50 Jummalul Oficial al UniuniiEuropene 13)vol. 58,
2200610123
7122006 TJORNALOL OFICIAL AL UNTUNIT EUROPENE Lares
DIRECTIVA 2006/123]CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN $I A CONSILIULUL
din 12 decembrie 2006
privind servicile in cadrul pifei interne
PARLAMENTUL EUROPEAN §1 CONSILIUL UNIUNI EUROPENE (2) Pentru promova cresterea economic si crearea de locur
de munes in Uniunea Europeani este eseniall'o pag a
Serviilor compettva. In prezent, numerous bariere in
avind in vedere Tratatul de insttuire a Comuniti Europene cadrul pif intemne i impiedic pe prestatori de servic,
special articlul 47 alinatul (2) prima ga treiatezasiarticoll 55, in special inteprinderile mci si mijloct (MM-ur, iis
extinds activitiie dincolo de fontierele najionale sisi
profte de toate avantaele pif inteme. Aceastisituaie
avind n vedere propunerea Comisii, scade competitvitata la nivel mondial a prestatorilor de
Servil din Uniunea European. O pia liberi care obligh
statele membre si limine restrcile in caleaciculiei
avind in vedere avizul Comitetului Economic Socal transtrontaire a servicior,cescind totodaté tanspa-
European (}, 5 renga gi asigurind o mai buni informare a consumatorilor,
ar ofei consumatorilor 0 posbitate mai mare de a alege
$i servic de caltate ma buns, la prejuri mai mic.
avind in vedere avizul Comitetului Regiunilor ),
hhotirind in conformitate cu procedura previzuti la articolul 251
din ata (),
(3) Raportul Comisei privind Starea piel imteme a
servic” a realizat tn inventar al unui numit mare de
intruct: bariere care impiedici sau incetinesedezvoltarea servcor
Ine statele membre, in special acelor oferite de IMM-uri,
care predomini in sfera servicilor. In raport se
5 concluzioneazi ci, la zece ani dup ce paja interna fost
(0) Comunitatea Europeani are ca obiectiv stabilrea unor neazi ci, la zece ani dupi ce piata
legituri din ce in ce maistrinse inte statele si popoarcle considerati realizati,exstdtnca un decala) major tntre
Cera igure srotmealut ona Ware ‘iziunea unei economit integrate a Uniunii Europene si
conformitate cu articolul 14 alinetul (2) din tratat, paga realtatea titi de cetienil si prestatort de servi
intemi cuprinde un spatiu firs frontere interne, fn cadrul eropeni, Bariereleafecteazi o gama larg de activi de
cirua este asigurati libera circulate a servicilor. In servi, prntre care ansamblul eapelor de activitate ale
conformitate cu articolul 43 din taat, ibertatea de stabi- Prestatorual st prezintd un numa de tisituri comune,
lize este asigurati, Articolul 49 din trattsabileste dreptul incusv faptul cé acestea rezulti deseori din proceduri
de a prestaservci in cadrul Comuniti. Eliminareabare- audministrative excesiv de greoae, din insecuitateajurd
relor in calea dezvoltani activitijilor de servict dintre cu rive la actvititle transfrontaliere i din ipsa de inere-
statele membre este esenjiali im vederea consolidiri dere reciprocd inte statele membre.
integririi popoarelor Europei si promovirll unui progres
economic social echlbrat durabiIneliminarea aces
tor baiere este esengial si se asigure ci dezvoltareaactvi-
tijilor de servic contribuie la indepiniea misiuni men-
fionate la artcoll 2 din tratat, i atume de a promova in
Intreaga Comunitate 0 dezvoltare armonioas, echlbrati (4) _Intruct service constituie motorulcresterieconomice gi
®
°
si durabili a activitiilor economice, un nivel ridicat de
‘cupare a forfei de munca side protecie social, egalitatea
{tre barbati si femei,o crestere durabila si neinflaionista,
tun grad ridicat de compettivitate si de convergent a
performanfelor economice, un nivel rdicat de protectie si
de ameliorae acai mediului, cresterea nivelului si cali-
{ii viet si coeziunea economicd si social i solidaritatea
fntre statele membre.
JOC 221, 89.2005, p.113.
JOC 43, 182.2005, p18
‘AviaulParlamentulat European din 16 februari 2006 (nepublict
fncd in Jurnalul Oficial, Pozitia comund a Consul din 24 iule
2006 JO C 270 E, 7-11.2006, p. 1) si Pozigia Parlamentalui Euro-
‘pean din 15 noiembrie 2006, Deciia Consiuli din 11 decembrie
2006.
reprezinti 70 % din PIB si din Iocurile de munca fn majo-
ritatea statelor membre, aceasti fragmentare a piefei
inteme are un impact negativ asupra intregit economii
ceuropene sin special asupra competitvitiii IMM-urior si
circulafeilucratoilor si restricfioneaza accesul consuma-
torilor lao mai mare varitate de servic la preturi compe-
titive. Este important si se sublinieze ci sector servicillor
este un sector-cheie in ceea ce priveste locurile de munca
pentru femei, in special, sci acetea, prin urmare a bene-
ficiaintr-o mare misuri de noile oportunitifioferite de
realizarea pieei interne a servcilr. Parlamentul European
i Consliul au subliniat cd eliminarea barierelor juridice
{in clea realizirii unei adevirate piefe interne este
prioritard pentru atingerea obiectivului stablit de Consi-
liul European de la Lisabona din 23-24 martie 2000,
de a creste gradul de ocupare a forfei de munci i Dhol. 58
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 51
6)
@
”
‘cocziunea social side a ajunge lao crestere economic
)
4i(0). De exemplu, in ceea ce priveste obligatia de a adopta
‘© forma juridics specific pentru a exercita anumite servicit
72)
73)
4)
75)
{in domeniul social, Curtea de Justjie a recunoscut deja ci
poate fijutificati impunerea cerinei ca prestatorul i nu
uurmireascd un scop lucrativ.
Servicilor de interes economic general Ii se incredinjeazi
misiuni legate de coeziunea sociali. gi tertoriali.
Indeplinireaacestor misiuni nu ar trebui impiedicata prin
procesul de evaluare previzut de aceastidirectivi. Cerin-
fele care sunt necesare pentru indeplinirea unor astfel de
misiuni nu ar trebui si fi afectate de acest proces; in acelasi
timp, este necesar ca restricile njusificate privind liber-
tatea de stable si fe remediate.
Cerinjele care trebuie examinate includ normele nafionale
care, din alte motive decat cele legate de calificirile
profesionale, rezervi accesul la anumite actvitaqi anumi-
tor prestatori, Aceste cerinfe includ, de asemenea, si
obligafia ca un prestator si adopte o anumita forma ju
dici, in special si fie persoana juridici, o societate de
persoane, entitatefird scop lucratv sau 0 societate deti-
nti exclusiv de citre persoane fzice si ceringereferitoare
la defnerea capitalulu unei societifi in special obligatia de
define o sum minima de capital pentru anumite actvitit
de servi sau de aavea o anumiticaificare pentru adetine
acfiuni sau pentru a administra anumite societii. Evalua-
tex compatbiii tanflor fixe minime peat maxime cu
libertatea de stabilie vizeazi doar taifle impuse de auto-
rile competente pentru prestarea anumitorservci ns
nu vizeazi, de exemplu,regulle generale de stabilre a pre~
turilor, cum ar fi pretuile de inchriere a imobilelor.
Procesul de evaluarereciproci implica faptul ci, in peri-
ada de transpunere, statele membre trebuie in primul
rind si examineze legslaja proprie pentru a stabil daci
oricare dintre cerinjele mentionate. mai sus exist in
sistemele lor juriice. Pin’ la sarstul perioadei de trans-
punere, statele membre ar trebui sa intocmeasci un raport
prvind rezultatelor examina. Fecareraport se transite
celorlate state membre i pirjilor interesate, Statele
tmembre ij vor prezenta obseraile cu piv a aceste
rapoarte in termen de sase luni. In termen de un an de la
data transpuneri prezentei directive, Comisia ar trebui si
{ntocmeasci un raport de sintezi,insoit, dupa caz, de pro-
ppuneri de noi initiative. In cazul in care este necesa, Comi-
Si, in cooperare cu statele membre, le-ar putea assta in
dlaborarea nei metode comune.
