Medicatia aparatului digestiv Medicajia aparatului digestiv cuprinde o serie de grupe medicamentoase, utile in tratamentul profilactic si curativ al afectiunilor digestive: * Medicatia antiulceroasi Medicatia antiemetica (antivomitiva) Coleretiee, colagoge si alte modificatoare ale secretiei biliare Antidiareicele Laxativele si purgativele 1, Medicafia antiuleeroasi Boala ulcerosa reprezinti un defect al mucoasei, care traverseazi musculara mucoasei. Fa afecteazi aproximativ 10% din populate. Antiulceroasele sunt M care actioneazi impotriva dezechilibrului dintre factorii agresivi asupra mucoasei gastro-duodenale (agresiunea clorhidro-peptica, refluxul biliar, infectia cu Helicobacter pylori) si factorii ce asigura apirarea mucoasei gastroduodenale (bariera de mucus, secrefia de bicarbonat, capacitatea de reinnoite a celulelor mucoasei si de cicatrizare a leviunilor acesteia). Aceste M grabese vindecarea leziunii ulcerose, reduc incidenta complicatiilor (hemoragii, perforajie, stenoz3, penetratie, trasformare maligna secundara) $i freeventa recurenelor epidoadelor active. A. Antisecretoarele - sunt M ce inhiba secrefia gastric& activa prin diverse mecanisme. Clasificare 1. Antihistaminicele H. = Cimetidina (derivat imidazolinic) -Ranitidina (derivat furanic) | - Famotidina (derivat tiazolic) -Nizatidina (derivat tiazolic) | | 2 Blocantele pompei de protoni: —_ - Omeprazolul - Lansoprazolul | - Pantoprazolul | 3. Anticolinergicele - Pirenzepina | @arasimparolitice): - Telenzepina | 4. Substanjele antigastrinice: - Proglumida | 5. Inhibitorii anhidrazei carbonice: - Acctazolamida 6. Analogii prostaglandinelor: - Misoprostolul | - Enprostilul |Z Anatogii somatostatinei: 1, Antihistaminicele Hz (blocantele Hz - histaminergice) — datoriti asemanirii structurale cu histamina, se fixeaza pe receptorii Hz histaminergici, impiedicdnd astfel acjiunea histaminei si prin urmare, secrefia gastricd aut Utilizari terapeutice: * ulcerul actiy - monodoz ara, dupa cina, inainte de culcare:~ gavirie - doza de atae (300 mg Ranitidina), 8 spt - doz de intrefinere (150 mg Ranitidina), 4 sapt - duodenal - doz de atac (300 mg Ranitidind), 4 sipt. - dozii de intreginere (150 mg Ranitidina), 2 sap. © esofagita de reflux — dow doze/zi, dimineaja si seara (800 mg Ranitidina). 8 spt. ¢ sindromul Zollinger-Ellison + in preanestezie Principii de administrare: 1, Administrarea ca monodozé seara inainte de culcare, controleazi hipersecrejia gastric’ noctum’, iar efectul nocturn dureaza aproximativ 7 ore, in comparatie cu cel dium de mumai 3 ore. 2. Doza de atac inlatura durerea gi creste vindecarea leziunii, iar doza de intretinere previne recidivele. 3. Uleerul gastto-duodenal se trateaza cu antihistaminice Hy numai dupa confirmarea caracterului benign al leciunii (examen radiologic si endoscopic). Se verifica benignitatea inainte si dupa tratament I! 4, Alegerea dozelor se face cu atenfie, pentru a evita producerea aclorhidrie# (cea ce ar permite dezvoltarea florei bacteriene ~ Helicobacter pylori) si formarea de nitrozamine cu potential cancerigen. 