TEIM- Subiecte examen, 2015 L.Care dine enumturile de mai jos defineste cel mai bine aschierea a)Preclucrarea formei unui semifabricat prin modelare la cald; b)Preclucrarea formei unui semifabricat prin reactii chimice ©)Preclucrarea formei unui semifabricat prin indepartearea unor straturi sub forma de aschii 2.Care dintre procedeete de mai jos nu are legiturd cu aschierea a)Rectificares byLustruirea; )Homuirea. 3.Prin ce se poate caracteriza prelucrarea de strunjire a)Migcarea de rotatie a sculei; b)Migcarea de rotatie a piesei c)Migcarea de avans a piesei 4.Care dintre enunturile de mai jos este corect: a)Agchia alunecd pe fata de agezare principala: b)Aschia alunecd pe fata de degajare: c)Aschia alunecd pe fata de asezare secundara. 5.La strunjirea suprafetelor cilindrice, pe ce directie forta de aschiere ia valori maxime: a)Pe directia axiala b)Pe directia vertical; Pe directia radial. 6.Care este rolul principal al pipusii mobile: a)Ajutd la fixarea cutitelor de strung: b)Sprijinirea pieselor lungi ¢)Sprijinirea pieselor seurte si grele. 7.La realizarea suprafetelor conice, cutitul scurt trebuie sa aibé o migcare de avans: a)Pe directia radiala, b)Pe directia axiala c)Atit pe directia radialé, cit si pe directia axial, rotind sania port-cutit 8.La frezare, migcarea principala este: a)Rotatia frezei ‘b)Rotatia piesei c)Translatia piesei sau a sculei 9.Pentrutealizarea unor suprafete plane ‘nclinate, cum se procedeaza a)Se inclind piesa, iar scula realizeazio suprafata pland verticalé sau orizontalé b)Se inclina capul port-scul’; c)Ambele situatii sunt posibile 10.0 fteza dise are o turatie n=1200 [rot'min] si diametrul D=80 [mm], cu ce vitezi de agchiere lucreazi: a)Aproximativ 25 [m/min]: ‘b)Aproximativ S[m/3]: )Aproximativ 100 [m min]. 11.Frezele sunt scule de agchiere care au: a)Un singur tis principal; )Unul sau mai multe taisuri principale: c)Mai multe taiguri principale. 12.Frezarea se poate realiza: a)In sens opus avansului; b)In sensul avansului; C)Atit in sensul avansului, cat si in sens ‘opus avansului.13.Pe ce-utilaj scula are omiscare de agchiere verticala a)Pe magina de mortezat; b)Pe seping: o)Pe magina de rabotat. 14.Ce anume diferentiaza sepingul Taboteza: a)Migcatea principala este realizaté de pies’: 'b)Misearea principala este realizata de seul oTipul de suprafete realizate prin agchiere. 15.La gaurite burghiul se aseaminA cel mai bine cu: a)Cutitul utilizat la strunjire; b)Freza disc utilizata la frezare; Alezonul utilizat la alezare. 16 Filetarea suprafetelor cilindrice exterioare se realizeaz’ ou aAlezoare: b)Tarozi; oFFiliere. 16.Operatia de alezare realizeazi: a)Preluctarea de precizie a suprafetelor cilindrice exterioare; b)Prelucrarea de precizie a unor suprafete obtinute prin burghiere: )Adancirea unor giuri sau canale. 17.Prin rectificare se realizeazi a)Corectarea unor suprafete sau cote realizate gresit b)Precizii dimensionale ridicate sio calitate superioard a suprafetelor; ©)O detensionare prin aschiere realizata dupa un tratament termi 18.La rectificare sunt utilizate ca scule de agchiere: a)Freze speciale; b)Paste abrazive; OPietrele abrazive. 19.Sculele utilizate La rectificare se aseamind cel mai mult cu: aFrezele: b)Cutitele de mortezar; oTarozii. 