yironeswt Foto Krepler Voronetul La 4 kilometri departare spre sud de Gura Hu- morului, la capatul micului sat Voronef, se inalfa. in mijlocul unui cadru incant&tor de dealuri si de paduri, giuvaerul Bucovinei : bisericua Sf. Gheor- ghe a fostei manastiri Voronef. Sunt putine monu- mente moldovenesti atat de interesante ca acest sfant locas; amintirile istorice ce se leag’ de el, legendele care-i inconjoara intemeerea, valoarea si vechimea unora din picturile sale, farmecul si inte- resul cu totul deosebit al impodobirii din afara, toate se unesc spre a atrage asupra-i atentia spe- cial atat a artistului cat si a istoricului, Biserica actuala a fost cladita in doua randuri : altarul, naosul si pronaosul au fost zidite in anul 1488 de Stefan cel Mare, iar tinda s'a addogat in- spre anul 1547 de Mitropolitul Grigorie Ragca, acelas care a dispus zugraveala tuturor peretilor exteriori ai edificiului, Dar originea manastirii in- 885 dateazi dintr’un trecut mai indepartat. In- sctipfia spat deasupra intrarii pronaosului spune Limurit ci Voevodul Stefan a zidit acest hram in manastirea Voronet (v monasteri ot Voronec), si intr'adevar chiar in anul 1471 intélnim numele egumenului Misail. E foarte probabil ca manistirea veche sa fi fost zidita destul de simplu, cu chilii si cu o bisericd de lemn. Legenda si-a insusit intemeerea Voronetului, ca si pe aceea a mAnastirii Putna. Dupa infrangerea dela Razboeni (26 Iulie 1470) Stefan cel Mare ar fi fugit pana la Neamt, unde mama sa i-ar fi in- terzis intrarea in cetate cat timp nu se va intoarce inving&tor (si observam in treacdt c& autenticita- tea acestui episod, care face subiectul unei poezii celebre a lui Bolintineanu, nu pare deloc demons. trat& si c& tot ce stim despre metodele de rasboiu ale lui Stefan cel Mare ne da dreptul si fim nein- creztori in aceasta privinfa). Chinuit de griji, s'ar fi indrepcat Voda spre Vo- ronef, unde traia, intr’o pestera din imprejurimi, si- hastrul Daniil, pe care, dup’ alte Jegende, Stefan Lar fi cunoscut din copilarie. Daniil era unul din- tre pustnicii aceia pe cari i-a cunoscut Romania din secolul al XV-lea, si cari, bucurandu-se, inc’ pe cand erau in viaté, de un mare renume de sfinte- nie, erau adesea consultati in prilejuri deosebite de c&tre boeri si chiar de voevozi. Pe Daniil il gasi Stefan rugandu-se in pestera sa. Acesta, fara a se migca, fi spuse : ,,Lasi-ma si-mi sfargesc rugdciu- nea”, Printul astepta afard, eviavia sa fiind mai mare decat nerabdarea. Sihastrul iesind in sfarsit il intreba ce doreste. — ,,M'au invins Turcii, fu rdspunsul ; mi-au distrus oastea. Mai este chip si ma bat ? Pot s& sper sa-l starpesc pe navalitor Taci si ascultd, spuse Daniil. N'auzi nimic ? — Ni- mic altceva decat vaetul vantului. — Pune-ti picio- rul tiu pe al meu. — Ce sunete melodioase imi este dat s'aud deo- dati! — Acestea sunt cantecele ingerilor, raspunse sihastrul. Dumnezeu ti-a daruit un semn. Paga- dueste ca vei zidi aci o biserica sfantului Gheorghe si vei avea izbanda”’. Stefan urma sfatul si, putin dupa aceea, gonia pe Turci cu sula in coaste pand Ja Dunare. Mai multe fundatii ale lui Stefan cel Mare plu- tesc intr’o asemenea atmosfera supranaturala. Ima- ginatiei populare ii place va interventia lui Dum- nezeu s& fie astfel amestecat cu marile amintiri2 BOABE ale trecutului, Dar nu se ingeala cu