Pentru determinarea zonelor cu un patrimoniu specific se iau n considerare, n urma studiilor

Institutului de Cercetare pentru Turism, unele criterii precum: cel etnografic, turistic, cadrul
natural, economic si socio-demografic, ecologic si al accesibilitatii.
Criteriul valorii etnografice are n vedere caracterul etnografic determinat de traditia
istorico-sociala si prezentat prin tipul asezarilor, ndeletnicirilor, locuintei, portului,
manifestarilor culturale, spirituale si prin intermediul stilului de viata al locuitorilor zonelor
rurale. n identificarea zonelor etnografice, se are n vedere prezenta unor elemente precum:
arhitectura rurala, un anumit tip de casa, o piesa de costum popular, un tip de ceramica si
frecventa unor evenimente etnografice, vizndu-se nivelul de concentrare a acestora n teritoriu.
Astfel, specialistii au stabilit mai multe zone etnografice, unele cu caracter etnografic foarte bine
precizat: ara Vrancei, ara Brsei, ara Lovistei.
Criteriul valorii turistice are n vedere att valoarea ct si functia turistica a zonei.
Valoarea turistica a zonelor se determina n raport cu urmatoarele elemente: tipul si volumul de
resurse turistice, calitatea si cantitatea resurselor turistice, raspndirea si concentrarea resurselor
n teritoriu, valoarea turistica, n raport cu tipul, calitatea si cantitatea resurselor, pozitia n raport
cu drumurile nationale si europene, caile ferate, aeroporturile internationale, punctele de frontiera
si infrastructura si accesibilitatea, precum si calitatea ecologica (poluare, degradare naturala).
Functia turistica a zonelor este stabilita n raport cu tipul si valoarea resurselor turistice si se
va evidentia prin forme de turism de baza sau specializate. Este vorba de turismul de sejur sau
itinerant, dar si de formele legate de specificul resurselor turistice (cultural, religios, stiintific,
tratament balnear, sporturi de iarna, pescuit sportiv etc.).1[12]
Criteriul cadrului natural se concentreaza pe evidentierea tipului de peisaj, montan, de
deal, cmpie sau delta, avnd n vedere componentele sale naturale si n mod special, viznd
elemente ca: treapta de relief, forma de relief, clima si bioclimatul. Este necesara evidentierea
acestui criteriu, deoarece cadrul natural poate reprezenta o materie prima pentru multe forme de
turism sau agrement.
1

Criteriul economic si socio-demografic implica dezvoltarea, structura economica a zonei

si elementele demografice(strauctura, pondere, urbanizare) constituind elemente importante n
aprecieri ce vizeaza calitatea mediului.
Criteriul ecologic presupune stabilirea nivelului minim de poluare acceptat, de degradare
a mediului si a resurselor turistice, n vederea promovarii turistice a unui teritoriu, statiuni sau
centru turistic. Asadar, calitatea ecologica a unei zone reprezinta un important criteriu n analiza
si stabilirea posibilitatilor de dezvoltare si promovare turistica a acesteia, dar si n stabilirea
impactului activitatii economie-mediu-turism si a modalitatilor de gestionare a acestuia.
Criteriul accesibilitatii este reprezentat de pozitia geografica si nivelul de dotare cu cai de
comunicatie. n analiza patrimoniului rural al zonelor, se impune a fi luate n considerare pozitia
geografica n raport cu unele repere turistice importante si reteaua de comunicatii care este, la
rndul ei, foarte importanta pentru asigurarea accesului turistilor la obiectivele turistice ale zonei.
Un alt mod de prezentare al zonelor rurale romnesti este potrivit criteriului asezarii
geografice. n acest mod putem distinge cinci zone principale, n care se promoveaza turismul
rural, acest criteriu fiind utilizat si n realizarea catalogului ANTREC: Moldova si Bucovina;
Dobrogea; Muntenia si Oltenia; Maramures, Crisana si Banat; Transilvania.
Moldova si Bucovina. Cuprind regiunea de est a Romniei, strabatnd de la vest la est
Carpatii Orientali, Dealurile Subcarpatice si Platoul Moldovean. Peisajul montan seamana cu cel
din Elvetia, deosebit de importante fiind Cheile Bicazului si Cheile Zabalei, asa numitele
"Pietrele Dacilor", roci slefuite cu alura de oameni si animale ce se gasesc n masivele Rarau si
Ceahlau si cascadele Duruitoarea si Putna.
Existenta a numeroase lacuri de acumulare, ca si a unor lacuri naturale exotice, ca Lacu
Rosu, format prin alunecare de teren, sau Ocna sugatag, format pe un masiv de sare, ofera largi
posibilitati pentru sporturile nautice, pescuit, odihna si tratament. Rul Bistrita este singurul de la
noi din tara pe care se practica n mod organizat raftingul. Izvoarele minerale si termale ofera
valente suplimentare unor statiuni balneare si de odihna, cum sunt cele de la Vatra Dornei, Slanic
Moldova, Bicaz, Trgu Ocna, Baltatesti si Durau. Regiunea se remarca mai ales prin
misterioasele si extraordinarele manastiri din nordul Moldovei, decorate pe peretii exteriori cu