20.Ce tipuri de supeafete obtinute prin agchiere sunt difieil de rectificat: a)Suprafetele plane: b)Suprafetele cilindrice; \Suprafetele sferice. 21.Considerand ca criteriu densitatea aparent, carpenul este considerat: a)Lemn usor; b)Lemn greu, ¢)Lemn mediu. 22.Din punct de vedere al conductibilitatii termice lemmul uscat este: a)Bun conducator de caldura; b)Slab conducitor de caldurz Un izolator perfect. 23.Ce sunt furnizele tel a)Produse din lemn obtimute prin stratificare; b)Produse din lemn obtinute prin aglomerare, utilizand lianti c)Produse din lemn obtinute prin derulare centricd, 24.Care este ordinea corectit in fluxul tehnologic de prelucrare a fumirelor: a)Sectionare, cojire, tratament termic; b)Tratament termic, cojire, sectionare \Cojite, ratament termic, sectionare.25.Care dintre proprietatile de mai jos aseamand cel mai mult lemnul de placaj a)Higroscopicitatea: )Contragerea totala: c)Caldura specifica si conductibilitatea termica: 26 Placajele cu un numar mare de straturi de furnire au raportul dintre rezistanta fongitudinala si transversal’: a)intre 5-10: Mai mare decat 10: c)Tinde cate 1 27.Ce este urelitul: )Un utilaj pentru realizarea faltuilor b)Un adeziv uiilizat la realizarea placajelor, c)O substanta utilizata la plastifierea bustenilor. 28 Presiunea utilizati 1a presarea placajelor este de ordinul: a)1 torr b)t MPa; o)l KNar’. 29 Pentru debitarea cherestelei se pot utiliza: a)Fierastraie cu panglica: b)Fierastraie circulare c)Ambele tipuri de fierastraie 30 Prin ce operatie de prelucrare mecanic& se realizeazi o grosime constanti a reperului pe toatd lungimea: )Prin indreptere: )Prin rindeluire: )Prin frezare 31-Rindcluires cu doi arbori verticali nu poate realiza: a)Profilarea canturilo. Profile uinc-lamba; c)Compuri de revotutie 32 Frezele cu coada lucreaz’ la turatii a)Foarte mici: 100 [rot'min] b)Medii 1000-5000 [rot min]. ¢)Foarte mari >12000 [rot min] 33.La strunjirea piesclor hgi din lenm, cum este fixata piesa: a)Dour in papusa fix’: Doar in papusa mobil’: c)in papusa fixa si in cea mobil. 34.Care dintre operatiile de mai jos mu este utilizata la prelucrarea lemnului a)Stunjirea; )Cepuirea: c)Alezarea, 35.Cum pot fi definite mai corect matetialele plastice: )Substanfe macromoleculare in permanenti plastice: b)Substante macromoleculare ce intr-un_ anumit stadiu sunt plastice: c)Substante compozite prelucrate la cald. 36 Densitatea maselor plastice este situata in intervalul 2)09-45 [kgia )0,9-2.2 [kg/dm: 1.5.2.6 [kg/dm'] 37.Care dintre proprietatile de mai jos ale materialelor plastice este considerat un mare dezavantaj fata de alte materiale: a)Rezistenta mecanica: )Antifrictiunea: )Stabilitatea temic’ redus’.38 Prelucrarea primara a maselor plastice se face prin procedee precum: a)Tumare libera, tumare in forme: b)Injectare in matte, suflare, tagere in fire: c)Tumare in cochile, tragere in foli. 39. Obtinerea unei piese din material plastic ‘in matrite presupune: a)Incilzirea materialului si curgerea liber in matita: b)Dizolvarea materialului si injectarea fui in matita: c)Incalzirea materialului si injectarea sub presiume in matriti. 