Biserica Antim, stamp infitisind biserica inainte de reparatia din 1860 Credinfa si nevoile slujbei au crujat de picire multe din manistirile si bisericile romanesti_ce dainuiesc si astizi, unele in forma lor primitiva, altele transformate in total sau in parte. Printre bisericile din Bucuresti, ridicate in cursul veacului al XVIII-lea, se numira si biserica si lisul dela Antim, odinioara ‘manistire a futuror Sfintilor, din mahalaua Popii lui Ivasco *). Ctitorie a Mitropolitului Antim Ivireanul *), om Fotografle din colecjia Seminarului de Istoria Artei, dela Faculatea de Litere si dela Parintele Paraschiv Dumitrescu, ‘pro! bisercii Antim ¥) Datele istorice au fost uate din lucrarea d-rei Zara Bia: ¢ Istoricul Bisericii Ansim (bibl. Seminarului de Ts- {ora Arte), din lucrarea Teromonahului Gr. Uritescu, « Ma- iste Antim » (bibl. Facult. de Teologi) si din documente le ale Arhivelor Statului, Bucuresti. 4) Anti Poireana!, x650—1717. Caucazian, de origina din Iii, vine fa tard dela ministiile din Muntele Athos, chemat Wi Dosofiei de Terusalim. Inainte de cSlugirie se numea i Tn 1691 ajunge Teromonah in locul lui Mitrofan it Episcop al Buziului). Cunoscitor al mestesugului Hipogral, neintrecut caligraf, xilograf si desenator, el igi tipiriturle in x6g1, fiind conducitor al unei tipografii Pomnesti pe care o asexi la Snagov. In 1705, Martie 6, € nu- EBpiscop de Rimnicul-Valeea, unde isi continua arta BISERICA ANTIM luminat si inzestrat cu aptitudini si infelegere a Artelor Frumoase, biserica e inceputa la 24 Aprilie 1713 sub domnia lui Constantin Brancoveanu, dup’ cum se vede chiar si din testamentul lui Antim ), de tipograf. Din aceasta vreme tradifia ii atribue zugeivirea capelei dela Episcopia Ramnicului. Subt supravegherea lui re dela Cozia, se preficu si se tidi din temelie M-rea Surpatele, se zugrivi M-rea Go- vora $i paraclisul Episcopiei din Ramnic. Dupa moartea Mitropolitului Ungro-Vlahiei Teodosie in 1708, Antim e Ficut Mitropolit, in care treapti ingrijeste de bunul mers al Mi- se restauri si se tropoliei si al culturii romanesti. Simful si gustul artistic al acestsi Mitropolit gil manifest de nenumirate ori in cursul domniei, dar mai ales cu ocazia ziditii i impodobirii Mani- stirii Tuturor Sfintilor (1714—1716). In luna August a anului 1716, pe veemea lui Mavrocordat, ca o urmare a politicii sale contra Turcilor, el e surghiunit de citre Patriarhul Constan- tinopolei la M-rea Sinai si dat pe mana unor Turci, ca si-l duci acolo. Pe drum din ordinul lui Mavrocordat, Antim a fost innecat in apele Tungiei in Tracia. 2) Rev. Biserica ortodoxd roménd, 1885 Antim, Fragment. « Agijderea si spre ridicarea, adaosul si po- doaba sfintelor locaguri, multi poht& gi rivn’: dumnezeeas Ca dintru ostenelile mele cele multe, din tiparitul Testamentul tui cirtilor si din milosteniile induratorilor crestini, ne-am in-540 Hotirirea pentru inceperea lucrului o luase Mi- tropolitul Antim in urma unei revelatii divine avute in ziua de 5 Februarie, cand Biserica orto- doxa serbeazi amintirea mucenitei Sf. Agata. Aceasta se vede din cap. 13 al Testamentului siu «La Februarie 5 zile, in ziua Sf, mucenitei eae 5 Clopotnija Biserieii Antim Agatei, si se imbrace o fat siraca cu ie, cu rochie, cu brau, si si i se dea si treizeci de bani, pentru vrednicit de am inalfat din temelie biserics fromoas sic in Bucuresti intru slava si muljumitd insusi Celui ce intra Troit’ si prosliveste Dumnezeu 5i intru cinstea gi Lauda Ttulor Sfinglor denpreund, incit si fie gi sh se numeascd insta monistire a Tutulor Sfinjlor. Zidit-am si imprejurul ci chilit destule i alte licasuri pentru odihna egumenului care va fi dupi vremit i scelora ce vor vrea si aleagh vista sihistreascs, addugind intru ea gi alte multe trebuincioase. La care am fnchinat multe de toate cistigusi mutitoare si nemutitoare pentru indestularea celor ce vor licui intru ea; adici mogii, vii, mori, stupi si dobitoace de tot felul. Ines si biserica am impodobit-o si am infrumusetat-o cu ajutorul Tui Dumnezeu pe din afari 5i pe din Tiuntru cu multe odoare de atgint i cu vesminte seumpe, cu cirti de multe feluri si cu altele ce se obignuesc a se inzestra zidirile cele cuvioase v. BOABE DE GRAU cici in ziua pomenirii sale prin dumnezeeasci descoperire am hotirit si zidim biseric’ » 1), Ca multe din