Jude Deveraux TENTATIEj i New York, 1909 oamnelor si domnilor, in concluzie ... Sala fu strabatuta de un murmur amuzat, pentru ci erau foarte putini barbatii care veneau la conferintele tinute de Temperance O’Neil. Nu puteau suferi si auda adevarul spuselor ei, nu le placea si li se spuni si si vada ce facuser’ familiei americane. / —Lupta trebuie sa continue, abia am inceput sd atacam cu adevarat aceasta problemi, si nu trebuie si dim fnapoi. Trebuie $4 mergem mai departe! _ Cuaceste cuvinte, Temperance cobori treptele estradei si las& capul in piept, astfel incit nu se mai vedea din toata faptura ei decit roata uriasa a palariei. Intr-o clipa, femeile se ridicara in picioare si incepura sa aplaude. Temperance ridica privirea si le trimise un zimbet cuceritor, apoi, cu pasi marunti, modest’, cobori de pe scena. ~ Ai fost minunata, spuse Agnes Spinnaker, punindu-si mina micuta pe uméarul lui Temperance. Ca intotdeauna de altfel. —S& speram ca 0 sa aiba efectul scontat, spuse indepartind usor cortina cu o mind ca sd observe reactia salii. Erau fined fn picioare, aplaudind cu putere.JUDE DEVERAUX — Trebuie sd te intorci pe scena, fi spuse Agnes destul de tare ca si acopere zgomotul multimii. Asteapta 4 le mai spui ceva, Ai ceva pregatit? —Da, am pregatit ceva, incuviinté Temperance scotind acele lungi de la palarie. Tine-le tu, te rog, nu vreau sa ranesc pe cineva. —Ceai de gind sa faci? —O sa vezi, zise Temperance si, impingind cortina la o parte, isi facu aparitia pe scena. _ Urea din nou pe cutia scunda care sustinea podiumul si astept s4 se potoleasca aplauzele; mai astepta apoi citeva secunde in sala care amutise: Nu se agezase nimeni, toate cele aproximativ trei sute de femei rimiseseri in picioare, gata si izbucneasca din nou fn ropote de aplauze; erau gata sa primeasc4 cu aplauze, orice ar fi venit din partea lui Temper- ance. : : in ticerea acum deplind, Temperance privi inspre pupitrul de stejar din fata ei ca si cum ar fi avut dinainte note si s-ar fi pregatit si citeasca din ele. Apoi, repede, apucd borul palariei si o arunca in sala, facind-o s zboare in rotocoale din ce in ce mai sus deasupra capetelor femeilor. Toti ochii urmareau fascinati palaria, una dintre palariile ei, una dintre palariile lui Temperance. Palaria ateriza ling rindul din spate si vreo sase femei se repezira si o prinda. in curind se incdierara, cu fustele alunecate mai sus de glezne si pantofii in aer. Se auzi apoi un tipat ascutit si otindra frumoasa se desprinse din invalmasealé, fluturind palaria cape un steag cistigat in batilie.” Intr-o clip multimea fu cuprinsa de frenezie: aplaudau, strigau, bateau din picioare; se auzira chiar si fluieratuzi. TENTATIE Temperance cobori de pe estrada, flutura mina spre tinira femeie din fundul salii care tinea strins palaria cucerita $1 parasi Abit scena. ; a “ ~ Temperance, spuse Agnes, ai fost extraordinara. inara Andit niciodata la asa ceva. Extraordinar’, num-as fi gindit niciodata | _ Ai idee cam cite au venit? intreba Temperance, aritind ise, inti i ioai cabina ei. usa de la culise, in timp ce se indrepta vioaie spre i * Nu prea multe. Sau nu la fel de multe ca data trecuta. Dupa evenimentele de siptimina trecuta, oamentl se tem sanu fie raniti. ae . Ajuns& $n cabin, Temperance se apleca sa deschida ° cutie de palarii de pe podea siavu un Tictus. Bra constienta ca aceste reprezentatii erau de folos cauzei $i numal Dumnezeu stia ci avea nevoie de tot ajutorul pe care il putea primi, dar nu iL cea ca oamenii s aiba de suferit. _ _. ° _ Ce inteleapti ai fost cd fi-ai adus inca o palarie. Presupun ciai