40.Costurile masinilor de injectatmase plastice sunt a)Functie de complexitatea utilajului, dar nu foarte mari. )Foarte mici. ¢)Foarte mari, 41.Manritele de injectie presupun: )Ofel de calitate si costuri mari de realizare b)Materiale obigmuite, costuri medii c)Materiale de calitate, costuri reduse de productie 42.Dupa tumare o piesa din plastic: a)Are form’ finit si poate fi utilizata, b)Trebuie verificatt o)De regula, trebuie debavuraté de coadé si bavuri 43 Pungile din plastic sunt realizate prin: a)Suflare b)Injectare; c)Tragere. 44.Suflarea este operatia realizata prin: a)Suflarea, cu ajutorul unui curent de aer, a materialului pe peretii mei matrite )Trecerea prin materialul fluid al unui curent de aer care umfla ¢)Topirea materialului cu ajutorul mui curent de aer cald. 45 Tragerea in fire presupune: a)Trecerea materialului plastic fluid printr- o filier’: )Trecerea materialului topitprinu-am orificiu circular; c)Trecerea la rece a materialului solid print-o matrita cu orificii. 46 La objinerea pieselor prin injectie din materiale plastice nu este posibild. a)Obtinerea de piese mixte sau in culori diferite b)Obtinerea de gauri sifilete c)Realizarea de grosimi ale peretilor sub 0.5 [mm] 47 Materialele compozite sunt materiale realizate: a)Prin injectarea pe o pies finita a unei alte piese din plastic: )Prin fommarea unui ansamblu de dou sau mai multe piese din plastic: ©)Prin formarea unui material din dow’ sau mai multe componente, umul avand rol de rezistenta. 48. Materialele compozite nu sunt armate, de regula, cu: a)Fibre de carbon sau de sticla, )Oxizi de aluminiu, carburi de siliciu; c)Ofel laminat, plastic injectat. 49 Lemnul poate fi inlocuit print-n material compozit MCPA armat cu: a)Caolin, creta, fibre de lemn: b)Fibre si bile de sticla:¢)Fibre de carbon $i ote. 50.Pentru armarea compozitelor termoplastice cel mai des se utilizeaz’: a)Fibrele de sticla si de carbon; )Caolinul si alumina: c)Lignina prelucrati. 5 1.Care este categoria de fibra de sticla cu rezistenti maxima de tractiune: a)Sticla E b)Sticla A. c)Sticla S. 52.Care din urmatoarele proprietati nu este specifica fibrelor de sticla: a)Rezistenta si rigiditate mare: )Rezistenfa mare la socuri c)Greutate redusa. 53.Diameteele firelor de sticl variaz inte: 2)0,05-0,07 fmm} )100-200 [um] ¢)10-13 [um] 54 Fibrele scurte sunt taiate la dimensiuni pent afi injectate. Intervalul optim pentu raportul lungime’diametn este: a)10-20: 'b)35-70. ¢)50-100. 35 Rezistenta compozitului creste cu cantitatea de fibre pana la ce procent: a)20%: 30% c)25%. 56 Utilizarea microsferelor de sticla confera materialului compozit ca principal avantaj a)Este un procedeu mult mai ieftin; b)Se obtin produse cu o esteticd special’: c)Vascozitatea la injectare e mai mica si se pot realiza piese cu pereti subtii. 57.Concasoarele realizeaz’ procesul de maruntire prin: a)Contact cinetic: )Compresie si frecare o)Taiere. 58.Gradul de maruntire, definitprin raportul 2 este grosier daca, deste: a)intre 5-2 b)intre 10-15: 5. 59Blindajul concasoarelor cu faci este realizat din: )Ofel manganos: b)Fonta: ©)Otel inox. 60.Concasorul conic, comparativ cu concasorul cu filci, are ca avantaj a)O constnictie mai simpla: b)Pret de cost redus ¢)Functionare mai linistita. 61.Morile cu ciocane realizeazi maruntirea prin: a)Suivirea materialelor dure: )Ciocnirea materialelor: c)Taierea materialelor. 62.La separarea dupa grosime se folosesc site cu otificii a) Triunghiulare: b)Circulare ©)Drepunghinlare 63.Separarea semintelor dupa latime se realizeazi pe sitea)Previzute cu ondulatii )Cu orificii tiunghinlare: ©)Cu orificii circulare. 