locasurile din trecut, mAnistirea Tuturor Sfingilor are la origin’ o biserici mici de lemn, proprietate a boierului Staicu. Paharnicul Merisanul, dup’ cum spune insus fratele acestuia printr’o scrisoare din 24. Aprilie 1713), si chiar Mitropolitul Antim pufin mai tarzia in ‘cap. V al testamentului stu), Locurile pe care s’a clidit mAn%stirea au fost daruite de boierii Rudeni, mari proprietari pe podul Calicilor si in Mahalaua Popii lui Ivasco, si de boierii Merisani, cari isi aveau_proprietitile mai departe, pe Dealul Spirei. Milesti, si anume Maria Bineasa Mileasca, ginerele acesteia Dumitrascu Brailoiu si Diicul vel logofit Rudeanul dau, intre Faada ') Tbidem. *) Tbidem. 5): Ibidem: ¢ Doi preoti din mir vroiam sa fie 1a bisericd in strana cea mic’. .. pentru cici fiind biserica cea veche de lemn mai inainte de mir, si aidindu-se aceasta, n’am vrut sii lip- sim pe acei preoti din mahala pentru mingiierea lor si pentra odihna mahalagiilor +.DORICA VOINESCU: BISERICA Al anil 17131714 Mitropolitului Antim, Jocuri si-1 gjutd si cladeasci mAnastirea '). De asemenea, in 1713 Aprilie 24, din scrisoarea iui Dragos Vistierul citre Antim, — aflim ci acesta fi darueste un loc alu, spre a se zidi pe el o biserici *). La 17 Febr. 1715 Barbu Slugerul vinde Mitropolitului Antim locul siu, preciznd ci il vinde spre a se zidi pe el Biserica Tuturor Sfingilor. Pe semne ins ci acest loc a servit de gridin’ sau s'a zidit pe el chil biserica find inceputa inci din anul 1713. Aceasti biserici incipatoare, atat ca plan cat si ta executie athitectonic’, se crede ci a fost facut dupi modelul dat de insus Mitropolitul Antim. Acesta nu se mirgineste numai si ajute cu bani ridicarea sfantului locas, ci se ocup’ si cu desem- area planului, supraveghind de aproape si cu priceperea unui om de gust decorarea exterioara si interioari a bisericii ce urma si-i poarte numele. Conceputi la o vreme in care stilul caracteristic bisericilor romAnesti se afirmase, contimporan’ cu opere arhitectonice si artistice de rari frumusefe, potrivit dorintei lui Antim, biserica nu a fost numai tn centru religios, ci si un focar de lumina si de caltur’, aproape in tot decursul sec. al XVITI-lea. Aici,in jurul bisericii Tuturor Sfintilor, isi pro- pune Antim si infiinfeze doua tipografii, una gre- feasci si alta romaneasca, pe care si le puie in slujba bisericii*), De asemenea, zidi chilii pentru clugiri, locuinfi pentru egumen si un paraclis. 1G. I. Tonescu-Gion, « Istoria Bucurestilor », cap. Biserict Bucurestene, Bucuresti, 1899, pag. 17%. 4) Athivele Statului, pag. 48, Act. 17. 4) Bis, ort. rom., 1885. Testamentul lui Antim: + Si se tie oui tipografii, una greceascd gi alta roméneasci, pentru folosul obstei si pentru agoniseala casei. S4 nu indrisneascd TIM 341 Dupa moartea Mitropolitului Antim, manistirea isi pierde autonomia cistigat’ de acesta si vremuri grele se abat asupra sfantului locas. Starea bisericii se imbunitateste pentru catva timp, odati cu transformarea ei in metoh al Episco- piei de Arges la 22 Martie 1797. Indreptarea se datoreste in mare parte si Bpiscopului Iosif al Arge- sului, bun gi iscusit gospodar, care ct ajutorul Mitropolitului Do- softeiu, cauta si restabileasca bugetul si starea precari a mani- stiri. Ele acela care mareste paracli- sul inzestrandu-l cu obiecte de cult nou, legandu-si astfel pentru vecie numele de acel al primu- lui ctitor, Dupa moartea acestuia (27 Oct, 1820), mAnistirea rimane sub grija Episcopului Iarion de Arges, care la moartea sa o lasi in deajuns de avuti si de prosperi. Curand dup’ aceasta veniturile mAnistirii sunt puse sub contro- lul Domnitorului, si nu pot fi in- trebuinfate fara aprobarea acestuia. Ca o urmare a acestei restrictii starea zidurilor, a chiliilor si a bi- sericii e din ce in ce mai rea. Ne- Portretul Domnului tipograful s4 tipireascd vreo carte impotriva bisericii si a legii noastre. ... iar de va cilea porunca si fie al anatemei. Las cu blestem si aceasta si aibi datorie si tipograful si in- vefe mestesugul tipografiei unul dupa altul, pentru ca si nu piari acest mestesug din tard nici si se pAriseascd luerul cirjilor pentru folosul irii si pentru ajutorul casei».34a numirate rapoarte si cereri se fac citre guverni- mant in vederea unei eventuale reparatii, dar toate stint fn zadar. Starea in