gi (a DORE, Besiey 3.2 Economiile nationale - repere pentru o analiz§ muttdimensionala Studia! economie! mondiale Pfesupune analiza economillor nationale cin ce! pun dous perspective: o prezentare de eine statétoare a caracteristicilor principale aie aeestora si conturarsa calor mai importante economiei mondiale. Caracteristicile principale ale unei economii nafionale Caracteristicile definitorii ale unel economii nationale, sunt, dupa G, Kebabdjian (1994), unmatoarele: ~ existenta une pleje inteme uniicate, ceea ce presupune Practicarea, pent acelag! produs, cu catacterisficl tehnico- @conomice simiare, a anor preturi unice (in aps, apropiate); ulilzarea_unei monede Rationale ca principal instrument de Calcul, sohimb, plata gi rezerva pentru agentii economici care actioneaza pe teritoriul national, in Telaflle lor reciproce; ~ Practicarea unor reglememari economice unitorme pe teritoriut sau gi a ecelorasi politic! econamice: ~ Ptacticarea anumitor obstacole {controaie) nationale tn relatilie Cconemice cu alte economi (pentru fluxurile de mariuri, servic, Capitaturi) si inexistenta acestora in interiorul ‘ani Trebuie s& Mentionam faptul cd, degi aceste caracteristici rman definitori si in prezent, interdependenfele crescande’ dintre economife nationale conduc ia aparitia unor modific&ri ale acestora in prezent. Astte!, de pid’, cele mai multe dintre obstacoiele Practicate in caiea fiuxuriior exleme sunt ih prezent dislocate Pentru majoritatea tarilor tumil, far anumite Politic! economics sunt infiuentate din exterior, © dotinitie a economies’ nagionais formulata de profesorul Ss. Dumitrescu (2002}, ar suna asifel: » © entilate rezuttata din dezvoltarea Schimbului reciproc de activitati intre membrii unei gomunit&{i umane, pe ansamblut tetitosiutui unui stat national”. Avand in vedare aceasta definite, este neckgar 5X Precizam care Sunt cele mat importante calegorii de agenti dint économie, care au activitéti economice directa (participa ia schimburile interne) sau care influsnieaza in mod desisiv aceste actiuni, Studie mai Fecents (A. fangu, 1998) relieteaza faptul ca interactiunile dintre trei_categorii importante de agenfi influenteaza impunerea de taxe divecte gi indirects, care pot avea efecie redistributive importante; = cfectuarea ce transferuri sociale in favoarea categoriflor defavorizate (somer, petsionari, persoane cu handicap $.0.); = stabilirea $i participarea la anumite mecanisine de nagaciere colectiva a salarilo: (stabilitea unui nivel minim al salariului pe economic), Motivatille interventiei statale sunt vazute ciferit de reprezentanti scolitor economice. in acceptiunea celor mai muti economisti, necclasici Sau neokeynesisi, politicienil ia putere si institutiile statale actioneaz’ cu scopul de a maximiza o juncfie obiectiv de bunastare social’ (definita ca un Sumum al salisfactilior individuale ale persoaneior ce compun socictatea) Ali teoreticient economici (J. Schumpeter) considera ci mobilul de ac{iune al reprezentantior puterii este exercitiul $i mentinerea puter Pelitice, In sfargit, reprezentanti Scolii opfiunilct piblice (Tullock, Buchanan) socatese ca reprezentantii puteril actioneaza, prin iniesmediul institutilor gi parghillor de interventie statala, in vederea maximizari) bunastarii personaie sau de grup. instrumentele interventiei siatale pot fi foarte diferite, Statul se poate manifesta ce agent economic, prin dejinerea in proprietate $i administrarea unor firme sau instiuti care oferd produse si servicii populatiel (Halla, Suedic). Statul poate tolosi Grepi insvument, de asemenea, In economille de olay, si planificarea orientatiwa (Japonia, Franta). Cel mai freovent, jinterventia statald se manifest prin intermediut politiciior economice. Politiciie economice Politica economica