plinuit gestul de la sfirsit. - Bineinteles, rispunse Temperance. Agnes avea un suflet bun sili era de ajutor, dar nu avea pic de imaginatie. Willie ein sala? . . . . —O, da. Sti doar cd gi-ar da gi viata pentru tine. —Mda. Sa speram ci 0 sa reuseasca si ma scoata repede deaiciin seara asta. Ast&zi a venit mama cu vaporul. Nu ne-am vagut detrei luni intregi! ; - — Sint sigur ca se va bucura foarte mult s te revada. afi minunat. : * As : wy Temperance ii zimbi femeii in timp ce isi aranja palaria de rezerva in oglind’. Ziarele pretindeau ca Temperance era inconjurat’ de femei simple tocmat ca sa se evidentieze prin 7JUDE DEVERAUX contrast. Cind mama ei citise comentariul asta, zimbise si spusese: .Dar e cineva care sd nu paleasca in comparatie cu tine, draga mea?“ Amintirea o facu si-si zimbeasca in oglinda. fi lipsise atit de mult mama in ultimele luni. fi lipsise sa gaseasca pe cineva cind se intorcea acasa, cineva care sd 0 asculte povestind despre escapadele si triumfurile de peste zi. Cu riscul de a o speria, Temperance fi povestea tot cei se intimpla. ,,Semeni atit de mult cu tatal tau, draga mea‘, obisnuia sa spuna Melanie O’ Neil c vocea ei calm, usor tremurata. : Tatal lui Temperance, iubitul sot al tui Mellie O’ Neil, muris cind fiica lui nu avea decit paisprezece ani. Asa putini insa, fusesera de-ajuns ca sa-i insufle lui Temperance flacara de care avea nevoie casa lupte pentru drepturile femeilor in toti cei cincisprezece ani de la moartea tatalui sau. ~Ce zici? intreba Temperance, intorcindu-se spre Agnes. . Sint prezentabila? : — O, da, raspunse Agnes, stringind la pieptul ei firav programul conferintei din seara aceea. Arati minunat. — Situ la fel, spuse Temperance gio saruta pe obraz. imbujorata, Agnes {si privi incaltarile. Era una dintre ,femeile abandonate“ ale lui Temperance, cum lenumeau ziarele. Cuani in urma, Agnes fugise cu un tinar atragator, ca sa afle mai apoi c4 omul era cdsatorit. O pardsise auzind ca tatal ei o dezmostenise pentru ca plecase fara inevviintarea lui. Cind o gasise Temperance, se hranea din ce gasea prin gunoaie si avea Asa cum facuse cu sute de alte femei, Temperance fi gasise de lucru in culise la Kirkland Auditorium. Prin urmare, Agnes ar fi trecut prin foc pentru Temperance. . TENTAJIE —Nue pilaria aceea,nu? sopti Agnes, uitindu-se lapalénia uriag4 pe care Temperance si-o potrivea pe cap. Era din fetru negru, cu trandafiri rosii pe margini, iar 0 impletiturd purpurie invirtejea in jurul borurilor. Era cel mai frumos lucru pe carei az es vreodata. eee zise Temperance zimbind siisi propuse sa-1 cumpere o palarie kai Agnes. Palaria aceea a pastrat-o primarul. Cred.ca aprins-o in cui in birou si arunca fn ea Ja tintd. Chipul lui Agnes se schimonosi de furie: . —Os8...° , _ —Era doar o glum’, protesta ‘Temperance repede. Am auzit ci tine palaria intr-o cutie de sticla la el acasa, laloc de onoare. "‘Trisaturile lui Agnes se destindeau cu fiecare cuvint. — Aga si trebuie. Toata lumea spune ca nea fost reales i itd istoriei cu palaria. ; “eet oat ai rept Gata, am potrivit-o. Deschise usa cabinei si flicu citiva pasi pe culoar. Pe juna viitoare, strig’ alergind * trteodat Temperance si-ar fidoritca incidentul cuprimarul si palaria s4 nu se fi intimplat niciodata, chiar daca se dovedise {avorabil pentru amindoi. isi dorea insd uneori s4.nu fie nevoita si apard in public cuo palarie mare cit 0 roata de trasura pe cap. Dar, aga cum fi spusese si mamei sale, daca acest lucru ajuta cel pufin o femeie si iasd dintr-o situatie insuportabila, merita en palariile ei fusesera de ajutor multor femei. Sau