care se afla biserica. si dependinfele ei se poate vedea din raportul arhi- tectului Slater inaintat la 29 Sept. r85r}) cat si din raportul Episcopului de Arges din anul 1857 “eee ieee Pridvoral Lueririle incep abia in cursul anului 1860 si du- reazi cAtiva ani conform planului arhitectului Slater. Pani la aceasti dat biserica suferise re- paratii de mai mici insemnitate, Aspectul general al bisericii rimisese ins’ nemodificat. Reparatia din 1860 ia proportii atat de insemnate inct as- pectul primitiv al bisericii ¢ simfitor modificat. Inc din 1857 4) se ceruse repararea cupolei, in- locuirea ferestrelor si Lirgirea vestibulului «care este a se darima», Totus numai la 9 Sept. 1860, Ministerul incheie contract *) cu fratii Babicu, ca si se execute timpla cea noua. Tot in acest an se di prin contract zugrivirea bisericii si a tamplei pictorului Petre Alessandrescu, care se obliga si termine lucrarea in termen de doi ani cu preful de 3.000 de galbeni *). Dar lucrarea nu ¢ terminat’ 4) Ath. Stat dosar 2267/1850. 8) Tbidem. +) Ibidem. *) Ath, Stat dosar 4609/1860. ) Ath, Stat dosar 2267/1850. BOABE DE GRAU Ja vreme, ci numai in 1863, din cauza fratilor Bab/cu care intarziasera cu efectuarea lemniriei timplei, Alessandrescu e impiedecat a o zugrivi pani la termenul impus de contract. In afari de scenele prevazute, el spune intr’o adres citre Ministerul Cultelor din 10 August 1863+) c& a mai ficut sase tablouri pentru deplina armonie a pictur. In 186r gisim ca supraveghetor al lucrarilor de reparatie, pe athitectul Scarlat Enderli, Pentru desivarsirea lucririlor de zidirie rimase_neter- minate se fine licitatie la 4 Febr. 1861. O parte se dau in grija lui Tanase Stavri, iar restul in cea a lui Radu Radulescu. Tot lui Stavri i se di prin, licitatie si repare incaperile din aripa sting’ a mAnistirii. In 11 Aprilie 1861 «este trebuinj’ a se infiinga» cAteva obiecte de lemn sculptat in interiorul bisericii. Planul si devizul in acest scop au fost facute de sculptorul Carol Storck cu care Ministerul incheie contract pentru executarea lor. La 19 Tulie 1861 antreprenorul Iohann Unghi ¢ insircinat cu facerea unei ferestre rotunde la bise- ric, caci la aceasta epoca, biserica isi transformase cu desivarsire aspectal exterior al fatadei. Pridvorul ce se sprijinea pe stalpi de piatra era sub acelas acoperis cu biserica. De asemenea, scara nu inconjura pridvorul de jur imprejur, spatiul dintre bazele coloanelor fiind zidit. Intrarea in bise- ric se facea numai printr'o scara mai mica situata intr’o parte. In acelas’ timp mai gisim lucrand la Antim, dup’ cum reiese din documente, pe un arhitect numit Mrescu, pe Nii Piriescu, care sivarseste poleitul crucilor, si pe un antreprenor Radu Radulescu. Alituri de Petre Alessandrescu lucreazi pentru biserica Antim Heinrich Trencu (sic), care in tirma licitatiei din 24 Sept. 1862, ¢ insdrcinat cu zugrivitul in uleiu si galben antic al celor 32 coloane din pridvor, cit si cu inscripfia de deasupra usii, care trebuia si fie poleiti cu aur si care execu ati atunci in proaste condifii, e refiicut’ mai tarzitt tot de citre Trencu, Lucrarea acestuia nu repre- zinta ins4 nici un caracter artistic. Reparatiile se sfargesc aproape in intregime in cursul anului 1863. Abia se terminasera lucririle la Antim cind la 31 Martie 1863, in urma revarsirii Dambovifei si a unor ploi torentiale, zidul incon- juritor se daram’ si apa ajunge pani la biserict pitrunzind pe sub temelie si pe sub pietrele pardoselii. : Episcopul Ghenadie al Argesului cere Ministe- rului si dispuni a se face reparatiile necesare. Lespezile au fost scoase si de aceea nu mai avem nicio stire despre pufinele morminte ce vor fi fost induntrul bisericii, ast%zi pardosit’ cu ciment. In 1866 se continu’ reparatiile rimase neter- minate de pe urma inundatiei, de catre un oarecare 2) Arh, Stat dosar 1103/1862.DORICA VOINESCU: BISERICA ANTIM Ton Busnea. In 1867 se repara clopotniga, se reface tencwiala bisericii, se vopsesc jgheaburile si coloa- nele peristilului si zidul inconjuritor. Reparajii la Antim nemaificdndu-se mult vreme, biserica si clidirile inconjuritoare merg spre ruin’. Tn 1908, Comisia Monumentelor Istorice inoeste parte din pridvor acoperisul si invelitoarea chiliilor intarind si zidaria. Gu toate restaurarile facute fn ultimul