You are on page 1of 20
Terpens Definitie in regnul vegetal si cel animal este pe larg rispanditi o grupa de substante cunoscute sub denumirea general de terpene, intélnite in diverse forme. ‘Timp de mult ani termenul “terpen’” era legat de substantele aromate volatile, care. se contin in plantele superioare (uleiuri volatile). Acesti compusi au primit denumirea de terpene de la cuvantulfrancez terebenthine si nemtescul terpentin si treptat natura un sirdealte denumiri, asa ca camfeni, tereben’. Au fost izolati de asemenea compusi oxigenai inrudifi terpenelor, reprezentanti cristalini ai clrora s-au numit eamfore. Aga au fost izolafi camforul timolic, camforul mentolic. Pe parcursul dezvoltarii si kirgitii investigafilor in acest compartiment al chimiei, compusii oxigenaji au intra in grupul general al terpenelor, iar denumirea de camfor a ramas numai pentru substanta individual, Mai trziu, in legiturd cu identificarea compusilor inruditi ce contineau 0 mare diversitate de grupuri functionale, terminafia “na” in cuvantul terpen ce la inceput {nsemna hidrocarburd a devenit nepotriviti. De aceea treptat a inceput st se intrebuinteze untermen mai general - terpenoid (analogie cu denumirea steroid). Hoagen Smit a dat definitie de terpenoide - ca toti compusi, care au o anumita atitudine arhitecturald si chimica fata de molecula simpli a izoprenului (C, H, ). Clasificare Inacest grup mare de compusi naturali deosebim: - monoterpenoide sau terpenoide C,H, -sesquiterpenoide C,H, -diterpenoide C,H, ; -triterpenoide C,H. ~tetraterpenoide C,H,, 5 -politerpenoide (C,H), . Substan{ele, care contin 10 atomi de carbon (monoterpenoide) constituie fractile Uleiurilor volatile cu temperaturi joasi de fierbere. Mai tarziu, in fractile cu temperatura inaltd de fierbere, au fost identificate sesquiterpenoidele. Deci, monoterpenoidele si sesquiterpenoidele intr in componenta uleiurilor volatile. Diterpenoidele sunt parfile componente ale risinilor sia altor substante naturale cuo structur mai compusi - clorofila, vitaminele grupei K ete. ‘Triterpenoidele formeazio grup mare de sterine siheterozide vegetale cu agliconi triterpenici (saponozidele). Tetraterpenoidele intra in componenta carotenoidelor, Prima pentaterpenoida a fost alcoolul nesaturat acetilat solanezolul. Politerpenoidele constituie cauciucul si gutaperca. 147 Biosinteza Existi mai multe ipoteze asupra provenienfei terpenenoidelor. De exemplu, cunoscutul farmacognostelvetian A.Chirh a presupus ca terpenoidele se pot forma din aminoacizi, adica din produsele descompuneri albuminelor(acidul >-amino-butiric, eucina etc). AA fost pusa in discutie si varianta formarii lor din produsele descompunerii grasimilor. Jn prezent s-a stubilit experimental, ca terpenvidele se formeazd din produsele ‘metabolismului hidratilor de carbon, in special al acidului acetic ‘in 1953 savantul elvetian L.Ruzika a formulat “regula izoprenica de biogeneza” deosebind in ea “regula izoprenic’ generala” si “regula izoprenica individuala”.* in regula izoprenic’ general “se menjioneazii, c& toate terpenoidele constau din lanjuri izoprenice. Ordinea, in care lanfurile izoprenice se leag’ in terpenoide, este determinat de “regula izoprenicd individual *. Una din aceste reguli individuale este“ regula CH, i i -HPo, | ° 0 CH, OH ? PO.H, Acidul 5-difosfo - 3-fosfomevalonie Topentenilpirofosfat 3)Izopentenilpirofosfatul se giseste in echilibru cu izomerul stu dimetilalilpirofosfat. Prin cuplareaacestor dou unitati cu S atomi de carbon se formeaza geranil-pirofosfat (erpend aciclica), care sti la baza formirii monoterpenoidelor aciclice,ciclice sibicielice C,)- 149 HC \ C—CH— CH—0— P.0.Hs + 4 H.C HC Izopentenilpirofosfat Dimetilalilpirofosfat HyC \ C= CH—CH—CH:—C = CH—CH—O—P.0sHs. + HiP:0; / HC CH; Geranilpirofosfat Din geranilpirofosfat prin condensare cu o moleculi de izopentenilpirofosfat rezuli famesilpirofosfat, sesquiterpenoidi (C,, ). HC (C=CH-CH,~CH,-C=CH-CH,~CH;~ C=CH-CH; HC CH; CH, Farnesilpirofosfat Ulterior, din farnesilpirofosfat cu o molecula de izopentenilpirofosfat prin acelasi ‘mecanism se formeaza