fresce unice n lume, pictate de mari artisti romni, ca Nicolae Grigorescu (Manastirea
Neamtului), stefan Luchian (Manastirea Durau). Cele mai importante manastiri sunt Agapia,
Varatic, Voronet, Arbore, Humor, Sucevita, Moldovita, Putna si Manastirea Neamtului, datnd
din secolele XV-XVI. De asemenea, Moldova este cea mai importanta zona viticola a tarii,
amintind astfel podgoriile de la Panciu si Odobesti.
Dobrogea cuprinde regiunea de sud-est a Romniei si include doua mari unitati
naturale: Podisul Dobrogei si Delta Dunarii, a doua ca ntindere si prima ca spectaculozitate din
Europa. n partea sudica a litoralului Marii Negre, ntre Capu Midia, n nord, si granita cu
Bulgaria, n sud, s-a conturat o adevarata "Riviera Romneasca", existnd practic un lant de
statiuni balneoclimaterice maritime. n Podisul Dobrogei exista si atractii cultural-istorice:
vestigii ale celor mai vechi orase de pe teritoriul Romniei, respectiv orasele-cetati elene de pe
tarmul Marii Negre si cele daco-romane de pe malul Dunarii, monumente arhitectonice si
artistice din epocile elenistica, romana si bizantina.
Delta Dunarii, aflata n partea de nord a Dobrogei, constituie unul din putinele medii
naturale europene aproape nealterate de interventia umana. Ea ofera turistilor iubitori de natura
un peisaj cvasi-exotic, la care se adauga o mare varietate faunistica, practic cea mai bogata fauna
avicola din Europa, aproximativ 300 de specii si unele specii rare de pesti, cum ar fi sturionii.
Muntenia si Oltenia. Cele doua provincii se afla n partea de sud a tarii, ntre creasta
Muntilor Carpati si Dunare. Vizitatorii pot ntlni n zona peisaje naturale foarte variate, de la
cele de lunca, la depresiuni, dealuri nalte si munti cum sunt: Muntii Fagaras, cei mai nalti de la
noi, Parng, Retezat, Godeanu sau fenomene carstice, stnci cu forme antropomorfice - Sfinxul
si Babele din Bucegi, pesteri, chei si poduri naturale. Numeroase lacuri glaciare din zona
muntoasa si salinele din zona deluroasa ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice,
pescuitului si a curelor de tratament.
n zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara, foarte bine
pastrata n satele de deal si munte, cu case cu pridvor, porti monumentale si un frumos mobilier
taranesc. Aceeasi vocatie pentru frumos o au si ceramica populara de la Horezu, arta tesutului de
covoare, alte obiecte pentru locuinta si costumele populare.

Maramures, Banat si Crisana. Aceasta regiune este situata n partea de nord-vest a