timp, bise- fica, in starea actual’, are nevoie de grabnice si ‘serioase reparatii, Silisluind si astizi, ascunsi de zidurile intre care fe desfisura odinioara intens viata monahala a Gilugirilor dela Antim, biserica comunici cu exte- ioral pe sub bolta clopotnitei deosebit de pito- reasci. Intre clopotnifa si paraclis, biserica e inconjurati e dreapta de sirul de case cu un etaj ce servesc Eee preotuli. Paraclisul inceput dup’ cum spune pisania de ipo Mitrop. Antim » si ispravit de boerul Matei et, face corp cu locuinta preotului si cu restul Mdechilii ramase din trecut. Un sir de clidiri, ruine fostelor chili, completeaza latura dintre paraclis fumul din extremitatea dreapti. Latura risi- fitani, adic’ cea dinspre altar, e inchisi intre gi tumnuri dreptunghiulare, zidite din cérimida, 543, care se sfarseau prin cate un turnulef, previzut cu ferestre, In parterul acestor turnuri erau camere spatioase al ciror tavan a fost boltit, O astfel de bolt se poate vedea si astizi tn colful sting al sirului de clidiri, Nu se stie precis ce anume desti- natie s’a dat acestor camere, dar dup toate pro- babilititile, ele au servit sau celor dou’ tipografii, 1u drept bucatarii cilugaresti, Cladirile care umplu spatiul dintre aceste turnuri sunt prevazute cu can spre partea din afar’, iar spre curte au aco- perigul inclinat. Intrarea in aceste camere foarte frumos boltite se facea prin dow’ pridvoare roma- nesti, sprijinite pe cate doi stalpi de piatri, cu capiteluri si baze sculptate. Aceste intrari au fost astupate cu timpul. Biserica se mirgineste spre stanga tot cu un sir de astfel de clidiri. Intrarea spre camera turnului din stinga se face tot printr'un pridvor care se pistreazi, restaurat de Comisia Monumentelor Istorice. O parte din aceasta latura a clidirii, care avea fafada spre strad% si o curticic’ intre strad& si chilii, a fost daramat’ cu ocazia construirii loca- Intrarea paraclistilui lului Sf, Sinod. Din planul ce s’a ficut cu prilejul reparatiilor din secolul XIX-lea se arati ci in acest corp erau randuite toate chiliile care serveatt nevoilor de ordin administrativ, cum si de depozit Centrul curfii il stapaneste si astazi vechea bisericd544 a lui Antim, transformati ca infitisare exterioar si interioar’ in urma reparafiilor suferite in cursul veacului al XIX-lea. Planul, ramas acelas, prezinta in linii largi forma unei cruci grecesti si cuprinde un pridvor deschis pe toate pirtile si sprijinit pe coloane cu bazi si capitel sculptat, 0 tind’ sau pronaos despartit’ de naos prin coloane, un naos $i o absida sau altar. Aspectul fatadei, complet schimbat, prezint’ azi un fronton foarte inalt deasupra acoperisului inte- rior, inovatie destinati si dea o impresie de svelteya pe care biserica tipici a lui Brancoveanu nu o atinsese inca 1), Biserica se ridici pe un fundament solid de piatr’. Un brau puternic o incinge pe dinafar’ de jur imprejur cam pe la jumitatea inaltimii zidului impirtind-o in dou’ caturi sau registre. Un sir de firizi oarbe in care sunt asezate rozete de stuc si de piatri impodobesc catul superior alcatuind im- preuni cu chenarele sculptate ale ferestrelor, un frumos ansamblu decorativ. Dou’ turle aproape egale sunt asezate una deasupra pronaosului, iar cealalt’ deasupra naosului. Fereastrit cu chenar sculptati in piatrit 2) N, Iorga gi G. Balg. « Histoire de Wart roumain ancien , Paris, 1922. 1) N, Torga. « Inscriptii din biseri Bucuresti, 1905, pag. 280. le Rominiei», vol. J, BOABE DE GRAU Materialul intrebuingat atat_la biserica cat si la depending, e in mare parte cirimida, piatra alci tuind in deosebi elementul decorativ. In pridyor, deasupra usei de intrare, se afla pisania scrisi in versuri grecesti cu litere frumoase spate in piatr’. Ea are urmatorul continut: Usi cioplita in lemn, dela intrarea principal’ «Biserica asta, a Tuturor Sfintilor hramul S’o ficut cu vrerea Jui Dumnezeu, firea tuturora Sub Stefan cel ce poarti numele Cantacuzino Stipin strilucit al Tirii RomAnesti vestite De citre arhipistorul Antim Ungroviahul Cel din Ivir, cum se vede, din temelie, Ca inchinitorii zeilor faji de Dumnezeu Ca David fii si tn Biserica Sfinfilor Tn anul dela mantuite 1715» La 1715, biserica avea ca hram Duminica Tuturor Sfintilor, mai apoi sarbatoarea Sfinfilor Constantin si Elena, In timpurile din urma s'a