privire la per- soane. ,,Stefan cel Bun si Sfant"' traia intr'o atmos- fera de pietate care nu se aseména decat cu vitejia sa si cu simtul saw politic. Bisericile sale mentin aproape toate memoria unei izbanzi sau unui eve- niment de seama, si la randul sau protectia divin& nu i-a lipsit. Sf, Dimitrie ca si Sf. Procopie se lup- 18, cdlari pe niste armasari albi, alaturi de ostasii Jui Stefan Ja batalia din Ramnic (1481); si cu drept cuvant se vede pe fresca ctitorilor de la Voronef. Sf. Gheorghe incon- jurand cu un gest familiar umerii Voevodului cu ce- feasca sa mana ca s&-l prezinte lui Hristos, Cel mai mare razboinic al Moldovii parc’a facut zapis cu Ce- rul si fi inchina toate faptele prin care si-a méntuit fara. Asa dar biserica din Voronet s'a ridicat, dupa ins- criptie, in anul 1488, dela 25 Maiu la 14 Septembrie ; cu ce intentie, nu stim in mod pre- cis, insa faptul ca a fost consacrata Sf. Gheorghe, im- parfitor al victo- riilor, pare a-i da © insemnare riz- boinicd si a con- firma intro mé- A cnumitd tra- ‘le legendei, Cu toate acestea Vo- roneful nu come- moreazi _ tocmai lupta dela Razboe- ni, ci mandstirea zidita in acest loc din urma in anul 1496 si inchinaté S-tului Mihai este aceea care pastreaz4 amintirea eroilor c&zuti cu douazeci de ani mai inainte pentru apdrarea neatarnarii, Biserica din Voronet este una din cele mai vechi din Moldova. Monumentele dela inceputul secolu- lui al XV-lea fiind aproape toate, fie distruse, fie refacute, nu supravietuesc, din bisericile anterioare, decdt patru, si anume aceea din Radauti, care este © basilicé apuseand, ziditA ori remaniata de Alec- Zidul eu fresco dela Mia DE GRAU sandru cel Bun ; aceea din Lujeni, a carei data n'o cunoastem (circa 14707) si care consista, dealtfel, numai din dowa sali boltite .,en berceau” ; in fine acelea din Patrauti si din Badauti, mai vechi nu- mai cu un an ca Voronet (1487), cele dintai care sunt in stilul acesteia din urma si chiar propriu zis, in ,,stilul moldovenesc”. Voronet, Patriuti, Badausi si Sf, Iie de langa Suceava aledtuesc un grup, primul in evolutia ar- hitecturii moldove- nesti, ale cdrui principii vor fi am- plificate si dezvol- tate in ani urm3- tori pani a se transforma in bi- serica-tip din Neamt (1497) din care se trage tipul sec. al XVI-lea. Caracteristicile a- cestui grup sunt planul-tricone’ (0 absida la altar, doua laterale la naos), divizia in altar, naos $i pro- naos, cladirea »moldoveneasca” a Cupolei, ornamen- tajia din afara printr'un sistem de nige side firide de cardmida, infatisa- tea gotica ori ,,Re- naissance” a usilor si ferestrelor. Ma explic. Altarul dela Vo- ronet (ca si acela dela celelalte trei biserici) se com- pune dintr’o absi- da unica, boltita cu 0 conca, si pre vazuta cu dowd nigse minuscule, spre Miazanoapte si spre Sud, cari inlocuesc _ceeace Ja Sf Munte si in mai multe scoli bizantine (de pild’ Muntenia, la Biserica Domneasc& din Curtea de Arges), constitue adevarate absidiole paralele cu absida principala si cunoscute sub nu- mele de protesis $i diaconicon. Altarul este luminat de o singura fereastra, spre Rasirit, asezata la mij- locul absidei. Naosul este organul caracteristic al unei cons- tructii moldovenesti. Cupola nu se reazdma pe stalpi ca in Muntenia, ci direct pe ziduri, intarite pe din Foto Keepler nhPAUL HENRY afard prin mijlocul unor