Monumentul~ tradi si vttor ASPECTE PRIVIND CONSOLIDAREA BISERICII »ADORMIREA MAICII DOMNULUI“ — BARNOVSCHI - IASI 1. Date generale Biserica Adormirea Maicii Domnului — Barovschi — a fost construita in centrul orayului lagi de cdtre Miron Barnovschi Voievod in anul 1627. in anul 1836, dupa incendiu, invetitoarea din ale” a fost inlocuita cu tabl La sfarsitul secolului 18 i inceputul seco- Jului 19 s-au efectuat unele transformari_privind separatia dintre pronaos si naos si adaugarea unui now pridvor deschis cu zidirea peretilor a cel existent in anul 1958 s-au efectuat de asemeni luerdri de restaurare, cu prevederea unor tiranti metalici pe irectia transversala in zona dintre pronaos i naos. 2. Amplasament Amplasamentul cladirii este in centrul orasului lasi, cu stabilitatea localé si generala asi- guratd. Stratificatia terenului este urmatoarea: umpluturd de pamant cu bucdti de piatra si crmida in grosime de 2,30-2,50 m; * argild prafoasa loessoida sensibita la umezire ‘grupa a de 3,00-3.50 m; « praf argilos galben cafeniu plastic consis- tent moale de 2,00-2,20 m, saturat, foarte compre- sibils ‘nisip galben, saturat de indesare medie in grosime de 4,104.40 m; ‘argila stratificata galben cafenie plastic vartoas de 2,50-3,50 m; * argilal, marnoasa bazala vanata cenusie ~ strat de bazat” ‘Apa subterana este prezenta la adéncime de 5.50 * 6,00 mde la nivelul terenuli. Terenul de fundare este constituit dint-o ar- gild prafoasd loessoida sensibila Ia umezire grupa A. Portanta terenului de fundare este Pin = 260 KPa pentru létimi de fundatii de 1,00 m si adénei- mea 2,50 m. Tasirile calculate conform STAS 3300/ 2-85 pentru o presiune de 330 kPa sunt de 3.5-3.8cm Dr. Ing. Adrian MIHALACHE 3. Descriere cladire. Biserica cuprindea initial un pridvor deschis, pronaos, naos si altar. intre pronaos si altar era 0. separatie din doud coloane ce sustineau un timpan de zidarie care a fost desfacuta la sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului 19, cu ocazia acestei transforma s-a zidit (inchis) pridvorul existent gi s-a cladit un pridvor deschis (figura 1). Pronaosul este acoperit cu @ cafota sfericé din beton care se inglobeazA in acoperis, executata jn anul 1958, Absidele laterale ale naosului au spre exterior forme dreptunghiulare cu contraforti uniti in arcade la partea superioara.Arcadele transversale de la naos sunt excentrice pe arcadele oarbe de la absidele laterale. Turla naosului cu o forma de do- decagon la exterior iese din acoperis far 0 baza speciala. Turnul de peste pridvorul initial este de forma patrati cu muchiile la partea superioara tesite. Deasupra altarului se afl 0 bolt& care delimiteaza la partea superioara aceasta incapere si partial bolta din zidarie degradati la nivelul acoperisului. Sarpanta constructiet era din lemn si invelitoare din tabla, care in 1994 a fost refticuta Peretii portanti sunt in grosime de 1,35-1,63 m din piatrd si c&rtimida cu mortar de var. Zidaria turlelor este de asemenea din piatra si caramida cu mortar de var, in grosimi de 0,65 si 0,55 m. Boltile sunt din cAramida cu unele intercatari de piatra special Ia turla de forma patrata de peste pridvor.in zidaria de piatra a turlei de peste pridvor erau cen- turi orizontale din rigle de lemn. Fundatiile sunt din zidarie de piatra cu mortar de var, avand litimi de 1.70 si 2,50 m si adéncimea de fundatie de 2,30 m fara de cota + 0,00. Dimensiunile in plan ale constructiei sunt de 29,10 x 9,69 m fia absidele Iaterale care au iesinduri de 1,75 m si kitimi de 3.85 m. Pridvorul deschis executat ulterior, atasat cladirii initiale, pe coloane de piatra, are dimensiu- nile in plan de 4,50 m gi 7,48 m. inaltimea ta corniga generala este de 11,00 1m, iar indljimile turletor sunt de 19,10 m gi 18.50 m, Tencuielile interioare si exterioare sunt cu ‘mortar de var la exterior si pictura la interior. 