1.

Scurt istoric
n drumul mereu ascendent al maselor plastice,o deosebita importanta a avut-o descoperirea facuta de Karl
Ziegler, n anul 1954, si anume amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizarea
polimerizarea etilenei la presiuni joase.
Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei, permitnd obtinerea industriala a
acesteia la presiuni de numai cteva atmosfere. Aceasta polietilena este formata n principal din
macromolecule liniare cu foarte putine ramificatii, ceea ce permite mpachetarea usoara a macromoleculelor.
Polietena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate
( 0,97 g/ cm3 ) sau polietilena dura.
Descoperirea lui Karl Zeigler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. n
anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor
stereoregulati, folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organo-aluminice
cu compusii materialelor traditionale ( asa numitii catalizatori Zie 13313t1922n gler-Natta ). Importanta
acestor descoperiri rezulta si din faptul ca n 1963, celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru
chimie.
2. Definitie
Materialele plastice sunt produse sintetice macromoleculare, din care, prin prelucrare mecanica sau
termica, se pot obtine obiecte de diferite forme, cu utilizari largi n industrie si comert. Materialele plastice
organice se mai pot numi carboplaste.
un material plastic este format dintr-un compus macromolecular, un plastifiant, umplutura inerta si un
colorant.
Compusul macromolecular se obtine din substante simple: monomeri vinilici, fenol, aldehida formica,
glicerina, acid ftalic. Plastifiantul are rolul de ambunatati gradul de prelucrare a polimerului, dar si de
aconserva
proprietatile
acestuia.

3. Clasificare
Dupa comportarea la incalzire materialele plastice se mpart n:
1.

2.

produse termoplastice (acele produse care supuse la ncalzire se nmoaie si pot fi prelucrate prin
diferite procedee: presare,valtuire,etc. Dupa racire se solidifica ,dar printr-o noua ncalzire devin din nou
plastice, procesul putnd fi repetat ). Ex.: polietena, policlorura de vinil, polistirenul, materiale plastice de
polimerizare;
produse termoreactive [( rigide )acele produse care se nmoaie prin ncalzire putnd fi prelucrate, de
asemenea prin presare,valtuire,etc., iar apoi se ntaresc ireversibil ( devin rigide )]. Ex: rasinile fenolformaldehidice, materiale plastice obtinute prin policondensare.

Dupa tipul reactiilor chimice care stau la baza sintezei lor, materialele plastice se mpart n:

materiale plastice de polimerizare;

materiale plastice de policondensare;

materiale plastice obtinute prin transformarea produsilor, macromoleculari si naturali ( de ex.celuloza );

4. Metode de obtinere
Pentru obtinerea materialelor plastice se folosesc:

substante
naturale
care
au
o
anumita
structura
macromoleculara
( polizaharide, substante proteice,
etc );
substante cu masa moleculara mica ( derivatele de titei, gazele naturale, substantte minerale, etc)
care pot fi transformate n produsi macromoleculari;

Macromoleculele materialelor plastice sunt alcatuite dupa diferite tipuri structurale, deosebinduse molecule cu structura liniara ( molecule filiforme sau catenare ), molecule cu structura
ramificata si molecule cu structura spatiala (reticulara sau tridimensionala).
5. Proprietati
Principalele proprietati ale materialelor plastice sintetice sunt urmatoarele:
a) densitatea este mult mai mica dect a metalelor ( sunt folosite n industria navala,
aeronautica,automobile si n transportul feroviar ); greutatea specifica ntre 0,9 si 2,2 gf/cm 3;
b) stabilitatea chimica este foarte mare comparativ cu metalele (masele plastice se folosesc ca materiale
anticorozive la fabricarea de aparate chimice );
c) proprietati dielectrice ( materialele plastice sunt n general buni dielecrtici si datorita acestui fapt
prezinta o importanta deosebita pentru industria electrotehnica);
d) rezistenta mecanica variaza n limite largi cum ar fi de la rigide, la elasticitatea redusa (asemanatoare
cu a materialelor ceramice, a lemnului), pna la flexibile si extensibile (asemanatoare cu pielea si
cauciucul, polietena, P.V.C, etc );
e) proprietati de antifrictiune ( diferite materiale plastice sunt caracterizate printr-un coeficient mic de
frecare si printr-o uzura redusa (se folosesc la construirea lagarelor, a rotilor dintate, a rolelor, etc);
f) proprietati optice care se concretizeaza fie in transparenta (sticlele organice), fie n opacitate; spre
deosebire de sticlele obisnuite, ele lasa sa treaca si razele ultraviolete.
6. Dezavantaje
Materialele plastice au si dezavantaje care limiteaza folosirea lor. Dintre aceste dezavantaje amintim:

stabilitate termica scazuta (unele pot fi utilizate pna la 70 oC ,altele pna la 200oC si numai cteva
pot fi folosite la temperaturi mai nalte);

duritate mica n comparatie cu sticla obisnuita sau cu metalele;

conductibilitatea termica redusa;

coeficient mare de dilatatie termica (daca n timpul folosirii lor sunt expuse la variatii bruste de
temperatura, apar tensiuni interne care pot produce fisuri);