5. Antihistaminicele Hz prezinta riscul oxicitdpit cumulative ~ dozele la renali au teebuie si depageasci 400 mg/zi, la hepatici 600 mg/zi, La varstnici dozele trebuie si fie mai mici. 6. Cimetidina produce cresterea timpului de injumatifire a unor medicamente administrate concomitent: fenitoina, (eofilina, fenobarbitalul, unele benzodiazepine, ciclosporina, carbamazepina, blocantele canalelor de calciu, propranololul, warfarina, antidepresivele triciclic 7. Administrarea timp indelungat a Cimetidinei poate produce impotenf’, reducerea libidoului si ginecomastie. Reprezentanti Cimetidina - Cimetidind, caps. 200 mg. Ranitidina - Zancac, epr. 75 mg, 150 mg, epr. efervescente150 mg; fiole 25 mg/ml Famotidina - Famodar, cpr. 10 mg, 20 mg, 40 mg. ~ Quamatel, cpr. 20 mg, 40 mg. Nizatidina - Nizatidin, caps, 150 mg. 2. Blocantele pompei de protoni (inhibitorii pompei protonice) sunt M ce inhib’ pompa protonica din parietale, ducdnd astfel la 0 scidete semnificativa a secretiei gastrice acide. Utiliziri terapeutice : - _sindromul Zollinger Ellison ; sofagita de reflux ; = _ulcerul gastroduodenal refractar la tratamentul cu antihistaminice Ho. Principii de administrare : 1, Omeprazolul este medicajia de prima alegere in sindromul Zollinger-Ellison, 2. in ulcerul duodenal si esofagita de reflux, blocantele pompei de protoni au o eficacitate superioara antihistaminicelor H2, in administrare ca monodoz, pe o durat de pana la 8 saptimani, in functie de gravitate. 3. Administrarea cronicd (mai mult de 8 siptimdni) impune prudent datorit efectului intens antiacid ce favorizeaza aparitia nitrozaminelor cu potential cancerigen. 4, Este avantajoast asocierea cu antiacide. 5. Omeprazolul produce interaefiuni cu fenitoina, diazepamul si anticoagulantele orale, iar in cazul asocier dozele acestora trebuie reduse. Reprezentanti Omeprazol - Losec Mups cpt. 10 mg, 20 mg, wzual 20 my/zi Omeran caps. 20 mg, 40 mg Lansoprazol - Lanzap caps. 30 mg, uzual 15-30 me/ziPantoprazol - Controloc epr. 20 mg, 40 mg 3. Anticolinergicele (parasimpaticoliticele) blocheaza receptorii muscarinici, inhiband secretia gastrica acid’ bazala si stimulata, secretia de pepsind si gastrina. Ele sead viteza de golire a stomacului (avantajos doar in cazul ulcerului duodenal, nu gi cel gastric sau esofagita de reflux). Un dezavantaj constituie scdderea secretiei de mucus gi bicarbonat, Principii de administrare: 1, Anticolinergicele au efect antisecretor slab, manifestat numai la doze mari. 2. Anticolinergicele produc numeroase efecte adverse de tip parasimpaticolitic (guri uscata, constipati. ulburdri de mictiune, tulburiri de vedere, fotofobie, tahicardie), fapt pentru care se utilizeaz foarte rar in tratamentul ulcerului gastric. 4. Substantele antigastrinice au proprietiti antiseeretorii gastrice de intensitate slaba. Utiliziri terapeutice : uleer activ : gastrite ; combaterea iritatiei gastrice iatrogene. Principii de administrare: Proglumida se administreaza pe cale oraki 400 mg de trei oti pe zi, inainte de masé. 5. Inhibitorii anhidrazei carbonice inhib carboanhidraza reducdnd secrefia gastric’ acida bazala si stimulata de histamina, insulina si pentagastring. Utiliziri terapeutice ~ ulcer gastrie sau duodenal; - glaucom; = micul rau epileptic. Principii de administrare: 1. Eficacitatea inhibitorilor anhidrazei_carbonice este inferioaré. antihistaminicelor Hy sau parasimpaticoliticelor. 