un compus diterpenoidic (C,)- In compozitia chimiciia uleiurilor volatile se gisese si compusi aromatici de tip C- C, siC,C, ale cdror biosintezd se realizeaza pe calea acidului sikimic sau prin aromatizarea unor terpenoide. De asemenea, se intalnese constituent cu o structura liniard, care au aceeasiorigine ca silipidele. Uleiuri volatile Aetherolea Definitie Uleiurile volatile reprezintd un complex de substante constituind amestecuri mul- tiple si complicate de hidrocarburi alifatice, arom: idroaromatice, aldehide, 150 alcooli, acizi, esteri si alti compusi corespunziitori hidrocarburilor si care in general aparjin clasei terpenoidelor. Sunt antrenabile cu vapori de apa si dotate cu miros caracteristic, aromatic si plicut. Denumirea de uleiuri volatile este cea mai adecvata deoarece exprima proprietatea caracteristicd a acestor compu}: tenstunea de vapor ridicata si faptul ca se volatilizeaz la temperatura obigniuta. Celelalte denumiri, de uleiuri eterice gi esengiale sunt improprii si mai putin caracterizante deoarece ele nu sunt formate numai din combinatiieterice sinici denumirea de esenta nu este totdeauna cea mai adecvatd. De asemenea “uleiuri” se atribuie de obicei grasimilor vegetale constitute din gliceride lichide, combinafii ce nu se intalnese niciodati in compozitia uleiurilor volatile. Clasificare Reiesind din diversitatea partilor componente ale uleiurilor volatile ee pot ficlasificate dup’ multiple principii: dupa scheletul formulei, numarul de inele benzenice, derivatii oxigenati, actiunea terapeutic etc. Dar din cauza complexicitiii amestecurilor de substante din ulejurifiecare clasificare poate fi mai mult sau puin nevalabili si unul gi alelasi lei poate nimeri in diferite grupuri; dar structura chimicd a constituentului prin- cipal a acestora ne poate condluce la o grupare acceptabila din punct de vedere stiimtfic. Avid in vedere acest criterin studinl prochuselor vegetale cu contin de eine volatile se-va face dupa clasificarea urmatoare: 1)produse vegetale cu uleiuri volatile care contin monoterpenoide aciclice (flori de trandafir, fructe de coriandru, flori de levaiticd, frunze de roinit& etc.); 2) produse vegetale cu uleiuri volatile care contin monoterpenoide monociclice (frunze dementi, salvie, eucalipt,fructe de chimen, lamai ete.); 3) produse vegetale cu uleiuri volatile care contin monoterpenoide biciclice (fructe - C- CH=CH, | CH; CH; Linalilacetat Structura monoterpenoidelor aciclice si derivatilor lor pot fi reprezentate gi in felul urmator: ou CH,OH a | I J Lo F Mircend Geraniol Citral Linalool 157 Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosese florile de trandafir - Rosae flor Trebuie si se aibi in vedere cd floarea de trandafir reprezinti o materie primi find si foarte capricioasd, a cirei calitate si valoare se schimbi in fiecare ori dup inflorire sub influenta a multi i diferifi factor. Florile de trandafir se recolteazi manual, in cosuti, dimincata edtre orele 4-6. Cundiliile de preluare a florilor prevad urmitoarele: sa fie predate in ziua recoltiii, si fie recoltate complet inflorite, si fie proaspete, si aibii coloratia caracterstie, sé nu aibiinici un fel de impuritii Compozitia chimi Uleiul volatil in cantitate de 0,03-0,06% se gaseste in epiderma superioara a petalelor si este compusul principal din florile de trandafir proaspete. Bl este format din doua parti: eleoptenul, partea volatila, si steroptenul, partea care se solidific la temperatura de 16-23°C. in compozitia uleiului volatil de trandafir s-au identificat pana in prezent cca 40 de compusi diferiti, formati din alcooli terpenici alifatii liberi, din care cei mai importanti, care dau calitatea uleiului, sunt: 20-30% |-citronelol, 50-60% geraniol si nerol pandi la 10%, Se mai gasese a- sib-pinen, camfen, limonen, cineol ete. Eleoptenul, in care intra toti compusii mentionati,reprezint& 80% din uleiul volatil, iar 20% este stearopterul un amestec de hidrocarburi saturate solide. A fara de aceasta in ulei se mai contine loool feniletilic (1-2%) aldehida cinamicietc, in flori, pe Langa ulciul volatil, s-au