contraforti (fapt care arata 0 inraurire apuseana) si pe sanurile laterale, care ofera si folosul de a mari spatiul rezervat strane- Jor. Dar turla nu se reazima peste tot direct pe ar- curile mari ale naosului. Aceste arcuri determina, prin pendentivi, un cerc care la randul sau se mic- soreaz prin ajutorul a patru arcuri piezise si a pa- tru pendentivi noui, care determina un cerc nou. mai ingust decat cel dintai, si care formeaz’ baza adevarata 2 turlei, Pronaosul, a- proape de aceeas marime ca si nao- sul (in afari de sanuri), e boltit de © calota si luminat de doua ferestre mici, iar tinda, boltita de un ,,ber- ceau” si prevazuta cu doua frumoase ferestre gotice, este, precum am vazut-o, un adaos al secolului al XVLiea. Aceste trei com- partimente sunt despartite unul de altul prin doua zi- duri in care s'a deschis cate o us mic’. Partea din a- fara, impodobita cu cele mai fru- moase frescuri ca- re exist in Ro- mania, nu dateaz’ dela Stefan cel Mare ; probabil, dat fiind indica- fille de pe alte mo- mumente din a- ceeas epoca, (Sf. Tlie, Popauti, Do- rohoi, etc,), zidu- rile exterioare erau compuse din stra- turi de pietre ne- regulate, ornate de unul sau doua brauri de cdra- mida si incoronate de o friza de firide de cdramizi. Aceasta frizd se mai zareste, find numai acoperita de tencuiala si zugravité cu o serie de ingeri foarte gratiosi. Cat pentru sanuri, acestea sunt impodobite cu niste ,bandes lombardes” alcdtuind o serie de fi- ride inalte gi inguste, avand in capatul lor aceleas: nige mici pe care le-am cunoscut pe fatade. Turla cupolei se reazima pe un soclu dublu, cel de jos patrat, cel de sus in forma de stea. cons- Alarul_ ew absidete VORONETUL, & tructie cu doud etaje care aminteste cele doud etaje dinduntru. In sfarsit si deschizaturile sunt foarte caracteris- tice. Toate ferestrele (afara de cele ale tindei) sunt incadrate cu vergi de piatra taiate in unghiu drept dupa stilul gotic mai nou si dupa cel al inceputuri- lor Renasterii franceze, precum se vede de pilda la Palatul Justitiei din Rouen, ori la Muzeul Cluny din Paris, ete, Acest desen a sosit, dupa toate apa- renfele, prin Polo- nia, adus de nu- merogii _ lucr&tori galitieni chemati de Voevozi sa le clideasca bisericile si cetatile. Mai tarziu aceste feres- truici vor fi rezer- vate altarului si naosului, pe cand pronaosul va fi prevazut cu fre moase ferestre go- tice asemanatoare cu ale pronaosului dela Voronet. Ble apar chiar la Sf. Gheorghe din Harliu (1492), a- dicd cu patru ani in urma, si nu vor mai dispare. In ce priveste usile, a- cestea sunt de dowd feluri: usa interioaré, care duce dela pronaos in naos, oferé a- celag sistem de vergi incrucigate perpendicular, cre- ate de Renastere si probabil intro- duse in Moldova prin Polonia i prin Ardeal; usa din afara (care actualmente se a. fla in tindd, ins& care in timpul lui Stefan cel Mare era usa de intrare in biserica) are infafisarea unui portal gotic in miniatura, avand forma unui arc frant, impodobit cu ciubucuri tu- bulare ale caror baze deasemenea au desemnuri gotice. Arhitectura Voronejului da astfel tipul perma- nent al artei moldovenesti : un plan in trifoi, astfel cum il are scoala Moravei sarbe ; 0 cupola bizan- tina, usor modificata prin pendentivele duble mol- dovenesti; dispozitia cu mai multe compartimente; Foto KescleeBOABE DE