poate fi definita dreot interventia sistematic’ gi Gcliberata a ouvernuiu In diferte domenii ale activitatil economice pentru ” realizarea unor scoputt politice fundamentale (A. lancu, Bazele toriei 87pollticii economice. Ed. All Beck & L.R.Li., 1998, pag.489). In forma sa concreté, politica economica este un ansamblu constitult din objective si instrumente specifice, pe doment.. Geile mai importante tipuri de patitici economice sunt urmatoarele: politica bugetara si fiscala, politica monetaré, politica valutard politica comercial’, politica sociala. oo ‘Trebuie precizat de la inceput ca politicile economice, oricare dintre cele mentionate anterior, nu sunt neutre. Conceperea gi aplicarea lor este puternic infiuentata de ideologia economica a puteril politics din fecare etapa istorica. Astfel, daca in primele mei deceni de dup’ co! Ge-al flea rézboi mondial gandirea economic’ dominanté a fost keynesismut, politicie oconomice apticate in ttile occidentale au purtat~ _ Marca acestuia. Deoarecs tn prezent conceptia economic’ care influenjoazdi toatd actlvtatea economicd mondial este neoliberalismul, si politiciie econumice ale majoritatii stateior lumii reflect aceasta oriantare, Noi optam pentru o prezentare teoretica a elementelor caracteristice principaleior tipuri ce politic’ economic’, fara a analiza diferenfote de conceptie care apar din perspective tearatice diferite, limitandu-ne in capitolul de taf doar la 0 subliniere a tendinfelor dominante th prezent la nivelu! flecarei politic, Politica monetaré isi propung, de reguia, controlu!_masei monetate din sconomie, corelarea ctesterii ef cu sresterea volumul de marfuri si servicil, astiel incdt sd se evite © crestere neconirolaté a preturior th prezent, majoritatea statelor jumii au ca obiectiv principal at politicii monetare mentinerea unui nivel sc3zut al ratei inflatiei, In vederea atingerii cbiectivelor de politics monetara, autoritatiie monetare ale unui stat (reprezentate, de regula ce banca centrala} pot utiliza diferite instrument, ca de pikda: - controlul ratet de referint& a dobanzii; ~ stabiltea unui anumit nivel pentre rezéivéle obligatoril ale bancitor; _ ~ efectuarea de operafiuni de open- market - Monfinerea credibiitati actiunii autorigitior monetare, pentru a influenta pozitiv anticiparile rationale 4jgagentilor economici, Politica moneteré poate avea un caracter expansionist (pentru incurajarea relansarii sconomice) sau un catacter restnctiv (cand se considera od exist risourl mari de cregtere a ratei Inflatie’). in fiecare dintre aoaste situali se combina th mod specific instrumeniele de politica monetaré, pentru a se atinge obiectivul tntit. 38 Politica bugetara este politica prin care sunt dimensionate gi gestionate cheliuielile si veniturile statuiul. Veniturile siatului, fn prezent provin, in cea mai mare parte, din taxele gi impozitele, directe (pe venit, profit, 5.2.) si indirecte (TVA, accizele, 5.2.), colectate de catre stat de la agentii economic si persoanele fizice, precum gi din alte tipuri do vérsaminte aie acestora fa bugétul de stat Chettulelile statului sunt de diferite tipuri, fiind intluentate determinant ce conceptia puterii poltice a momentulut istoric respectiv. Astiel, 0 guvemare sociai-dembcratai va tinde 88 creasc cheltuielite publice gi 64 extinds Gestinatiile acesiora, in timp co una fiberald fe va reduce mult. Gestiunea politic’ bugetare {inteste c&tre un obisctiv bine stabilit, arume echilibrul soldulut bugetar (diferenta cintre venituri si cheltuiel!) Daca soidul este pozitiv, el se numeste excedent, daca el este negativ. Ceficit. in prezent, toate tariie lumii igi propun ca obiectiv central de politica bugetar’ obfinerea unui deficit bugetar cat mai sc3zut sau chiar a unui excedent. Mult dezbatuta aste