mai identificat flavonozide, taninuri, antocianozide, zaharuri,rigini, ceruri $a. Antrebuintairi Ulejul volatil are actiune astringent, antiseptica gi antimicotica. Dupa unii autori petalele se intrebuinteaza in dizenterii, diaree. Unextract alcoolic din petale este eficient in tratamentul afielorbucale. De asemenea se foloseste pentra corijarea mirosului si gustului medicamentelor (Aqua Rosarum). in Bulgaria pe baza uleiului volatil se pregiteste preparatul medicamentos Rosanalum {ntrebuinfat in tratamentul litiazclorbiliare si renale. Cea mai larg’ utlizare o giseste ins inparfumeri. Coriandru — Coriandrum sativum L. fam, Apiaceae Etimologie Denumirea genului deriva din latinizarea grecescului koriandron, folosit atat de Aristoteles cat si de Theophrastos datoriti mirosului de plognita = koris pe care il au frunzele gi fructele imature ale acestei plante; sativum forma contractati a latinescului seminativus = care se poate cultiva. 160 Deseriere Coriandrum sativum este o planti anual erbacee, al cirui sistem radicular este reprezentat deo ridacina pivotanta principal i de o rejea deasii de ridiicini secundare, care pot pitrunde in sol pina la adncimea de 1-1,5 m. ‘Tulpina este dreapt,cilindricd, glabra, puternic ramificatd, uneori chiar de la baz’, de culoare verde, adesea cu o nuang de antocian, la unele forme aproape neagri. inaltimea tulpinii variaz intre 10-150 cm si chiar 170 cm. Frunzele sunt verzi deschis, glabre, diferite ea forma si marie. Cele bazale sunt petiolate, intregi, crenat dinate sau trilobate, pana la incomplet trifoliate, sau simplu penat sectate, cu foliole rotunjit cuneate, pe margini crenat dintate. Frunzele urmitoare sunt 1-2 penat sectate, mai mult sau mai putin ovate, cu foliole putine. Frunzele de la ‘mijloc gi de la partea superioara a tulpinii sunt sesile, 2-3 penat sectate, cu lacinii distanjate,liniare, aproape filiforme, cu nervura mai mult sau mai pufin evident’, manginea adesea intreaga i varful acut, mucronat. Florile sunt mici, dispuse in umbele lung pedunculate, 3-7 radiate, cu radii mai mult sau mai putin egale. Umbelele sunt compuse din 3-8 umbelule, adesea din 5-6. Fructele sunt globuloase, cu2 mericarpe neseparate la maturitate, prezentind 10 coaste primare, longitudinale, ondulate, $i 8 coaste secundare, drepte; la presare sau lovire putemica se desfac in semifructe glabre, de culoare brun deschis, in varf cu restul caliciuluisistigmatului, Ajunse la maturitae,fructele prezinté miros si gust aromat, Raspandire Coriandrul este o specie subspontani in regiunile estice ale Marii Mediterane, dar este cultivatd pentru ulei volatil sau fructe in numeroase fi, inclusiv in Moldova. Organul utilicat, recoltare Caprodus vegetal se folosese fructele de coriandru ~Coriandr fructus. Deoarece inflorescentele sunt de ordin diferit, iar fructele nu ajung la maturitate in acelasi timp, pentru a reduce pierderile prin scuturare, recoltarea se face cdind 50-75% din fructe sunt mature, avand culoarea galben-brund, Alti autori recomanda ca recoltarea fructelor pentru ulei sa se facdt 1a marurizarea a 30-40% din fructe cand frunzele la majoritatea plantelor unt uscate. Folosindu-se procedeul de recoltare in dou faze (cosit $i apoi treierat) se reduc foarte mult pierderile se objine un continut ridicat de ulei votatil. Comporitia chimica Fructele mature de coriandru contin 0,7-1,4% ulei volatil. Existi o relatie intre ‘mirimea fructului si continutal inulei volatil;fructele mai mici sunt mai bogate inulei,Uleiul volatil se abtine prin distilarea cu vapori de apa fructelor macerate in api calda. Constituentul principal al uleiului volatil este finaloolul (60-70%), alaturi de care se gasesc geraniol, pinen (pand la 5%),borneol, terpineol, citronelol, carvond etc. In endospermul fructelor se mai contine 15-20% ulei gras, nesicativ, 162 Parteaaeriand, mai ales in faza de inflorire, confine ulei volatil eare consti pe deplin din aldehide, principala fiind aldehida decilenici — CH, -(CH,), -CHO, de care si depinde mirosul neplicut “de plognit2”. Pe parcursul maturizarii confinutul in aldehide se micsoreaz