cel putin (aptul ca fi recunoscusera palariile le ajutase. Cu aproape sents ani in urma, pe cind Temperance nu avea decit dowazeci si doi 9JUDE DEVERAUX ani, il intinise prima data pe primary! New York-ului si fl intrebase arogant ceavea de gind sa faca cu casa Millon. Cuo saptamina in urma, cladirea de raport’ cu patru etaje se prabusise peste saptesprezece femei gi copii, strivind patru dintre ei. el Primarul, obosit si nemultumit, aruncase o privire catre pielea frumoasa gi ochii de un verde inchis ai domnisoarei Tem- perance si worse cA trebuie sd fie una dintre acele femei bogate se implica in probleme sociale pina cind isi gas: a la fel de bogat cu care sa se marite. Sessesteun Dita a cifiva reporteri de fata, si primarul o privise si spusese: nani ~ Dac reusesti sa gasestio solutie inaintea mea fara ajutorul anilor familiei, atunci eu, adadugase, incercind sa dea o nuanta comica laceea ce devenise un interogatoriu inchizitorial, atunci eu... —ezitase —, promit ca iti maninc palaria. Desigur c& nu se asteptase ca cineva si-iia provocareain | serio cu atit mai putin faptura fermecatoare cireia i-o adresase. vea Sh te surprins. Se intimplase ca presa sa nu aiba alta poveste demmné de atentie in momentul acela, asa ca ziaristii aflasera numele celorimplicati si trintisera istoria pe prima pagina a tuturor gazetelor din America. Temperance, abia iesita de ile li i ap , abiaie peportile liceului de fete, nu era pregatita pentru agitatia care se stirnise, dar, sub presiunea evenimentelor, reusise sa-i facd fata. Acceptase provocarea. Si intrecerea incepuse. : : . Primarul incercase sa-i convinga pe cei de care fusese ales Sa ridice alta cladire pe locul celei darimate, insa ei, rizind. ezitasera. Nu aveau prea multi simpatie pentru di , 1 exit a primar, le plac insa fotografiile cu frumoasa domnisoara O’Neil. — * Casa sau imobil care aduce venit proprietarului prin inchiriere (ur) 10 TENTATIE Mai tirziu, Temperance recunoscuse cAnuar fireusit s4 {acd ce ficuse fiir ajutorul primarului, dar c erameritul oragului New York, care se strinsese fnjurul ei gata si-si ofere serviciile. (Qamenii veneau gi se ofereau s4 lucreze ca yoluntari in timpul liber; magazinele au pus la dispozitie materialele de constructie. Se lucra, cu lanterne si becuri, dou4zeci $i patru de ore din dowazeci si patru, astfel ca, $n douazeci si sase dé zile si jumatate, o noua cladire cu apartamente se ridica pe locul celei darimate. Citiva consilieri sireti fi sugetaserd primarului cum ar putea $ntoarce situatia in favoarea lui, ardtindu-se in acelasi timp mai omenos; venise agadar la tdierea panglicii cuun gervet lagitsiun cufit si o furculita de un metru. Ficuse fotografii in care mima ca intentioneaza s manince pilaria lui Temperance. * Spumegind de furie, dar cu zimbetul pe buze, primarul gindea cd elo si rida pind la urma, pentru c&fi prezentase actele cladirii domnisoarei Temperance si fispusese cd ate voie si aleaga noii chiriasi si si conduc locul cum crede ea de cuviinta. Sa vada si ea ce greue sai in grija o clidire intr-un cartier sarac, igi spusese, zimbind la gindul belelélor care oasteptau- ins pentru Temperance, gestul primarului marcase inceputul unei vieti dedicate unui singur scdp. Uinpluse cladirea cu femei abandonate de barbati gi le sugerase modalitati de intrctinere, pentru ele si copiii lor. Se folosise de frumusete, de renumele abia cucerit, de banii pe care 4i Lisase tatal ei — de toate mijloacele de care dispunea gi pe care le putea utiliza — pentrua le gisi acestor femei mijloace sA se intretina. Era deja un nume bine cunoscut cind isi