revenit la vechiul hram. Cum, in timpul marelui razboiu, s’au ascuns in biserici moastele Sfintei Filofteia ca si nu fie descoperita de Bulgari, astizi se serbeazi ca patton al bisericii si aceast’ sfanti. Usa intratii, toata sculptata in lemn de stejar, € atribuiti de traditie Mitropolitului Antim. Ale- xandru Odobescu intr’un articol publicat in RevistaDORICA VOINESCU: BISERICA ANTIM. Romini 1862 spune: « Artist Juminat si industrios, Antim lasi in tari multe urme de’ talentele si activitatea sa. In manistirea Antimului, ce este c diti de dansul, se zice ci usile de intrare ale bise- ric sculptate in lemn cu multi miestrie sunt fucrate de dansul », Ingeneral, se crede c& sculptura la coloane si mai Ducerea crucii ales in admirabilul chenar al usei dela intrare, este executati dupi modelele date de Antim. Motivul intrebuintat mai frecvent e cel floral, cat si diferite rozete stilizate. Sculptura, in genere de bun’ cali- fate, contribue la infrumusejarea acestui_ monu- ment, Spre deosebire de pictur, care e de dati mai recenti, sculptura e in mare parte cea primi- tiv. Alsturi de sculptura in piatra si de vechea scul turi in lemn, sculptura in lemn de dati mai recenti, poatede un caracter mai greoiu, cum apare la timpli, intregeste decoratia generali cos Pictura este rezervata astizi decoratiei interioare a tidurilor. Biserica nu mai pistreazi nimic din vechea zugriveali si niciun indiciu nu ne sti la fndemana pentru a'o atribui vreunui maestru sau altuia, Dintr’o stampa ') reprezentand aspectul bi- sericiiinainte de reparatia din 1860, se poate deduce fatada originala era impodobiti cu doi ingeri mari zugriviti. Din intreaga activitate a Mitropo- litulsi Antim, aceea de pictor se pare mai obscura si mai putin viditi. Supozitiile neintemeiate ale Gitorva istorici din vremea noastr’, nu ne indrep- 4) Reproducere procurati de Pr. P. Dumitrescu, actual Paroh al Bis. Antim. 345 ijesc cu nimic si credem ca pictura ar fi fost opera insis a Mitropolitului Antim. Cu atit mai mult, cu Cat inte’o noti la testamentul Mitropolitului Antim, printre altele recunoaste ci datoreste: Predi zugravul.. . . . . taleri_ 50%) . .evilor) . 11.) taleri x00 zidarilor 2... 2. taleri 55 Vedem deci ci la impodobirea acestui locas a intervenit mana maestrului zugrav Preda, care singur sau tmpreun’ cu alii, poate sub supravegherea Mitropolitului Antim, a desivarsit vechea de- coratie murali a biseri Din documente aflate la Arhive, stim ci pe stilpul din dreapta se sctisese la 1820, cu ocazia morfii Episcopului Iosif al Arge- sului, 0 inscriptie. Nu stim dack in ristimp sau chiar la aceasta data s’au mai facut gi alte reparatii pic- turii. Daci pentru vechea picturi a bisericii nu ne-a rimas nici odat’, nicio mrturie ca si ne indrepti- jeasci si o atribuim cuiva, pentru pictura actuali putem da ca sigur numele pictorului roman Petre Alessandrescu *), mai tarziu pro- fesor de desemn la gimnaziul La- zir. In pufinele tratate de arta ro- m4neasci numele lui apare_rar, alituri de acela al lui Tata rescu, si autorii se mulfumesc numai si-l po- meneasca. Picturile ce silisluese pe peretii bisericii Antim, sterse si inegrite de timp, lipsite de stralucirea de Odinioara, unele abia mai apirand de sub stratul de fum, sau coscovite de umezeali, ne ingidue inci intru cdtva si le recunoastem temele icono- grafice si si judecim intr’o oarecare masura stiinta maestrului lor, Impirtirea general a picturii la Antim, e ficut’ tn dou’ registre, un registru inferior, cuprinzand sfingi p:ezentafi in mérime natural, si un registru 4) Gr. Uritescu. Op. citat. *) Documentul astizi rupt nu ne permite citirea cuvantului tm intregime. Terminafiunea (vilot) ne face si credem c3 era *) Petre Alessandrescu, pictor roman. In 1851 ¢ trimes in strhinatare pentru studii de citre Ministerul Cultelor. Dupa ce st& puin timp la Viena se indreapti spre Talia. La Roma cerceteazi operele maestrilor italieni din colectii si. muzee studiind totdeodati la « Accademia di San Luca vsubt directia fui Natale Carta gi ait. In 1855 pleacd la Paris unde urmeaza cursurile scoalei de Arte Frumoase si lucreazi in atelierul tui Leon Cogniet. In 2856 se intoarce in ari. Intre 1860-63 il gisim lucrdnd 1a decorarea bisericii Antim,superior, cu scene mai ales din viaja Mantuito- rului. Pridvorul. Picturile ce