aproape pind la disparifia completa gi paralel se micgoreaza cantitatea de linalool Antrebuingari Fructele de coriandru poseda actiune spasmolitica, carminativa, bactericida si stomahica. Int in comporitia ceaiulu gastric, tonic aperitv si contra colicilor la copii. in ultinmal timp pprodusul este utilizat mai mult drept corector de gust si miros.al preparatelor galenice sub forma de Aqua Coriandri spirituosa, Se mentioneaza utilizarea uleiului volatil la tratarea hhemoroizilor si camijloc de cicatrizaretimpuriearinilor. Uleiul volail (mai precs inalootul) se foloseste ca substan inifial& pentru obfinerea ctralului,folostin practica oftalmologicd lacheratte si conjunctvite, Uleiul gras, constituit din trigliceride ale acidului petroselinic, obginut ca produs secundardin rimasifele dupa extragerea uleiului volati, se utilizeazi la cipiitarea bazei pentru supozitoare. Leviin{ied - Lavandula angustifolia Mill. (syn. Lavandula officinalis Chaix.) fam. Lamiaceae Etimologie ‘Numele gemului provine dela latinescul lavare~a spala si mai precis lavandus=de spilat, deoarece, datorité uleiului volatil, pkicut mirositor, planta se folosea ca adaos la baie; angustifolia nume creat din asocierea cuvintelor latinesti angustus —ingust si folium (plural folia)=frunzi, aluzie a forma frunzelor. Descriere Lavandula angustifolia este o plant perend, un subarbust, cu ridacind lignificat, groasi pand la 2-3 em, ‘Tulpina, ramificati putemic de la baz, formeazi o tufti aproape globuloasii, semisferici, {naltd de 30-70 cm sau mai inalta, Tulpina batrand este brund, cu scoarta exfoliat iar ‘ulpinile (ramificatiile)tinere sunt patrunghiulare, pubescente. Frunzele, opuse, sunt iniar-lanceolate, acute, pe margini ciliate; cele inferioare cenusi, peambele fete pairoase, cu peri ramificati stelat, cele superioare cenusii-verzi, mai puyin plroase. Frunzele de levainjicd nu cad toarmna la sfarsitul vegetatiei. Florile, de tipu! labiatelor, cu miros aromatic datoriti glandelor oleifere, sunt grupate intr-o inflorescenga spiciforma. Caliciul este paros si glandulos, albastru-cenusiu. 163 Corola este de culoare violeté-albastruie, uneori albastri deschis pind la alba. Fructele sunt 4 nucule, cu suprafafa brund sau cenusie, neteda si lucioasa. Raspandire Speciile genului Lavandula yi au originea in Europa, centrul de rispandire constituin- dul partea apuseand a bazinului mediteranean, Arealul preferat al speciei este zona situata in Alpii Calcarosi din Provence (Franfa). Se cultiva in Franfa, Spania, Bulgaria, Moldova. Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosesc florile de levanticd proaspete - Lavandulae floresrecens. Recoltarea inflorescentelor cu rimasite de tulpini nu mai lungi de 10cm se face in prima jumitate a zilei, cfnd conjin cea mai mare cantitate de ulei volatil, sespectiv principii active. Nu se indeasa in coguri gi se transport imediat la locul de extragere a uleiului sau uneori la cel de uscare. Compozitia chimica Florile proaspete de levanticd contin 0,8-1,6% ulei volatil, pe cfnd cele in stare uscatlinu mai multde 1,0%. Uleiul volatil se objine prin distiare, n blaze cu fund dublu, florile find introduse in coguri de srmi.Componentul prineipal al ulejului de levantic’ este linaloolul care, cu cat se giseste in procent mai mare sub forma esterificati cu acizii acetic, valerianic, oleic, cu tat conferd uleiuluio calitate mai superioard. Mai confine gi alfialcooli, liberi sau esterificati, ca geraniol, nerol, lavandulol, borneol. Confine in plus, tanin, cumarine, acid ursolic, un principiu amar, rezine, substanfe pectice. Intrebuingari Florile, ca tare, se foloseseca stimulent aromatic, ca vermifiugin medicina traditional, ca insecticid. Uleiu! de levanticd intré in componenta preparatelor Acetum aromaticum, Spiritus Lavandulae. Sub forma de emulsie concentratd se adaugi in bai terapeutice pentru reconfortare si calmare dupa surmengjiiritabilitate nervoasd. Uleiul de levantic’, ca sicel de melisi, conduce la o normalizare a functiei cardiace; se foloseste pentru, corectarea mirosului unguentelor sicremelor medicinale, Este