9Aspecte privind consolidarea bisericit,Adormirea Maict! Dommulut" ~ Barnovschi ~ lash 4. Observatii privind cladirea Clidirea are o structura din. pereti_portanti din zidarie de piatra si cdrimida cu mortar de var. ‘Transversal dupa desfiintarea separatiei dintre pro- naos si naos a ramas un sistem in are de forma cir- cular’ cu deschidere de 6,65 m si inaltime de 1,69 im, in aceasti zon’ sunt dispuse 2 bare la cota + 4,50 m gi una la + 6,30 m cu rol de tiranti pe directie transversali, Constructia a suportat mai multe cutremure majore dintre care se remarca cele din 1738, 1802, 1829, 1908, 1940 si 1977. Expertiza tehnict efectuati arati ci la structura de rezistent® au apdrut fisuri si cripaturi. Mecanismul de avariere este spatial aledtuit din dowd grupe de crapaturi dispuse dupa directiile principale ale cladirii: ‘longitudinal — de la intrare pan la gotul ferestrei din axa altarului; ‘transversal — in dreptul golurilor de feres- tre — la partea superioard. Mecanismul prezentat este caracteristic bisericilor vechi cu pereti de gro- sime relatiy mare realizati din materiale casante (figura 2). Din exterior se constaté avarii vizibile dupa decopertarea tencuielei. in interior sunt dezvoltate fisuri gi crépaturi in zonele: ‘la cheie pentru arcele dintre pronaos ~ naos si dintre naos — altar; ‘ deasupra ferestrelor; ‘1a cupole partea inferioara din interior. De asemenea sunt zone cu degradiri locale datorate vechimii cladiri Calculul capacititii de rezistenta efectuat prin determinarea capacitatii de rezistenta minime (dupa P 2-85) pe fiecare directie principals au ccondus la valori pentru gradul nominal de asigura- re la actiunea incarcarilor seismice (R) de Rr = 0,424 si Ri = 0,745. In calcul s-a considerat un co- ficient de degradare in timp de D = 0,684. Coefi- cientul de degradare in timp ,.D" ia in considerare efectul diminuarié capacitatii de rezistenta si a per- formantelor antiseismice ale cladirii $i se exprima cu relatia: Jy D=DIk D2x D3 05 <=D<=10 unde: D1 — coeficient in functie de deteriorarile in timp ale eletnentelor structurale, clasificate In con- cordanta cu prevederile STAS 3684-71 Gradul_ | _Lipsa mediu de | oricaror avariere degradi Clasificarea avariilor dupa STAS 368471: avarii ugoare avarii moderate distrugeri prabusiri D2 —coeficientul prin care se ia in considerare influenta reparatilor si a consolidarilor efectuate asu- pra cladirilor, D2 = 0,85-1,00; cénd nu au fost nece- sare sau cAnd acestea s-au executat conform proiect avizat D2 = 1,00. D3 ~ coeficientul care tine cont de numarul de cutremure cu grad de intensitate seismic mai mare de 6 pe scara MSK care au afectat cladirea D3=0,75-1,00. Pentru corectarea si aducerea in concordant cu situatia actuald a capacitatii de rezistenta coefi- cientul ,D* s-a evaluat astfel: D1 =0,90 (grad de avariere 2); DI = 0,95; D3 =0.80 iin D=0,90 x 0.95 x 0,80 = 0,684 Gradul nominal de asigurare la actiuni seis- mice ,R* se determina cu relatia din P 100-92. Scat = 0. ks. B. y. &. G = 12x 0,20 x 2,5 x 0,30 x 0,806. 0,144 x 2032,85 = 292,73 t Srecesr = 1,5 x 292,75 = 439,39 Scat = DX m XE Tei 4 unde: D = coeficientul degradarilor in timp; m= coeficientul conditilor de Iucru (tabel LL/P 2-85); Tei = forta taietoare de rezistenta a diafrag- mei i, 1, = coeficientul seama de efectul torsiunii, Prin utilizarea si a metodei spectrale de cal- cul in cadrul expertizei tehnice (110/95) valoarea coeficientului R s-a apreciat indirect cu ajutorul tensiunilor principale de intindere dezvoltate in sectiunile critice rezultnd valoarea cea mai sedzuti de 0,43. Valoarea minima pentru gradul nominal de asigurare la actiuni seismice al constructiilor exis- tente se determin’ functie de clasa de important’ a cladirii. Pentru cladirea bisericii, clasa de impor- tanta. este II cu R mm = 0,60. I 2. 3 4. 