64 Separarea semintelor dupa lungime se face cu ajutont: )Masinilor cu mai multe site: )Cilindrilor cu alveole: c)Masinilor cu site cu orificii patrate. 65.Viteza de plutire a unei particule depinde de a)Dimensiunile particule, b)Forma, aspect si greutate specific’, ©)Factorii extemi din timpul masuratorii, 66. Separarea pe baza culorii exterioare se face cu ajutonal unor: a)Senzori magnetici si foto 'p)Senzori infrarosu si actionari mecanice: c)Senzori foto si jet de aer. 67.Cum pot fi separate semintele cu cute si pori a)Cu separatomal cu ace. )Cu ajutoml pulberilor feroase si electromagnetilor ©)Cu ajutomal curentilor de aer. 68.Pentru separarea semintelor de in si canepa se utilizeaza: a)Buraul: )Separatorele cu curenti de 2er: )Sitele plane dispuse in cascada. 69.Cicloanele sunt utilizate pentru: a)Separarea prafului din amestec. )Separarea pulberilor de aer: c)Separarea particulelor cu viteze de plutire diferite 70 Pentru sortarea produselor de macinis sunt utilizate: a)Site oscilante cu orificii tiunghiulare p)Separatoare pneumatice: ¢)Site cu miscare plana. 71 Jn cazul sectiilor mari de productie, faina este depozitata in: a)Magazii mari in saci: )Cutii si pungi c)Celule de siloz. 72.Din ce este format amestecul numit oparealé (dulce)” a)Faina si apa clocotita: b)Drojdie, zahar si apa fierbinte ©)Sare, drojdie si apa clocotita. 73.Cum produce drojdia, prin fermentare. afamarea aluatului )Prin inmultire rapids isi modifica semnificativ volumul; )Prin producerea de acid lactic ©)Prin inmultire si producere de CO. 74.Care este concentratia de sare optima in raport cu masa de faina: a)12-1,7%: )0.5%: c)15-3%. 75 Care este efectul sarii in concentatie mai mica de 0,5% asupra drojdiei de bere a)Stimuleaz dezvoltarea acesteia, b)Imhiba dezvoltarea acesteia, cJNu influenteaza dezvoltarea acesteia. 76.Aluatul din fain’ de grau este preparat prin metoda direct a)intr-o singura faza, prin amestecarea tuturor ingredientelor. )in doua faze succesive, utilizand maia; )in wei faze succesive 77 La dozarea volumica se folosese insisi cuvele framantatoarelor, fina ocupand 40°% din volum (alba), respectiv 35 (Semialba) sau 30 % (neagra). Daca greutatea este identic’, inseamni ci: a)Faina alba are o greutate specificd mai mare b)Faina neagra are o greutate specifica mai mica; ©)Faina neagra are o greutate specifica mai mare 78.Procesul de framantare al aluatului presupune a)Temperaturi de cel putin 10 °C: )Temperamri situate intre 28-30 * c)Temperaturi in intervalul 35-40 °C. 79.Divizarea aluatului are loc a)inte predospire si dospire: b)Dupa fermentarea aluatului ©)Dupa friméntarea aluatului 80.Framantitomul cu brat cu miscare complesi face parte din categoria: a)Framantitoarelor cu actiune continua; )Framantatoarelor cu actiune discontinua: c)Din ambele categorii $1.Predospirea are ca scop: a)Refacerea stucturii glutenului dupa divizare b)Operatia pregititoare necesar pentru pregitirea formelor de modelare: c)Acomodarea materialului la temperaturi mai ridicate 82.Dospirea finala presupune un regim temic situat in intervalul: )30-35 °C: 6)45-50 °C: 0)35-40 °C. 83.Procesul de dospire final& poate fi realizat: a)Doar in mod discontinuu, in incaperi speciale b)Pe sisteme de dospitoare de tip tunel; c)Ambele situatii sunt posibile 84.Utilizarea congelarii aluatuli, poate i practicata la realizarea’ a)Cozonaciler, b)Covrigilor sarati ©)Pastelor fainoase. 