decoreazi pridvorul, mai expuse intemperiilor, ne apar astézi. mult’ mai palide. De o parte si de alta a usii de intrare se vad urmele a dou’ panouri, prezentind sfinti de mirime naturali, opere astizi in intregime distruse. Pe plafon, creatorul desparte lumina de intu- neric, figura de inspiratie michelangelesc’, intr’o compozifie conceputi destul de naiv. Pe perefi, sus, in doua medalioane ne apar in dreapta « Bine cuvantarea lui Adam si a Evel », iar in stinga « Izgonirea din Raiu ». Restul e acoperit cu imitafie de marmori si motive decorative, antice sau geometrice, lucrate in uleiu, incadrand compozitiile pictate. Pronaosul. Cu mult mai in bun’ stare ne apar panourile ce acopar peretii si bolta turlei Pronao- sului. In umbra, pe peretele din dreapta si stanga usii e reprezentat, ca in mai toate bisericile noastre, asa numitul tablou votiv. Ctitorii nu ne apar ca in Sf. Fecioari cu Pruncul, dela Tampli trecut, prezentnd credinciosilor Sfantul locas ce au ctitorit, Ei nu acopir cu imaginea lor toati intinderea zidului, ci sunt dou’ simple portrete, incadrate intr’o rama de zugraveala, in tonuri gris. In stinga Mitropolitul Antim; in dreapta traditia recunoaste pe Stefan Cantacuzino, desi inscripsia BOABE DE GRAU desemneazi pe Neagoe Voevod. Poate ci P. Alessandrescu, putin cunoscator al datelor istorice, a crezut nimerit si reprezinte acolo pe unul dintre marii constructori de biserici din fara noastra. Pictate, ca si restul bisericii, intre 1860—1863, nu este vorba de o aseminare vadita sau de o pa- trundere psihologic’ addnca, Vazut de fata Mitropolitul Antim fine in mana sting cArja, iar cu dreapta face semnul binecuvan- tarii, Celilalt ctitor poarti pe cap coroan’, iar costumul e acela al domnilor din a doua jumitate a secolului al XVIII-lea. In registrul superior intr'un panou mare, pe peretele de deasupra tribunii corului, e prezentati «Coborirea de pe cruce», sceni incadrati de o parte si de alta de dou’ panouri mai mici, unul prezentind o sfanti, iar celalalt un inger. Pe peretii laterali in registrul superior in dreapta, e «Lupta lui Iacob cu Ingerul» si «Propovaduirea Sf. Ioan», in stanga « Ingerul dand veste de nasterea Sf. Ioan » si « Punerea in mormént ». In registrele inferioare, in dreapta e Sf. Anton, in stanga Sf. Teodosie, ambii conceputi ca si celelalte compozitii pe un fond de peisagiu. Pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra coloanelor, in registrul inferior e « Jertfa lui Avram» si ¢Intrarea lui Isus in Terusalim » in parti, la dreapta, « Isus ispitit de Diavol », in stanga «Isus si Ingerul ». Pe bolt’, Cristos ca Pantocrator, pe_laturile turlei 8 prooroci, iar in pandantive imparatii David si Solomon, Daniel si Aron. Naosul. Pe plafon Sfanta Treime, compozitie ce maiapare pe panoul central al tampleiin al treilea etaj. Pe perefii laterali in registrele superioare in dreapta, « Inaltarea» si Arhanghelul Gavril, in stnga «Schimbarea la fas si Sf. Stefan. Pe peretele din fata altarului ¢ Inmormantarea Maicii Domnului ». Pe bolta centrala, intre cele 2 abside laterale ce alcituesc bratele crucii, in urma ultimelor reparatii de citre Comisia Monumentelor Istorice, nu s'a mai zugrivit nimic. Alessandrescu acoperise aceast bolt, conform contractului, cu o compozitie pre- zentand pe Domnul Isus Cristos inconjurat de ingeri. Pe laturile turlei dela ferestre in jos, pictura ce se vede reprezinta « Liturghia Ingerilor ». Mai jos, pe pandantive, sunt chipurile celor 4 evan- ghelisti cu simboalele lor. Pe boltile celor dou’ jumatigi de caloti laterale, in registrul superior, la dreapta: « Nasterea Mantui- torului» si «Isus binecuvantand pruncii», in stanga «Invierea si Ducerea crucii ». Registrul inferior cuprinde panouri cu cate 3 sfinti de fiecare parte, Sf, Gheorghe, Dimitrie si Procopie, in dreapta, sfinfii Mina, Mihai si Stefan, fin stinga. Altarul. Pictura mai putin distinct azi, ce aco- pere peretii altarului, cuprinde conform contrac- tului incheiat, pe bolt’ pe « Maica Domnului cuDomnul Cristos in slavi», pe Dumnezeu Tatil, iar pe laturi pe proorocii David si Solomon. In registrul superior, de jur imprejurul absidei, 4 Adam si Eva in Paradis », « Cristos intre Fecioara Sf, Toan» si « Moartea lui Abel ». In registrul inferior, mai jos, intre ferestre citeva figuri de Athierei. Témpla, Intre