2. Acetazolamida ca antiulceros se administreazi limitat, pe cale orala, in dozd de 20-25 me/kg/zi 3. Dup& administrarea acetazolamidei pot apare reactii de tipul parestezii, astenie sau dureri musculare. Reprezentanti: Acetazolamida — Acetazolamida epr. 250 mg 6. Analogii prostaglandinelor sunt M care stimuleaz’ secretia de mucus si bicarbonati si inhibi secretia a (fect citoprotector), Utitiziri terapentice = ~ profilaxia ulcerului iatrogen; ~ _tratamentul ulcerului activ gastric si duodenal. Principii de administrare 1, Misoprostolul poate fi administrat pe toati perioada tratamentului cu AINS, pentru profilaxia ulcerului iatrogen, 2. Datorit& efectului ocitocie sunt contraindicate la femeile gravide. 7. Analogii somatostatinei sunt M care inhiba secretia patologic erescuti a serotoninei si a ga in sistemul endocrin gastroentero-pancreatic. Utiliziri terapeutice: = tumori endocrine gastroenteropancreatice (vipom, glucagonom, gastrinom - sindromul Zollinger-Ellison); - _acromegalie. Principii de administrare : Octreotidul se administreaza ca dozi de atac si doz de intretinere, pe cale injectabila (subcutanat), de obicei in asociere cu antihistaminice Hp, pentru a creste eficienfa tratamentului Reprezentanti Octreotid - Sandostatin, fiole 0,1 mg/ml ida trinei produse4 B. Antiacidele sunt baze slabe capabile si neutralizeze acidul clorhidric si si sada activitatea pepsinei Clasificare [1 Compusit de atuminiu :hidzoxid, carbonat bazic, Tostat. | 2. Compusii de magneziu : hidtoxid. oxid, carbonat trisilicat | 3. Compusii de caleiu : carbonat | 4. Compusii de sodiu:bicarbonat — Utiliziri terapeutice: + ulcer duodenal: ~ esofagita de reflux; = _ sindromul Zollinger-Ellison (ca medicatie adjuvant); = _ profilaxia pneumoniei de aspirajic la pacientii anesteziati, in coma sau supusi examenului endoscopic. Principii de administrare 1. Antiacidele au actualmente o utilizare limitata in tratamentul ulcerului, deoarece au un marcat efeer de rebound (producdnd cresierea brusca a aciditéyii gastrice). Se utilizeaza ca simptomatice, asociate de abicei cu un antisecretor, pentru linistirea durerii Preparatele utilizate conjin de reguli, asocieri de antiacide, fiind conditionate in diverse forme comprimate (orale sau pentru supt), pulberi sau suspensii. Dintre acestea, formele lichide sunt cele mai eficiente. 3. Schema rational de tratament recomanda o prim’ doz la 0 ori dupa ingestia alimentelor (cénd efectul tampon al acestora inceteaz’) si o a doua doz dupa alte doud ore, urménd ca dupa o ord si se reia un now cichi masa-antiacide. Ultima doza se administreaza seara la culcare. 4, Ajustarea dozetor se face astfel incat motilitatea intestinala si nu fie tulburata, cunos compusilor de magneziu si eféctul constipant al compusilor de aluminiu. 5. Prin modificarea pH-lui gastro-intestinal pot modifica biodisponibilitatea unor M administrate pe cale orala, iar din acest motiv este recomandata administrarea antiacidelor s& se faca la un interval de dou ore faq de alte medicamente. Reprezentangi Dicarbocalm, cpr. masticabile (carbonat de calciu, earbonat de magneziu, trisilicat de magneziu); Maalox, epr. masticabile, suspensie orala (hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu), C. Citoprotectoarele gastrice (Pansamentele gastrice) sunt M care prin fixarea lor pe mucoasa gastric’ realizeaza o protectie mecanica a acesteia. Unele au efect antibacterian fai de Helicobacter pylori. Aici sunt incluse sirurile de bismut, sucralfatul si carbenoxolona. Principii de administrare: 1. Administrarea orala sub forma de comprimate sau suspensic (preparatt din pulbere sau granule), cu 0 jumatate de ord inaintea meselor gi seara la culeare este cea mai eficient’. 