Faptul ci prezenta directivastabileste un numir de cernfe
pe cae statele membre trebuie si le elimine sau sale eva-
lueze in perioada de transpunere nu aduce atingere
recutsului la procedurile privind incilarea dreptului
comunitar impotriva unui stat membru care nu gia inde-
plinit obligapile care decurg din articolele 43 sau 49 din
tratat, 60
Jumalul Oficial al Uniunii Europene
LBpvol. 58
(76)
on
(73)
079)
Prezenta directiva nu vizeazi aplicareaarticolelor 28-30,
din tratat cu privie la libera circulate a marfurlor.Restric-
file interzise in temeiul dispozitei cu privie la libertatea
de a presta servci vizeaza cerineleaplicabile accesului la
activtiile de servic sau exerci acestora nu gi cerinfele
aplicabile marfurilor ca atare.
{In cazul in care un operator se deplaseaz’ inten alt stat
membru pentru a exercita acolo activitate de servic, ar
trebui si se faci o distinctie intr situaile reglementate
prin libertatea de stabilire gi cele reglementate, datorta
naturiitemporare a activitjilor in cauzd, prin libera circu-
late a servcilor. n ceea ce privestediferenta dinreliber-
tatea de stabilire i ibera circulayie a servcilor, in
conformitate cu jurisprudenta Curfi de Justte, elemen-
tul-cheie este acela de a sti daci operatorul este stabilit in
staful membru in care presteaza servicul in cauza. In cazul
{n care operatorul este stablit in statul membru in care
presteazd seviil,acesta ar trebui si intre in domeniul de
aplicarealibertii de stable. In cazul in care, dimpotriva,
‘operatorul nu este stabil instal membru in care se pres-
teaziservicul, activittile sale ar trebui reglementate prin
libera circulate a servcilor.Curtea de Juste a afirmat in
‘mod constant ci natura temporaria activiiior in cauz
ar trebui apreciati nu numai in funcfie de durata prestri
serviciuli, ci i in functie de frecvenfa, periodicitatea si
continuitatea acestuia Caracterul temporar al activitii nu
ar trebui si insemne ci prestatorul nu se poate dota cu 0
anumiti infrastructuri in statul membra in care se pres-
teaziserviciul, cum ar fiun birou sau un cabinet, in masura
fn care aceasta infrastructurd este necesara in scopul pres-
tri serviciulu in cuz.
Pentru a asigura punerea efectiva in aplicare aliberei cir-
culaiaservicilor si faptul ci beneficati i prestatorii pot
beneficia de servicii sau pot presta servici pe intreg
teritoriul Comunitiii fara a ine seama de frontiee, este
necesar si se precizeze in ce misuri cerinfle statelor
‘membre in care se presteaza servciul pot fi impuse. Este
imperativ si se prevadi ca dspozitia cu prvie la liberta-
tea de a presta Servicii si nu impiedice statu membru in
care se presteazi serviciul si igiimpund, in conformitate
cu principile stabilite la articohul 16 lineal (1) lite-
Curtea de Justije a afirmat in mod constant ci statele
membre igi pistreazi dreptul de a lua misuri pentru 2-4
mpiedica pe prestatori si profite in mod abuziv de
principille piefei interne. Abuzurile efectuate de prestatori
ar trebui stabilite de lacaz a ca.
(60)
1)
(@)
3)
(64)
Este necesar si se garanteze ci prestatori au posbilitatea
de a lua cu ei echipamentul care face part integranta din
prestarea servciului atunci cnd se deplaseaza in alt stat
‘membru cu scopul de a presta servi. Este important, in
special, si se evite cazurile in care servicile nu au putut fi
prestate fark echipament sau situatile in care prestatorii
suporti costuri suplimentare, de exemplu prin inchirierea
sau achizitionarea de echipamente difrite de cele pe care
le folosesc in mod obisnuit sau printr-o deviere semnifica-
tiva dela modalitatea obisnuiti de desfigurare a ativtii
CConceptul de echipament nu include obiecte materiale care
sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un
‘object material ca urmare a activitii de servici, cum ar fi
‘materialele de construci sau piese de schimb, sau obiecte
care sunt consumate sau lisate la fafa locului in cursul
prestiii serviciului, de exemplu combustibili, explozvi,
focuri de artifici, pesticide, otravuri sau medicamente.
Dispozitille prezentei directive nu ar trebui si impiedice
aplicarea de citre un stat membru a normelor cu privie la
condifile de angajare. Normelestabilte prin acte cu putere
de lege si acte administrative ar treui, in conformitate cu
tratatul, i fie justificate prin motive legate de protectia.
lucritoilr sar trebui si fie nediscriminatori, necesae gi
proportionale,astfel cum sunt interpretate de citre Curtea
de Justi, si ar trebui si fie in conformitate cu alte acte
legislative comunitare aplicabile
Este necesar ise garanteze ci dispoctiacuprivire a iber-
tatea de a presta servic nu poste fi eliminata deat in
domenile reglementate prin. derogir. Derogiile sunt
necesare pentru a ua in consderarenivelul de integrate a
Dieflinteme sau anumite instrumente comunitare legate
Ae servii conform cirora un prestator respect o ali lege
decat cea a statului membru in care este stabilit. In afari de
aceasta, n mod excepional, misuie hate impotrva unui
fmumitprestatorartebu, de asemenea, site adoptat in
azurindvidule gn anumite condi procedural gi de
fond stricte. In pis, orice restricie a ibere circulai a
servcilor ar tre permisi in mod exceptional, doar in
azul in cae aceasta est in conformtaecu dept fun-
damentale care constituie parte inteprantéa principilor
generale de dret insrse in ondinea juridcd comunitar.
Derogarea dela dispozitiacuprivir a ibertatea de apresta
servici in ceea ce priveste service postale ar trebui si
Vizeze atit actvitiie rezervate prestatorulu srviciului
universal, ct iclelalte servici postal Dhol. 58
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 6
(85)
(86)
(87)
Derogarea de a dispozitia cu privire a libertatea de a presta
servciinceea ce priveste recuperarea judiciaraa creanfelor
sirefeirea la un posibl vitor instrument de armonizare ar
‘rebui si vizeze doar accesul la activititile care constau, in
special, in introducerea actiunilor in instanfe judecatoresti
fn vederea recuperirii creanfelor, precum si exercitarea
acestor activi
Prezenta directivi nu ar trebui si afecteze conditile de
‘munca side angajare cae, in temeiul Directvei 96]71/CE
4 Parlamentului European si a Consiiului din 16 decem-
brie 1996 privind detasarea ucritorlor in cadrul pestiit
de servci() se aplici lucratorlordetasaf in vederea pres-
‘tirii unui servicu pe teritoriul unui alt stat membru fn
astfel de cazuri, Directiva 96)71/CE stipuleazi ci
prestatori trebuie si respecte conditile de angajare in
anumite domenii enumerate, aplicabile in statul membra
unde se presteaza serviciul. Aceste condi sunt sunt: peri-
‘oade maxime de lucru si perioade minime de odihni,
durata minima a concedilor anuale remunerate, nivelul
‘minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare,
conditie detasiilucritorilor, in special protectialucrito-
rilor detasati la intreprindericu incadrare in munca tem-
porara, sinitatea, siguranfa si igiena muncii, msuri de
Drotectie in ceea ce prveste condifile de munca side anga-
jare a femeilorinsircinate sau a femeilor care au niscut de
‘curind, a copiilor sia tinerlor, tratamentul egal pentru
femei si birbari, precum si alte dispozifit cu privire la
nediscriminare. Acestlucru nu vizeazi doar conditile de
‘munca si de angajarestabilte prin leg, ci si condiilesta-
bilite in convengii colective sau sentinge abitrale cae sunt
{n mod oficial sau de facto declarate aplicabile in sensul
Directivei 96]71/CE. fa plus, prezenta directv nu ar tre-
bbui si impiedice statele membre si aplice condijile de
‘munca si de angajare in ceea ce privese alte aspecte decit
‘ele mentionate la articolul 3 aineatul (1) din Directiva
96|71|CE din motive de ordine publica.