sarbatorise a douazeci si treia aniversare si oriunde mergea prin New York, cra bine primita. Citeodat’, barbatii nu voiau sa o vada, caci 11JUDE DEVERAUX vizitele domnisoarei O’Neil costau bani, insd Temperance invat ca femeile erau cele care'deschideau ugile care duceau la barbatii cu bani —si femeile erau intotdeauna dispuse sd 0 ajute. : Laiegire 0 astepta Willie si, vazindu-l, Temperance scoase un suspin. intotdeauna se gasea un Willie in viata ei, un tinar care o privea cu ochi mari, adoratori, implorind privilegiul de a fi lsat sa-i duca umbrela. Dar, dupa trecerea citorva ani, sau poate doar un an, cind tinarul intelegea in cele din urma ci Temperance nu avea de gind sa se marite cu el, pleca s4 se insoare cu o fata al carei tat era comerciant si faceau copii. Temperance auzise de curind ca primul ,, Willie“ avea copii care mergeau la scoala in clasa a treia, : in afar de Willic, mai asteptau afara vreo zece fetite, toate cu capul intors spre Temperance, eroina lor. Vreo doua dintre cele mai marisoare purtau pe cap palarii la fel de mari ca ceaa lui Temperance. Scoasera tipete ascutite la vederea ei si intinsera fotografiile care o reprezentau gi pe care le cumparasera cu citiva centi—un marunt obol la finantarea proiectelor lui Temperance. Compunindu-si un zimbet, tindra cobori treptele si incepu si semneze autografe, fn timp ce fetele fi spuneau cit de mult isi doresc sa fie ca ea cind vor fi mari. De obicei fi faceau placere asemenea momente, dar in seara asta nu-si dorea decit sA ajunga cit mai repede acas s4-si vada mama. Nu ar fi putut spune de ce, dar de data asta ti fusese dor de ea mai mult ca de obicei si de-abia astepta s4 se aseze linga ea, si-gi scoati pantofii i s4-i povesteasca tot ce se intimplase in aceste trei luni de absenfa. Willie igi facu drum printre fete gi ajunse ling’ ea. —Poti si mi scoti de aici? sopti Temperance. Vreau si ajung acasa cit mai repede. ‘ 12 TENTATIE a -Orice vrei'tu, rispunse Willie tot in soapta, sinu exagera. Casi Agnes, si-ar fi dat viata pentru Temperance. Adevarul este ci doar in seara precedent’ fi cumparase un inel de logodna gi avea de gind s4 0 ceara de nevasta duminica. i Citeva clipe mai tirziu, Willie chem4 0 trasura si goni fetele ca s4 o poati ajuta pe Temperance sa urce. Ajunsa induntru, aceasta se las4 sa cada pe speteaza canapelei $1 inchise ochii. . Greseala. {n citeva secunde, Willie it sdruta mina $1 fl i ste vesnica. ve fw sB-i spun nu in seara asta, Willie. Dar nu facu decit si-si retrag’i mina si sa Tl roage sa spuni vizitiului sd mearga ™ Pvc mai trecuse de multe ori prin astfel de situafit, aga cA stia ci daca ar insista ar supara-o pe Te emperance. Si minia lui Temperance era ceva ce nu dorea s4 fl vizeze pe el. Dupa ce didu instructiuni vizitiului (si isi varsase frustrarile pe bietul om) se intoarse ling Temperance gi o privi fixo vreme. Era ceca mai frumoasi femeie pe care o vazuse fn viata lui. Avea parul des, de un castaniu intunecat, pe care incerca sa-l imblinzeasca, fara succes, cu oricite agrafe folosea, oricit incerca si-l rasuceasc4. Cocul ridicat sub palariile ei uriase » rizvritea si scApa. : : om Ochii siavean culoarea celui mai pur smarald, pielea parea de portelan, buzele erau rosiica... — Mama trebuie si soseasca astazi, spuse Temperance, amulgindu-l pe Willie din reverie. Ajunsese s4 urasca privirea aceca de catelus. Nu am vazut-o de trei huni. _. {i plicea vocea ei, mai ales cind i se adresa numa lui. 13JUDE DEVERAUX . - Esti o sfintd,spuse el. Renunti s4-ti intemeiezi-o familie pentru a o ingriji pe biata ta mama. E foarte norocoasa