situatia SUA din acest punct de vedere, deoarece, in anil 80 gi, ulterior, in anit 2009, ea s-a confruntat cu o tendin{& ingrijoratoare de crestere a doficitulu’ bugatar, care s-2 asociat cu o tending asemanatoare in ceea ce privesie deficitul de cont curent, fapt care a facut sé se discute despre cele doud deficita “gemonc” ale SUA. Mentinerea calor doug deficite la cote relativ inalte ar indica, potrivit chiar expertiior americani (R. Gilpin, 2000), 0 transtormmare a SUA ‘intr-un stat debitor, care ‘si finanteazé economia preponderent pe searna, economiilor exteme, cu alte cuvinte, intrun stat care “cheltuiegte mai mult decal economiseste”. Politica bugetera este intim jiegati de politica fiscala, din perspectiva anumitor economisti, ea find chiar 0 componanta a politic fiscaie. . Politica fiscala este politica unui stat in domeniut impozitarii. Prin politica fiscalé un stat poate urmari mai multe obiective: > obfingrea, gelul mat mari parti a veniturilor sale, prin impunerea de taxe gi impozie de diterite tipuri asupra proprieiii sau a veniturior Sau asupra consumului populafie!; - stimularea sau desourajarea activitatii economics interme; - oblinerea de surse exeme ce finantare, prin atragerea de investiti strain. Numarul impozitetor, tipul si nivelul acestora sunt infiuentate de conceptia politicé i economicé a partidelor aflate la putere intr-o tard, la un anumit moment istoric dat, de situatia bugetului public, de situatie economica generala, de.conceptia privind finantarea econoriai respective. 3Astfel, 0 putere politic’ proliberali va ava tendinta de a reduce nivelul impazitelor pe profit $1 venit, dar daca cheltuielile publics ne pot fi acoperite prin veniturile colectate pe aceasta bazé,-va fi nevoltd s& Tuttiplice numérul $i tipul taxeior apiicate (vezi si situatia actual din Roméania). Dack economia unei tari s¢ afid in recosiuns,-este posibil si sé” incerce relansarea economia prin reducerea nivelutui impoziaril si, Incurajarea, pe aceasta cale, a investitilor si consumului, vazuie ca parghii de stimulare a cresterii economice. © politics asemanatoare se poate Practica si in situatia in care se doreste finantarea economiei pe seama atragarli de investiii stidine dirocte. © politicé importantS esi gi politica cursului de schimb (valutara). Prin politica valutaré se stabileste ragimul valutar al statului respect, care se referd in primul rand fa tipul de convertibiitate a monedai nalionale (intema sau extemd, parfiald sau totala), la tipul de cure de schimb practicat (fix sau flexibil). Dar, despre toate acestea se va discuta Pe larg in capitolul referitor ia Relate monetarfinanciare internationale, Politica comerciata a unui stat Jeprezinta totalitaiea instumentelor Usiizate de c&tre acesta pentru regiementaraa relatilior sale comerciale sxteme (ansambiul reglementSriior gi normelor juridice sau de ait tip). Scopu! sau fundamental este de a asigura realizarea echilibrulut optim la niveiul schimburilor comerciale cu strainatatea si o inscriore fevorabilé in diviziunea intemaponalé a mundi, astfal Incat ele s& sprijine Oszvoltarea economica a {ari respective si cregterea bundstarii economice $i sociale a populatiai acesieia (2 productitorilor si a consumatorilor). jin raport cu acest scop prim, politica comerciata poate sé aplice, int-o proportis diferta, tn pericade iferite de timp, masuri imbinate de Sltimulare 2 exporturilor sau a importului cu masuri de desourajare a ior Totodatd, politica comercial poate avea, in diferite pericade, un caracter accentuat protectionist sau de liber-schimb.Tiput de Poliicé comercial a unui stat fa un moment dat este influenfat atat de factor interni cat si de factori externi. Dintre factorit intemi s& mentionam Strategie de cezvoliare @ tari respective, sau