Capitolul 3 . CONCEPTUL DE MENTENANTA {N CONTEXTUL SISTEMIC 3.1. Prelucrarea primar a datelor 1.1 Culegerea datelor privind fiabilitatea ) Informatiile privind fiabilitatea produselor se objin in principal fi urmarind comportarea produselor in exploatare reald, fie in decursu incercéirilor. Fiecare din cele dowd cdi prezint’, att avantaje, cat gi limitari. i cadrul urmiririi in exploatare reali, se consemneazi aminuntit toat fenomenele apirute in decursul utilizarii produsului, Un studiu bazat numai p aceste informatii este ins un studiu ,,istoric", valoarea lui constand in culegere unor date statistice sau in depistarea unor factori care conduc la o slab siguranfi. Trebuie adéugat si faptul c& informatiile din exploatarea reala refera, de multe ori la utilaje, agtegate etc., in-curs de uzuré morala. L momentul formularii concluziilor acestea s-ar putea si nu mai prezinte dec: importanfa istoried, scopul studiilor de fiabilitate fiind ins’ ridicarea nivelul performantelor productiei curente, La aceste limite ale metodei_ urmaririi exploatare se mai adauga si dificultafile legate de culegerea exact si precisi datelor, sistemul informational uneori deficitar ete. Fara a exclude acest procedeu, care prezinta gi o serie de avantaje, : impune si utilizarea metodei incercarilor. fn cursul acestor incercari se caut’, | ct posibil, si se ,,imite” conditiile din exploatarea reali atat prin reproduce: gamei solicitirilor inteme, cat si de mediu ambiant. ‘in decursul incercarilor la functionarea fari defectiuni, un esantion « clemente (sau sisteme) functioneaz4 pan’ la momentul iesirii din functiune intregului efectiv (sau a majoritétii lui). Aceste incercdri dureazi uneori dest de mult (incerearile pentru stabilirea uzurii) find necesara existenta unei dot speciale: echipamente, aparatura si o fort de munca inalt calificaté. Din aces motive incercdirile antreneazi costuri destul de ridicate. Ca o posibilitate de remediere a acestor dificultaji apare modelar procesului de utilizare. Prin aceasta proceduri se scurteazi foarte mult dur experimentarii, este posibila repetarea si modificarea permanent a condifil experimentale.70 Conceptul de mentenanti in contextul sistemic_- 3 _££ Datele culese se organizeazi sub forma de figiere, care cuprind dowd feluri de date: _1)) Deserierile elementelor de identificare ale produsului, cu detalierea’” necesari pentru realizarea obiectivelor precizate (racordarea modular’ la celelalte subsisteme ale sistemului informational - decizional al intreprinderii, deservirea nevoilor de imbunatatire a proiectelor, a tehnologiilor de fabricatie sia regimurilor de exploatare, analiza si sinteza la orice nivel constructiv etc.). Identificarea la fiecare treapté se realizeazi cu ajutorul sistemului de coduri al utilajelor. Aceste informatii se completeazi cu parametrii tehnico-constructivi, de randament etc., necesari pentru analize complexe; ©.) Programul de observare a utilajelor care reprezinti enumerarea informatiilor ce se culeg pentru fiecare element (unitate de observare) al sistemului de producti. Programul are caracter concret si local, aleatuindu-se pentru fiecare tip de utilaj in functie de conditiile concrete de exploatare, de nevoile de informatii, de scopul urmiarit etc. Din program nu pot lipsi datele privind: a) momentele de timp la care intervin modificlri in starea sau comportarea aparatului: — momentul punerii in functiune; — momentul intreruperii functiondrii; — momentul repunerii in functiune; — momentul c&derii ; — momentul repunerii in funetiune dupa inkiturarea eauzelor caderii; b) cauzele ciderilor pe clase de cideri (totale, partiale, parametrice, etc.); ©) sursa primara a cdderti (elemente cizute); 4d) cine este rispunzitor pentru cidere etc.; e) cheltuieli legate de restabilirea elementului cizut (cheliuieli de manoperd, piese de schimb, materiale, penalizari ete.), f) date privind pierderile indirecte din cauza cAderii (pierderi de productie la utilizator, la beneficiarii acestuia etc.) Documentul principal prin intermediul caruia sunt colectate informatiile este raportul de exploatare, trebuind s& furnizeze date asupra utilizirii, defectirii, mentinerii preventive etc., care privesc comportarea produselor considerate fie individual (simbolizat prin litera 1), fie in grupe de produse de aceleasi tip (simbolizat prin litera G). ‘Observarea timpilor de functionare a produsului. Dupa cum rezulté din insisi definifia fiabilitatii, o trisituri esentiali a acestui concept este intervalul de timp in decursul cdruia produsul a functionat pan’ la o defectare.2 3.1 —Preluerarea primar a datelor_71 Produsul defectat poate fi: ~ inlocuit cu un nou exemplar din acelasi produs; ~ Teparat (restabilit), operatic in urma cireia se elimin& cauza defectatij si produsul reparat isi reia functionarea, in general ca un exemplar nou. a). fnlocuirea produsului defectat care nu se mai repara, de obicei, se face momentan. Deci, intreaga viati a produsului consta din intervalul de bund functionare, inceput cu momentul Punerii in folosint& si incheiat cu cdderea exemplarului i, la momentul ti. . Daca produsul cercetat este un produs de masa, atunci de obicei se formeaz un esantion de N exemplare identice, a ciror dare in folosinji se inifializeaza Ja acelasi_ moment to. {ncepand cu acest moment se inregistreazai limpul de bund functionare al fiecirui exemplar din esantion ti, 12... ..., ty Intregul volum de date culese se ordoneaza sub forma graficului numit Sugestiv curba de supraviefuire. Din interpretarea formei curbei de Supravietuire si pe baza cunoasterii prealabile a naturii concrete a produsului Cercetat, se pot face aprecieri asupra legii teoretice care modeleaza fiabilitatea respectivului produs, 5.) Produsul care dupa defectare se restabileste (se repari) are un comporiament mai complex, are un adevarat , storie” al funcjionsrii de-a lungul orizontului de timp al observarii. Viata produsului se compune din diferite Perioade corespunzitoare starilor in care se afl produsul (ig. 3.2.): o timpi de buna functionare ti, © timpi de mentenenta (reparafie, restabilire, depanare etc.) ti, ©. timpi de intrerupere (de rezerva ) Ti. Deci, observarea regimului de functionare in acest caz trebuie si asigure integistrarea datelor privind functionarea sau nefunctionarea produsului, Schematic, succesiunea in timp a acestor momente si etape din viata produsului se poate prezenta astfel: pe axa timpului T sunt marcate momentele de incepere a observatici si cele de trecere dintr-o stare in alta: 0, 1, 2, ... Duratele intervalelor in decursul cirora utilajul se afla intr-o anumitt stare sunt figurate pe trei niveluri, si anume: la nivelul de baz - timpii de bund functionare, la nivel inferior - timpii de mentenan{a, la nivelul superior - timpii de intrerupere (de rezerva). ©.) Dupa ce s-au cules, conform regulilor descrise la (b), informatiile necesare despre comportarea produsului care dupa defectare se restabileste, s Pune problema intrunirii datelor culese intr-un tot unitar, adica aceea a formarii Uunui_ esantion omogen de date care si stea la baza prelucritilor si analizelor ultetioare.