sa'aiba o asemenea fiicd. Deplinge inca moartea tatalui tau? — fn fiecare clipa. Nu exist barbat pe lume care sa-i semene, spuse Temperance cu convingere, privind pe geam la strazile intunecate ale New York-ului. Mai aveau oare mult de mers? Parca trecusera ore pina au ajuns in Greenwich Village si in fata casei ei'din piatra cafenie. Fara prezenta mamei ei, insa, gindi Temperance, nu se simtea acasa intre zidurile ei. Fara prezenta lui Melanie O’Neil, nu era decit o ingramiaidire de pietre. Cind trasura opri in cele din urmé in fata casei si observa cd luminile erau aprinse, Temperance surise. Mama ei era acasa! Avea atitea si-i spund... Se mindrea cu multe ispravi in ultimele trei luni, dar se gindea mereu la ceii mai riminea de facut. Sa se implice oare in proiectul acela din West Side? Era atit de departe, trebuia sa traverseze tot parcul. Cineva sugerase sa-si cumpere o masina cu care s4 meargi prin oras. Sa fie o idee bund? Erau multe lucrurile pe care Temperance voia sa ile spund mamei sale. Saptamina urmatoare avea programate sase intilniri cu politicieni $i ziaristi, la care se adaugau patru prinzuri cu barbati-cu-bani, barbati care puteau fi convingi s4 finanteze cumpararea a inca unei case de raport. Adeviarul este ci Temperance se simtea citeodata attt de coplesita de ceea ce devenise viata ei, incit nu-gi dorea decit s4-gi lase capul in poala mamei sale si sa plinga. Dar acum mama ei era acasa $i Temperance avea in sfirsit pe cineva cu care si vorbeasci. -.~Noapte buna! spuse ea peste umar dupa ce sarise,efectiv din trasura fara sa fi lase timp lui Willie sa 0 ajute. 14 TENTATIE Alerga pe scari, sdrind cite doua trepte deodata si deschise usa casei. : $i in holul de la intrare, sub candelabrul de cristal, se afla Melanie O'Neil, imbratisata strins de un barbat. Se sarutau. —O, draga mea Temperance, spuse Mellie, desprinzindu-se din bratele barbatului. Nu voiam sa afli inainte si am timp sa-ti explic. Noi ... Barbatul, inalt, frumos, cu parul carunt, fnainta putin, cu mina intinsd, si zimbi. — Mamata si cu mine ne-am casiatorit in Scotia. Sint noul tau tata. Si sint sigur ca te vei bucura sa auzi ca, poimiine, plecim toti trei in Highlands.2 emperance reusi sa faca fata cinei. Barbatul, strainul acesta, sedea in capul mesei ~ pe locul tatalui ei -, tidea si palavragea ca si cum era de la sine inteles ci atit noua sa sotie, cit si fiica acesteia aveau sa-si fac bagajele si si mearga cu el la Edinburgh. Pe tot timpul cinei, birbatul nu a incetat sa laude virtutile respectivului oras. Facindu-i cu ochiul si chiar atingind intr-un rind mina lui Temperance, fi spusese ca fi va gasi un sot fara intirziere. —Nu stiu ce e cu barbatii americani, spuse Angus McCaim, cuun zimbet. Arati inca bine si, chiar daca cei mai multi gisesc c esti cam trecuti, sint sigur ca iti vom gisi pe cineva. — Chiar asa? intreba calm Temperance, privindu-l cu ura. El nu paru sa observe. — $i o sd te ingras4m cu came de vit& scotiand. Esti cam subtire pentru gustul barbatilor din Highlands. O sd ne simtim grozav impreuni. Atita vreme cit o am alaturi pe scumpa mea sotie, cum am putea fi nefericiti? Temperance se uita la mama ei care gedea la celalalt capt al mesei, dar Melanie O’Neil tinea capul aplecat, se juca cu furculita in farfurie gi ocolea privirea fiicei sale. 16 ‘ : TENTAJIE ~Domnule McCaimn, spuse Temperance rar $i raspicat, ca si fie sigur ci el nu va pierde nici un cuvint. Pind atunci nu daduse semne ca ar auzi si alta voce in afara de a lui. Nu stiu ce vi s-a spus despre mine, dar este evident ca stiti foarte putin. Ochii ei se indreptara