Curs 2. STRUCTURA CRISTALINA A MATERIALELOR Materialele pot fi 1. Cristaline — prezinta aranjament ordonat la infinit in spatiul tridimensional 2. Amorfe —prezint& un aranjament ordonat doar in prezenta sferelor de coordinafie~ distributia fiind aleatorie), Structura este mai degrabi asimilati cu structura lichidelor. in general materialele metalice adopta structura cristalina, iar ceramicile structur& amorfa, Obtinerea unei structuri amorfe sau lichide este conditionata de caracterul stirii lichide ~ ou cat lichidul este mai fluid (metalic) cu atét tendinta spre cristalizare este mai mic&; cu cat lichidul este mai vascos cu atat tendinfa spre amorfizare este mai mare, Echilibrul termodinamic stabileste c& structura cristalin’ este cea de referinfa. 2.1. Celula clementara, sisteme de cristalizare Celula elementari = cel mai mic element de volum care prin repetare infints duce la obfinerea de structura cristaling. Ba este mai degraba un aranjament virtual; atomic ins& se aseaz cu o periodicitate perfecta, forménd celula elementara. De fapt, in reprezentiri, atomii sunt notati prin centrele lor de greutate. Unind aceste puncte intre ele rezulti celula elementara, Proiectia in plan reprezinta o rejea de puncte, echivalente, obfinute prin migc&ti de translatie, ERS xy Per a Ma GR ant, Te Se a gee of ora Sse 1 Cp yk iy ak Cea mai mic& portiune dintr-o rejea spatiala care pistreaza simetria intregii refele este celula elementard definita prin parametrii ei si anume: ~ yeetorii a, b sie (muchiile celulei elementare) gi ~ unghiurile a ntre b sic), B (intre (a si) siz Cntre (a si b).Repetarea periodica tridimensionala a celulei clementare conduce la obfinerea refelei spatiale respective, pe a cdrei regularitate si simetrie se bazeaz aproape toate proprietitile metalelor. Elementele principale care caracterizeazA refeaua cristalini Parametrul refelei —==preprezints distanta dintre centrele imaginare @ doi atomi vecini pe muchia principal a refelei Unghiurite a,f.2 —==pe care le fae muchiile cetulei elementare intre ele gi care, impreun cu parametrul de Fefea, determind sistemul de crstalizare al metalului respect. Directile de mare <—=,sunt considerate diseefile in care doi sau mai mul{iatomi sunt tangent inte ei. Notatie: densitate atomic (ndicié tui Miller) <110> <111> ete, iar familie de directi:{ 111], [110] ete Direcfia cristalind, este definita prin trei indici uy », w, care reprezinté cele mai mici coordonate intregi ale unui vector ce trece prin origina axelor de coordonate ale celui 4i este paralel cu directia cristalind dat Planele de maxima —pacele plane formete din atomii care au cox mai compact agezare (cele mai compacte densitate atomica (111) "plane sunt acclea in care fiecare atom este inconjurat de sae atomi dspusi hexagonal. ‘Notatia planelor atomice: (111), (119), (100) etc. Familiile de plane se notateaza {111}, {110} ete. Plan eristalografic este defnt prin inci hk care reprezntavalorile inverse inreg ale segmentelor pe care le formesz8 plant prin intesecfa axelor de caordonae Numiirul de <= reprezinta numarul de atomi care se gisese lao distané minima de un atom dat, coordonatie, C, O data cu cresterea valorii numirului de coordonatie, creste si raza atomict. Astel, la sistemul CPC, numarul de coordonajie C= 8 atom; la sistemul CFC, la sistemul HC, C= 12 atom, = 12 atomi $1 Numirut de atomi A —zcare apartin unei celule elementare este: = LaCVC A= 8*1/8+1=2a00 = LaCFC A=8*1/8+6*1/2=4 atomi = LaHC A= 12°16+ 191243 =6 atomi Tinand cont de aceste principi, cristalograful francez Bravais a demonstrat cé nu exist decdt 7 sisteme de cristalizare (de simetrie exterioara) si 14 (de simettie interioara),‘Sisteme de cristalizare ‘Sistem de erstalzare | Paramctrif de rtea a er : Simetriainterioara Nrert | imetrie imteriara) (unghiueé) asbye stem icine + Trtinie simp i Stem be ogB Ay 490" i . aybze = Mosocine simp 7 ares 17 90%, 9 490" = Monoclinic eu baze entra = Orrorombie simphy i azbye = Ortorombie eu ze conte 2 Slarm onbrontic = Onorombic eu volum centr = _Ortoroenbic eu Fete lateral senate 5 = Tetragonal simpli 4 nee = _Tetragonal eu volum sentrat 5 Sistem hexagonal = Hexagonal compact : Sistem romboedeal = Rombord mph (igonal) abi spa 7 Sistem cubie = Cubic ca volum contrat = Cubic fee eentrate Sisteme de cristalizare 1. Sistem triclinic * Se schiteaza pornind de la reteaua oblicd, aseziind planele astfel incat nodi succesive sd nu se afle pe aceeasi verticala + Retele Bravais + Triclinic simplu (a) * Celula elementara: paralelipiped oblic cu baza un parallelogram + Parametri - atbte - at pty 490° din planele a)2, Sistem monoelinii + monoclinica cu volum eentrat (b) - apate ca o retea complex confinand dou rnoduri in celula elementarai (de notat c& nodurile din coljuri contribuie cu 1/8 din celula respectiva, acestea apartindnd celor opt celule vecine), + Celula elementara: paraleipiped cu baza paralelogram + Parametrii: * atbte + a= 7= 90% Be 90° 3. Sistem ortorombie (ortogonal sau rombic) + Refele Bravias + ortorombici simpli (a) - se construieste pomind de la refeaua plana dreptunghiulard, asezind nodurile pe aceeasi vertical + ortorombici cu volum centrat (b) - se construieste din refeaua pland dreptunghiulara, nodurile din planele succesive asezindu-se deasupra centrelor 4reptunghiurilor din planul precendent + ortorombied eu baze centrate (¢) - se construieste pornind de la refeaua plan tombicd, astfel ca nodurile din planele succesive sa fie unele deasupra altora + ortorombied eu fefe centrate (d) - se construieste pornind de la refeaua rombica, plasand nodurile in plane succesive; aceast& rejea apare de asemenea, complex, cu patru noduri pe celula elementard, celula primitiva romboedrica putdnd fi aleasd in mai multe feluri + Celula elementara: paralelipiped drept cu baza dreptunghiulara + Paramet + atbée4, Sistem tetragonal + Retele Bravais + Tetragonala simpla (a) - nodurile din planele succesive se aseazii unele deasupra altora Tetragonala compacta (b) - nodurile din planele succesive se ageazi deasupra centrelor patratelor din planele precendente. Aceasta refea apare drept complex, cu doua noduri pe celula elementard, insd o celula primitiva se poate alege sub forma unui romboedru + Celula elementara: o prisma dreapti cu baza pitrat + Parametrii #e a) b) 5. Sistem hexagonal * Se schiteaza pornind de la refeaua plana hexagonala prin agezarea nodurilor din planele succesive unele deasupra altora + Retele Bravais + Hexagonal simplu + Colula elementara: hexagonb#e 10° #y = 120° q| | ib i key Sistem romboedral * se construieste pomind tot de la refeaua plana rombic’, plasind nodurile din planele succesive deasupra romburilor din planele precedente, astfel ca relatiile dintre paramet © Refea Bravais: © trigonal simpli (a) (generarea acestui sistem poate fi imaginati prin deformarea unui cub dupa diagonala principal) © Parametrii ea 7. Sistem cubic Se construieste pornind de la refeaua plana patr + Retele Bravais: + cubici simpli (a) + cubick cu volum centrat (b) cubic cu fete centrate (c) Celula elementara: patratZ 4 > {in general metalele adopt sisteme de eristalizare de mare simetrie (cubic, hexagonal) si este 0 consecinfa a legiturilor metalice mai pufin rigide; ceramicile prezinta legaturi centrale sau covalente, ele sunt rigide si adopta sisteme de cristalizare de mare simetrie. Nu sunt excluse nici sistemele de eristalizare tipice metalice. ) © 2.2, Sisteme de cristalizare tipic metalice; caracterizare Sistemele de cristalizare tipice materialelor metalice sunt: - CS.~cubie simplu - CVC —cubic cu volum centrat = CFC-cubie cu fete centrate Cub simplu ~ este adoptat doar pentru poloniu (Po). Foarte important de stiut este ca majoritatea metalelor adopta CVC si CFC si sistemul HC. ‘Cubic cu Fete centrate Cubic cu Volum Centrat Hexagonal Compact (CRO) (cve) (HQ) aiomil sunt pozitionati in colturile hexagonului de baza la interesectia diagonalelor hexagonului dar si in interior 3 atomi la jumatatea inaltamii se prezinta ca un cub in care atomii sunt asezati in varful cubului dar si cu unul centrat la intersectia atomii sunt pozitionati in nodurile cubului dar si intersectia diagonalelor diagonalelor sale bat se aseaza unul fata de celalalt Ja 120°. DRM | «| Ex: Al, Cu, Ag, Au, Pb, Fe | Ex. Mo, Fe de temp. joase, | Ex.z metale bivalente, Mg, Zn. de temp inalte W, V, Ti de temp inalte, Cr:A caracteriza un sistem de cristalizare inseamna a determina: © numarul de atomi din fiecare celula elementara (Natemn/Celula) © C.S (cubic simplu): = Nr atomi/8 (colturi) + Nr atomi/2 (fete) +N atomi H.C (hexagonal compact) = N atomi /2 (colturi) + Nr atomi/2 (fete) + N atomi (interior) © gradul de compactitate (umplere) N atomivv atomi V ato: 1 * 100 [%] Pentru a stabilii directiile de maxima intensitate atomica - directia de maxima intensitate atomica este accasi cu directia de-a lungul carora atomii sunt tangenti. Planele de