GRAU Din plangele «Paul Henry” etc, Judecata din urmi. © ornamentatie exterioara cu pietre si cAramizi conforma spiritului bizantin (si ajuns foarte proba- bil prin Bulgaria); in fine o inraurire apuseand evi- dent’, asupra contrafortilor, usilor si ferestrelor. Acoperisul actual nu este cel primitiv: fresca ctitorilor, ale c&rei indicafii sunt confirmate de alte monumente, arata ca fiecare parte a cladirii, anume cele trei abside, cupola si ansamblul naos-pronaos, primise cte un acoperig separat, cu pante mari, dand intregii parti de sus un aspect tumultuos, ca- racteristic arte’ moldovenesti. Cu toate acestea rara frumusefe a Voronefului este zugraveala. In primul rand, aceasta bisericd este pretioasa, finde gi altarul $i naosul sunt impodobite cu pic- turi cari dateaza, dupa toate aparentele, chiar dela Stefan cel Mare. Cupola arata un chip grav si fru- mos de Pantocrator inconjurat de raze si dedesub- tul lui, in perefii turlei, se insird ingeri, profeti si apostoli, Evanghelistii se vad pe micile pendentive iar pe cele mari scene din viata Premergatorului. Bolta altartlui e ornati cu 0 Maica Domnului intre patru ingeri, foarte afumata ; mai jos, sub 0 frizd de serafimi, se afla la stanga ferestrei Impar- tirea Painii si Cina cea de Taina; la dreapta, Im- parfirea Vinului si Spalarea Picioarelor. Poate nu este fara interes si relevam asemanarea destul de mare ce leaga Cina din Voronet cu acea din R&- daufi. Fereastra e ornati cu Slavirea Mielului (Pruncul in Potir asistat de doi ingeri). Registrul de jos cuprinde chipurile a 19 episcopi si diaconi, in general remarcabil de frumoase Zugraveala naosului este unicd in Moldova. Pe cand in toate bisericile din secolul al XVI-lea (Moldovita, Humor, Suceava, Popauti, Harlau, etc.) se destasura, ca o frizd neintrerupta, intreaga poveste a Patimilor Ini Hristos, dela Gradina Mas- linilor la Plangerea lang’ Mormant, aci nu exista decat un numar redus de scene, fara legatura cro- nologica intre ele si alese parca, pentru valoarea lor teologica sau sufleteascd. lata cele mai de sea- ma pictate pe registrul din mijloc: pe sanul sudic Batjocorirea lui Hristos, la stanga si la dreapta Hristos adapat cu fiere si rastignit pe Cruce. pe urma Drumul spre Golgotha; pe zidul apusean Moartea lui Hristos, in patru scene (Urcarea pe Cruce, Rastignirea, Luarea de pe Cruce, Punerea in Mormént); pe sanul nordic, Anastasis (Cobo- rarea lui Hristos la Iad) si Tagaduirea lui Petre. Evident cd se observa, in aceasta succesiune, 0 oatecare asezare cronologicd, ins& artistul nu-i ra- mane credincios: Batjocorirea este precedat’ de Adormirea Maicii Domnului, Tagaduirea vine in- tre Anastasis si Coborarea St. Duh; gi concele arat’ o impérfire inc’ mai ciudaté a subiectelor ; conca sudica reprezinta Schimbarea la Faga si Ru- gaciunea de peste fire, partea superioars a zidului apusean Indilfarea la Cer intre o Intrare a Maicii Domnului in Biserica si o Intampinare a Domnului in fine conca nordica Intrarea Domnului in leru- salim si Invierea lui Lazar. S'ar parea cd s’a finut ca s& fie puse in valoare mai ales puterea paman- teasc& gi cereascd a lui Hristos (Floriile, Schim- barea la Fats, Lazir, Anastasis, Indltarea, Cobo.PAUL HENRY VORONETUL 5 Viata Sf, Niculae; Toan cel nou; Sf. rarea Duhului), precum si contrastul intre mari- mea durerilor indurate de Domnul