sfredelitor spre crestetul mamei, aplecat temitor peste farfurie, Cum ai putut sa faci una ca asta? ar fi vrut sa strige. Crezuse cA pe ling’ legatura de singe intre ele doua exista o prietenie. Temperance incerca acum si se calmeze si thitoarse privirea spre acest barbat solid care parea atit de nepotrivit printre bibe- lourile delicate pe care mama ei le colectiona cu placere. —Domnule McCaim, eu... — Poti si-mi spui tata, o {ntrerupse el, Zimbindu-i cald, Stu cA nu mai esti Ja virsta la care te pot lua s4 calaresti ponei, dar gasim noi ceva, Se uit spre noua lui sotie pentrua gusta impreuna gluma pe care o facusé, dar Melanie ajunsese aproape cu nasul infarfurie. Temperance trebui sa-si desclesteze pumnii. Daca omul Asta va mai face vreo referire la virsta ei, o si-i verse toatd tava cu varzi de Bruxelles in cap. ins&ultimii opt ani si-i petrecuset finfnd piept unor astfel de barbati dificili si rareori isi pierduse calmul. — Poate ca este cam devreme pentru ° asemenea familia- Titate, insd ceea ce vreau sa spun este ca imi este imposibil sama mut in Scotia. —Imposibil? se mira el, cu un foarte perceptibil accent scotian, plimbindu-si privirea de la Temperance la mama ei si fnapoi. Cum adica si nu se poati? Doar esti fiica mea. 17JUDE DEVERAUX Temperance deslusea fulgere in ochii lui albastri. Fulgere de minie. De dragul mamei sale era poate mai bine sa-si stapi- neasca furia. ~ Am de lucru aici, spuse incet, aga cd nu pot pleca din New York. Dar dacd mama trebuie sa plece... Ajunsa in acest punct, se ineca si se uita din nou spre crestetul mamei. Melanie scoase 0 batista din mineca gi o duse la ochi, dar nu ridica privirea sd 0 intilneasci pe a fiicei sale. —Uite ce-ai facut acum! exclamé tare Angus McCaim. Ai suparat-o. Haide, haide, Mellie, nu plinge. Nua vrut. Bineinteles cdo sa vind cunoi. O fata sta intotdeauna cu mama ei pind la cAsatorie, $i cum ea este deja destul de batrind, s-ar putea s4 nu 0 pierzi niciodata. . Laaceste cuvinte, Temperance sari in picioare. — Mama! Cum ai putut si te mdrifi cu badaranul asta?! Nu puteai si te limitezi 1a 0 aventura cu baiatul de la bacdnie? Cind Angus McCaim se ridica Ja rindul lui fn picioare, Tem- perance isi spuse c4 nu mai vazuse pe nimeni atit de furios. Dar nu dadu inapoi nici cind el ridicd bratul si fu sigura ca 0 va lovi. Mai avusese de a face cu barbati furiosi cind le spunea parerea ei e raul pe care il faceau familiilor lor. —{nbiroul meu, spuse cu risuflarea taiata. fntre noi doi. Nu vreau sa o supar pe mama ta. —Mamae o femeie in toatd firea si, din moment ce eaa creat aceasta situatie imposibild, cred cd ar trebui sd participe. Angus se clatina de furios ce era, iar cind arata cu degetul spre usa sufrageriei tremura de-a binelea. — Du-te, spusese goptit, du-te. 18 « TENTATIE Temperance 0 privi pe mam#ei si observa ca plingea in hohote. Nu o incerca fnsa nici un sentiment de compasiune: o tradase persoana pe care o iubea cel mai mult pe lume. Temperance se intoarse si parasi incaperea, dar, ajunsa in holul de la intrare, se opri- Nu avea de gind sa intre in biroul aceea era a... a lui. Angus trecu pe linga ea, deschise bruse usade la bibliotecd, apoi se didu la o parte s4 o lase sd intre. Nu-itrebuira decit trei pasi ca sd traverseze incdperea, apoi se asezd fn scaunul din piele verde care era dintotdeauna scaunul tatalui ei. —Acum putem vorbi, spuse, cu coatele rezemate de bratele sculptate ale scaunului, cu degetele aratdtoare indreptate in sus $i privind-o cu dusmanie. Temperance hotari ca situatia i impunea o abordare mai subtild. : —Domnule McCaim, spuse incet si