Prezenta directivi nu ar trebui si afecteze nici condiile de
‘muned side angajare in cazurile in care lucritorul angajat
fn vederea prestiri unui serviciu in afarafrontierlor este
‘ecrutat in statul membru in care se presteaziserviciul In
plus, prezenta directivi nu ar trebui si afecteze dreptul sta-
‘ului membru in care se presteazi serviciul de a determina
daci exist o relajie de munc gi de a stabilio distinctie
{ntre lucritori care desfigoara o activtate independent’ si
salariati,inclusiv falgi lucritori independent. In aceasta
priving, caraterstica esenialé a uneirelaii de munca in
sensul articolului 39 din tratat ar trebui si fe faptul cio
persoani presteaza, pentru o anumiti perioadi de timp,
servicii pentru o ati persoana si sub indrumarea acesteia,
{n schimbul cirora primeste o remunerafi. Orie ativitate
pe care o persoana o intreprinde in afara une relaii de
© JOU is, 21.1.1997, p.1
(88)
(89)
(90)
(91)
(92)
subordonare trebuie calificati ca activitate independent in
sensul aticolelor 43 si 49 din trata.
Dispozifia cu prvire la ibertatea de a presta serviii nu ar
trebui si se aplice in cazurie in care, in conformitate cu
dreptul comunitar, 0 activtate este rezervatiintrun stat
‘membru pentru anumiti profesie, de exemplu cerinfle
care rezer¥jurigilor prestarea de seviii de consler juri-
ici,
Derogarea de la dispozitia privind libertatea de a presta
servi in ceea ce priveste inmatricularea vehiculelor lute
fn leasing inte-un stat membrualtul decat ce in care sunt
folosite rezulté din jurisprudenta Curt de Juste care a
recunoscut ci un siat membnu poate impune o astfel de
obligate in conformitate cu condijile proposjionale in
cazul vehiculelor utiizate pe teitriul siu. Aceast exclu-
dere nu include inchrierle ocazionale sau temporare.
Relafile contractual intre prestator si client, precum si
cele dintreangajator si salariat nu ar trebui si faci obiectul
prezentei directive. Legislaja apicabil in ceea ce prveste
obligate contractuale sau. extracontractuale ale
prestatorului ar trebui si fie determinate prin normele
Adreptului international privat.
Este necesar ca statele membre siaibi posibilitatea, in mod
exceptional si dela caz lacaz, si ia masuri care derogi de
la dispozitia cu privire la libertatea de a presta serviii in
ceea ce prveste un prestatorstabilt int-un alt stat mem-
‘bru din motive legate de siguranja servcilor. Cu toate
acestea, ar trebui si fe posbil si se ia astel de masuri doar
fn absenga armoniziri la nivel comunitar.
Restrict cu prvie la libera circulate a servicllor contrare
prezentei directive pot apirea nu numai din msuri apli-
cate prestatorilor, ci si din cauza mai multor bariere in
utilizarea servicillor de citre benefciari, in special consu-
matori. Prezenta directiva mentioneaza, cu titlu de
cexemplu, anumitetipuri de restrict aplicate unui benefi-
ciar care doreste si utilizeze un serviciu oferit de un
prestatorstabilt int-un alt stat membru, Aceasta include
si cazuri in care beneficiarii unui serviciu au obligafa si
‘bjind autorizafie de laautortaile competente sau si faci
o declaratiecitre acestea pentru a obfine un servciu de la
tun prestatorstablit intr-un alt stat membru, Aceasta nu
vizeazi regimurile de autorizare generali care se aplci, de
asemenea, in cazul utilzini unui servic oferit de un
prestator stabilt in acelasi stat membru. 62
Jumalul Oficial al Uniunii Europene
LBpvol. 58
(93)
(04)
(93)
(06)
Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui
anumit serviciu nu ar trebui si se aplice schemelor de
ajutoare oferite de statele membre in special in domeniul
social sau in sectorul cultural, care sunt reglementate prin
rnorme comunitare cu prvie la concurena, si nici ajutoa-
relor financiare generale care nu sunt legate de un anumit
serviciu, de exemplu burse de studi sau imprumuturi pen
tru stude
{n conformitate cu normele din tratatcu privire la libera
circulaie a servcilr, este intezisi discriminarea pe motiv
de cetifenie sau nationalit a beneficiarului sau pe motivul
regedinfei nationale sau locale. Aceasti discriminare ar
putea Iua forma unei obligati impuse doar resortisantilor
lunui alt stat membru de a furniza documente originale,
copii certificate pentru. conformitate, un cerificat de
cetifenie sau nationalitate sau traducer ofciale ale docu-
mentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condi
si prejuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea
Cerinfelor discriminatorii nu ar trebui si impiedice
rezervarea avantaelor, in special in ceea ce privesetaifle,
pentru anumiti beneficiari, in cazul in care aceasta rezer-
vare se bazeaza pe criteri iegtime si obiective.
Principiul nedscriminari in cadrul piefi interne implici
faptul ci accesul unui beneficiar, in special al unui consu-
‘ator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat
sau restricfionat prin aplicarea unui criteriu inclus in
condifile generale puse la dispozifia publicului, referitor la
cetifenia sau nationalitatea beneficarului sau la locul de
resedinji al acestuia. Aceasta nu implici faptl ci dispozi-
fia, in aceste conditi generale, a unortaife si condi dife-
rite pentru prestarea unui serviciu ar constitui 0 dscrimi-
nareilegali in cazul in care aceste taf, prefur si condi
sunt justficate prin motive obiectve care pot varia de lao
fardla alta, cum ar ficostuile suplimentare care rezulté din
distant sau caracterstcletehnice ale prestariiservciului,
sau condiilediferte ale pete, cum ar fio cerere mai mare
sau mai redusi in functie de sezon, difertele perioade de
vacanfi in statele membre si pretuile practicate de citre
diferiti concurenti sau riscurile suplimentare legate de
reglementiridiferte de cele din statul membru de stabilire.
‘Aceasta nu impli nici faptul c4 neprestarea unui serviciu
catre un consumator din cauza lipsei drepturilor de pro-
prietate intelectual solctate pe un anumit tertoriu ar
constitu discriminare ilegali.
Printre mijloacele prin care prestatorul poate face usor
accesiilé informatia pe care este obligat si o furnizeze
beneficiarului, este necesar si se prevada adresa electronic’,
inclusv cea a site-lui internet. In plus, obligata de a face
accesiile anumite informati in documentee informative
ale prestatorului care prezinta servicile acestuia in detaliu
nua trebui si cuprinds comunicirile comercale de natura
‘general, cum ar fi publicitatea, ci documente care congin
)
(3)
09)
(100)
© descriere detaliati a servicilor propuse, inclusiv
documentele de pe site-ul internet.
ste necesar ca prezenta directv’ si prevadi anumite
norme cu privte la inalta calitate a servcilr,asigurind in
special cerinje cu privire la informatii si transparent
‘Aceste norme ar trebui si se aplice atat in cazul prestiii
servcilortransfrontaliere intre statele membre, ct si in
cazul servcilor prestate intr-un stat membru de citre un
prestator stabi in acel stat membru, frase impune sar-
cin care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu
ar trebui si impiedice in nici un fel statele membre si
aplice, in conformitate cu prezenta directv si cu alte acte
legislative comunitare, ceringe calitative suplimentare sau
dierte.
rice operator care presteazi servicii care implici un rise
direct i deosebit de sinitate, siguranti sau financiar pen-
tru benefciar sau o teri persoang, trebuie, in principiu, si
aia o asigurare corespunzitoare de rispundere profesio-
nali, sau o alti forma de garantie echivalent sau compa-
rabili, ceea ce inseamni, in special, ci un astfel de operator
ar trebui, in general, si aiba asigurare adecvati pentru
servcile prestate in unul sau mai multe tate membrealtele
decit statul membra de stabilite.