evolutia soldulul balantsi comerciaie, desigur in corelalie cu ali factor, Dintre factor axtemi ar fi de amintit “ideoiogia® dominanti pe plan iniemafional cu privire la rout Comertulut intemational (cum este cea de dupa cel de-al dollea razboi mondial, net In favoarea fiberulul echimb), evolutia proveselor de integrars Sconomica fa nivel subregional sau regional s.a. Politica comercialé este stabiité i nivel national, de catre Sutoritaiile aflate la puters, dar anumite componente sau mésurl edoptate sunt in prezeni negociate, pe baze bilaterate sau muitilaterale (in cadrut OMG}, cu partenerii extemi comercial. 6 Ansamblul de politic’ definit ca politica comercial contine trei Grupe caracteristice de instrumente sau bariere comerciale: de politica tarliara , de politica Netarifaré gi masuri de promovare si stimulare a exporturior, Politica tarifaré are drept insirumente specifice taxele vamaie, de export sau da import, care sunt o forma de impozite indirecie, Cele mai importante instrumente de politicd comerciala Retariiara sunt (N. Sut, 2003): ~ Parierele cantitative: contingente, prohibifi, jicente, autolim voluntare la export; ~ banerete care actioneaza prin intermediul preturilor - ajustari fiscale la frontiera, taxe antidumping §.2.; + Pariorele administrative: tormalitay si documente vamale; - banerele tehnice: norme si standarde tehnice, de calitate, sanitare si fitosanitare, de ambalare, otichetars; marcare: > Ddariere datorate actiunii statuius in sfera comertul guvemnamentale 5.2. Fi ‘Tipuri de politici comerciale 4, Politicile comerciale de liber — schimb Ele au drept saractonstica o wiizare reslidns’ a barierelortarfare gf neartare Gare suni argumentele in favoarea libarului schimb? Tconie siasica si Recclasicé @ comerulul intemajonal au accentat cisiguile’ care rezuta an Prachesrea acestula: Jatt, Mondial se fealzoazd 0 slocare opliné a resurselos, jarile Sreciaizancirse intomagional in cemenils cole mai avantajoase pentru ‘elt iar egniarea concifenfel exleme oblige producttof! intomi ia efcientizarea gh Rocemizerea neconteritd @ productsi or, nu doar a cele: pentru expon ti §.# cee Gesinale plolpi inteme, astie! ve tealizeazd cea mal bund uilenre o tactwion do Broduatie pe Dlan mondial: = 9 feetubschimb aduce céstiguri pentru toate economile panicipanto la comertul intemational, el este un factor important se crestere aoe 3 de bumistare gi contribuis ig redusaraa ciferenjelo: de nivel de dezvoltare Crtcie maiore aduse acestel teoti $9 Indraptau edie fapiul o& liberul seltimbs Se poate asocia gi cu urmitourele consecinie, negative: indent a2 FErlor mai putin dezvohate de céwe cole dezvcltate, concreuzeta in initventares tn mod nefavoraoll a tiouiu' de specializate (In prothise vealoci tn Soctoare primaire sau Th industal su oad scézui de prolucram): Fines a2 Se Mtl dezechiibre, care pot afacta nu doar sconornia fri in cauxe, Gl intreaga economie mondiald ~ a se vedea acumularea de Galort orierne riage de catts mumoroase economii in deevohare. {in prima tind oa umnare & cresterit ‘ellctsio lor comerciaig) chad ce a produs perurbn pe plan mond aneettlitle de dezvottare my se atonueaza, ci se pot adfinch oreglerea unor dezecilipre inteme, precum cragterea somajulu’ (ca urmate a telmantoke oree firme, Sontruntate cu concutenia externa), cresierea defiituil de cont cuen: 2 61Hl Politicite comersisie protectioniste litle comerciale protectioniste se caracterizears in prim rnd prin praclicares unui rival ridicat de taxe vamele (la tmport), acest Sp" de Profecttonism iting caractoristic cu deosobire sirilar in dezvoltare, Protectonismut fevoerea farifor In dezvoltare sau cele doud sisteme Shicarea unel polio! de acest tip poate avea divente motivali, spun spectafisti {B. Guilachon, F. Tewon, P. Krugman). Louk