pentru omenire (Batjocorirea, Fierea, Rastignirea) si slabiciunea acesteia (Tagaduirea). Se deosebese mult de aces- tea conceptiile cari vor fi traduse in arta secolului urmator : Patimile vor fi povestite pe larg, si con- cele vor fi consacrate regulat unui mare subject, in general Rastignirii si Coborarii Sf. Duh, sau, ince- pand cu secolul al XVII-lea, Nasterii lui Hristos. Partea de jos este consacrata sfintilor razboinici; pe paretele de vest, la stnga usei, in locul obignuit al frescii votive, zugravul a reprezentat pe ctitor. Stefan cel Mare, inchinandu-si biserica lui Hristos Tanga care el este dus de Sf. Gheorghe. Pronaosul, cu mult mai recent (din anul 1550 dupa inscriptie) este unul din cei mai plicuti din Bucovina si, la randu-i, unic in genul sau din punct de vedere iconografic. O frumoasi Maica Dom- nului a Blachernilor implineste cupola, inconjurata de un curcuben sustinut de gratiosi ingeri zburatori, si nu este una din cele mai neinsemnate atractii ale acestei zugraveli contrastul intre acest vechiu tip bizantin al figurii centrale si migcdrile italienesti ale ingerilor. Partea superioara a perefilor e con- sacrata Vietii Sf, Gheorghe cu doua randuri de scene. Dedesubt se intinde o dragalas decoratie compusa din 46 medalioane, dintre care fiecare cuprinde o icoani a unui sfant, luandu-se aproape dupa ordinea calendarului. Partea de jos in fine este acoperitd de chipuri de pustnici si de mucenici. Mitropolitul Grigorie; Daniil Sihastrul (cele dow’ iis ptenpan de val lentes [alas wri de jos de lingé ust) Se va observa cé aceasté zugrdveald e rapor- tata de inscriptie la Mitropolitul Teofan, in anul 1550, iar cea a tindei si a perefilor din afara ar fi fost, dupa o alta inscriptie, executata in anul 1547, adicé pugin inainte, din porunca succesorulu lui Teofan, adicd de Mitropolitul Grigorie. Se iveste aci o problema nelimurita ; ar trebui poate si ad- mitem c& s'a ispravit dupa moartea lui Teofan 0 lucrare pe care el 0 comandase inca din viata, sau pe care el a dispus-o prin testament. Pronaosul cuprinde patru morminte, frumos im- podobite cu flori de piatra: la stanga mormintele unui Florea si al marelui Vornic Grigorcea (+ 1571), la dreapta acel al vestitului sihastru Daniil si al hatmanului Barnovski (+ 1567). Tinda in intregime e acoperita cu Menologiul adici Calendarul. 365 de despartituri, corespun- zand la atatea zile, ilustreaz’ cu mult verva po- vestea morfii mucenicului din fiecare zi, in afara de cazul cind acrsta este infatisat numai in pi- cioare. Tinda cuprinde dou’ morminte: acel al Mitropolitului Grigorie Rosca (+ 1571) si al unui fecior de parcdlab de Hotin, ingropat in anul 1582, In ce priveste pictura din afar, aceasta nu e cea mai bine pastraté din Bucovina, este insé aceea care prezint& incontestabil tonalitatea cea mai pla- cutd. Biserica, punandu-te la o micd departare, pare a fi de o culoare albastra minunata, care e- voc indigoul celor mai frumoase zile ale verii, siBOABE DE Sehimbarea la ffi eitirile ristignirii (PAUL HENRY intr'adevar tocmai pe acest fond colorat ca cerul se detaseaza toaté zugraveala. Cele trei_abside arata tabloul, obisnuit in Bucovina, al .Bisericii triumfatoare", bisericii din cer in sase registre : sus ingerii imprejurul lui Dumnezeu, care sade in mij- locul absidei centrale, apoi un sir de serafimi (in micile