Asigurarea sau garanfia ar trebui si fie corespunzitoare cu
gradul de rise si cu matura acestuia. In consecinfa, ar fi
necesar ca asigurarea prestatorului si aiba acoperire
transfrontalieré doar daca prestatorul respectiv oferi in
‘mod efectiv servci in alte state membre. Statele membre
nu ar trebui si stabileasci norme mai detaliate in ceea ce
priveste acoperiea asiguri i nic si fixeze, de exemplu,
raguri minime pentru suma asigurati sau limite la
cexcluderi de a acoperitea asigurari, Prestatori i socetiile
de asigurari ar trebui si mengind flexibilitatea necesari in
negocierea politelor de asigurare adaptate in mod precis
sgradului de ris si naturiacestuia. In plu, nu este necesar
Si fie stabilité print-o dispozite legislaiva o obligate de
asigurare adecvat, Este sufcient cao obligate de asigurare
si faci parte din normele privind deontologia stabilite de
citre ordinele profesionale. In cele din urma, nu ar trebui
sitexiste nici o obligaie pentru societtile de asiguriri de a
acorda asiguri.
Este necesar si se inlture interdict totale in ceca ce pri-
veste comunicirile comercale pentru profes reglemen-
tate, nu prin eiminarea interdicfilor asupra confinutulut
tunei comunicini comerciale, ct prin eliminarea acelor
Anterdici care, in general, interzic pentru o anumiti pro-
fesie una sau mai mult forme de comunicare comercial,
cum ar fi publisitatea prin unul sau mai multe mijloace de
comunicare in masi. In ceea ce priveste conginutul sau
metodele comunicirii comerciale, este necesar ca
profesiongt i fie incurajayi si elaboreze codu de con-
Guiti la nivel comunitar, in conformitate cu legslayia
comunitari. Dhol. 58
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 68
(101) Este necesar gin interesul beneficiarlr, in special al con-
sumatorilor, ca prestatorii si aiba posiblitatea si ofere
servicii mulidsciplinare si ca restrict in aceastpriving
si fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura
impartialitatea, independenfa si integritatea profesilor
reglementate. Aceasta nu aduce atingere restrictilor sau
interdicilor in ceea ce prveste desfigurarea unoractvititi
specifice in scopul asiguriritindependentei in cazurile in
‘are un stat membru incredinjeaza unui prestator 0 anu-
‘iti sacind, in special in domeniul dezvoltirii urbane, si
‘nu ar trebui si afecteze nic aplicarea normelor de concu-
renfi
(102) Pentru a sporitransparenfa si pentru a promova evaluini
bazate pe criterii comparabile in ceea ce priveste calitatea
servciloroferte gi prestate beneficiarilor, este important
‘a informatia cu privire la semnificafia etichetelor de cali-
tate sia altor marci distinctive legate de aceste servic fie
usor accesbil. Aceasti obligate cu privire la transparent
‘este deosebit de important3 in domenii precum turismul,
{n special in industria hotelier n care utilizarea ssteme-
lor de clasifcare este foarte rispindit. In plus, este nece
sar si se examineze in ce misuristandardizarea european
ar putea facilita compatbilitatea si calitatea servicilor.
Standardele Europene sunt elaborate de citre organismele
‘europene de standardizare, Comitetul European de Stan-
dardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare
clectrotehnici (Cenelec) si Insttutul European de Standarde
{in Telecomunicati (ETS). Dupi_caz, Comisia, tn
conformitate cu procedurile previzute de Directiva
98/34]CE a Parlamentului European si a Consilului din
22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furni-
‘area de informati in domeniul standardelor si reglemen-
tirilortehnice () si a unor norme cu privite la servcile
societii informational, poate da un mandat pentru ela-
borarea unor standarde specifce europene.
(103) Pentru a rezolva potentialele probleme legate de
respectarea hotirailor judecitoresi este meesar si se pre-
vadi ca statele membre si recunoasci garanfille echiva-
lente depuse la institui sau organisme, cum ar fi bincile,
societitile de asigurini sau prestatori de alte servici finan-
are stabiiiint-un alt stat membru,
(104) Dezvoltarea unet refele a autorititilor de protectie a con-
ssumatorilor din statele membre, care face obiectul Regula-
‘mentului (CE) nr. 2006/2004, completeaz’ cooperarea
previzuti de prezenta directv. Aplicarea legislate cu pri-
Vire la protecjia consumatorlor in situafi transfontaliere,
{n special in cee ce priveste noilepractci de marketing si
‘vinziri, precum si nevoia de a elimina anumite obstacole
specifce in calea cooperini in acest domeniu,necesité un
‘grad mai mare de cooperare intrestatele membre. In spe-
ial este necesar cain acest sector si se garanteze ci statele
©) JOL 204, 21.7:1998, p. 37. Directvi astfel cum a fost modifcatt
‘ultima dati prin Acta deaderare din 2003.
(105)
(106)
(107)
(108)
(109)
(110)
‘membre impun incetarea practicilrilegal de catre opera-
tori pe tertorile lor cre vizeaz’ consumaton inten alt
stat membru.
Cooperarea administrativa este esentiali_ pentru
funcfionarea corect a piefei interne a servicillor. Lipsa de
cooperareintre statele membre duce la proiferarea norme-
lor aplicabile presttorlor sau dublarea controalelor pen-
tru actvitifile transfrontalire si poate fi, de asemenea,
folosité de citre agenti economici incorecti in scopul evi-
tri controlului sau pentru a eluda dispozitille nayionale
aplcabile servcilor. In consecinti, este necesar si se pre~
‘vada obligai clare siconstringitoare din punct de vedere
jurdic pentru ca statele memibre si coopereze in mod efi
cient.
fn sensul capitolului cu privite la cooperarea adminstra-
tivi, ,controlul” ar trebui si cuprinds activitqi precum
supravegherea si stabilreafaptelor, rezolvarea probleme-
Jor, punerea in executare i aplicateasancfiunlor, precum
si actvitiieulterioae care decurg din acestea
{In imprejurii normale asistentareciproca ar trebui si aiba
loc direct intre autoritifile competente. Punctelor de
contact desemnate de cite staele membre ar trebui sili
se solicite si facilteze acest proces doar in cazul in care se
fntdnes dficultii, de exemplu in cazul in care se solicita
asistenfa pentru identificarea autorititi competente in
Anumite obligaii de asistenta reciproca ar trebui si se
aplice in toate aspectelereglementate de prezenta directivi,
inclusiv cele refertoare la cazurile in care un prestator se
stabilste intr-un alt tat membru. Alte obligati de asistenta
reciproci ar trebui aplicate doarin cazul prestri de servic
transfrontalire in care se aplicidispozita prvind liberta-
tea de a presta servii. alti serie de oblgati ar trebui si
se aplice in toate cazurile de prestri de servcitransfron-
taliet, inclusiv in sectoarele nereglementate prin dispozi-
tia cu prvie la libertatea de a presta servic. Pestarea de
servici transfrontaliere ar trebui si includ cazuri in care
servicile sunt prestate la distanf sin care beneficarul se
deplaseazi in statul membru de stablire al prestatorului
pentru a benefcia de servci,
fn cazuril in care un prestator se muti temporar inteun
stat membru altul decitstatul membru de sabiite, sunt
necesare dispoziii cu privie la asstenfa reciprocd inte
cele doui state membre, in aga fel meat primul si poati
efectua controae, inspecti i anchete la cererea statu
smembru de stable sau si efectueze atfel de controale din
proprie iniatva' im cazul in care acestea sunt doar
constatrifactuale.