Romniei, detinnd spectaculoase peisaje montane: conuri vulcanice, culmi, cum ar fi Creasta
Cocosului din Muntii Guti, pesteri (Pestera Ursilor, Meziad si Vadu Crisului, din Muntii
Apuseni), chei, cele mai lungi din tara fiind n zona Minis-Nera-Caras-Defileul Dunarii si lacuri
termale pe care cresc nuferi unici n Europa. Pentru iubitorii de sporturi nautice, pescuit si cei ce
apeleaza la curele termale se gasesc conditii ideale de sejur n ntreaga zona.
Caracterul relativ mai izolat, ca dispunere geografica, a Maramuresului a permis
conservarea n satele acestei zone a arhitecturii traditionale, n special a constructiilor din lemn:
case, monumente, biserici din lemn care pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din
zona. La fel de autentice sunt si alte elemente: portul popular, artizanatul si folclorul.
Transilvania. Situata n centrul tarii, n interiorul arcului muntos al Carpatilor, zona
turistica transilvaneana este caracterizata de un relief colinar si de podis, pe alocuri cu aspect de
adevarata cmpie. Natura este nealterata de interventia omului, cu multe frumuseti, unele
declarate monumente ale naturii: pesteri (Scarisoara care adaposteste un ghetar, ce reprezinta o
raritate la aceasta altitudine), chei (Cheile Turzii, Cheile Rsnoavei, unde este amenajata o
platforma de bungee-jumping, cea mai nalta de la noi din tara), defilee si coloane de bazalt
(Detunatele). Numeroase lacuri, de origini foarte diferite, glaciare, n masive de sare, lacuri de
acumulare, iazuri, ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice si a pescuitului sportiv. n
aceasta zona se gasesc si cele mai multe si mai bogate izvoare minerale si termale si pot fi
admirate, de asemenea, cele mai frumoase cetati medievale (Rupea, Remetea, Codlea). n satele
din zona se pastreaza o extraordinara arhitectura populara, n lemn, piatra sau combinata. Aici
sunt bine conservate elemente de arta populara, pictura pe sticla, dansuri, cntece, obiceiuri,
costume populare, create n exclusivitate de tarani.
Trecnd de la general la particular, apare notiunea de "sat turistic".
Stabilirea tipurilor de sate turistice consta n identificarea si relevarea specificului
localitatilor si gruparea lor n cteva tipuri fundamentale, n vederea promovarii n fiecare
localitate, a celor mai adecvate forme de turism, n functie att de principalele caracteristici
geografice, sociale si economice, ct si de principalele motivatii si opinii ale categoriilor de

turisti care frecventeaza localitatea respectiva. De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice
constituie un mijloc de selectionare a turistilor, acestia grupndu-se de la sine ntr-un sat sau
altul, n functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. n sfrsit, stabilirea tipurilor de
sate turistice permite realizarea unei propagande de reclame si publicitati concrete si specifice, n
functie de particularitatile fiecarui tip de sat turistic.
n cele ce urmeaza, vor fi prezentate principalele tipuri de sate turistice:2[13]
Sate turistice etnografic-folclorice (Bogdan Voda, Leresti, Sibiel, Vama). n aceasta
categorie se pot ncadra satele n care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea
interioarelor n stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca nsusiri
esentiale ale satului respectiv. n aceste sate, se pot oferi turistilor servicii de cazare si masa n
conditii autentice (mobilier, decor si echipament de pat n stil popular, meniuri traditionale
servite n vesela si cu tacmuri specifice). Totodata, se pot organiza expozitii artizanale
permanente, iar pentru turistii ce doar viziteaza localitatea, se pot amenaja una sau mai multe
gospodarii, ca muzeu etnografic n aer liber.
Sate turistice de creatie artizanala si artistica (Tismana, Marga). Aceste sate ofera
posibilitatea practicarii unui turism de sejur, n cadrul caruia, n ateliere special amenajate si sub
ndrumarea unor artisti si mesteri populari, turistii s-ar putea initia n arta si tehnicile populare.
Prin urmare, caracteristica esentiala a acestor sate ar urma sa fie productia artistica si artizanala.
Sate turistice climatice si peisagistice (Fundata, Bran, sirnea). Caracteristica
predominanta a acestor sate, adecvate turismului de sejur, este cadrul natural si pozitia geografica
izolata de centrele aglomerate si marile artere. Satele de deal si munte, cu case raspndite pe vai
si coline, la o oarecare distanta unele de altele, cu pajisti, fnete sau livezi, satisfac motivatia
fundamentala a unor numerosi turisti, "rentoarcerea la natura".
Sate turistice pescaresti si de interes vnatoresc (satele de pe Vaile Viseului si
Bistritei, Gurghiu si Delta Dunarii). n afara posibilitatilor de cazare, n aceste sate se pot oferi
servicii culinar-gastronomice, pescaresti si, pescaresti si vnatoresti.
2