85.Procesul de coacere a painii se realizeaza la temperaturi a)110-180°C; b)180-200 °C: ¢)210-260 °C. 86.Care este umiditatea miezului painii dupa racire: a)Aproximativ 30%: )42-45%: c)35-40%. 87.La ce temperaturi inceteaz’ procesele biologice i aluat a)Paste 35 °C: b)Peste 50°C: o)Peste 60°C. 88.Care este cantitatea de apa pierduta de aluat in procesul de coacere: 2)5% b)10% 15% 89.Ce cuptoare pot fi utilizate si penta dospirea finala la 35-40°C: a)Cuptoare Siemens_Martin: b)Cuptoarele cu leagine o)Cuptoarele eleetrice cu vata90.Care este avantajul principal in cazul utilizarii_in cuptoare a radiatiilor infrarosii a)Calitatea superioara a produselor, 'p)Scurtarea timpului de coacere; c)Temperatura ridicata din camera de coacere 91.Cuptoarele cu microunde au ca sursi de caldura: a)Radiatii electomagnetice de frecventa foarte mare b)Radiatii de frecventa foarte mic’, c)Curenti de aer cald. 92.Desciorchinarea are ca scop: a)Zdrobirea strugurilor si eliminarea mustului )Separarea partilor vegetale, ©)Eliminarea pielifelor. 93. Mustul ravac este produs in faza de: a)Presare: b)Deschirchinare: o)Zdrobire 94Procesul de fermentare are o durata mai mare pentru producerea: )Vinului rosu: b)Vinului roze )Vinului alb 95.Din punct de vedereal standardelor, care dintre vinuri este considerat de calitate a)Vinul de masi superior. )Vinul brut c)Vinul marcat VDOC. 96.La care dintre tehmologiile de vinificatie imtalnim fermentatia malo-lactica: In procesul de obtinerea a vinului alb: b)in procesul de obtinerea a vinului rosu: om procesul de obtinerea a vinului spumos. 97 Strugurii utilizati pentru producerea vinurilor sunt caracterizati prin: a)Dimensiuni mici ale boabelor: )Dimensini mari ale boabelor: c)Rezistenta mare la temperaturi scazute. 98. Zérobirea strugurilor se face cu ajutorul valmurilor cu turatii inegale: n;=44 rovmin 2 rot min. Daca diametral valturilor 0 cm, se cere viteza medie aproximativa a bostinei printre walfuri a) v=4m's b) v=0,5 ms. c) v=200 cms. 99. Utilajele centrifugale cu socuri se caracterizeaza prin: )Calitate sporita a mustului )Turatii mici c)Turatii mari, 100.Stiind ca din 100g zaharuri invertite continute in must aproximativ 47 g sunt transformate in alcool, care este cantitatea procentual’ minima de zahar invertit pent a obtine un vin cu 11,8% alcool? 101.Temperaturile optime de fermentare la vinuri tebuie: a)Sa fie mai mici la vinurile albe )Sa fi mai mici la vinurile rosii c)Nu are importanti. 102.Faza de macerare este specifica: a)Producerii vinutilor albe: b)Producerii vinurilor rosii ln ambele situatii103 Regenerarea cérbunilor activi de face prin: a)Desorbtie b)Spalare in jet de apa curata: c)Prajire in cuptoare. 