Nu ar trebui si fie posibil ca statele membre si eludeze
normele stabilite de prezenta directv, inclusv dispozifia
cu privire la libertatea de a presta serviii prin efectuarea
tunor controale, inspectii si investiga discriminatori si
disproportionate. “
Jumalul Oficial al Uniunii Europene
LBpvol. 58
(111) Disporitile prezentei directive cu privire la schimbul de
informapirefertoare la buna reputafea presatorlor nu ar
trebui si impiedice inifiativele in domeniul cooperirii
politeness judiciare in materie penala, in special in ceea
ce privest schimbul de informati inte autortfie respon-
sabile de aplicarea lei din statele membre sin ceea ce pri-
veste cazierul judiciar.
(112) Cooperarea intr statele membre necesté un sistem com-
puterizat de informaii operational pentru ca autorttile
Competente si poati identifica cu suring’ interlocutor
din alte tate membre 5 i comunice intro manieri efici-
enti
(113) Este necesar si se prevadi ca statele membre, in cooperare
cu Comisia, i incurajeze pane interesate si elaboreze
coduri de conduit la nivel comunitar cu scopul, in special,
dea promova calitatea servcilr si luind in considerare
specificulfiecarei profes Acestecodur de conduit ar tre-
bi si respecte dreptul Comunita, in special dreptul con-
curenji. Acestea ar trebui si fie compatibile cu normele
deontologice profesional care sunt obligatorii din punct
de vedere juridic in statele membre.
(114) Statele membre ar trebui si incurajeze elaborarea unor
coduri de conduiti la nivel comunitar, in special de citre
ordinele, organismele si asociaile profesionale. Aceste
coduri de conduiti ar trebui si includ, in functie de
specificul iecirei profesi, norme pentri comunicirile
comercial refeitoare la profesil reglementate, precum $1
rnorme de deontologie profesional ale profeilorregle-
mentate care au ca. scop, in special, asigurarea
independentei, impartiality sa pistriri secrtuluiprofe-
sional. In plus, condijile de exercitare a ativitiilo agen
filo imobilar ar trebui incluse in astfl de coduri de con-
Guiti. Statele membre ar trebui si ia misuri adiacente
pentru a incuraja ordinele, organismele i asocitile
profesionale si pun’ in practic’ la nivel najional codusile
de conduité adoptate la nivel comunitar
(115) Codurile de conduit la nivel comunitar sunt adoptate pen-
tru a stabili norme minime de conduité si completeazi
cerinjlejuridice ale statelor membre. Acestea nu impie~
dicdstatele membre, in conformitate cu legislaja comuni-
tard, si ia masuri legislative mai stricte, $i nu impiedica
ordinele profesionale nationale si ofere 0 mai mare
protectie in codurile lor de conduita nationale.
(116) Deoarece obiectvele prezentet directive si anume,elimina-
rea barirelor in calea liberi de stable a prestatorior in
statele membre sin calealibertpi de a presta servic intre
statele membre nu pot fi indeplinite in mod satisicator de
cite statele membre si, prin urmare, din cauza dimensiu-
niloracfiuni, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar,
Comunitatea poate adopta_misuri in conformitate cu
principal subsidiaritti prevézut la articoll 5 din tratat In
conformitate cu principiul proportionality astfel cum
este previzut la articolul mentionat, prezenta directivi nu
Aepijete cera ce ete necesar pent reazareaacsor
obiective.
(117) Disporitile necesare pentru punerea in aplicare a prezen-
tei directive ar trebui adoptate in conformitate cu Decizia
1999/468)CE din 28 junie 1999 de stablire a normelor
privind exercitarea competentelor de executare conferite
Comisiei ().
(118) In conformitate cu punctul 34 din Acordul
inteinsttufional privind o mai buna legiferare ), statele
‘membre sunt incurgjte si elaboreze pentru ele sin inte-
resul Comunititabele care ilustreazi, in misura in care
este posibil, corespondenta dintre directv si masurile de
transpunere gi si le facd publice,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
CAPITOLULI
DISPOZIFI GENERALE
Articolal 1
Obiect
(1) Prezenta directiva stabileste dspoziii generale pentru facil-
{area exercitarilibertti de stabiire pentru prestatori de servci
sia libereicirculai a servcilor, menjinind totodata un nivel ridi-
‘at al caliti servicio.
(2) Prezenta directv nu are ca obiectliberlizareaservicilor de
interes economic general, rezervate organismelor public sau pri-
vate, si nici prvatizarea organismelor publice prestatoare de
(3) Prezenta directivi nu areca obiecteliminarea monopoturilor
‘are presteazi sevii siniciajutoareleacordate de statele membre
{n baza normelor comunitare in materie de concurenti.
Prezenta directv nu afecteaz’ libertateastatelor membre de a
<éefini in conformitate cu legisla comunitai,ceea ce considers
servic de interes economic general, flu in care ar trebui si fie
acest servict organizate si finanjate in conformitate cu normele
referitoate la ajutoarele de stat sau obligaile specific pe care
‘uebuie si indeplineasc acestea.
(4) Prezenta directiva nu afecteazi misurile luate La nivel
‘comunitar sau nafional in conformitate cu dreptul comunitar in
scopul protejiri sau promovirii diversitii culturale sau
lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare in mas.
@ JOL 184, 17:7.1999,p. 23. Dectie ace cum a fost modifica prin
eciia 2006)51E€ JO L 200, 227.2006, p 1).
JOC 321, 31.12.2003, p.1 13)v0l. 58
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 65
(5) Prezenta directiva nu afecteani normele de drept penal ale
Stator membre. Cu toate acest, sttele membre’ nu. pot
restricfiona libertatea de a presta servicii prin aplicarea uno dis-
pozitii de drept penal care reglementeaza sau afecteazi in mod
specific accesul lao actvitate de servcii sau exercitarea acesteia
cludand normele previzute de prezenta directivi.
(6) Prezenta direcivi nu afecteaza legislajia muncii, adic’ nici
tuna dintre dispozifille legale sau contractuale cu privire la
condifile de angajare, conditlle de munca, inclusiv sinitatea si
siguranga la locul de munca si relajile dintre angajator i lucritori
pe care statele membre le aplici in conformitate cu legislafia
national, respectind legislayia comunitari. Prezenta directv nu
afecteazi nici legislafia in materie de securitate social a statelor
membre.
(7) Prezenta directivi nu afecteaz’ exercitarea drepturilorfunda-
mentale astfl cum sunt recunoscute in statele membre 51 in
legislaia comunitard. Aceasta nu afecteazi nici dreptul de a
negocia, de a incheia si dea pune in aplicare conven colectve gi
de a desfigura actiunisindicale in conformitate cu legisla gi
practcile nayionale respectand legslaja comunitari
Asticolul 2
Domeniu de aplicare
(1) Prezenta directivi se aplici servicilor furnizate de prestatori
stabil ntr-un stat membru.
(2) Prezenta directivi nu se aplicé pentru urmitoarele activitii:
(a) servic neeconomice de interes general;
(©) servict financare, cum ar fi servcile bancare, de credit,
asigurir izeasigurs, pnsi ocupationale si personae, valor
mobilire, fonduri de investi, pif si consultanti pentru
investi, inclusv servcile menfionate in anexa Ia Directiva
2006/48/CE:
(©) servicile $i refelele de comunicatit electronice, precum si
resursle si servcile asociate, in cea ce priveste domeniile
reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20{CE,
2002/21/CE, 2002/22/CE si 2002/58/CE
(4) serviciie in domeniul transportului, inclusiv servcile portu-
are care intri in domeniul de aplcare attului V din tratat;
(e) servicile agentilor de ocupare temporaria forfei de muncé;
(O) servici de ingrjre a sindtii, fie ci sunt sau nu asigurate in
cadrul unor untaji de ingrijire a sinatiit si indiferent de
‘modul in care sunt organizate si finanfate la nivel national sau
daci sunt de naturi publicd sau privat;
(g) servici audiovizuale, inclusiv servicillecinematografice,indi-
ferent de modul lor de producfie, distribute si transmisie,
precum si servicile de radiodifuziune;
(h)activitiile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu 0 mizit
‘eu valoare pecuniari in jocuri de noroc, inclusiv loteri, jocuri
de cazinou si tranzacil referitoare la pariuri;
(i) activitii care sunt asociate exercitirii autortiii publice astfel
cum se stabileste la articolul 45 din tratat;
) serviii sociale cu privire la locuingele sociale, servicii privind
ingrijizea copiilor si ajutorul acordatfamillor sau persoane-
Joraflate im nevoie in mod permanent sau temporar, care sunt
prestate de citre stat, de citre prestatori mandatafi de stat sau
de organizafii de cartate recunoscute de stat;
() serviti de securitate privati;
()servili prestate de notari si executor judecitoresti numiji de
autoritiile public.