de asemenea componentul, preparatului Livianum folositin tratamentul diferitorarsur, si preparatului Ingaphenum, Roinita - Melissa officinalis L. fam. Lamiaceae Etimologie Numele genului Melissa deriva din grecescul melissa=albind, deoarece planta atrage alhinile (bun melifer). Cu frunze de roinifi se prefucrau shupurile tnainte de ada drumul in ele la un roi nou dealbine, 164 Descriere Melissa officinalis este o plant peren’, erbacee. Intregul sistem radicular se compune din numeroase ridiicini adventive fibroase care pomesc de pe rizomul subteran, Rizomul este orizontal, lung de circa 25-30 cm, colorat ‘inbrun-gilbui, lignificat, Perizom se formeazi stoloni ascendenti care dau nastere la tulpini. ‘Tulpina, ierboasa, inalta de 60-120 cm gi groasa de 3-5 mm, patruunghiulara, glabra la baza si paroasa in partea superioara, este anual. Pe acelasi rizom apar mai multe tulpini formnd o tuff compacta. Frunzele sunt opuse, cu pefiol lung de 2-4 cm. Limbul frunzei este lung de 3-6 (-8) emi lat de2-5 em, de form’ ovata, cu varful obtuz si marginile crenat-serate. Frunzele sunt acoperite cu per si glande oleifere tipice pentru Lamiaceae, in special pe nervur. Florile, scurt pedicelate, sunt grupate cate 5-15 in verticile asezate la noduri, la ihsnoara hracteelor. Corala este de culoare alhi-giilln Fructele sunt nucule, colorate in brun lucitor, grupate céte 4 in caliciul persistent. alla san liliachie. Raspandire Roinita creste in flora spontandia multorfari din sudul Europei, vestul Asiei sinordul Afficii, La inceput, flora spontang a fost unica sursé de materie prima. in prezent multe {ari din zonele mentionate au introdus specia in cultura, inclusiv Moldova, Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosesc partile aeriene de roinita - Melissae herba. Epoca optima de recoltare este la sfargitul butonizati si aparitia primelor flori deschise; la plantele realizate prin smAnta se obtin doua recolte. intotdeauna se va recolta pe timp insorit, calduros si fr vant, dup& ce s-a ridicat roua. Masa vegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru uscare. Compozitia chimict Roinija confine 0,3-0,4% ulei volatil, objinut prin distilarea cu vapori de apa parrilor aeriene proaspete. Uleiul este compus din aldehide terpenice ca citralul, sub formele stereoizomerice cis si trans (cunoscut si ca citrala sib), din geraniol sinerol. Uleiul volatil mai contine citronelal, care ii confera aroma placut4, alcooli terpenici calinalool,citronetol Pe Langa uleiul volatil, in frunze mai sunt prezenti acizii cafeic, clorogenic, protocatechic, rozmarinic, precum si enzime, o substan’ amar, taninuri, mucilagii, 11% substante minerale, acizii oleanolic gi ursolic. Antrebuingari Principala actiune farmacodinamica a partilor acricne de melisa (infuzic) este spasmolitica si sedativa, din care cauz se administreaza in afectiuni nervoase ale tractului gastro-intestinal si nevroze cardiace. Poseda, de asemenea, 0 actiune carminativa evidentd, Foarte indicati este asocierea melisei cu menta, Pe de o parte, melisa contribuie 166 mente’ prin efectul siu sedativ, care lipseste acesteia din urma, pe de alti parte, imbunitijeste gustul preparatului Frunzele de roinifd intra in compozitia speciilor anticolitic aromat,folosite contra colicilor si ca laxativ. Oleum Melissae intr in componenta Balsamum “Sanitas” sau Linimentum “Sanitas”. Monoterpenoide monociclice Prezint compusiciclici in majoritatea cazurilor derivatiai metilizopropilciclohexanului (mentanului), A Mentan Limonen @—Felandren 6-Felandren a 0 on ) A “Terpinen -Terpinen @—Terpincol —_Mentol A 0 “_ = | f I \ | % 4 © Menton Carvona 1,8-Cineol 1,4-Cineot Leggiturile duble pot fi mumai in inel (ipul terpinenului) sau una in inel, iar alta ~in grupa izopropilic (tipullimonenuli), Din hidrocarburi in uleiurile volatile cele mai des intélnite sunt imonenul, felandrenul, ‘empinenul,iardin compu oxigenat-tempineol, mento (aleoali), mentona, arvana (petane) cineolul (peroxid). Alcoolii_monoterpenoidelor monociclice deseori formeazi eteri cu diferitiacizi din sirul gras. 168

You might also like