104 _Dedurizarea const in eliminarea: a)Clorului din apa, b)Bioxidului de carbon; c)Compusilor ce contin Ca sau Mg. 105.Osmoza inversa este utilizata in principal in procesul de: a)Indepartarea fierului; b)Dedurizarea apei c)Desalinizarea apei 106.Pentru dezinfectarea apei se pot utiliza: a)Clont; b)Ozonut: c)Ambele variante sunt posibile 107.Cum se curata apa in mod natural: a)Prin fierbere: b)Prin desalinizare ©)Prin schimbarea formei de agregare 108.Ce presupune procesul de floculare: a)Eliminarea particulelor fine folosind membrane: b)Aglomerarea particulelor coloidale prin diverse metode. )Utilizarea de carbuni activi adsorbanti 109.Cum se pot indeparta metalele grele din apa: a)Precipitare si filtare: b)Clorinare si aerare: c)Stripare cu aer. 110.Ce metoda nu se preteazi la indepirtarea substantelor organice din ap’: a)Adsorbtia pe cézbune activ: b)Adsorbtia pe pilitura de fier: c)Osmoza directa. 111.Care dintre materiale de mai jos nu. este un aliaj al fierului cu carbonul: a)Fonta b)Otelul inox = ¢)Fierul tehnic: W 112.Unitatea de baza de preparare a fontei este : a)Cuptorul Siemens-Martin )Fumalul c)Convertizorul LD. 113.Prin ce se proprietate important se diferentiaza ofelul inox de otelul obismuit: a)Culoarea: byRezistenta la coroziune: YW c)Punctal de topire 114.Care dintre proprietatile de mai jos diferentiaza cel mai mut fonta de ofel a)Prelucrabilitatea: b)Rezistenta la forfecare c)Rezistenta la coroziune. 115.Cum se pot elimina anumite metale ce influenteazd negativ calitatea ofetului a)Utilizénd oxigenul in procesul de elaborare bYUtiliz’nd carbomul in procesul de alaborare ; c)Utilizand cocsul in procesul de elaborare. 116.Care sunt dezavantajele procedeului LD a)Calitatea ofelului este necorespunzatoar b)Se eliming mult praf in timpul elaborariisy7 c)Timpul de elaborare este foarte mare117.Utilizarea arcului electic 1a elaborarea ofelului prezinta avantaje precum: Este mn procedeu ieftin si nu utilizeaza materiale ausiliare b)Este un proceden cu randament ridicat, jar caltatea ofelrilor este superioara: -W o)Este foarte rapid si cu consumuri electtice mici 118.Daca consumul specific de metal variazi in intervalul c=1080-1100 [kg't] care ar fi cantitatea minima de metal pentru aptoduce 10 tone de otel, in orice situatie : a)15 tone b)11 tone c)10 600 kg 119.Care din variantele de mai jos pot fi considerate elemente dg aliere: DeENCo, Wo, b)Ca,Ni, Co, Mo, S ©P,N, Co, W, Mo. 120 Fontele oglinda contin in cantitate mare ummitorul element: 2)Siliciu: b)Mangan: Vv ©)Fosfor. 121-Legea ti Hooke este valabi a)Zona de propotionalitate: - b)Zona de curgere Zona de rupere. 122.in ce zona a furmalului se elaboreazi fonta: a)Pantecele fummalului ~v )Gura fumatului: ¢)Creuzetul furnalutui, 123.Cum se pot intensifica procese metalurgice din fumat 2)Crescind temperatura siutlizind go oxigen; )Scazand presimea aemului suflat m fumal, o)Crescand cantitatea de fondanti 124.Pentm tumarea lingourilor mici se utilizeaza: a)Turmarea directa: b)Tumarea continua: c)Tumarea indirect. ~v 125 Pentru a turna un numir de 15 piese se utilizeaz’: a)Forme temporare b)Cochile: c)Forme semipermanente. VV 126.Cristalizatorul este intilnit in procesul tehnologic de: a)Elaborare a ofelului b)Tumare continua: Vv c)Tumare in vid. 127.Un convertizor de 100 [t] poate produce intre 90-100 [tone otel h] ‘Consumu! mediu oxigen este de 50-53 [Nm?it], care este cantitatea minima de oxigen cu care trebuie zilnic aprovizionata sectia, in cazul in care fimetioneaz’ firi optire: )108 000{m3/zi] )127200 [m3 zi]. ~C €)5300 [m? zi] 128.Consumul de cocs este mai mare la: a)Elaborarea fontelor albe: b)Elaborarea ofelului c)Elaborarea fontelor cenusii. Vv 129.Care dintre minereurile de mai jos au cel mai mare continut de Fe: a) Ankeritul:bHematia, W ©)Limonita. 