Sate turistice viti-pomicole (Recas, Agapia, Vnatori- Neamt). n satele n care

predomina aceasta caracteristica, activitatile turistice sunt posibile pe toata perioada anului, att
n perioada recoltarii, ct si dupa aceea, prin oferirea fructelor de livada, strugurilor si a
preparatelor realizate pe baza acestora. Pot fi avute n vedere si o serie de preparate pe baza de
fructe.
Satele turistice pastorale (Vaideeni si Jina). n aceasta grupa, pot fi incluse, n
general, sate de munte, n care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a vitelor,
si care pot sa atraga turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi
completate cu oua, carne de pasare, de ovine, si de bovine, iar pentru divertisment pot fi
organizate ospete ciobanesti, petreceri traditionale.
Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Fundata, sirnea). Numeroase
localitati rurale prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna, n satele de
deal si munte si a celor nautice pe ruri interioare, lacuri de acumulare, fara amenajari speciale.
Acest tip de sate poate atrage doua categorii de turisti, n general din rndul tinerilor: sportivi
amatori, initiati n practicarea sporturilor respective si turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar
dornici sa le practice. Pentru aceasta din urma categorie pot exista instructori de bob, schi, nnot,
recrutati din rndul populatiei locale.
Amenajarea turistica a satelor montane din zona rurala are influente si asupra
conservarii mediului nconjurator. Este necesara, astfel, o delimitare a zonelor de protectie a
peisajului, delimitare legata de existenta unei zonari turistice a ntregului teritoriu. n aceste zone
de protectie toate constructiile, drumurile si orice amenajari trebuie supuse unor aprobari
speciale. Protectia peisajelor include nu numai aspecte legate de sursele de poluare, ci si de
degradarea peisajelor pe plan estetic.
n tara noastra, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul turistic
rural este n curs de cristalizare. n momentul de fata, produsul turistic rural mbraca forma unor
gospodarii sau a unor asezari care ofera prestatii turistice primare, daruind n acelasi timp, cu
generozitate bogatia valorilor satelor romnesti. Un turism rural de calitate presupune servicii si
prestatii de calitate. Se subntelege ca echipamentele turismului rural trebuie sa dispuna de o

dotare sanitara moderna, de conditii de confort att pentru gazduire, ct si pentru alimentatie
publica, de cai de acces si mijloace de comunicatie civilizate. Trebuie acordata o atentie
deosebita promovarii produsului turistic

rural, care necesita: publicarea unor buletine

informative, nfiintarea unui ziar sau a unei reviste de profil, editarea anuala a unui catalog, la
standarde europene, elaborarea unor programe de media si realizarea unui oficiu de informare si
difuzare. Se impune, pe de alta parte:3[14]
formarea n cadrul asociatiilor profesionale a unui corp de experti capabili sa acorde
asistenta tehnica;
prezentarea unor cursuri pe probleme de marketing, amenajare si compartimentare a
spatiilor de cazare, pregatirea si servirea mesei, clasificare, omologare si standarde de calitate;
prezentarea notiunii de catering si a unor reguli de servire a mesei;
stabilirea conditiilor de igiena si ecologie ce trebuie respectate;
realizarea unui sistem informational (evidenta operativa, sistem de rezervari);
precizarea comportamentului ce trebuie adoptat n relatiile cu turistii si a unor principii
de comunicare.
Rezervarea unor locuri de cazare ntr-o pensiune din mediul rural se poate face fie
printr-un sistem direct de rezervare, cnd turistii care au mai fost gazduiti si aduc rudele,
prieteni, care la rndul lor, sunt potentiali clienti stabili, fie prin intermediul unei centrale de
rezervari. Rezervarea reprezinta serviciul prin care, n baza unei oferte ferme si clare, se asigura
si apoi se confirma clientului posibilitatea de prestare a serviciilor comandate. Gazda si anunta
disponibilitatea de oferta turistica numai dupa ce a finalizat pregatirea conditiilor de primire a
oaspetilor.
n ceea ce priveste notiunea de pret, aceasta se foloseste pentru serviciile de masa, iar
pentru cazare se foloseste termenul de tarif. n stabilirea preturilor si tarifelor, trebuie avute n
3