suet motivalle gencraie, cars pot i jogisite ai2{ tn cazul tilor dezvoltate (in diterte stape de cezvoitare) cat gi al belor in dezvoliare: apacaree industir nol (infant industry) seu eparitia unor sre econpmice. Se subliniazd de pide idesa cb toate jfile europene dezvotiate a1 Intoplult revolute industale in conaile praclicaeh unui pulernie protectionism comercial t2 nivol nafonal. Seu, cele daud goour patroliere, din ani 70 s-au aosint ‘Sueccaladeres protectionismursd netarifar in tarts dezvohate, Protecfonismul nai poate f promovat, pottvt teoriel “Public Choige” &. Buchanan, G. Tullock), de oamenii poitici ia pulore, cel geare trasosed Cogmonaltels pollici comercinio a statu respect, si care, domict'do 2 fi reales, cadeazi avests tania! suo prestunea exoratata de ceric grupari de intetese (ale accesut Tiber fa produse cu un pret mal redus fat de ose nationale), in tmp ce putare publice sunt iavorabile pratecfionismutui pani oa el le asiguré simultan aah multe suse do venit pentru buget $i rete personale derivale din puterse de aj {olos! voluntar si arblrar instnumentele (de gid’ acordarea de kconje de Import ao ascciaza in mule jan we lumi cu © sured de vanit personal “gras” penta. respect | ‘tunctionari). Politica sociala este acaa politick economic’ prin care se reflect’ Concepfia unul poper si a unef puter politice atlate fa conducerea unui siat privind solidaritatea.socialé, in acord cu aceast’ conceptie, ea este mai Jarod sau mai restransi. 5 Stateie nordice, care au intupat conceptigde “stiit al bundetaril sociale” sau “statul ~ providenta”, au practicat tga mai generoasé politicy ' Social, adresata tuturor membriiar comunititi populate Stateie cu “economie sociaia dé piafa” au aplicat, de asemenea, © politica socialé ampli, vizand ins%, tm primul rand, persoanele defavorizate, . imtre toate aceste politic! economice se creazi multipie interdependent’. Combinafia pariculaa de instrumente spocitice fiecaral poltci, practicat’ de un stat ld un moment Gat este deisrminaté, in primul rand, de objectivele economice generaie {menfinerea unui anumit rim al cregteni economico} si de cele specitice urmarite (cum ar fi alragerea investiilor sting). Anumite restricfi privind combinaiia de politic aplicate sunt generate de gradul de deschidere exlem’ a respactivel economit (vezi oxplcatile ultsrioare} si de regimul de curs de schims practicat, deoarece, ih raport cu aceste caracteristici specifica, sunt mai eficiente unele say altele dintre politicile economic. Eficienta politicit bugetare sia celei ™monetare cursuri fiotante. ro 1 Cursun fixe Cursuri fiotante [imobiligies extemz [ee Soul polifici sunt | Ambele politic! sunt Leapitaluriior ineficiente ficients i | Mobilktate perfects Police bugstars este | Politica rionetaié eal ~~ (2xleMel a capitaiuriior _{ singura efisienta singura eficient i {Mobliiate impartect’ | Politica bugetard este Ambele poiitici sunt } [eMlomé a capitsiurilor _/singura ehcients sticiente | Sursa: G. Kebabdjian, Veconomie Mondiale, Ed. du Seuii, 1994, pag 310 i, deschise,vedere legea de echilibru a fui Walras. (potrivit cdrela suma dezechilibrelor pe toate pistele interne este, i mod necesar, mula), rezulta cA orice dezechiibru intem are replica sa, de sens contrar, in planul -relatiilor exteme. De pilda, daca economiie inteme depagesc’ investitiie inteme, alunci se inregistreaza iesiri nete de capital din tara in exterior, sau invers. Drept urmare, combinatia de politici economice trebuie sé {ink seamd de aceasta dualitale, pentru atingeraa unor cbiective determinate. Deschiderea externa Economilie nationale trebuie analizate si din perspectiva deschidari lor exteme, deoarece th prezent, in condifile globaliziii, abcasté caracteristic’ defineste gradul de antrenare 2 acslei economii in procesul giobalizari. - Economille nationale se pot afia in dou’ situatit! aceea de autarhie (cand funclionesza 8r sé comunice cu mediul extem, sau mai precié, avand 0 foarte testrans’ comunicare cu acesta - in acest situafie se afiau fostele tar) comuniste, membre ale CAER) sau de deschidere, mai ampla sau mai redusa, fat de mediul extern. 