"mbatrnirea" ( care se manifesta prin procese lente de oxidare, de absortie a umiditatii, de

reducere a duritatii, de nchidere a culorii, etc );
7. Procedee de prelucrare

extrudere ( se obtin sine, tuburi si forme profilate);

suflare ( se obtin mingi, flacoane ,baloanele, popicele,etc);
injectare (se obtin jucarii, capace pt sticle, nasturi,etc);

8. Tipuri de mase plastice

a. Materiale plastice obsinute prin polimerizare

n cazul polimerizarii se leaga ntre ele de acelesi fel sau molecule diferite, iar macromolecula formata
( denumita si polimer ) are masa molecularaegala cu suma maselor moleculare intrate n reactie si aceeasi
compozitie procentuala. Polimerul are propritati fizice si chimice diferite de ale monomerului de la care
provine.
De exemplu, din etena, C2H2, substanta gazoasa cvu molecula mica, care se obtine industrial prin cracarea
fractiunilor petroliere, se sintetizeaza polietena ( polimerul
etenei ):
nCH2=CH2
Uneori
se
numeste copolimer

[-CH2-CH2-]n

supun
polimerizarii doi
monomeri diferiti.
Polimerul
( polimer mixt ), iar fenomenul se numestecopolimerizare.

rezultat

se

n industrie se ntrebuinteaza frecvent copolimeri, de pilda copolimeri ai acrilonitrilului cu butadiene, cu

clorura de vinil.
n industie se folosesc urmatoarele procedee de polimerizare:
-

Polimerizarea n bloc, care consta n polimarizarea monomerului cu ajutorul initiatorilor ( peroxidul de

benzoil ) n forme, rezultnd un polimer sub forma de blocuri, bar sau placi;
Polimerizarea n supensie apoasa ( emulsie ), consta n dispersarea monomerului n apa, n prezenta
de emulgatori ( substante care ajuta la emulsionare ). Polimerul obtinut este apoi uscat si macinat sub
forma de pulbere, prin diferite mijloace.
Polimerizarea n solutie, n care monomerul este tratat cu anumit dizolvant ce se poate dizolva n
aceleasi timp att monomerul ct si polimerul format, rezultnd o solutie de polimer n dizolvant; n
aceasta solutie se gaseste si o cantitate de monomer neintrata n reactie. Prin distilare sau prin antrenare
cu vapori de apa, polimerul este separat de rest ca urmare a eliminarii substantelor volatile.

n cazul n care polimerul este insolubil n dizolvant, dar n schimb monomerul este solubil n el, atunci pe
masura ce are loc formarea polimerului, aceasta precipita. La fel se ntmpla n cazul polimerizarii n solutie a
poiclorurii de vinil ( P.V.C ) sau a polimetacrilatului de metil ( stiplex ), n amestec de 50% metanol (CH 3OH) si
50% apa. Polimerizarea n solutie duce la obtinerea de polimeri omogeni, cu o compozitie chimica constanta si
pura.
Principalele materiale plastice obtinute prin polimerizare sunt: polietena, polipropena, policlorura de
vinil, polistirenul, politetrafluoroetena.

Polietena

Caracteristici:

[-CH2-CH2-]n

- se obtine prin polimerizarea propenei la 400C si 200 atm;

- are o structura asemanatoare alcanilor, dar are catene mai lungi avand masa
mleculara cuprinsa ntre 10 000 si 80 000;
- este o masa solida, laptoasa sau transparenta, cu o buna rezistenta mecanica si o
stabilitate chimica deosebita;

- este un izolator electric;

- este insolubila n apa si n alti solventi, la temperatura obisnuita;
- are punct de nmuiere ridicat, la 100 - 150C.
Utilizari:
Polietena este utilizata la fabricarea foliilor pentru ambalaje (pungi, saci folii pentru
mbracaminte, folii pentru alimente congelate, folii pentru sere), pentru izolarea
cablurilor electrice, la obtinerea de butelii si butoaie, tevi, conducte si obiecte de uz
casnic
Polipropena

Caracteristici:

[-CH2-CH-]n

- polipropena este un polimer cu fluiditate mare, care se poate prelucra usor;

- rezistenta chimica deosebita;

CH3

- proprietati optice bune.