firide), apoi Protetii cu Maica Domnului Apostolii cu Hristos (Pruncul in Potir), apoi Epis- copii $i Pustnicii ; in fine Mucenicii in frunte cu Sf. Gheorghe. Spre stanga pe peretele sudic, se intinde giganticul Pom al lui Iesei, cu tonalitatile moderate ale unui vechiu covor persan, si infatisand, in partea din mijloc, pe Strabunii lui Isus, pe trun- chiul pomului care iese din Iesei culcat : David, So- lomon, Roboam, Osias, Manasse, Iechonias, Ma- ria gi Isus ; la dreapta gi la stanga, cele 12 semintii (de jos pana sus : Simeon si Ruben, Levi si luda Isachar si Zabulon, Dan si Gad, Aser si Neftali, Iosif si Veniamin). In sfargit peste toate ramurile patriarhi, profesi si scene din Vechiul si Noul Tes- tament. Sa se observe la dreapta gi la stanga aces- tui tablou filozofii elini cari dupa traditie au pre- vizut pe Hristos, mai cu seam& Thucydides, So- crates, Pytagora, Sibylla, Platon si Aristotel. La stanga zidul tindei reprezintd, sus Viata Sf. Nicu- Jae, mai jos pe aceea a Sf. Ioan cel Nou dela Su- ceava ; 0 frumoasa Deisis (Isus intre Maica Dom- nului si Ion Premergatorul) orneaza capul usei, si spre stanga, pe contrafort, langa Sf. Gheorghe ucigand zmeul, se vid unul lang altul Daniil Si- hastrul si Mitropolitul Grigorie, cari au luat parte la fundatia bisericii dupa cum am aratat mai sus Paretele dela Miazdnoapte, foarte stricat, arata, sub Facerea Lumii, urme ale Imnului Acatist al Maicii Domnului si ale Viefii Sf. Anton, Contra- fortul nord-vest e acoperit cu tema folcloristica a celor 24 Vami ale Vazduhului ; avem aci singura VORONETUL biserica unde aceast reprezentatie s'a pastrat in intregime. In fine zidul apusean e consacrat celei mai impozante Judecafi din urma din toaté Roma- nia, cu culori minunat de proaspete si de 0 compo- zifie mareaja. Sus de tot il vedem pe Dumnezeu prezidand la rularea Cerului (semn cA timpul se desfiinjeaz&); dedesuptul lui, Isus pe tron, rugat de Maria si de Ioan Botezatorul, in mijlocul Areo- pagului Apostolilor, si din ale carui picioare curge raul de foc care rapeste pe afurisifi inspre lad, Mai jos, Hetimasia (cu Adam si cu Eva, si Cre- dinciosii condugi de Sf, Pavel si Necredinciosii do- jenifi de Moisil), apoi Cantaritul faptelor cu lupta dusa de Draci impotriva Ingerilor ; insfars't, le stanga, Raiul, la dreapta Iadul, intr'un colt Invie- rea Mortilor (din pamant si-din mare), la mijloc tema cunoscutd a Mortii Credinciosului si a Mortii Pacatosului. Aceasta scurta descriere a Manastirii Voronet lasi la o parte multe frumusefi asupra cdrora am fi bucurosi s ne oprim. Ar trebui s& staruim asu- pra frumusefei culorilor, care au rezistat de aproape patru secole la vijeliile asprei clime a Bucovinei asupra armoniei intregii zugrveli, mulfumita in- trebuingarii unor culori fondamentale luminate de sclipiea aurité a nimbilor ; asupra vigoarei desem- nului; asupra fericitelor proportii ale arhitectu cu toata linia neplacutd a acoperisului de azi. Dar trebue sa ne marginim. Daca insa aceste putine observatii vor ajunge sa castige cativa prieteni mai mult celui mai gratios monument care pastreazd amintirea Marelui Stefan, ne vom inchipui ci ran- durile noastre n'au fost cu totul lipsite de folos. PAUL HENRY Secretacul genceal al misiunii feanceze si al Insti fufului Francez de Inalte Stadii din Romania. Maiea Domnult i copilot (bolta altaralni)