5. neAredri prin care se tine 5. Lucrari de consolidare Lucrarile de interventie si consolidare deta- liate nu adue modificdri la dimensiunile, formele si proportiile actuale care definesc arhitectura in- terioara gi exterioard a bisericiia. Lucrarile de consolidare pentru pereti biserica constau din: * legaturi orizontale: — un sistem de grinzi orizontale pe ambele fete ale pereti-lor si cu lega- turi transversale — grinzi (tiranti) la nivelul fundatiilor (-0,55-0.25); * centuri la cota + 5,70; + 7.50; “centuri la cota + 11,00 cu legituri transversale — grinzi (tiranti) la partea superioara a peretilor; * centuri la partea superioara a turlelor. ‘legaturi verticale: — stilpigori din beton armat. *repararea locala a zonclor degradate sau zidite necorespunzator cu restabilirea continui ‘materialului vechi prin reteseri locale., scoabe in X, imeizit metalice de conexiune, injectarea fisuri- lor pe ambele fete ale zidurilor, impanarea zidar unde s-au creat rosturi. ‘introducerea prin injectare in peretilor portanti. mortar fluid marca 300, b. Lucrarile de consolidare pentru arce, bolti si tavan biserica con- stau din: + repararea locala a zonelor degradate: ‘ injectarea fisurilor gi prevederea de scoabe inX; + introducerea prin injectare in masa elementu- Ii de constructie de mortar fluid marca 300: ‘*prevederea de tiranti din metal pe partile laterale la nivelul arcelor dintre pronaos si naos si respectiv dintre naos Prin realizarea lucrarilor menfionate se va obtine un grad nominal de asigurare ta actiunile seismice de 0,619, superior valorii minime de 0,60 conform prevederilor normativul ce din punct de vedere al riscului seismic cladirea va fide clasa Rs III corespunzéind constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, masa Bibliografie: 1. C 140-86 —Norme privind executarea lucrarilor de beton si beton armat B.C. 12/86 cu completari si modificdri in B.C.1. 1/87 51 10/88. 2. P 100-92 — Normativ pentru proiectarea antise- ismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice, industriale (BC 1-2/92); 3, P.2-1985 —Normativ pentru alcdtuirea, calculul i executarea structurilor din zidarie; Monumentul~ tate st vitor c. Lucrarile de consolidare pridvor exterior constau din: + repararea locala a zonelor degradate; + introducerea prin injectare in masa elemente- lor de constructie de mortar fluid marca 300. Lucririle de realizare si refacere a sistematizarii verticale (trotuar, spatiu verde) cu prevederea de pante corespunzitoare. Lucririle de interventic si consolidare au fost detaliate (PT+DE) fara a se modifica dimensi- unile, formele gi proportiile care definese arhitectu- ara si exterioara a bisericii Elementele din beton armat sunt din beton id Bc 20 si otel beton OB 37 Compozitia betonului este: ciment Pa35. seveereeeees 370K g/m apa (orientativ).. 185.1) m* agregate (0-16 mm in 3 sorturi) 0-3 mm... 630 Kg/m> 3-7 mm... 480 Kg/m° 9 FH16 MM ooo senseees. T30 Kgl mm Cantitatea de api de amestecare se stabileste prin determinaii, astfel incat consistenta betonului proaspat sd corespunda unei tasari de 10 2 mm. Pasta de ciment, mortar fluid marca 300 se prepara la dozajele: #0.44-0,40 1 de apa la 1 kg ciment in cazul malaxarii mecanice; #0,50-0,44 | de apa la | kg ciment in cazul malaxarii manuale. Amestecurile trebuie si aiba fluiditate de 13-15 secunde determinaté cu palnia etalon, iar sedimentarea sub 15 ml Fluiditatea amestecului poate si ajungii la 25 secunde in cazul fisurilor cu deschidere de peste 5 mm, Introducerea in masa zidurilor de mortar fluid marca 300 se va realiza aplicand stuturi pe o fat a zidului in grosime de pana la 50 em si pe ambele fete ale zidului pentru grosimi > 50 cm, intr-o retea de (4-8 bue /m*). 4. C 149-87 — instructiuni tehnice privind procede- ele de remediere a deficientelor pentru ele- mentele din beton si beton armat (BC 5/87) 5. STAS 10107/0-90—Calculul i aledtuirea ele- mentelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; 6. STAS 10109/1-89 — Lucriri de zidarie, Calculul si alcdtuirea elementelor. SIAspecte privind consolidarea biseret!, Adormirea Maicti Domnulti~ Barnovschi— las PLANLA COTA 2 0.00.m SECTIUNE LONGITUDINALA Figura 1. 52Monumental = traditie si vitor REVELEU DEGRADARI \VEDERE EXTERIOARA-PERETE EST Figura 2, 33“Aspecteprivind consolidarea bisericli. Adormirea Maicii Dommutul~ Barnovschl fash PLAN CENTUR'-LEGATURI + 0,00 PLAN CENTURI +570 (750) PLAN CENTURI-LEGATURI + 11.00 Figura 3. 4