(3) Prezenta directivi nu se aplicd in domeniul impozitiii
Aicolul 3
Relajia cu alte dispozifii ale dreptului comunitar
(0) fn cazul in care displ prezente directive sunt in conflict
cu o dispoztie a unui alt act comunitar care replementeazi
aspecte specific ale accesuluilao activtatedesevici su la exer
sitareaacestia in sectoare specifice sau pentru profes specific,
dispocifiaceulale act comunitarprevaleazi i se aplic acstor
sectoare sau profs spciice. Acestea includ
(@) Directiva 96)71/CE;
(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;
(0) Directiva 89/552/CEE a Consiluli din 3 octombrie 1989 pri-
vind coordonarea anumitor acte cu putere de lege si acte
administrative ale statelor membre cu privire la desfigurarea
activitiilor de difuzare a programelor de televiziune()
{@) Directiva 2005/36)CE.
(2) Prezenta directivi nu vizeazi norme ale dreptului
{international privat in special norme care reglementeaz’ legislaia
aplicabilé obligatilor contractuale si extracontractuale,inclusiv
cele care garanteazi consumatorilor protectia oferit acestora prin
normele de protectie a consumatorilor din legslatia cu privire la
consumator in vigoare in statul lor membru.
©) JOL 298, 17.10.1989, p. 23. Directv astfel cum a fost mosificats
prin Directva 97/36)CE 2 Parlamentului European si a Consiui
{901 202, 30.7.1997, p. 60), 6
Jumalul Oficial al Uniunii Europene
LBpvol. 58
(3) Statele membre aplici dispozitile prezentei directive in
conformitate cu normele din tratat cu privize la dreptul de stabi-
line sla ibera circulyie a sevicilor.
Atco 4
Definisii
In sensul prezentei directive, se aplic urmitoarele defn
1. servic" inseamni orice activitate economici independenti,
prestati in mod obignuit in schimbul unei remunerati, men-
fionati la articolul 50 din trata;
2. sprestator”inseamni orice persoandfizi’ resontisant al unui
Stat membru sau orice persoani jurdici mengionati la
aticoul 48 din tratat,stabiitainte-un stat membru care oferd
sau presteai un servicu;
3. sbenefciar"inseamni orice persoani fic resortisant a unui
Stat membru sau care beneficia’ de deptur care fi sunt con-
ferte prin acte comunitar, sau orice persoana juridica men-
fionatilaarticolul 48 din tratat, stabil int-un stat mem-
bru, care, in scopuri_profesionale sau non-profesionale
utilizeazd sau doreste si utlizeze un seviciu:
4. stat membru de stabilre"inseamni statul membru pe al
‘nui tertoriu este stabilitprestatorl seviciuls in cauzi
5. stable” inseamni exercitarea efectivi de citre prestator a
{une activtitieconomice prevazute la articolul 43 din tratat,
pentru o perioad’ nedeterminati. si cu ajutorul unei
infastructuristabile de unde activtatea de prestare de servic
este asigurati in mod efectiv;
6. egim de autorizare”inseamni orice proceduri care obliga
Prestatorul sau beneficiarul si faci demersuri pe ling
autoritatea competenti in scopul obfinerii_unei deciaii
formale sau a unei deciaiiimplicite refeitoae la accesul la 0
actvitate de servi sau la exercitarea acesteia;
7. scerinji* inseamni orice obligate, interdicfie, conic sau
limit previzuti in actele cu putere de lege sau actele
administrative ale statelor membre sau care rezulti din
jusprudenta, practici administrative, normele ordinelor
profesionale sau normele colective ale asociailor
profesionale sau ale alto organiza profesionale adoptate in
xercitarea autonomiei lor juriice; normele stabilte prin
conven colective negociate de citre parteneri sociall nu
sunt in sine considerate cern in sensul prezentei directive;
8. motive imperative de interes general” inseam motive astel
Fecunoscute in jurisprudenfa Curtii de Justje, inclusiv
urmitoarele motive: ordinea publici: siguranta publici:
sinitate public; pistrarea echlibruluifinancar al sistemu-
lui de securitate social: protect consumatorilor,beneficia
rilor servicilor si a lucritorlor, loialitatea tranzactilor
comerciale; combaterea fraudet; protectia mediulul sia
‘mediului urban; sinitatea_animalelor, _proprietatea|
intelectualé; conservarea patrimoniului national istoric,
amistic; obiective de politic social si de politica culturalé:
9. .autoritate competenti” inseamni orice organism sau
Autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de
reglementare in ceea ce privest activitiile de servci, tn spe-
cial autortile administrative, incluzind instanfelejudecito-
rest acfionand in aceasti calitate, ordinele profesionale si
asociatile profesional sau alte organisme profesionale care,
{n exercitarea autonomic lor juridic, reglementeazi in mod
colectiv accesul la activitiile de servcii sau exercitarea aces-
tora
10, tat membru in car se presteazi servcil”inseamni statl
‘membru in care serviciul este ofeit de cite un prestator sta-
bile inten alt stat membru;
11, ,profese reglementata”inseamni orice activitate profesional
Sau ansamilu de activititi profesionale, astfel cum se men-
fioneazi la articolul 3 alieatul (1) litera (a) din Directiva
2005/36(CE:
12, .comunicare comercial” inseam orice forma de comuni-
‘are ficuta in scopul promovari direte sau indirecte a bunu-
silos, servcilr sau imaginii unei intreprinde, organiza
sls persoane implicate intr-o activitate comercial, industr-
ali sau mestegugireasci sau care pratici o profese regle-
rmentati, Nu’ constituie in sine comuniciri comercale
turmitoaree:
(@) informayile care facliteazd accesul direct la activitatea
Intreprinderi, organizafiei sau persoanei, incluzind, in
special, un nume de domeniu sau o adresi electronicé;
(b) comunicii legate de bunus,servici sau imaginea intre-
prinderi, organizaiei sau persoanei compilate inte-o
‘manieri independent, in special atunci cind sunt pres-
tate fir a se urmiri un scop financiar.
‘CAPITOLUL I
‘SDMPLIFICARE ADMINISTRATIVA,
Anticolal 5
‘Simplificarea procedurilor
(1) Statele membre examineazi procedurile si formaltiile apli-
‘abile acesului lao actvitate de servici i exercitari acesteia. In
‘anal in care procedurile si formalitle examinate in temeiul pre-
zentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le
simplifica.
(2) Comisia poate si stabileasci formulare armonizate la nivel
comunitar in conformitate cu procedura mentionati la
articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu
certificate, atestirle $i orice alte documente solicitate unui
prestator, 13)v0l. 58
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 67
(3) fn cazul in care statele membre solicit ca prestatorul sau
beneficarul si prezinte un certifica, 0 atestare sau un alt
document pentru a dovedi cio cerini a fost indeplinti,acestea
accepti orice document dint-un alt stat membru intocmitint-un
scop echivalent sau din care reiese clare ceria respectva este
indepliniti. Acestea nu pot solicta un document de la un alt stat
‘membru in original, in copie certfcata pentru conformitate sau
traducere certficati, cu exceptia cazurilor previzute de alte
instrumente comunitare sau in cazul in care o astfl de cern este
justificaté printr-un motiv imperative interes general, inclusiv
ordinea si siguranta publici.