2. Subcitratul de bismut (in primele 10 zile) se asociaza un antibacterian eficace fai de Helicobacter pylori. in aceast& perioada se evita antiacidele si laptele (medicamentul actioneazi doar in mediu acid). 3. Subcitratul de bismut este contraindicat la bolnavii cu insuficienté renala (toxicitate cumulativa) si in timpul sarcinii. 4. Sucralfatul reduce biodisponibilitatea unor medicamente administrate concomitent: tetracicline, cimetidina fenitoina, digoxina, tcofilina, amitriptilina, fluorochinolonele (se va respecta un interval de 2 ore intre administrari) 5. Carbenoxolona este eficienta in uleerul gastric in dozi de 100 mg de trei ori pe zi, dar prezinta efecte wralcorticoide (edeme, hipertensiune, slabiciune musculara, hpoikaliemie, scdderea toleranjei la glucoz4) Reprezentanti: Subcitrat de bismut - De-nol, epr. 120 mg Sucralfat - Gastrofait, Venter, opt.] g ind efectul laxativ alD. Antiulceroasele cu actiune antibacteriand fata de Helicobacter pylori sunt M din clasele antibiotice si chimioterapice, eficiente in tratamentul infectiei cu acest bacil. Helicobacter pylori este un bacil gram negativ ce colonizeaz’ mucusul de la suprafaja epiteliului gastric, producdnd gastrita inflamatorie, Este un factor de agresiune important, prezent in proporjie de 70 — 90% din cazurile de gastrita gi ulcer. Prezenja infectiei cu Helicobacter pylori se dovedeste prin cultura sau anticorpi circulangi Principii de administrare: 1. Antibacterienele Helicobacter pylori se utilizeazi pentru tratamentul ulcerului si al gastritei, de regull asociate cut un citoprotector sau un antisecretor, in diverse scheme polichimioterapice (dubla, tripla, evadrupla terapie), tocmai datorita potentialului crescut al bacilului de a dezvolta rezistenta. 2. Cea mai utilizata 1a ora actual, pentru ratele mari de eradicare, este tripla terapie. Ace: asocierea unui antisecretor cu doud antibacteriene (2 ATB sau 1 ATB + 1 chimioterapic): | Schema OAC [Omeprazol [2 x20mgzi | Amoxicilini 1 Fy | = ta const in ‘© Un astfel de tratament se administreaza pe o perioada de 14 zile gi asigura o rat de vindecare de 90 ~ 95%. Dup’ aceasti perioada se poate continua tratamentul antiseeretor timp de 6 luni. 3. Selectarea unor tulpini Helicobacter pylori rezistente impune utilizarea in unele cazuri, a unei asocieri de 4 medicament (cvadrupla terapie). in acest caz, se asociazi : pansament gastric + chimioterapic + antibiotic + antisecretor (antihistaminic Hy sau Omeprazol), in urmatoarele doze: Subeitrat de bismut 4.x 300 mg: Metronidazot idazol Tetraciclina Claritromicina 2x 250 mg/xi Omeprazol 40 mg Ranitidina 150 mg Tratamentul se administreazit pe o perioad’ de 14 zile, antisecretorul putdind fi administrat pani la 6 luni, in functie de caz. Antibiotice antiHelicobacter pylori: ‘Amoxicilina - Ospamox, caps, 250 mg, 500 mg, 1.000 mg + Tetraciclina, caps. 250 mg Claritromicina - Klacid, cpr. 250 mg, 500 mg Chimioterapice antiHelicobacter pylori: Metronidazol - Metronidazol, epr. 250 mg Tinidazol - Fasigyn, cpr. filmate, 500 mg Furazolidon - Furazolidon epr. 25 mg, 100 mgIL. Me afia antiemetica (Antivomitivele) Antiemeticele sunt M simptomatice utile in profilaxia sau tratamentul gre{urilor si varsiturilor. 