130.Cum se numeste partea superioari a unui lingou ce prezintd defecte si trebuie ‘inlaturata: a)Maseloti: Vv b)Coada: o)Zguri, 131.Ce fel de structura au materialele supuse prelucratilor de defopmare plastica: a)Structurd cristalina: ~ )Structuri amorf’: ¢)Structurs compozit. 132.Panticulele materialului deformat plastic se vor deplasa: a)Pe directii aleatori b)Pe directia fortelor de presiune aplicate: o)Pe directia pe care rezistentele sunt minime 133-Laminarea se realizeaza prin trecerea semifabricatului prin: a)Spatiul limitatde doi cilindri: WF b)Matrite care ii modifica fomna; )Spatiul dintre ciocan si nicovala 134.Care dinre semifabricatele de mai jos au latimile maxi a)Bramele, b)Platinele: ©)Blumurile. 135.Ce reprezinti ebosa: )Un produs secundar la laminarea tablelor: )Un prodys intemediar la laminarea revlon, ©)O scula utilizata la extrudare. 136.La laminarea fevilor, ce tip de cilindri sunt utilizati in faza a doua: a)Cilindri transversali b)Cilindri bitronconic: )Cilindri calibra. = WF 137 Forjarea libera trebuie precedata de: a)incdlzire omogend la temperanrile stabilite: )Tratamente speciale: c)Nu este nevoie dg nici o operatie pregatitoare. 138..Operatia de forjare prin care se obtin piese de sectiune mare si maltime mica se nume ste: a)Gatuire b)Retezare: C)Refulare. W 139.Forjarea in matrite creste fata de forjarea liberd coeficientul de utilizare a 140.Ce anume reprezinta bavurile: a)Excesul de uptal ce iese dupa forjarea in matrite: b)Excesul de material ce rémane dup stantare: o)Excesul de material ce riméne dup’ extrudare. 141. Matritarea pe prese se realizeaz cu viteze ale berbecului a)Mici, 0,3-0,4 m's; GC b)Mazi, 5-7 mis. c)Conteaz’ doar forta. 142. Operatia de extudare presupune a)Patrunderea materialuini int-o manita;)Trecerea materialului printr-o matriti; Vv c)Trecerea materialului printre doi cilindri 143.Sarmele se obtin prin: a) Ambutisare: b)Extudare: oTrefilare 144. Ambutisarea este operatia prin care sunt prelucrate a)Piesele mnate, b)Tevile; v o)Tablele. 145 Prin sudura se poate realiza: )Un ansamblu, multe piese, nedemontabil b)Un ansambiu de mai multe piese demontabil c)Asamblarea unor piese din materiale diferite 146 Electrozii fuzibili sunt confectionati din: a)Grafit b)Wolfram: c)Metalul care se sudeazi. ov 147.Sudarea electrica se face cu, a)Electrozi fuzibili mvelit ~~ b)Electrozi fuzibili nemvelit ©)Electrozi din care 148.Sudarea in mediu protector de gaze se face utilizand: a)Bioxidul de suff b)Oxigenul; oArgomul. W 149.Sudarea electricd prin presiune utilizeaz’: )Curenti mari si tensiuni mari )Curenti foarte mari si tensiuni mici v c)Curenti foarte mici si tensimni foarte mari 150.Sudarea prin puncte are la baz incalzirea temnica prin: a)Inductie: )Microunde o\Efect Joule W7 151.Care din umtoarea tehnologii nu sunt conexe cu sudarea a)Lipirea prin presare: W b)Taierea metalelor prin mijloace termice: c)Sudarea materialelor plastice 152.Sudarea cu are electric se realizeaza la tensiuni situate intre )55-60 V: v b)10-15 V; 20-30 V. 153 Intensitatea arcului electric trebuie si respecte conditia: a)Si fie proportionalé cu, electrozilor utilizati ')Sa fie proprofionalé cu viteza de sudare. )Sa fie invers proportional cu tensiunea electicd a arcului jametul 154.Care dintre urmatoarele suduri nu sunt intanite: a)Sudura in V: b)Suduainz: WZ c)Sudura in K. 155 Sudarea prin puncte se face cu: a)Electrozi fuzibili invelit b)Electrozi fuzibili neinveliti c)Electrozi din cupm. 156.Care din utilajele de mai jos mn sunt utilizate la sudarea cu arc electric a)Transformateoareleb)convenizoace; yp c)Tunurile de electron. 