5 Specialist folosesc dou tipuri de evaluare a gradului de deschiders externa, una calitaliva si una cantitativa. . . Deschiderea externa csie evaluat calitativ sub acpectul functionarii sale reale (doschidere functionals”), prin evaluarea scalei aplicari de controaie de stat la granite pentru fuxurile intemationale (intrari Si lesiri de mariuri, servicii, capitaluri ¢] persoane) gi a formelor pe care le imbracd acastea (sub aspectul indeosebi a! transparentel) Cantitativ, deschiderea extern este evaiuaté prin mai multi indicator, ca de piléa: ponderea volumuiui experuriior sau a schimburilor oxigme cumulate in PIB, ponderea stocului de investifi straine tn PIB 5. indicator cantitalivi araté un grad mai mare"de deschidere extema a Bconomillor dezvoltate mici si mijlocii, precum gia celor care tac parte dintr- 9 srupate regionals, de integrare economiog Avansata, precum Uniunea Europeand. tn cazul farilor marl, chiar mafi.puteri, unii dintre indicatodi menfionati au valori mai mici (cum ar ff ponegréa schimourilor comerciale totale In PIB), deoarece acaste tri au plete interne mari gio cerere intema soWvablla ridicata tg Stabilitatea economicé si sociala De asemenea, important pentru analiza gi caracterizarea unei eccnomii nationale este evaluarea stabilitatii sale oconomice si sociale, Stabilitatea este dat de: ~ oxistenfa egalitati de sanse pentru tot cetzitenti tarii de analizé, ~ Feparizerea echitabilaé a veniturilor (vezi indicele Gini}, care s@ nu conduca fa o polarizare social ascentuata; - Macrostabiitatea sa economicd (stabilitatea Pretutilor, masuratS prin tata inflatiet; echilibrul bugetar, indicat de soldul bugetat Gcuparea fortei de munca, evaluat prin rata somajuluk echilibrut exter, estima prin soldul balantei curente). Coeficientul sau indiceie Gini masoard inegalitatile economico- sociale dintr-o economie pe saama evaluarii Qradului de distributie a veniturilor, in comparatie cu o distributie idealé (sgalé) a veniturilor, Tehnic, e! se calculeazd ca raportul dintre aria dintre arcuirea Curbel Lorenz si axa distibutiel perfect egale a veniturilor si aria triunghiulu! oreat de aboisd si axa mediard a distributiei perect egale a veniturilor. Cu cat aria este mai mare, cu atét distributia venituciior este mai inegalé. Astiel, valoarea maxima a costicientuful, de 1, oxprima o distribujie perlest inegalé, iar veioarea ca minima, de 0, © distributie periact agala. - “~~ 3.3 Tipuri de interdependente dintre economiiie nationale Cele mai importante interdependente dintre economille Rationale se cteeaz’, potrivit profesoruui G. Kebabdjian (1994), pnn urmétoarele canaie: a) prin schimburite de méarturi si servicii: acestea sunt determinate de nivel! veniiurilor consumatortor ‘din farile Partenere $i de compatitiviatea produselor oferiie pe pietele exteme; 5) prin relafille monetar-valutare, care se creeaz’ ca urmare a existenjei unor monede difarite ta stival national: ©) prin relatiile financiare, concretizete in fiuxurl finenciare internationale; a} prin politicite economice.10.4 Institutiife financiare internationale 10.4.1 Fondul Monetar international 0.4.1.1 Crearea, statutul gi obiectivele F.M, Fondul Monetar Internatioral a fost concaput in iulie 1944 fa Conferinta Nafiuniior Unite de la Bretlon-Woods, SUA, la care au Participat 44 de {ari. Inc din timpui ceiui de-al deilea razboi mondial, au aparut Preccupéti pe plan international privind organizarea