Primul paragraf nu afecteazi dreptul sttelor membre de a soli-
citatraduceri necerificate ale unor documente in una dintre lim-
bile lor oficial.
(4) Alineatul (3) nu se aplici documentelor mengionate la
articolul 7 alineatul (2) sla artcolul 50 din Diretiva 2005/36/CE,
la articolul 45 alineatul (3) sila articolele 46, 49 si 50 din
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consliului
din 31 martie 2004 privind coondonarea procedurilor de atribu-
ire a contractelor de achizitii publice de lucriri, de bunuri si de
servicii(), la aticolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5]CE a
Parlamentului European sa Consiiuiui din 16 februarie 1998 de
facilitare a exercitiii cu caracter permanent a profesei de avocat
fntrun stat_membru, altul decat cel in care sa obfinut
calificarea (3), in prima Directv 68/151/CEE a Consiiului din
‘9 martie 1968 de coordonare, in vederea echivalini, a garantilor
mpuse societitlor in statele membre, infelesularticolului 58 al
doilea paragraf din trata, pentru proteareaintereselorasociailor
sau terilr (), sau in a unsprezecea Directivi 89]666|CEE a Con-
silului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor
infinjate intr-un stat membru de anumite forme de societii
comerciale care intr sub incidenfa legislaiei unui at stat 4.
Antcolul 6
Ghisee unice
(0) Statele membre se aiguti ci este posibil ca prestatori siinde-
plineasci prin ntermediulghseelorunice, urmitoarele proceduri
$i formal
(@) toate procedurile si formalititile necesare pentru accesul la
actvitaile de servic ale acestuia, in special toate declaratile,
notificirile sau cererle necesare pentru obfinerea autorizarii
de la autorititle competent, inclusiv cereile de inscrere
fntr-un registry intrun rol sau intr-o baz de date sau int-un
‘odin sau intro asociate profesional;
© JOL 134, 304.2004, p. 114. Directv asl cum a fost modifcats
uma daei prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisii
GOL 333, 20.12.2008, p. 28
@® JOL77, 143.1998, p. 36. Diretvi asl cum afost modifiat prin
‘Actul de aderare din 2003.
() JOL65, 143.1968, p. 8. Directv astfel cum fost modifica ultima
dats prin Direceiva 2003/58)CE a Palamentului European sa Con-
silat JO L 221, 4.9.2003, p. 13).
( JO1 395, 30.12.1989, p.36
(0) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitareaactiviti-
tilor de servic.
(2) Stabilira ghiselor unice nu aduce atingererepartiziri func-
fir si competenflor inte autort in cadrulsistemelornafio-
nale,
Articlul 7
Dreptul la informare
(1) Statele membre se asiguri ci urmitoarele informa sunt ugor
accesiile prestatrilor si benefciarlor prin intermediul ghigeelor
(@) cerinele aplcabile prestatorlorstabilii pe tertoril lor, in
special acelecerinfe cu prvire la procedure $i formalititle
care trebuie indeplinite pentru a avea acces la actvitiile de
servci si pentru a le exercia;
(©) coordonatele autortiilor competent, necesare in vederea
contactiitdrecte a acestora inclusiv coordonatele autorit-
til responsaile in mateie de exercitare a activitiilor de
(©) mijloacle si condiile de acces la registrele si bazele de date
public cu priv la prestator si servic:
(@) cdile de ata care sunt in general disponibile fn cazul unui iti
‘iu intre autorttile competente si prestator sau beneficiar,
Sau intre un prestator si un beneficiar, sau inte prestatori
(@) coordonatele asociatilor si organizatillor,altele decat autori-
Uitile competente, de la care prestatori sau beneficiarii pot
objine asistensi practich.
(2) Statele membre garanteazi prestatorilor si beneficiarilor posi-
bilitatea de a primi, la cerere,asistenta din partea autoritailor
competente constind in informarii asupra modului fn care sunt in
general interpretate si aplicate cerntele menfionate la alineatul (1)
Titera (a). Dupii caz, aceasta consliere include un ghid simply
cxplicativ. Informafile se furnizeaz intr-un limbaj clar si
intelgibil
(3) Statele membre se asiguri ca informatie si asistenfa met
nate laalineatele (1) si (2) sunt furnizate intr-o manieri clari si
neambigui, ci sunt usor accesibile de la distanta prin mijloace
electronice gi ef sunt actualzate.
(4) Statele membre se asiguri ci ghigele unice si autoitile
competente rispund in cel mai scurt timp oricirei cereri de
{nformapi sau asistenji menfionate la alineatele (1) 31 (2) $n
cazurile in care cererea este eronati sau nefondsti, informeszi
soliitantul in consecini in cel mat scurttermen. “
Jumalul Oficial al Uniunii Europene
LBpvol. 58
(6) Statele membre si Comisiaiau masuriadiacente pentru aincu-
taj ghiseele unice si faci astfel incat informayile previzute la
prezentul articol si fie disponibile in alte limbi comunitare.
‘Aceasti disporitie nu aduceatinger legislated statelor membre cu
privire la utilizarea limbilor.
(6) Obligaia autorititilor competente de a asista prestatoii si
beneficiarit nu impune acestor autorititi si furnizeze consilere
juridicd in cazuri individual ci vizeani doar informatii generale
asupra moduli in care cernfele sunt, in mod obignuit, interpre-
tate sau aplicate.
Artcolul 8
Proceduri prin mijloace electronice
(1) Statele membre se asiguri ci toate procedurile i formalitiile
cu privire la accesu lao activitate de servicii pot fl indeplinte cu
‘suring, de la distani si prin mijloace electronice, prin interme-
diul ghigeului unic competent sal autoititilor competente.
(2) Alineatul (1) nu se aplici in cazul controlulu spar unde
se presteazi serviciul sau a echipamentului utilizat de citre
prestator sau in cazul examiniri fizice a capaci sau aintegri-
titi personale a prestatorului sau a personalului siu responsabil
(3) Comisia, in conformitate cu. procedura menfionati la
artcolul 40 alineatul (2), adopt normele de aplicare a alineatu-
lui (1) al prezentuluiarticol cu scopul de a facilta
{nteroperabiltateasistemelor de informati $i tilizarea procedu-
rilor prin mijloaceelectronce intre statele membre, luand in con-
siderare standardele comune elaborate la nivel comunitar.
‘CAPITOLUL IL
LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI
‘SECTIUNEA 1
Avricolul 9
Regimuri de autorizare
(1) Statele membre nu impun ca acceul lao actvitate de servici
sau exercitarea acesteia $4 se supun unui regim de autorizare
decit in cazul in care sunt indeplinite urmitoarele condi:
(@) regimul de autorizare nu este discriminatoriu in ceea ceil pri-
veste pe prestatorul in cauzi;
(b) nevoia de un regim de autorizare se jusificd print-un motiv
imperati de interes general
(©) obiectivul urmarit nu poste fi atins printo misuri mai pujin
restrictiv, in special din cauzi ci un control a posterior ar
avea loc prea trziu pentru afi in mod real efcient.
(2) In raportul mentionat la articolul 39 alineatul (1), statele
‘membre indici regimusile lor de autorizare si motiveaz’ compa-
tibiltatea acestora cu alineatul (1) al prezentuluiarticol
(3) Prezenta secfiune nu se aplic’ aspectelor regimutilor de auto-
izare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte
instrumente comunitare
Articolul 10
Condi de acordare a autorizatiei
(1) Regimurle de autorizare au la bazi criterii care ingridese
«xercitarea competenei de aprecere a autoritiilr competente,
pentru ca aceasta si nu fe utlzatsintr-o manieri arbiters
(2) Caiterile mentionate la alineatl (1) sunt
(0) nediscriminatori
(0) justiicateprint-un moti imperativ de interes general;
(©) proportonale cu acel obiectiv de interes general
(@) clare gi ipsite de ambiguit
(© objective:
(© facute publice in prealabil
@ transparente si accesibile.