naos si altar se ridici mirey timpla. Ea nu urmeaz’i’o linie dreapti, ci este putin rotunjita la baz’, avand tendinta de a intra fnspre altar. Ea a fost vechea timpli de piatr’, din Cina cea de tain’ (TAmpla) are se pare ci se mai gisesc fragmente la Muzeul ide mulaje si antichitigi de pe lang’ biserica Stavro- ppoleos. Ca la mai toate bisericile noastre, ea are iin pronuntat caracter arhitectural. Principiul sepa- Tafiei motivelor e acela al zonelor suprapuse in fetaje, Patru registre intocmesc timpla, iar sus de ‘ot, stipaneste « Crucea Ristignirii » intre icoana Maicii Domnului si cea a Sfantului Ioan. Un cadrul oferit de sculptura fratilor Babicu, ietorul isi aseazi nenumératele sale panouri de nn acoperite de compozitii care, construite dupa lun anumit program iconografic, concentreazi in ele fintreaga invagituri a bisericii. Astfel, episoadele tele mai insemnate din viaja Mantuitorului si a Mhicii Sale, apar inaintea ochiului privitorului. Teoanele ingirate pe tampli sunt: 4 icoane imp’- Titesti, reprezentand dela stanga la dreapta pe: Sf. Nicolae, pe Fecioara cu pruncul, pe Domnul Tsus Cristos si pe Sfintii Constantin si Elena. Tn primul registru sunt 12 tablouri reprezentand Praznicele, impartite cite 6 de o parte si de alta a panoului central (Cina cea de tain3). Deasupra Sunt cei 12 apostoli, urmand aceeas distributie, de 0 parte si de alta a panoului central, ce repre- Zinta «S-ta Treime », Este o reluare in mai mic, @ decoratiei murale de pe plafonul naosului. DORICA VOINESCU: BISERICA ANTIM 347 In ultimul registru cei x2 prooroci sunt impartiti de o parte si de o alta a scenei centrale: « Scobo- rirea Sfantului Duh», Tot pentru ampli Alessan- drescu lucreazi 4 icoane de sirutat, ce sunt asezate inaintea icoanelor imparatesti. Fragment din Tampli Pe usa din mijloc dela altar picteazi Buna Vestire, iar pe cele laterale pe cei 2 arhangheli. ‘Acest vast program iconografic, ce rezuma Ve- chiul si Noul Testament, este prezentat intr'un cadru de bogati sculpturi. In alcituirea decora~ fillor dela Antim pictorul pare urmirit mai mult de dorinta de a crea un ansamblu, o atmonie a compozitiei generale decat a se supune canonului riguros indicat de cerinjele randuelii Bisericii risa- ritene. Comparand aceasti descriere cu. contractul incheiat de P, Alessandrescu, constatam cA acesta nu uitase a se folosi de acea clauzi ce-i ingiduia si inlocuiasc’ subiectul unui panou ctt altul, daca acesta nui s'ar armoniza cu restul decoratiei murale. Pictorul nu numai ci schimba subiectele, dar de cele mai multe ori adaugi panouri noui si modifica ordinea celor indicate in contract. In general, toate panourile sunt incadrate de motive si compozitii decorative, ce strici armonia de ansamblu si intuneci frumusefea unora din panouri, prin coloritul putin armonios si suparator de care artistul se serveste. Ca si ceilalti artisti formagi la scolile din Occident si stapaniti de imaginea distribuirii picturilor mu- rale din Iocasurile admirate la Roma sau aiurea, P. Alessandrescu gi propune si dea aspectului general348 © infitisare noua, In locul unor medalioane si al scenelor multiple ce acopereau: in trecut zidurile bisericilor noastre, el aseazi compozitii complexe in panouri de mari dimensiuni, asa ci reprezentarea unei singure scene acopere de multe ori zidul intreg. Vechiul si Noul Testament sunt sursele de inspi- ratie iconografic’. In ce priveste interpretarea, Michel Angelo, Rafael, Leonardo si scoala lor it In ajunul evanghelizirii (Tampla) servesc adesea de model, alaturi de artisti din scoala francez’ clasici, Lucririle ce reproduc fidel opere striine sunt destul de numeroase, asa de exemplu, « Coborirea de pe Cruce » este o copie fidela dupa lucrarea cu acelag nume a lui Danielle da Volterra, pictati in r54r intr’o capeli din biserica Trinitt dei Monti di Roma, «Cina cea de taini» este inspirati de Leonardo, ca si alte citeva compo- ziti. ‘De altfel, elementele de imitatie apar destul de vadite atat in compozitie, cat si in tratarea petso- nagiilor. Acela fond de peisagiu sau arhitectusi ocupand mare parte din panou, aceleasi atitudini gi gesturi adesea teatrale si atat de frecvente in operele de decadent, se intalnesc neincetat in decorafia murala dela Antim. Artistul, stipanit de influenta italiani care pare ci-i