1. Antihistaminice Hy: - Prometazina ] - Difenhidramina - Feniramina - Cielizina ~ Buelizina - Meclozina -eceptorilor D; dopaminerg a) Fenotiazine neuroleptice: - Clorpromazina - Proclorperazina - Tietilperazina b) Butirofenone: - Haloperidol - Droperido! | | ¢) Benzamide substituite: = Metoclopramida - Trimetobenzamida | d) Derivayi de benzimidazol: - Domperidona | 3. Anticolinergice: ~ Scopolamina 4. Antagonisti ai receptorilor 5-H: - Ondansetron - Granisetron } - Tropisetron \ - Alosetron Azasetron 5, Canabinoizii: - Nabilona = Dronabinol_ UtilizArile terapeutice ale antiemeticelor = greafa si voma din diferite stiri patologice digestive si extradigestive (meningiti, hipertensiune intracraniana, dezechilibre metabolice): = greafa si voma induse de citostatice, radioterapie (antagonistii receptorilor 5-H}, canabinoizii), opioide, anestezie sau manevre chirurgicale; - profilaxia riului de miscare (Scopolamina, antihistaminicele Hi); = varsaturile din sareina. Efectele adverse ale antiemeticelor = somnolenta, amefeli; - _sindrom extrapiramidal. Principii de administrare | 1. Antiemeticele clasice se admi mod obignuit oral in 3 prize, pana la disparitia simptomelor ; in cazul unor varsaturi intense, calea oral devine inaccesibilé gi atunci se va recurge Ia calea rectald (supo7.) sau parenterald (fiole). 2. Administrarea antivomitivelor clasice impune prudenfa la categoriile ce presupun solicitarea atentici, , datoriti faptului c& produc sedare ca si efect concentrare (soferi, vatmani, mecanici de locomotiva, etc} advers.3. Antagonistii serotoninei sunt deosebit de utili pentru profilaxia vomei intense produse de toate citostaticele. in acest scop, este foarte eficient& administrarea lor ca monodoza (oral sau parenteral) inainte de initierea terapiei anticanceroase. 4. Asocierea antivomitivelor este eficienta in unele situalii, deoarece cresle efectul antivomitiv si scade toxicitatea Ex. : Metoclopramida + corticosteroizi + fenotiazine. 5. Acestor M cu efect antivomitiv li se pot asocia benzodiazepine (la pacien{ii cu 0 componenta anticipativa importanta) sau glucocorticoizi (in tratamentul vomei produse de citostatice). Reprezentanti Prometazind - Prometazind Arena, epr. 30 mg, - Romergan sirop 0.124% Meclozina - Emetostop cpr. 30 mg. Clorpromazina - Plegomazin, fiole 5 mg/ml Proclorperazing - Emetiral, cpr. 5 mg Haloperidol - Haldol, cpr. 5 mg Metoclopramida - Metoclopramid, epr. 10 mg ; sol. inj. 5 mg/ml; sirop 1 mg/S ml Domperidon - Motilium, epr. 10 mg Ondansetron - Zofran, cpr. 4 mg, 8 mg; fiole 2 mg/ml Granisetron - Kytril, epr. | mg, 2 mg, fiole 1 mg/ml biliare IIL. Coleretice, colagoge si alte modificatoare ale secrefi A. Colereticele sunt M care crese cantitatea de bil formata in ficat, prin modificarea compozitici bilei, fie stimulénd excrejia de compusi organici (colereticele adevarate), fie stimulind secreia unei bile diluate (hidrocolereticele). Colagogele sunt substanje medicamentoase care stimuleazi motilitatea edilor vezicii biliare ! Toate colereticele sunt colagoge. Clasificare: [ 1. Colereticele adevarate ; - Fenobarbitalul 2. Hidrocolereticele - Extractul de bili de bou colesterolul din bili, deci pot ora, in urma administrarii B. Dizolvan{ii calculilor biliari sunt M care au proprietatea de a solubili impiedica formarea calculilor de colesterol sau pot favoriza dizolvarea aces prelungite: Acidul chenodeoxicolic, Acidul ursodeoxicolic. Principii de administrare 1. Hidrocolereticele gi colagogele sunt indicate in diskinevii biliare; contraindicate in calculoze biliare. 