maxima intensitate atomica sunt planele care contin efectiv cei mai multi atomi, Produsul dintre inversul directiei si numarul planelor reprezinta numarul sistemelor de alunecare ‘Numarul sistemelor de aluncare este de deformarea plastica. Aceasta se realizeaza in primul rand prin mecanismele alunecarii: cu cat un sistem este mai compact si are mai multe sisteme de alunecare, cu atat este mai mica plasticitatea de alunecare. Sistemul HC determina cea mai slaba plasticitate (cele mai putine sisteme de aluncare) CVC si CFC au acelasi numar de alunecare, insa plasticitatea cea mai mare este a CFC - Obs. Si sistemele CVC asigura o plasticitate buna dar nu egala cu CFC. 2.3. Consecinte practice ale sistemelor de cristalizare: polimorfismul si alotropia Polimorfismul sau alotropia aracteristica substantelor simple sau compuse de a prezenta in anumite conditii de temperatura si/sau presiune in stare solida a sistemului de eristalizare. OBS: alotropia se atribuie substantelor simple iar polimorfismul substantelor complexe. De fapt polimorfismul, include alotropia astfel folosim termenul de polimorfism. Polimorfismul Transformarile polimorfice prin deplasare formeze o noua retea cristalina Transformarea polimorfica reconstructiva pe langa deplasarile atomice implica si modificari ale tipului de legatura interatomica, pica reorganizarea atomilor astfel incat saPolimorfismul metalelor Unele metale prezinta un polimorfism bogat in timp ce altele sunt exceptate de transformarile polimorfice, Multe din materialele de tranzitie prezinta transformer polimorfe. Formele polimorfice se noteaza cu un indice cu litere din alfabetul grecese atribuit simbolului chimic, Cele mai importante reactii polimorfice sunt: “ cst Feg ++ Feg+—* Feg—* Fe lichid oe ee ete Tig > Tig SF Tilichid we oe esse F Brg > Lrg Zr lichid we ove orc : Cog Cog Co lichid ne cre vere E Sng > Sng Sn lichid cee, ergs ‘Transformarile staniului si modificarea tipului de legatura interatomica: Sng — proprietati nemetalice si legatura covalenta , Sng — propr. metalice si legatura metali ‘Trecerea de Ia un sistem Ia altul este foarte usoara. Acestea modificari, urmare a gradelor de compactitate diferira introduc si tensiuni interne, motiv pentru care staniul apare ca o pulbere cenusie Importanta polimerfismului a, Formele polimorfice prezinta sisteme de cristalizare diferite inducand astfel si plasticitati diferite. De aceea pentru un metal cu transformati polimorfe ce urmeaza a fi prelucrat prin deformare in primul rand se studiaza plasticitatea sa. b. Forma polimorfica determina spatii interstitiale diferite reprezentand principalul loc in care se aseaza atomii straini (de obicei in interstit a. Desi CFC este mai compact decat CVC raza sferica inscriptibila in cel mai mic interstitiu este mai mare (0.146 A) decat raza sferei care este 0.126 A CFC rsfera = 0.146 A CVC rsfera =0.126 A.cc. Avand compactitati diferite, formele polimorfice, la incalzire/racire introduc inerent tensiuni interne: Fe, Feg ered AV=6% eve 2.4. Sistemul de cristalizare prezentat in imaginea din dreapta reprezinta structura ideala, rar intalnit in practica. In realitate materialele cristaline prezinta o serie de defecte (structura reala fiind unul din scorpurile stiintei materialelor si anume de a studia defectele si Strticrura de ertstalizare ideatls de a le induce intr-o maniera controlabila). Defectel © Geometrice ~ deformari statice = deformari/imperfectiuni geometrice © Dinamice — vibratii ale atomilor in nodurile de retea Defectele geometrice sunt analizate conform factorilor dimensionali pot fi: © Defecte punctiforme — (adimensionale) © Lacune~ (defecte SCHOTTKY) ~ lipsa unuia sau mai multor atomi in nodurile de retea, © Interstitiale — prezenta unora sau mai multor atom in statile interstitiale © Imperfectiuni liniare ~ (unidimensionele) — dislocatii — linia de demarcatie intre un plan suplimentar atomic care patrunde (apare) in interiorul unui cristal (material bogat in dislocatii, imperfectiunile se deformeaza plastic mult mai usor decat in cazul materialelor perfecte), ‘© Imperfectiunile de suprafata (defecte bidimensionale) pot fi * Limite la unghiuri mari @& 20°) - unghivri mari dezaxati ale retelei cristaline care produc discontinuitatea sa si care influenteaza existenta structurii cristaline. + Limite de macle (macle — o portiune dintr-o retea alunecata pe mai multe distante interatomice de pe care revine la distributia sa normale).