Utilizari:
Se utilizeaza la obtinerea de frnghii, cordaje, covoare, benzi adezive,
containere, folii de mpachetat, articole de uz casnic, filme transparente.

Policlorura de vinil

Caracteristici:

[-CH2-CH-]n

- masa moleculara variaza ntre 18 000 si 30 000;

- este notata si PVC, este o asa solida, relative dura, se nmoaie la 90-95C si se
descompune latemperaturi nalte;

Cl
-

- este solubila n cetone, derivati halogenati si esteri;

- se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil n prezenta de H2O2.

Utilizari:

Este folosita la fabricarea foliilor si covoarelor pentru pardoseli,

(musamale,
linoleum), a nlocuitorilor de piele pentru ncaltaminte si marochinerie, a tuburilor
si a conductelor pentru instalatii sanitare, a diferitelor detalii pentru aparatele
electrotehnice, a jucariilor, la izolarea cablurilor.

Polistirenul
[-C2H-CH-]n

Caracteristici:
- substanta solida, incolora, transparenta;
- punct de nmuiere 75-90C;

|
C6H5

- solubil n benzen sau n toluen;

- inert fata de agentii chimici si bun izolator electric;
- este casant si se decompune la ncalzire peste 150C.
Utilizari:
Polistirenul este utilizat ca materila electroizolant n electrotehnica si la fabricarea
poroplastelor ( buretele ), a polistirenuluiu expandat, care este bun izolator temric si
fonic, a ambalajelor.

Politetrafluoroetena

Caracteristici:

[-CF2-CF2-]n

- polimer cunoscut si sub numele de Teflon, este o substansa solida; cu un punct de

nmuiere ridicat 320-330C;
- stabil fata de agentii chimici si nu se dizolva n nici un solvent.
Utilizari:
Teflonul este utilizat ca material electroizolant, la confectionarea unor echipamente
speciale, la acoperirea vaselor de bucatarie.

b. Materiale plastice obtinute prin policondensare

Policondensarease deosebeste depolimerizare prin aceea ca unirea moleculelor initiale (monomerilor),
care duce la formarea polimerului, are loc cueliminarea unor substante, cu masa moleculara mica, ca: apa ,

acizi sau amoniac. n acest caz,masa moleculara a polimerului obtinut nu mai este egala cu suma maselor
moleculare ale moleculelor intrate n reactie.
Policondensareaeste caracteristicapentru combinatiile organice care au n molecula lor grupe
functionale. Aceste grupe, interactionnd n procesul de condensare, elimina molecula substantei cu masa
moleculara mica si formeaza o noua grupa care leaga resturile moleculelor reactante.
Principalele material plastice obtinute prin policondensare sunt:fenoplastele, aminoplastele, fibrele
poliamidice.

Caracteristici:
Fenoplastele

- sunt primele materiale sintetice de importanta industriala;

- ele se obtin prin reactia de policondensare dintre fenoli si aldehide sau
cetone n mediu acid, unde se formeaaza o rasina sintetica numita
novalac;
- daca policondensarea se face n mediu alcalin se obtine rezolul
care trece n rezitol i mai departe n rezita (banchelita), care este un polimer
trimdimensional;
- datorita acestei structuri se explica proprietatile importante: rezistenta
mecanica si chimica, infuzibilitate si insolubilitate.
Utilizari:
Fenoplastele se folosece la confectionarea stecherelor, ntrerupatoarelor, receptoarelor de
telefon, mnere pentru usi si ferestre, nasturi, calimari,
scrumiere, vase pentru acumulatoare, carcase pentru transformatoare.

Aminoplastele

Caracteristici:
-

- sunt rasini, care se obtin prin rectia de policondensare dintre uree si

derivatii sai cu formaldehida (rasini carbamidice), n mediu neutru slab sau
alcalin;
- produsele de condensare se numesc ureoplaste, solubile n apa;
- sunt stabile pna la 80C, au rezistenta buna;
- sunt stabile la lumina;

- nu au miros si gust.
Utilizari:
Un exemplu de aminoplast este pollopausul, de culoare deschisa folosita ca
masa de presare si la stratificare. Cleiul Kaurit este ntrebuintat la fabricarea placajelor de
lemn.