2. Acidul cheno si ursodezoxicolic sunt indicate in calculoza colesterolicd radiotransparent& cu diametrul mai mic de 15 mm, Cele dou’ substante medicamentoase pot fi administrate in asociere (cate $_ mg/kg din fiecare). Aceasti asociere creste eficacitatea tratamentului si scade riscul reacfiilor adverse. Ele se administreaza timp indelungat (6 luni- 2 ani), Reprezentanti Fenobarbital - Fenobarbital, cpr. 100 mg; fiole 10% Cunoscut ca anticonvulsivant si hipnotic, are si proprietatea de a creste clearence-ul hepatic al bilirubinel. Pentru acest efect se utilizeazi la nou-nascutii cu hiperbilirubinemie pentru: micsorarea riscului ieterului nuclear (in dozi de 45 mg/zi). Extract de bili de bou - Colebil, dj. cu 100 mg bila de bou uscataSe administreaza oral, pana la S00 mg, dupa mesele principale.Este folosit limitat, ca substituent al deficitului de bila. Acid dehidrocolie - Fiobilin, cpr. 250 mg Se administreaz’ oral, 3 x 500 mg/zi, dupa mese. Este folosit: ~ca drenor al cAilor biliare, dup’ interventile chirurgicale, = pentru grabirea opacifierii ctilor biliare in cadrul examenului radiologic. Acid chenodeoxicolie - Chenofalk, caps. 250 mg. Se administreaz’ oral, 15 mg/kg/zi. Este indicat in tratamentul inigial al litiazei biliare colesterolice (calculi mici, necalciticati) si pentru dizolvarea fragmentelor mici rimase dupa intervengiile chirurgicale. Acidul ursodeoxicolie - Ursofalk, caps. 250 mg Se administreaz oral, 8 — 10 mg/kg/2i in 3 prize, Este asemiitor structural cu acidul chenodeoxicolic, fiind de asemenea util in tratamentul medical al calculozei bitiare. IV. Medicatia intestinului (antidiareice, antiinflamatorii intestinale, antiflatulente, laxative si purgative) au erese vascozitatea conjinutului intestinal si mult de trei scaune lichide pe zi, greutatea A. Antidiareicele sunt M ce incetinese tranzitul intestinal si au proprietifi adsorbante si protectoare. Diareea semnific& m: scaunului de peste 300 g/2i Clasificare T. Simptomatice : | a) Opieizii: -Opiul, Morfina = Codeina - Difenoxilatul | ~ Loperamida | b) Parasimpatoliti ‘Atropina ~ Butilscopolamina - Propantelina ©) Compusii ce crese vascozitatea confinutului inte proprietiti adsorbante si protectoare: - Caolinul ubsalicilatul de bismut - Carbunele medicinal - Pectinele al si au 2. Etiologice : a) Antibiotice: - Polimixina | - Ampicilina - Amoxicilina - Neomicina b) Antiseptice: - Furazolidon - Clorchinaldol | ©) Antifungice: - Nistatin - Miconazol - Ketoconazol de administrare: 1. Tratamentul diareei se face pe o perioadi de aproximativ 3 zile. 82, Preparatele se administrea Reprezentanti Loperamida - Imodium, caps. 2 mg Diosmectita - Smecta, pulbere plicuri pentru suspensie 3 giplic Carbune medicinal - Carbo medicinalis, epr. 50 mg Furazolidon - Furazolidon opr. 25 mg, 100 mg, Clorchinaldol - Saprosan dj. 100 mg B, Antiinflamatoriile intestinale sunt M cu efect antiinflamator specific la nivelul mucoasei intestinale. Tratamentul bolii Crohn si al rectocolitei ulcerohemoragice se realizeazi prin administrarea unor agenti antiinflamatori intestinali (Sulfasalazina, Olsalazina, Mesalazina), glucocorticoizi_(Hidrocortizon, Prednisolon, Beclometazoni), imunomodulatori (Infliximab) si agenti antimicrobieni (Metronidazol, Ciprofloxacin). Utilizairi terapeutice: - rectocolita ulcerohemoragica; = boala Crohn. Reprezentanti: Sulfasalazina - Salazopyrin, epr. 500 mg: Mesalazina - Salofalk. epr. 250 mg, 500 mg; supozitoare 250 mg, $00 mg C. Antiflatulentele sunt M care favorizeaza eliminarea gazelor din tubul digestiv, atenuand sau inliturdnd senzatia neplicut& ce insofeste distensia stomacului sau intestinului: C&rbunele medicinal, Dimeticona, Simeticona. Reprezentanti: CArbune medicinal - Carbo medicinalis, epr. $0 mg Dimeticoni - Ceolar, cpr. masticabile 80 mg Simeticoni - Sab Simplex, epr. masticabile 80 mg, suspensic orala 69,19 mg/ml D, Laxativele i purgativele sunt M care stimuleazit motilitatea intestinala si/sau erese continutul in api al ale, fiind utile pentru combaterea constipatiei. Efectul depinde de substanja activa gi uneori de 4 oral in trei prize a) Laxativele au efect bland (scaunul eliminat este normal ca aspect gi consistenfa) si lens (elimina seaun dupa 8 ~ 12 ore de la administrare). Se administreaza seata, la culcare. Clasificare Laxativele de volum : ~ Metilceluloza - Carboximetileeluloza sodied - Agarul (geloza) - seminjele de Payllium ~ seminfele de in 2. Laxativele prin inmuierea scaunului - Docusatul sodic - Uleiul de parafi b) Purgativele au efect agresiv (scaunele eliminate sunt voluminoase, apoase si produc golirea intestinului) si rapid (scaunele sunt eliminate dupa 2 — 6 ore de la administrare). Se administreaza dimineaja, pe nemancate. Clasificare [ 1. Purgative saline (osmotice) : — - Sulfatul de sodiu 2. Purgative iritante (de contact) : - Uleiul de ricin - Senna = Dantronul___ 9[ ~ Fenolftaleina = Bisacodilul Principii de administrare: 1. Laxativele si purgativele se utilizeaza limitat: - laxativele in constipatie funetionala (laxative de volum) sau pentru evitarea efortului de defecatie in unele afectiuni : hernie, boli cardiovasculare, hemoroizi, etc. (Jaxative prin inmuierea scaunului) = purgativele in intoxicatii alimentare si medicamentoase sau in vederea pregitirii pentru examen radiologic sauendoscopic si pentru interventii chirurgicale. 2. Autoadministrarea lor repetati, fird discernamént, poate provoca constipatia. 3. Laxativele si purgativele sunt contraindicate in abdomenul acut chirurgical. 4. Utilizarea cronica in doze mari poate determina aparijia “bolii laxativelor” (pierderi de apa si electroliti ce determina sindromul de dezechilibrare). Reprezentanti: Bisacodil - Dulcolax, dj. 5 mg Prescriei medicatia necesard unui pacient cu diagnosticul 1, Uleer duodenal in puseu acut, (Helicobacter pylori prezent) Rp/Omeran, caps. 20 mg A.O. Nr. IV DS. oral, 2x 1 capsizi, 14 zile # Rp/Ospamox, caps. 1000 mg A.O. Nr. I DS. oral, 2x 1 capsizi, 14 zile # Rp/Klacid, cpr. 500 mg, AO. Nr. II DS. oral, 2x Lepr, 14 zile 2. Preseriefi Rp. un antivomitiv. Rp/Metoclopramid, epr. 10 mg, AO.Nr.1 DS. oral, 3.x 1 epr/zi, 3 zile irom diareic acut. Rp,/Smecta, pulbere plicuri 3 g/plic plicuri Nr. IX DSS. oral. 3 x 1 plic /2i, 3 zile. continutul unui plic se dizolva in jumdtate pahar cu api