indbuge in mare parte orice pornire de originalitate personala, isi aminteste, pani tarziu, de lectiile artistilor, de altfel putin dotati, din epoca sa de formatie: un Natale Carta, un Cavalieri in Italia, Léon Cogniet in Franja, Totus, el pare ci stipaneste intr’o oarecare misura arta compozitiei si a desenului, avand sentimentul justelor proportii si simful armoniei BOABE DE GRAU de colori. Paleta lui, greu de examinat dupa pa- nourile rimase pe perefi, se vadeste mai ugor din scenele si chipurile prezentate pe tampli, unde intrebuinteazi cu priceperea unui mestesugar, de prefering’ tonuri calde, in care predomina rosul si galbenul. Daca din punct de vedere pictural, decoratia dela Antim nu poate fi considerat cao realizare deplin’, pentru intregirea unui aspect din desvoltarea artei secol. al XIX-lea si mai ales pentru intelegerea unui artist ca P. Alessandrescu ea prezinti destula in- semnitate, Asa cum o avem azi, purtand pecetea anilor ce s'au scurs, pictura dela Antim apare ca un ecou al influenfelor striine, in special italian’, ce se afirma gi viefuiesc intens in arta secolului trecut, In afar de picturd si sculptur’ biserica nu este prea bogati in icoane si obiecte de cult care si aminteasci diferitele epoci ale trecutului. Ea poseda totus: dou icoane imparitesti (astéci in tinda bisericii mari), una cu chipul Domnului Isus, iar cealalt3 a Maicii Domnului (ambele poarta in- scriptii grecesti gi data anului 1797); 0 icoand cu hramul bisericii ‘« Tori Sfintii», agezati in partea sténgi a naosului; o icoani din 1786, lucrati de zugravul Nichifor si tnf’itisind pe Fecioara (astizi in Colectia Comisiei Monumentelor Istorice); 4 candele de argint cu inscripyii tn greceste; 0 cadel- niti de argint purtind urmatoarea inscriptie: « Pre- facuti aceasth cdelnipd a Sfintei Manistiri Antim, prin osardia smeritului Iconom Chesarie, la leat 1822, Dec. 21»; in sfarsit alte cdteva fragmente de policandre vechi, astizi transformate pentru uzul actual. ‘Numarandu-se printre ultimele ctitorii_roma- nesti din cursul veacului al XVIII-lea, biserica dela Antim prezint4, alaturi de interesul artistic si arhi- tectonic, un interes istoric si cultural. Aici, in jurul centrului religios fondat de Antim, se pistreazi si se perpetuieaz’ in decursul timpului amintirea si pornirile alese ale acestui Juminat pastor. Urman- du-se dorinfa ripo Mitropolitului Antim, Mitrofan Jas egumenului Sava sarcina s4 conduc& gospodiria Manistirii, dar mai ales grija si infiinteze tipo- grafia doriti de Antim, Aceasta doringi fu implinita curand, cici la acea epoct gisim lucrand in tipo- grafia Manistirii pe preotul Stoica Iacovici, care ia 1719 da la lumin’ o carte «Despre datorii » si un «Octoih », terminat de Egumenul Sava 3), Cat timp a funcfionat aceasta tipografie si in ce con- ditii, nu am putut afla. La 1796, in urma cererii Episcopului Iosif al Argesului, Domnitorul aproba (12 Noemvrie 1796) infiintarea unui seminar ce urma si functioneze in casele Manistirii. In 1834, Domnitorul, in inte- legere cu Mitropolitul si Episcopul Harion, hota- rise din nou infiintarea unut seminar la MAnistirea Antim. Seminarul acesta se deschide oficial la 2 2) Gr. Urifescu. Op. citar.je 1836, sub domnia lui Alexandru Dimi- Ghica. Tn 1840 cteva camere din casele din fund adi- pentru cétiva ani arhivele Statului. “Acestea sunt cele cateva date pe care ni le ofers ntele timpultti asupra activitatii desfisurate jurul si prin Manistirea Antim. Cu timpul activitate se incetineste si se termini citre jlocul secolului trecut. Ruina se intinde pretu- i, zidurile se deterioreazi si cad. Reparatiile le care au fost ficute, am vazut in ce conditii, 1860, nu fac decit si impiedice pentru un degradarea inceati a monumentului. Astizi DORICA VOINESCU: BISERICA ANTIM. 349 el are nevoie de © noua si energicd interventie din partea Comisiei Monumentelor Istorice. Aceasta s'a manifestat pani acum in corpul de clidiri destinat dependintelor. Sperm ci nu se va opri acolo. Pe de alti parte, odati mai mult trebue si exprimam mirarea noastra ca, alaturi de acest armonios monument al artei noastre dela inceputul secolului al XVIII-lea, s’a putut clidi localul Sinodului, un monument, care contrasteazi cu tot ce vedem in curtea MAnastirii Antim, DORICA VOINESCU Sf. Fecioard cu Pruncul (Ieoami veche)