Fibrele

Caracteristici:

poliamidice

- sunt produse de condensare n care monomerii sunt legati prin legaturi

peptidice;
- ele pot fi obtinute prin policondensarea acizilor dicarboxilici cu diaminele
- sunt subtante solide, cu temperatura de topire nalta ( 180-250C );
- insolubile n dizolvanti obisnuiti;
- stabile la actiunea alcanilor si sensibile la cizi, sub actiunea carora
hidrolizeaza usor;
- se prelucreza usor prin valtuire, ntindere, extrudere.
Utilizari:
Materialele plastice de tip poliamidic servesc la fabricarea fibrelor de nailon
si relon. Aceste fire se aseamana cu matasea dar sunt mai rezistente ca
acestea. Din ele se confectioneza tesaturi, tricotaje, plase de pescuit, fire
pentru perii de haine si dinti.

c. Materiale plastice obtinute din produsi macromoleculari naturali sub actiunea diferitelor
substante chimice
Cei mai importanti produsi macromoleculari naturali din care se pot obtine materiale plastice
sunt proteinele ( n special cazeina din lapte) sipolizaharidele cu derivatii lor (celuloza si derivatii ei).
Rasini proteice. Dintre acestea cel mai caracteristic este galalitul.

Galalitul

Caracteristici:

- primul material plastc obtinut pe baza de substante proteice;

- pe scara industriala se fabrica prin policondensarea cazeinei cu formaldehida.
Se obtine o rasina cu proprietati mecanice bune.
Utilizari:
Se ntrebuinteaza la confectionarea de nasturi, piepteni, mnare de genti,
catarame si obiecte decorative.
Materiale plastice din celuloza. Din aceasta categorie fac parte celuloidul si celofanul.

Celuloidul

Caracteristici:
-

- pentru fabricarea acestuia se foloseste o nitroceluloza care are un

continut n azot 11-12% numit coloxilina;
- se poate prelucra usor, iar prin adaosul de solutii colorate poate fi
obtinut n diferite nuante cu aspect de fildes, sidef, baga;
- este usor inflamabil.

Utilizari:
Se ntrebuinteaza la confectionarea pieptenelor, a mnerelor, a sticlei
incasabile "triplex", a obiectelor decorative.
Celofanul
Caracterisici:
- este un produs format din hidrat de celoloza;
- se obtine din solutii dinvscoza sub forma de filme si foi;
- este flexibil.
Utilizari:

Celofanul se ntrebuinteaza ca material transparent si igienic n

industria alimentara ( de exemplu sub forma de nvelis pentru preparate
din carne ).
d. Siliconii
Siliconii sunt o clasa speciala de polimeri macromoleculari obtinuti n urma proceselor de condensarepolimerizare a unor compusi organo-silicici, n molecula carora atomul de siliciu lega direct diversi
radicali organici, cu formarea legaturii Si-C.
Datorita structurii chimice si compozitiei lor, siliconii au proprietati speciale.
Partea componenta anorganica din molecula siliconilor ( asemanatoare cu SiO 2) determina proprietati:
-

electroizolante,
rezistenta la coroziune,
stabilitate la caldura si la frig.
n timp ce partea organica a moleculei ( radicalul hidrocarburat ), imprima urmatoarele proprietati:

hidrofobe,
elasticitate,
consistenta vscoasa.
Utilizari:

Siliconii se folosesc sub forma de rasini, uleiuri si cauciuc.

Dintre diferite tipuri de silicon, importanta tehnica au:

Siliconii lichizi

Caracteristici:
- lichide vscoase, insolubile n apa, solubile n solventi organici.

Utilizari:
Sunt ntrebuintati n locul uleilor minerale si ca lichide dielectrice pentru scopuri
speciale.

Rasini siliconice

Caracteristici:
-

- produse solide, dure sau sub forma de solutii n solventi organici.

Utilizari:
Se folosesc n industria lacurilor, pentru acoperirea lacurilor, pentru
acoperirea aparatelor solicitate termic, a conductelor si n electrotehnica.

Cauciucul siliconic
Utilizari:
-

Este ntrebuintat pentru izolarea cablurilor, mpregnarea tesaturilor de

sticla si la confectionarea garniturilor, electro si termoizolante n
electrotehnica.

9. Stadiul dezoltarii materialelor plastice n tara noastra

n cadrul industriei chimice, productia de materiale plastice si rasini sintetice cunoaste astazi, o
dezvoltare foarte mare, contribuind la progresul tehnic si la ridicarea nivelului de trai al poporului.
O serie de materiale plastice au fost realizate n tara la noi.
Astfel la Turda, Trnaveni si la Combinatul petrochimic Borzesti se obtine policlorura de vinil.
La combinatul de cauciuc sintetic din orasul Dej se fabrica polistiren si cauciucul
sintetic CARCOM ( din butadiena si metil-stiren ); fenolul necesar fabricarii rasinilor fenol-formaldehidice se
obtine la Combinatul Chimic din Fagaras si Buzau.
La combinatul chimic de la Craiova se fabrica poliacetat de vinil si ureea necesara obtinerii rasinilor
ureo-formaldehidice. De asemenea, la combinatul de fire si fibre sintetice de la Savinesti se obtine fibra
sintetica numita relon si fbra poliacrilonitrilica numita melana.