157 Inveligul electozilor are anumite fimetii, care dintre cele de mai jos mu se regasesc: a)Functis de ionizare si ruigeare 'b)Functie de catalizator. ©)Functiz de alierea si purificare 158.Care este fonmula chimicd a acetilenei 159 Sulfitatrea este utilizata la a)Tratarea apelor: b)Limpezirea vinurilor; W ¢)Epurarea apelor. 160.Vinul ravac gpobtine din: a)Must ravac: vv b)Strugur albi c)Struguri rosii dupa fermentare. 161Burba se gases a)Must sau vin: ‘Apa netratata: c)In minereuri 162.Drojdia de bere este utilizati: a)ln tehnologia de panificatie: ~C bb) tehnologia de vinificatie on ambele tehnologii 163.Cand oxigenul este factor negativ: a)La taierea metalelor cu flacara: b)La producerea vinurilor albe: ~~ o)La elaborarea ofelului in convertizoare LD. 164.Apa poate exercita presgmi foarte mari Dinprecealdeaaare W b)La incoltirea seminfelor, c)n procesele de evaporare 165 Transformarea zahanutilor in alcool si CO; este intalnita in a)Telnologiile de panificatie b)Tetmologiile de vinificatic o)in ambele tehnolodi, WO 166.0 piatra de polizor cu D=0,3 fm], atrenati cu n=3000 [rot min] este format’ cu a)Lianti bachelitci b)Lianti ceramici: c)Ambele situatii sunt posibile Vv 167.Clorinarea poate fi folositi la: a)Epurarea apelor; b)Tratarea apelor: c)ln ambele tehnologii v 168.Apa structurati poate fi folosité: a)Pentru cresterea mai eficient a plantelor: Moderator in centralele nucleare: ©)Ca si combustibil. 169.Daca viteza optim’ a unui cutitcu plicute cu carburi este de 400 [m min], la turatia de 1000 [rot min] pt o prelucrare pe strung de reducere a diametrului, care din dimesiunile de mai jos este indicat a)Diametm de 125 [mm] ) Diamet de 250 {inm]. Raza de 40 [mm] 170.Pentm obtinerea vinului alb care din fractile mustului reprezinti o val. <3 a)Mustal ravac ‘b)Mustul de prima presi: ‘b)Mustul la a teia presa,171 Daca dorim s8 obtinem prin ambutisare un vas cu suprafati sferica de yazi R=100 [mm] si inaltime h=S0 [rm], care este volumul aproximativ al acestuia: 2)0.38 Livi: )0.48 lini: €)0,65 lit 172.La elaborarea fontei cosmrile de productie sunt: 48% minereurile si 40% cocsul, 12% altele. Care este influenta scumpirii cu 15% a cocsului: a)Cresterea costurilor cu 14%: b)Cresterea costurif or cu 10%: Y c)Cresterea costurilor cu 6% 173. La elaborarea fontei costurile de productie sunt: 48% minereurile si 40% cocsul, 12% altele. Care este influenta scumpirii cu 10% a cocsului si 20% a minereurilor: a)Cresterea costurilor cu 19,6" b)cresterea costrilor ax 13,606: W c)Cresterea costurilor cu 20.8%. 174.Ce volum de cherestea se poate obtine dintram bustean de 4 [m] hmgime si diametm la capete D:=0.5 [m], D3=0.3[m]: 0,5 [me] byt ine): )1.S{me] 175.Durata de framéntare a aluatului este conditionata de a)Timpul cand cuba de rezistentaatinge yp un moment echivalent cu 500 UB; )Calitatea drojdiilor: c) Timpul cand curba de rezistenta scade sub un moment echivalent cu 500 UB: