si vei (ransferati in alte locuri de munca trebuie sa fic instruiti asupra masurilor specitice de srutectic a muncii la locul unde vor lucra. Acest instructaj, numit introductiv, se repeta la annmite perioade care, i functie de pregatirea persoanei si locul de munca, variaza de la T Ta 6 Tuni st pourti numele de instructaj periodic. Instructajul trebuie sa cuprinda yi melude de utilizare a aparatelor electrice, iradiante, ale celor ce rnicfioneaza sub presiune, precum si modul de manuire si transport al substanfelor toxice, caustice si inflamabile. Sotarea locurilor de munca cu pericol de incendii cu extinctoare este obligatorie. Continutul lor trebuie ‘simprospatat la termen. ‘Gazele comprimate in butelii se utilizeaz’ numai cu reductoare de presiune, a ciror stare de functionare se critica lunar, Amplasarca butcliilor se face la o distant’ ct mai mare de sursele de caldura si, in limita psibilitatilor, in afard de cl&dire. Sxigenul se inmagazineava in rezervoare tubulare de olel, cu peretii grosi si rezistenti, in care este comprimat ini fa o presiune de 120-150 atm. -Tuburile se fin vertical .in partea for superioard se giseste omificiul jnplere, prevazut cu un robinet. Peste acesta se ingurubeaz reductorul de presiune, care transforma presiunea pafid din interiorul tubului intr-o presiune mai sca7uta, reglabilA dupa necesitajile buluavulut Vransportul rezervoarelor in cadrul spitalului se face pe un c&rucior cu roti de cauciue ; se va evita zguduirea au lovirea cu ocazia transportului. --Bomba se ascazii in pozitie verticala. Se recomanda si fie fixata de perete cu jutorul unui inel de fier. ‘erervotul Se Va ageza cat mai departe de sursele de caldura. Cat timp se degaja oxigen nu se va aprinde nici o reara in apropierea tubului Ohinctcle s1 garniturile bombei gi alc reduetorului de presiune se utilizeazdneunse. Contactul oxigenului cu simi sau uleiuri poate da nagtere Ia explocit sau incendiu, Din acest mati, se va evita manipulaiea aparatului 1 mainile unse. imbinarile reductorului de presiune se controleazé numai cu spun si apa. o,-Reductoarele trebuie verificate lunar. Robinetul butclici trebuic deschis inect; daca acest Jucru nu este posibil. atunei robinetul se va considera defect gi va fidat la reparat.Din cauza pericolului de accidente, bomba de oxigen va fi utilizata mimai de cei instruiti special. -Uste interzisa utilizarea aparatelor electrive care pot produce scdntei sau care se incalzese pan’ la incandesce sterilizarea prin flambare sau flambarile de orice natura in salile de operafii sau in camerele anexe, in timpul anesteziei generale cu eter sau ciclopropan si oxigen. in cazul folosinii ciclopropanului se interzice folosirea lenjeriei din material sintetic, care in caz de explovie arde pielea victimelor, si se va asigura un inalt grad de umiditate a aerului. -Autoclavele vor fi utilizate numai de c&tre personalul special instruit, respectnd presiunea gi temperatura pentru care sunt fabricate. Aparatele de masurat presiunea trebuie periodic verificate. “Aparatele de formolizare vor i verificae inainte de punerea lor in furcjiune privind perrmeabilitatea tubulaturi si starea de funetionare a aparatelor de control. Ele vor fi utilizatc numai sub supraveghere, Pentru prevenirea intoxicatiilor, orice substan} chimica sau medicamentoasa va fitinut in ambalaje ctichetate. Transvazarea unei substante oarecare, indiferent de natura ei, intr-un recipient care poarta alti inscriptie - intrucdt poate da nastere la accidente - se pedepseste prin lege. Recipicntele care contin substante chimice, detergenti, acizi sau baze utilizate in intretinerea saloanelor, bailor, W.C. urilor, salilor de operatie etc, ca $i cele cu substante utilizate la prepararea biilor medicamentoase trebuie etichetate corect, indicénd numele substanfei, concentratia, precum si Scopul pentru care se utilizeazA -Manipularea substanfelor corosive sau caustice se va face numai cu mé&nusi, sorturi si cizme de cauciue gi se vor tine la indemand substanfe neutralizante. -Pentrn evitarea efortului exagerat este bine sa se utilizeze ascensoarele si carucioarel pode le bolnavului si se facd de extre 2-3 persoane, evitindu-se prin aceasta yi sule ui a ridicarca bolnavilor trebuic avut in vedere ca baza de sustinere a picioarclor sa fic cét mai mare, genunchii sa fie ugor fect, corpul aplecatinainte, in acest fel, central de greutate coboard, se mareste stablitatea corpulvi iar efortul de ridicare se executa, in primul rnd, din genunchi si in mai mica masnra din coloana vertebrala. in yederea protejavii fortci ummane, se pot utiliza instalatii yi aparalurd electromecanica pentru mobilizarea, intoarcerea,ridicarea 9i agczarca bolnavului din pat fn fotoliu sau fotoliu rulant, -Misurile de protectie trebuie respectate cu o deosebiti strictefe in mediu ionizant. Izotopit radioactivi ca gi razele Roentgen si de radiu an actinne puternic naciva asupra organismului si din acest motiv trebuie evitate. _ -La serviciile de roentgendiagnostic si terapie, se vor putta sorturi si manusi din cauciue, impregnat cu saruri de plumb satt de bariu. Cu ocazia radiografiilor, in timpul expunerii filmelor, personalul va iegi din camera, expnnerea facanducse prin telecomandi. -Peisonalul in cursul sarcinii nu ebuie timiy cu bolnavi la serviciile de Roentgen. Asistentele cu loc de munca permanent la aeeste servielt, in perioada sarcinis8 fie repatizat in alte locur de muneé, unde nu sunt expuse razelor. -Stocul de radin si izotopi radioactivi se tine in incdiperi cat mai indepartate de lahoratoare sau saloane, in rezeryoare speciale de plumb. Transportul lor in cantita}i mici (ace, capsule cu continut de radiu, utilizate la terape) se face in rezervoare usoare, cu ménere lung) cu car se pot tine eit mat indepartate de corp, sind intehsitatea radialiilor scade cu patratul distanfei, Cantititile mai mari de substan radioactiva care emite raze y se transport in rezervoare speciale cu pereti grosi de plumb. . -Cu aceste substante se lucreazd numai sub protectia paravanelor de plumb, eventual in nige speciale cu tclemanipulatoare, operatorul riméndnd in afara nigei, Dirijarea lucrarilor se face prin vizoare de sticla groasa, iradialiile facdndu-se cu telecomanda, iar supravegherea bolnavilor, prin ferestre prevazute cu sticle groase avind eyntinut de plumb in cazul radiatiilor -Pentru efectuarea dilutiilor de substante radioactive si injectarea lor intravenoasa sau intramuscular se utilizeaz& funu! de infectare, confectionat din plumb, care ofer’ o protectie perfect a personalului. spirarea solutiilor radinactive se va face numai cu pipete automate. Mirosirea preparatelor radioactive trebuie cvitaté. La anumite manopere, care pot fi insolite de formarea de praf de substanta radioactiva, se vor utiliza masti cu filtre speciale, Este bine ca aceste manopere sf se efectueze in dulapuri de sticl& bine inchise, in peretii c&rora se uisese maneci de cauctue care euprind # antebrafeleintroduse in dulap sau instrument dinate din ara -Substanjele radioactive care ramén pe suprafaja pielii sau a imbracémintei continua sa emita radial, de accea, poluarca piel trebuie evitata lucrand nangai cu manusi de cauciue sau mai bine de clor-vinilin. imbricarea dezbricarea lor trebuie efectuate corect. Consumul de alimente si fumatul la locul de muned sunt strict interzis Unghiile se vor taia cat mai scurt. in nici un caz nu se va lucra cu mainile 7gariate sau cu rani, deoarece acestea favorizeazd patrunderea substantelor radioactive prin piele. . Inainte de iegirea de 1a locul de munca, mainile trebuic bine spalate gi se vor detecta eventualele poluari ale piclii. imbr -Amintei $i incltAmintei, luand la nevoie imediat misurile de indepirtare a urmelor de substanté radioactiva, -Purtarea hainelor de protectie este obligatorie, Daca avestea s-au impurificat cu substante radioactive trebuie imediat schimbate. Este strict interzis& intrarea cu halatul cu care sc Iucreazi la substantele radioactive in saloanele de bolnavi sau in alte inedperi ale spitalului. -Bolnavul cdruia i s-au administrat izotopi radioactivi cu scop de investigatie sau de tratament devine si el sursa de iradiatii, pana cand izotopul se epuizeazA sau se elimina din organism. De aceea, acesta va fi izolat de restul holnavilor. Dejectiile si produsele Ini hiologice sau patologice, continand de asemenea substante cu proprietati radioactive, vor fi manipulate cu aceleasi masuri de precaujie ca si insuyi izotopul. zAplicarea tuturor masurilor de precaufie, intrebuintarea izotopilor radioactivi iuseamni un rise oarecare, in special de natura geneticn. -Motiv pentru care , este bine ca manipularea lor si fie evitata de citre persoanele sub 40 de ani Asistonta car ii desfagoardactivitatea fn institut unde se lucreazd cu sadiu sau cu izotopi radigactivi, preeum gi in servienle Roentgen trebuie si poarte in mod obligatoriu dozimetre prevazute eu filtre de metal -Personaluil sanitar se sensibilizeaza adesea la diferite substante chimice sau medicamentoase cu care Jucreazi, De aceca este important sa se foloseasca manusi de prolectie cu ocazia manipularii medicamentelor si chiar la lucritile de curateniec si de intretinere cfectuate cu detcrgenti si alte substante chimicc. -In caz de sensibilizare pe cale aerogens, contactul cu substanta sensibilizanta nu poate fi evitat, Dacd incereirile de desensibilizare a persoanei respective nu reusesc, aceasta se transfera intr-un alt Inc de munca unde nu vine in contact cu substanta respectiva. O importanta deosebiti o are evitaren infectiilor intraspitalicesti. (nosocomiale)Prin infectii intraspitalicesti Scinjelege orice infecfie care se produce ca urmare a activita{u medico-sanitare. Profilaxia acesteia priveste atal personulul cat yi bolnavii. in orice spital se pot interna bolnavi care pe lAng afectiunea lor de baz’ se gasese in perioada de incubatie a unei boli infectioase, Acestia devin surse de infec{ic atat pentru personal cat si pentru ceilalti bolnavi. in institutiile sanitare cu perioade de spitalizare de lunga durati este bine ca bolnavii nou-internati si fie Yinuti in carantina o perioada echivalenta cu timpul de incubatie a majoritafil bolilor infectioase, evitin-du- se asttel apavitia unei epidemii . Personalul de ingrijire va cduta sa foloscasca tchnica ascptica in orice manevrd cu bolnavul. isi va tine maini curate prin spilare cu apa calda si spun cat mai des, mai ales daca s-a atins de produsele bolnavilor cu boli transmisibile, a lucrat in saloanele acestor bolnavi sau in laboratoare. Va evita folasiten prosoapelor comune. dupa spalarea mainilor. utilizand uscatoarele electrice, iar in lipsa avestora, prosoape de unica folosinta. Dupa evacuarea bolnavilor contagiosi se va facc dezinfectia terminala a saloanclor, iar in timpul ingrijiri lor se vor dezinfecta toate produsele si materialele, lenjeria si vesela scoase din saloane. Pentru prevenirea infectiilor aerogene in ca7.de epidemii, personalul de ingrijire va intra in saloane numai cu masca, pe de o parte pentru a se feri de contaminare, pe de alta parte - putand fi si el purtator de zermeni - pentru 4 nu contamina pe bolnavi. Va cituta si se expuni edt mai putin picaturilor Péluge impragtiate de bolnavul care lugeste. stranuta sau vorbeste, Personalul sanitar bolnav nu va veni la lucru. Munea cu bolnavii se va organiza in agit fel ca sa previna difuzarea infecyiilor de la un bolnay la altul sau de la bolnav la personal. in vederea acestui scop. saloancle de bolnavi cu boli aerogene cu difuzibilitate mare (rujeold, varicela, gripa ct.) vor fi deservite de personal separat, iar dacd acest Iueru nu este posibil, bolnavii cu afectiuni aerogene vor fi ingrijiti ultimil. in Eelelalte saloane se va reinira rummal dupa 25-30 min, pentru a nn duce infectia aerogena si altor bolnavi. Hentru prevenirea infectilor cu transuuisie digestivd se va evita contactul bolnaviloy cu alimentle 3! vesla altor bolnavi, Spailarea veselei va fi insofita si de dezinfectarea ci, urmarind cu o grija deosebitd, circuitul alimentelor din mediul aseptic spre cel septic si impiedicdnd cireuitul invers. Personalul de ingrijire nu va manca in timpull serviciului si va renunta la fumat la locul de munc’, pentru a nu duce mainile - eventual infectate - la gurd. Va evita sé dea mana cu bolnavii si va cauta sd nu duca mainile la fata sau la par, Nu se vor utiliza niciodata grupurile sanitare ale bolnavilor. Plostile si urinarele vor fi splate prin procedee automate cu api fierbinte si apoi dezinfectate sau steri Pentru preyenirea infectiilor de contact direet, precum si a celor de inoculate, produsele patologice si instrumentele utilizate vor fi manipulate numai cu pense si cu. manusi de protectie. Instrumentele vor fi utilizate numai dup’ o sterilizare corect efectuati, gi asistentele vor evita lezarea tegumentelor cu cioburi de sticl3, instrumente taioase sau alte obiecte care au venit in contact cu bolnavii. Purtarea obligaturie a echipamentelor de protectie, a halatelor de supraprotecliv, tinetea hainelor de spital separat de cele de strada, imbaicrca inainte de parasirca scrviciului, trecerca prin filtrul personalului la parisirea logulus de munca au drept scop evitarea imbolndvirii personalului sau a Yamilitior lor prin infeetit interioare de spital Pentru prevenirea infectiilor transmise prin vectori, bolnavii internati vor fi controlati si la nevoie deparazitati inainte de a fi dusi in salon, -Periodie sau Ta nevoie se va face dezinsectia sau deratizarea, distrugdndu-se astfel factorii transmipatori ai multor boli contagivase. . -In vederea protejérii oragului de matcrialului infectios provenit din spitale, sistemul de canalizare al acestora este revazzut cu un tane septic, in care se distrug tofi germenii infecfiosi proveniti de la bolnavi, sali de operat aboratoare .Daca spitalul nu are tanc septic, atunci dejectiile provenite de la bolnavi cu boli contagioase, inainte dea fi varsate in reteaua de canalizare, vor fi amestecate in parfi egale cu cloraming 10%, var cloros sau cu un alt devinfectant puternie pe o durata de trei ore. izateMEDIUL SECURIZANT SI DE PROTECTIE lediul_securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire, accidente, infecti reactii nedorite la tratament, asiguré ‘intimitatea pacientului Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea o ambianta placutd, care are actiune favorabila asupra sistemului nervos central gi izoleazS pacientul de conditiile negative ale mediului, posibil suprasolicitant sau epuizant al scoartei cerebrale. Asigurarea mediului terapeutic de protectie presupune: -crearea unci ambiante placute in spital - holuri, coridoare, saloane inléturarea excitantilor auditivi, vizuali, olfactivispregatirea psihicé a pacientulul Inaintea efectuarii oricSrei tehnici de nursing ;asigurarea odihnei pasive si active a pacientului ;prezenta permanenta a asistentei in preajma pacientului -atitudinea de bunavointa, solicitudine, raspuns prompt la chemarea pacientului sii familiei acestuia. MASURI iN VEDEREA ASIGURARII MEDIULUI SECURIZANT PENTRU PACIENTUL SPITALIZAT CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA SPITALELOR Spitalele se construiesc in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar. ferite de zgomot, inconjurate de zone verzi, in afara centrului oragului, dar cu |mijloace de transport si comunicare cu oragul; funcfionalitatea lor asigura condifii superioare de igiena. Spitalele au in componenta -serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie, deparazitare, imbracare cu echipament de spital) si a hainelor sale(dezinfectie, deparazitare, pastrare); - loc de intalnire a pacientilor cu diferite afectiuni, ceea ce impune evitarea rspanditii infectiilor, prin servicii proprii de primire in sectille pediatrie, obstetrica-ginecologie; sectia boli infectioase (amplasata intr-o constructie separatd) dispune, in cadrul serviciului de primire, de un serviciu de triaj; -sectia cu paturi - unitate functional de baz a spitalului care cuprinde25-100 de paturi in spitalele monobloc, la nivelurile inferivare, sun| amplasate sectille de chirurgie, obstetrica, ortopedie, urologie (in sectiile de obstetrica se diferentia7A unitati de ingrijire pentru nasteri fiziologice gi patologice, pentru nou-nascuti); -in sectiile de pediatrie se diferentiaza unitati de ingrijire pentru copii de diferite varste gi pentru mame -salonul, locul de ingrijre a pacientului,(orientat de preferinta spre sud, sud-esl, sud-vest, pentru a fi Insorit;de preferat, cu numar redus de paturi;cu mobilier redus, ugor de intretinut, estetic; -peretii vopsiti in culori pastelate, lavabilijluminare naturala buna, artificiala difuza, indirecté sau semidirecta.dotat cu apa curent&; temperatura: 8-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulti;20 22°C, pentru copiii mici, si 22-24°C pentru sugari,ventilalie ugor reglabila prin ferestre;suprafata si cubaj de aer pentru 0 persoana, in functie de specificul sectiei gi numarul de paturi din salon (6-12 m*/persoana); -serviciile de diagnostic si tratament- prin dotarea de care dispun, scurteaza timpul de spitalizare; este necesara planificarea pacientilor pe ore, pentru a evita intalnirea pacientilor din diferite sectii gi asteptarea pentru examinare; -anexele gospodaresti au 0 mare importanta in asigurarea conditilor superioare de igiena: -blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimentelor, cirouitul fiind astfel dirjat incat in nici un moment s& nu se intalneasca alimentele brute cu cele semipreparate sau finite; -pregatirea alimentatiel sugarului se face in bucatariile de lapte, -spalatoria asigura circuitul igienic al lenjeriei din spital; in sectia de spital, se pastreaza numai lenjeria curaté; cea murdard se transporta la spalatorie, in saci impermeabili; aici, lenjeria contaminaté cu secreti, excretii sau provenind din sectille de boli infecto-contagioase se dezinfecteaza si, apoi, se spala mecanic; lenjeria curata si cea murdara se pastreaza in incdperi separate Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie s indeplineasca condifile de potabilitate 8 fic distribuité in mod continu, pentru a asigura necesitatile de igiena a pacientilor gi personalului cat si mentinerea curdteniei in cladire si la grupurile sanitare. Indepartarea reziduurilor si deseurilor: Areziduurile solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, operat, sali de nagtere se indeparteaza dupa fiecare interventie; se colecteaza in recipiente impermeabile, marcate cu diferite culori; fiecare spital este dotat cu crematoriu pentru degeurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se face cu lifturi destinate special; -teziduutile lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare; -resturile de alimente provenite de la pacienti se indeparteaza dupa ce au fost fierte ~fecipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala si se dezinfecteaza | dupa folosire, -degeurile reciclabile i curate - harti, filme radiologice, ambalaje, mase plastice, deseuri metalice - se aduna in containere speciale. PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI Infectiile intraspitalicesti - sau infectile nosocomiale sunt imbolnaviri denaturainfectioasa, manifeste clinic, contractate in spital si care apar in timpul spitalizari i sau dupa externare. La aceste infectii, care apar la persoanele asistate, se adauga gi infectiile contractatc de personalul medical, in timpul acordarii ingrijirlor. Ele se impart in doud mari categori -boli transmisibile, contractate in spital gi determinate de germeni patogeni: infectii cu germeni ,conditionat patogeni", care apar la grupuri cu rezistenté scazuta la infectie (nou- varstnici, bolnavi cu boli cronice, bolnavi cu defecte imune), la cei expugi unor proceduri medico-chirurgicale precum puncti, examinari endoscopice, perfuzii, transfuzii, dializ’, acesti germeni care, In mod abignuit, sunt nepatogeni, conditioneaza factorii enumerati, determinand infecti locale sau generale. Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, masurile care se iau tin seama de etiopatogenia, frecventa $i gravitatea lor, cat si de particularitatile clinico-epidemiologice. ‘Transmiterea infectiei de la o persoana la alta este un proces in lant. Acest lant_ comport sase iecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste sa se rupa acest lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale Masuri ce determina intreruperea lantului procesului_infectios, actionand asupra verigilor sale. L.Masuri de prevenire a infectiilor. 7.CIRCUITELE FUNCTIONALE ALE SPITALULUI-Circuitul functional reprezinta sensul de circulatie, in interiorul unit&filor sanitare, ale unor materiale si instrumente: -circuitul septic este sensul de circulatie care indica introducerea germenilor patogeni generatori de infectii, in interiorul unitatii sanitare -circuitul aseptic este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie impotriva infectillor, in interiorul unei unitati sanitare.In interiorul spitalului, se impune respectarea urmatoarelor circuite functionale: a.circuitul de intrare si iesire al personalul b.circuitul de primire a bolnavului in spital c.circuitul de primire a bolnavului in spital d.circuitul lenjeriei e.circuitul alimentelor si veselei {.circuitul instrumentelor si matcrialelor g.circuitul vizitatorilor. Circuitele septice trebuie separate de cele aseptice 2.CURATENIA Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului, a murdariei si a produselor straine.Aceasta este etapa obligatorie inaintea aplicarii metodelor de dezinfectie si sterilizare a)in intretinerea generala a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai, sali de pansamente, sali de operatie), curatenia se face zilnic gi consta din: - curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei - materiale folosite - carpe, galeti, detergenti, spalator de podele 2.- se incepe cu spafiile curate - se face zilnic si ori de cate ori este nevoie. b) Curatenia pacientului consta in baia facutd in mod regulat cu apa, sapun, alarea parulul schimbarea lenjeriei. c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor si curatarea hipamentului de protectie. 3.SPALAREA MAINILOR- este cea mai important procedura pentru prevenirea fectiilor intraspitalicesti, pentru cé mana este principala cale de transmitere. Tipuri de spalare a mainilor: a)spalarea igienica de baza b)spalarea pentru decontaminare ¢)spalarea chirurgicala - mai puti a) Spalarea igienica a mainilor: indica' - inainte si dupa contactul cu un pacient sau un obiect cu care se ingrijeste pacientul - inaintea folosirii materialului ster! - inaintea interventillor asupra corpului pacientului (injectii, perfuzii, alimentatie) - dupa atingerea unei parti a corpului, posibil contaminata cu microbi - dupa mAnuirea secretiilor si excretillor pacientului (urina, fecale, sdnge) dupa scoaterea manusilor de lucru la sfarsitul programului de munca Tehnica de spalare a_mainilor: - se foloseste apa curenta, sapunul, periuta; spalarea dureazé doud minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusiv pe spatile interdigitale - uscarea mainii se face cu prosop de unica folosinta sau, de preferat, cu aer cald ori hartie absorbanta b)Spalarea pentru decontaminare Indicatii -se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase -dupa contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sput& sau alte secretii) -dupa activitati de curatare a instrumentelor (e bine sa se foloseascé manusi) Tehnica de spalare se execut spalarea de fond a mainit cu apa, spun, periuta si se ustica; apoi, Se aplica 2 x 5 ml solutie dezinfectanta (alcool) dupa care nu se mai usucd mana -dezinfectia mainilor trebuie facuta de personalul medical, de vizitatori