vedere preturile si tarifele celorlalte unitati de cazare din apropiere si din sat, cheltuielile
implicate, inclusiv cele de promovare, preturile la care se pot vinde produsele din gospodarie,
servite sau vndute oaspetilor, munca pentru a crea servicii de sedere optime pentru oaspeti si, nu
n ultimul rnd, conditiile oferite acestora.
Din punct de vedere arhitectural, pensiunile turistice sunt fie constructii moderne,
amenajate n stil modern, fie autentice case taranesti, amenajate si aranjate pastrnd specificul
zonei. Fiecare tip de casa se adreseaza unui anumit gen de turisti, cei mai pretentiosi alegnd
casele moderne, strainii si iubitorii de natura si folclor simtindu-se foarte bine n case vechi,
autentice.
Turismul rural are o baza motivationala larga, reprezentata prin: rentoarcerea la natura,
cunoasterea traditiei, culturii, creatiei populare, practicarea unor sporturi, consumul de alimente
si fructe proaspete. Turismul rural corespunde unei varietati de gusturi si preferinte, adresndu-se
unui segment larg de consumatori.
[1] Gabriela Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela igu, Emilia itan, Felicia Stancioiu Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002, pag.180;
[2] Puiu Nistoreanu coord- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003,
pag.190;
[3] Gabriela Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela igu, Emilia itan, Felicia Stancioiu Op.cit., pag. 14- 15;
[4] st. Mitrache, V.Manole, M.Stoian, Fl.Bran, I.Istrate - Op cit., pag.14 ;
[5] Rodica Minciu - Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.87,
citat preluat din Florina Bran, D.Marin, Tamara Simon - Op. cit., pag.7;
[6] Puiu Nistoreanu - Op. cit., pag.228;
[7] st. Mitrache, V.Manole, M. Stoian, Fl. Bran, I. Istrate- Op. cit., pag.118 ;
[8] ***M.O.R., Partea I, Nr.245/30.08.1994 si M.O.R, Partea I, Nr.374/31.12.1994;
[9] *** M.O.R., Partea I, Nr.101/25.05.1995;
[10] *** M.O.R., Partea I, Nr.226/30.08.1997;
[11] Gabriela Stanciulescu - Managementul operatiunilor de turism, Editura AllBeck,
Bucuresti, 2002;
[12] st. Mitrache, V.Manole, M.Stoian, Fl.Bran, I.Istrate - Op cit., pag.90 ;

[13] G.Erdeli, I. Istrate- Amenajari turistice, Editura Universitatii, Bucuresti, 1996,

pag 139
[14] Puiu Nistoreanu- Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura
Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1999, pag. 29;
Spatiul rural, de la munte si pna n Delta Dunarii si litoralul Marii Negre, cu
exceptia unor arii de cmpie, ofera conditii favorabile dezvoltarii turismului rural si
agroturismului. Totusi, oferta turistica din spatiul rural se concentreaza n ariile de munte,
de deal, delta si litoral, unde cadrul natural cu peisaje pitoresti si nepoluate ofera multiple
posibilitati de loisir iar viata spirituala si culturala sunt componente de marca n "look-ul"
asezarilor respective. rurale montane, submontane si deluroase ofera, de altfel, pe lnga
cadrul natural de mare atractivitate si elemente cultural-istorice si etnofolclorice
reprezentative pentru Romnia, precum si o zestre economica si arhitecturala remarcabila,
iar litoralul marin si Delta Dunarii se nscriu prin peisaje si valente turistice inedite.
Mostenirea etnofolclorica cu arhitectura populara, traditiile si obiceiurile populare,
artizanatul, portul si folclorul popular, gastronomia specifica constituie atractiile turistice
cele mai cautate n turismul rural. De aceeea, satele turistice si oferta agroturistica se
circumscriu, ndeosebi, zonelor etnofolclorice de marca ale Romniei, care din fericire,
beneficiaza si de atractii naturale de mare frumusete. Desigur ca, infrastructura generala,
dotarile tehnico-edilitare, economice etc. constituie elemente determinante n optiunea
turistilor pentru un anumit sat turistic.
Oferta turistica rurala este dispersata n 31 de judete, care acopera, n general,
ariile montane si deluroase, dar si de cmpie (jud. Ilfov), de delta si litoral marin.
n cataloagele ANTREC sunt promovate circa 800 de pensiuni turistice rurale, din
peste 3000 de locatii nregistrate. Cele mai multe se regasesc n judete cu traditie n
turismul rural (Brasov peste 140, Cluj - 73, Sibiu - 68, Alba - 63, Maramures - 37, Gorj - 36,
Suceava - 35 etc.).
Urmarind, pe zone etnofolclorice si unitati de relief, se observa ca oferta turistica
rurala se concentreaza n urmatoarele areale:
Oas (Depresiunea Oas si Muntii Oas): satele Bixad, Calinesti etc.;
Maramures (Depresiunea Maramures si muntii limitrofi: Rodna, Maramures,
ibles, Guti): Botiza, Vadu Izei, Ieud, Sapnta, Rozavlea, Ocna sugatag,
Salistea de Sus, Bogdan Voda, Dragomiresti etc;
Bucovina (Obcinele Bucovinei, depresiunile Dorna - Cmpulung Moldovenesc Humor): Ciocanesti, Darmanesti, Dorna Arini, Iacobeni, Poiana Stampei, Panaci,
Neagra sarului, Sadova, Frasin, Vama, Vatra Moldovitei, Manastirea Humorului,
Putna etc.;
Neamt (aria montana, dealurile subcarpatice, valea Bistritei): Ceahlau, Durau,
Oglinzi, Vnatori-Neamt, Agapia, Baltatesti, Borca, Fagarasa, Poiana Teiului,
Pngarati etc.;
Brgau - Bistrita (Muntii Brgaului, dealurile Bistrita-Nasaud): Bistrita
Brgaului, Colibita, Lunca Ilvei, Prundu Brgaului, Susenii Brgaului, sant,
Anies, Telciu, Tiha Brgaului etc.;
Harghita (Muntii Gurghiu-Harghita, Giurgeu-Hasmasu Mare, depresiunile
Gheorgheni-Ciuc, aria deluroasa Praid-Corund, Sovata-Odorhei): Praid, Corund,
Harghita Bai, Danesti, Crta, Sntimbru Bai, Izvorul Muresului etc.;

 ara Brsei (depresiunea Brasov - Covasna si muntii limitrofi: Bodoc, Baraolt si

Persani, Ciucului, ntorsurii, Piatra Mare, Postavaru): Arcus, Baile Balvanyos,
Ilieni, Snzieni, Zabala, sugas Bai, Turia, Malnas Bai, Zagon, Persani, Cristian,
Poiana Marului, Ghimbav etc.;
Bran-Fundata (culoarul Bran, Muntii Bucegi si Piatra Craiului): Bran, BranPredelut, Bran-simon, Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Sohodol, sirnea, Fundata,
Pestera etc.;
ara Fagarasului (depresiunea Fagaras, Muntii Fagaras): Bucium, Smbata de
Jos, Avrig, Crtisoara, sercaia etc.;
Marginimea Sibiului (Depresiunea Sibiului si Muntii Cindrel): Sibiel, Rasinari,
Gura Rului, Orlat, Poplaca, Jina, Saliste, Cisnadioara, Cristian etc.;
Valea Ariesului - ara Motilor (Muntii Bihor - Trascau - Metaliferi): Albac, Ariseni,
Grda de Sus, Lupsa, ntregalde, Remetea, Scarisoara etc.;
Dealurile Clujului - Muntii Vladeasa - Muntele Mare: Baisoara, Belis, Bologa,
Ciucea, Margau, Gilau, Poieni, Sncraiu, Valea Draganului, Calatele, Vnatori
etc.;
Vrancea (Depresiunea Vrancea, Muntii Vrancei): Cmpeni, Gresu, Vidra, Soveja,
Lepsa, Tulnici, Mera, Vulcaneasa, Negrilesti, Vizantea, Naruja, ifesti etc.;
Teleajen - Prahova (Muntii Ciucas - Baiului, dealurile prahovene): Slon, Drajna,
Cerasu, Maneciu, Cheia, Valea Doftanei, Traisteni, Telega, Cornu, Breaza etc.;
Rucar - Muscelele Argesului (Culoarul Rucar-Dragoslavele, Muntii Piatra Craiului
- Iezer - Leaota, Dealurile Argesului): Bradet, Leresti, Rucar, Dragoslavele,
Bughea de Sus, Bughea de Jos, Corbeni etc.;
Valea Oltului - Dealurile Vlcii (Defileul Oltului, Valea Lotrului, Muntii Coziei,
depresiunile Jiblea - Lovistei, Dealurile Vlcii): Malaia, Costesti, Vaideeni,
Voineasa, Vladesti, Saliste, Baile Govora etc.;
Tismana - Polovragi (Dealurile Gorjului, Muntii Parng - Vlcan): Polovragi, Baia
de Fier, Staneti, Sacelu, Tismana, Pestisani, Runcu, Topesti etc.;
Mehedinti (Podisul Mehedinti): Balta, Ciresu, Nadanova, Closani, Ponoarele etc.;
Vlasia (Cmpia Vlasiei): Snagov, Gruiu, Balta Doamnei, Gradistea, Silistea
Snagovului, Ciolpani, Otopeni etc.;
Delta Dunarii: Crisan, Sfntu Gheorghe, Uzlina, Murighiol, Mila 23, C.A. Rosetti,
Periprava, Mahmudia, Caraorman etc.;
Litoralul Marii Negre: Agigea, 2 Mai, Limanu, Vama Veche.