(2) Condiie de acordare a autorzajei pentru onoui stabilire mu
‘rebuie si se suprapund cu ceinfele si controaleleechivalente sau
‘comparabile in esenta in ceea ce priveste scopul lor, la care
prestatorul este supus deja intr alt stat membru sau in acelai
stat membru, Punctele de legituri menfionate la articolul 28 ali-
‘neatul (2) si pretatorul sprjind autoritatea competent prin fur
nizarea oricirorinformarii necesare cu privire la acesteceringe.
(4) Autorizatia trebuie si permiti. prestatoruluiaccesul la
actvitatea de servci sau exercitarea acelei activitti pe teitoriul
‘national, inclusiv prin inflinfarea de agenti filial, sucursale, biro-
us, cu excepfa cazului in cae o autorizatie individuala acordati
fiecare stabil sau o limitae a autorizatei la o anumita parte a
teritoriului este justificat printr-un motiv imperativ de interes
general.
(6) Autorizatia se acordi de indati ce se stabilest, in urma nel
‘examiniri corespunzitoare, ci au fost indeplinite conditile de
autorizare. 13)v0l. 58
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 69
(6) Cu exceptia cazului acordarii unei autorizati, orice decizie a
autoritifilor competente, inclusi refuzul sau retragerea unei auto-
Fizafii,trebuie si fie motivati corespunzitor si si poati face
obiectul une cdi de atacin instantele judecitoresti sau alte instange
de atac.
(9) Prezentul artcol nu aduceatingere repartzini competentelor
Janivel local sau regional ale autoritior din statele membre care
acordi autoriati
Articolul 11
Durata autorizatiei
(1) © autorizaie nu este acordati unui prestator pe o durati limi-
tati, cu excepfia cazurilor urmitoare:
(a) autorizatia se reinmoteste automat sau se supune doar inde-
plinirt continue a ceringelor,
(6) numarul autorizailor disponibile este limitat dintr-un motiv
imperativ de interes public
(@) 0 durati limitati de autorizare poate fi justficati printe-un
‘motiv imperativ de interes general.
(2), Alineatul (1) nu vizeaza termenul maxim in care prestatorul
trebuie si isi inceapi efectiv activtatea dupa obfinerea autoriza-
fie
{G) Statele membre solicit unui prestator si informeze ghigeul
tunic competent previzut la aticolul 6 cu privite la urmitoarele
schimbisi
(@) constituirea de filial ale ciror activititi int in domeniul de
aplicare a regimului de autorizare;
(0) schimbisi ale stuayetacestuia, in urma cirora condiile de
acordare a autorizaiei nu mai sunt indepinite.
(4) Prezentul articol nu aduce atingere posbilititit statelor
membre de a retrage autorzail atunci cind condiile de auto-
szare nu mai sunt indeplinite.
Artclul 12
Selectia dintre mai mulfi candidayi
(1) fn cazul in care numarul autorizailor disponibile pentru o
anumiti actvitate este limitat din cauza cantitpireduse de resurse
naturale sau din cauza capacitii tehnie reduse, statele membre
aplicd 0 proceduri de selectie potentialilor candidati care oferi
garantii depline in ceea ce priveste impartalitatea si transparenta,
incluzand, in special, o publicitate adecvati a deschideri, destic
suranisincheieri procedur
(2) fn cazurle mentionate la aineatul (1), autorizatia se acordé
Pentru o dura imtati coespunaitoare simu poate frenno
Eutomat si nici nu poate ofertalte avantaje prstatorul a crui
autorzaje a exptat sau orcirei persoane care are o rele deo-
sebiti cu prestatorl in cauza.
(3) Sub rezerva alineatului (1) si a articolelor 9 si 10, statele
‘membre pot jine cont, atunci cind se stabilesc normele pentru
procedura de selectie, de considerente de sinitate publici, de
obiective de politica social, de sindtatea si siguranta angajafilor
sau a lucritorilor care desfésoari o actvitate independent, de
protectia mediului, de protejarea patrimoniului cultural side alte
‘motive imperative de interes public in conformitate cu legslaia
comunitari.
Arico 13
Proceduri de autorizare
(1) Proceduril de autorizare si formaltiile trebuie si fi clare, si
fie ficute publice in avans sisi ofere solictangior garanyia’ ci
cererea lor va fi tratats in mod obiectiv s impartial.
(2) Procedurile gi formalitijile de autorizare nu trebuie si fie
disuasive si nici si complice sau si intrzie in mod inutil presta-
rea servicului, Acestea trebuie si fie ugor accesible si orice taxe
care pot decurge pentru solicitanji din cererea lor trebuie si fie
rezonabie i proportionale cu costul procedurilor de autorizare in
cauza gi si mu depigeasci costul procedurior.
(3) Procedusile si formalitiile de autorizare trebuie si ofere soli
citanfilor garanfia ci cererea lor va fi prelucrati in cel mai scurt
termen si, in orice caz, intr-un termen rezonabil fxat $i facut
public in avans. Termenul se calculeazi incepand din momentul
Jn care toate documentele au fost furizate. Atunci cind acest
Jucru este justficat prin complexitatea problemei,termenul poate
fi prelungit o singurd data de citre autoritatea competent, pen-
tru o durati limitata, Prelungirea termenului, precum si durata
acestei prelungiitrebuie motivati in mod corespunzator si not-
ficatisolctantuluiinainte de expirarea termenului initial.
(4) fn ipsa unui rispuns in termenul stablit sau in termenul
prelungt in conformitate cu alineatul (3) autorizata se consider
acordati, Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit in cazul
in care acest lucru se justificd prin motive imperative de interes
general, inclusv un interes legitim al unei tere part
(6) Toate cereile de autorizare fac obiectul uni confirma de
primire in cel mai seut termen. Confirmarea de primi trebuie
Si precizeze urmitoarele:
(a) termenul menfionat la alineatul (3);
(0) cle de atac disponibile; 7
Jumalul Oficial al Uniunii Europene
LBpvol. 58
(©, dup’ caz, mengiunea ci fn lipsa unui rispuns in termenul spe-
cificat, autorizatia se considera acordata.
(6) In cazul uneicerer incomplete, solictanul este informat in
cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite
ddocumentee suplimentare,precum cu priielaposibillecon-
Secinj asupra termenuhit menjionat la alineatl(3)-
(7) Incazulin care ocerere este respinsi deoarece nu corespunde
procedurlor i formalitilorsoictate solctantu est informat
fu privire la respingere in cel mai scuttermen.
SECTIUNEA 2
Cevinge intezise sau supuse evaludrit
Artcolul 14
Ceringe interzise
Statele membre nu conditioneazi accesul ao actvitate de servic
sau execitareaacesteia pe teritorul lo de oricare din urmtoarele
cringe:
1. cerinfe discriminator bazate direct sau indirect pe cetienie,
sau, in cazul societilor, pe situareasediului social, incuzand,
fn special:
(0) cerinja de cetifenie pentru prestator, personalul acestuia,
persoanele care dein capital social sau membri organelor
de administrate sau de supraveghere ale pretatorulu;
(6) cerinja ca prestatorl, personalulacestuia, persoanele care
You might also like
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5813)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (844)
- Project Delivery Capability Framework Infrastructure and Projects AuthorityDocument235 pagesProject Delivery Capability Framework Infrastructure and Projects AuthoritycharmysticNo ratings yet
- Tax GuideDocument28 pagesTax GuidecharmysticNo ratings yet
- Article - Helkkula Et Al 2018 ArchetypesServiceInnovationDocument18 pagesArticle - Helkkula Et Al 2018 ArchetypesServiceInnovationcharmysticNo ratings yet
- Article - Hakkarainen and Talonen 2014 Innovation Funnel FallacyDocument10 pagesArticle - Hakkarainen and Talonen 2014 Innovation Funnel FallacycharmysticNo ratings yet
- HashiCorp PrinciplesBookletDocument11 pagesHashiCorp PrinciplesBookletcharmysticNo ratings yet
- Cover Letter EY AdvisoryDocument1 pageCover Letter EY AdvisorycharmysticNo ratings yet