si de pacienti 4,DEZINFECTIADezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii, protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente gi obiecte din mediul_ extern. Pentru eficienta dezinfect respecta: - timpul de actiune (care depinde de produs) - concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incarcaturé mare microbiana) - temperatura - inactivarea dezinfectantelor (impiedicarea asocierii a doua dezinfectante care se inactiveazd reciproc) - rezistenta germenilor fat de anumite dezinfectante (de ex., sporii rezista la alcool) sau rezistenla secundara (prin utilizarea frecvent a unui produs, germenii devin rezistenti la el). Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeazé manusi DEZINFECTIA PIELII Dezinfeclia pielii este 0 etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum: injectii, punctii, interventii chirurgicale TIP | (rise redus de infectie)-Indicafii-injectia intradermica, subcutanaté, intravenoasa, recoltari de sénge Tehnicaé - se aplicé devinfectantul pe piele cu un tampon imbibal, durata de actiune fiind 30", pana cand se evapord dezintectantul utilizaté de asistenta.TIP Il (risc mediu de infectie)Indicatii -cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia inlrammusculard, recoltarea séngelui pentru hemoculluré Tehnica -se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un tampon steril se aplica Inca o data dezinfectantul gi se sterge piclea cu tamponul steril, durata de actiune fiind de cea 30" -TIP Ill (risc mare de infectie) Tehnicé - se curafa pielea cu apa gi spun, se epileazd, se degresea7 se aplicé de doud ori dezinfectantul ta interval de 2'30", durata totala de actiune este de 5 minute Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile. 6.DEZINSECTIADezinsectia reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmuljri insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci, paduchi) Dezinsectia profilacticé const in masurile igienico-sanitare ale locuintelor, ale subsolurilor si in masur individuale ale persoanelor, pentru a impiedica dezvoltarea insectclor. -Dezinsectia de combatere se realizeaza prin procedee fizice, chimice biologice. Procedeele fizice - constau in Indepartarea mecanica a insectelor. pieptan" periere a parului, scuturarea lenjeriei, cdlcatul cu fi incins. Procedecle chimice - se utilizeazi substante chimice sub forma de pulberi, sol aerosoli, gaze cu efect imediat sau remanent una-do s&ptaméni sau luni, urmarind distrugerea insectelor. LDERATIZAREA- \olalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (soar gobolani etc) Deratizarea profilacticS consta in masuri luate inca din constructia cladirii pentru a preveni patrunderea rozatoarelor -Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecan' (curse), chimice (substante raticide ce patrund pe cale digestiva sau inhalato’ producand moartea) si biologice. 8.STERILIZAREA-reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul mo" echipamentele chirurgicale si de laborator ce vin in contact direct sau indirect pacientul.Eficienta procesului de sterilizare depinde de pregatirea materialul contaminat inainte de a fi supus sterilizari Pregatirea materialelor pentri sterilizare se realizeaza in trei etape. curalar materialelor, uscarea $i ambalarea lor. a) CurStarea materialelor, instrumentelor reprezinta indepartarea in totalit de pe obiecte si instrumente a murdariei vizibile cu ochiul liber gi a unui numdr nrde microorganisme b)Uscarea instrumentarului si a celorlalte echipamente medicale este esentiala pentru garantarea sterilizarit c)Ambalarea materialelor se face astiel:impachetarea instrumentelor in hartie special pentru sterilizare (in doud straturi);agezarea instrumentarului in cutii metalice cu capacjincarcarea casoletelor cu material textil, 80% din capacitatea casoletei Metodele de dezinfectie si sterilizare se aleg tinand cont de tipul de instrumente, de modul de utilizare si de recomandarile producatorul