relatiilor valutar — financiare intemationale. Prin acordusile incheiaie, Conterinta monetaré a previzut Iinfiintarea @ oud organisme: Fondul Monetar Intemational 51 Banoa Intemationata Pentru Reconstructis si Dezvottare (B..R.D.). Rolul principal in eadrul Bistemului monetar international este detinul de F.MLL, prevazandu-se o& 0 {ard nu poate deveni membru B..F.O. , atéta timp oft nu sate membra al FMI. Acivitatea oficials @ F.M.l. @ Inceput la 1 martie 1947. La 18 nolembrle 1947, F.M.l, @ Obtiaut statutul de inatiutie specialzata a Organizatiel Natiunilor Unite, dup’ ca Adunarea Generaid a ONU a aprobat Acordul inchsiat de ECOSOC cu FMI. ONU infiventeaz’ activitaten FeAl prin consuitéi $i recomandér, ONU nu poate interven} direct in activitatea acestuia. Croarea FMi réspundea voinle} comune a siatelor aliate in perioada celui de-al dollea rézboi mondial, in saacial SUA si Mari Britanil, de a se instaura, dupa rézboi, © ordine monetara care oA facilteze reconstructia postbelic& si s& permit evitarea crizelor economice gf sosiale din anil '30, S-a urmart deci crearea unei instiuti intemationale care, acordang asistenta financierd tarilor cu probleme th domenivi balanteior de plat, $3 permité evitarea recurgerii, de catre acestea, ta protectionism sau devalorzari competitive, Gs metode-deredrasare a batanteior de plat?! Acordul a fost} concretizat in 20 de articole, umate de amendamente ullerioare: Fondului Monetar international i s-a stabilit un Statut juridic, conform caruia acesta are o doplind personalitate juridicd, sistem de organe de conducere, un buget proprit. si un mecanism procedural de decizie si interprotare a propriuui statut, spent a ” Mige-Besteliu, Raluca — »Orgarizatii intemelionale imerguvemamentals’, Bucuresti, Editure AiBack, 2000 a4 FMA. urmareste indepiinirea urmétoarelor objective principale:*? Sten ate cceperarii monetare internationale prin intormedial tne! institufi permanente, care s@ constituie un mecanism de consultare gi de colaborare cu tarile membre in probleme monetare intemationate; il ertului international, cursurilor vatutare gi avitarea devalorizarilor monstare, ca mijioc de concurenta internationala; © crearea unui sistem mutilaieral de piati in ceea ce priveste ‘tranzactille curente dintre tBrile membre gi sliminarea restrictiilor valutara, Gare sianjenese dezvoitarea comet’ iiternafional: © Oferirea Arilor membre da fonduri vaiutare sub forma de credite Pe tarmen scurt gi mijlociu, in vederea reducerii dezechiliorélor temporars din batantele de plat exteme ale tailor membre. Romania este membrd a EMI anu! 1972, participand cu o cots ds 1080 milicane DST sau 5.48% din cota totala. Romania Seine 10.552 Ge votuti, reprezentarad 0,49% din total 10.4.1.2 Organizarea FM. |., tunctilie gi resursete acestuia Cu fate ca in baza anordului inchoiat cu ONU in nolembrie 1947, FMI are statut de institutie specializaté a Nafiuniior Unite, calitatea unur stat de membrs al acestel organizaii nu implic8 caltatea de membru al Ont Oris ar, care se bucurd de autonomie in domeniul elatiior exiems, oste Gaeabild SE se achite de cbligative impuse statelor membre prin stetut si este ispusi s&gi asume aceste cbligati, poate obtine caltatea oo memory al FMI. in prezent FA numaré 184 ri mombre®, reprezontand aproape in ‘vialttale'comdiflatea cetor 200 fri membre alé ONU, FMI este condus de urmétoarele wei organisme:*® 1) Consiliat Guvernatoritor, se afi in fruntea sistemulul da Fonducere, este format din reprazentanti (érilor membre g1 60 reuneste o Spee Zahara, Rodica Milena. — Economie mondala”, Editura ASE, Bucuresti, 2005 & internet: veww.bnre/Pia! Internet: www. fmi.ro * Bran, Paul (coord) ~ -Relatii valutarfinariciare intomationaie’, Bucuresti, Editura Didactic $i Pedagogic’, 1890 smears