astepta si fie corectata. Ceea ce nu se intimpla. Temperance se asezi pe scaun, n, de cealalta parte a biroului. —Nucred ca va dati seama ce presupune viata pe care 0 am, cine sint si ce fac, spuse schifind un zimbet modest. Apoi isi lsd capul sa cada intr-un fel care de obicei fi facea pe barbati si sara in picioare si s4-i aduca ceva. Dar cind ridica din nou privirea spre McCairn, observa ca el nici nu se clintise, iar ochii lui erau plini de minie. fi zimbi. Sint sigura cd sinteti o persoan4 minunati, altfel mama nu s-ar fi cAsatorit cu dumneavoastra si ma doare gindul cd o sa-i duc dorul... Temperance.trebui sa facd o pauzd ca si nu sesufoce la gindul ca mama ei ar putea sa plece pentru totdeauna. 19JUDE DEVERAUX - O sa-mi lipseasca, dar nu pot parasi New York-ul, continua. Oamenii au nevoie de mine aici. Angus nu spuse nimic citeva momente, multumindu-se s4 0 priveasca. Nu avea de gind sa-i spund ca in seara aceea se ascunsese in sala unde isi tinea ea discursul si auzise tot ce spusese. Niciodata, la cei saizeci si unu de ani ai sai, Angus nu fusese mai dezgustat. Faptul cd o femeie, orice femeie, tinea un discurs in fata unei sali era in sine un act impotriva firii, cu atft mai mult cu cit lucrurile pe care le spunea erau cu adevarat revol- ca nu trebuie sa depinda de ceea ce le dau barbatii si cd ele, femeile; trebuie si gaseasca o modalitate care le-ar permite sa nu mai aibd nicicum nevoie de barbati. ,,Decit ca mijloc dea avea copii‘, spusese, iar sutele de femei din asistenti riseserd si 0 ovationasera zgomotos. Toate femeile acelea nu aveau familii de care si aibi grija? se intrebase Angus. Cum de sint ldsate s4 colinde orasul noaptea tirziu si s4 asculte astfel de indemnuri la revolta? Tar acum se afla in fata lui, incercind sa il convinga cd ceea ce facea ea pentru bietele femei era ceva ce el ar putea accepta. Din punctul lui de vedere, faicea un mare serviciu New York-ului luind-o de acolo. —Poti sd incetezi cu rolul asta, spuse el dupa o vreme. - —Poftim? . —Am petrecut trei lunic cu incintdtoarea ta mami si ai fost singurul subiect de discutie in tot acest rastimp. $tiu tot ce se poate sti despre asa-zisa ta munca. Stiu cd bati mahalalele si bagi zizanie intre oameni pe care Dumnezeu i-a unit. Stiu cu ce te ocupi, domnisoara, si ma bucur sa pot spune ca toate astea s-au 20 TENTATIE sfirsit acum: Ne vei fnsoti pe mine si pe mama tain Scofia siasta este hotArirea mea definitiva. Lui Temperance nu-i venea sa creada ce aude. —Eoamenintare? intreba cu voce sugrumata. Nu stie nimic despre oamenii pe care fi cunosc. Despre... Angus rise zgomotos, in batjocura. — Din cite inteleg, nu ai de partea ta decit o mina de femei care au fost parasite pe bund dreptate de barbatii lor. Cit despre oamenii importanti, dupa cum am aflat de la mama ta, pind si primarul ar fi bucuros s4-ti plateasca biletul de plecare. Era aga de aproape de adevar, incit Temperance avu impresia ca furia pe care o simtea o va face sa oxplodeze, Se ridica si se apleca peste birou. ~ Sint o femeie in toata firea si nu o s4-mi spun nimeni ce sa fac. Mai degraba mor de foame decit sd traiesc in preajma ta. — Asta te si asteapti, pentru ca de Ja mine nuo sa primesti de sub barbie. Temperance se dadu citiva pasi inapoi. —Nu stiu cu cine iti inchipui ca ai de-a face, dartea asigur c4 nu mi intereseaza citugi de putin banii. Am banii mei gi... + Nu, spuse Angus blind. Banii tii sint de fapt banii mamei tale, iar ea este acum sofia mea, ceea ce inseamna ca sint de fapt aimei. . : Citeva clipe Temperance nu fu in stare decit sa-l priveasca, amutita. Daca ar fi fost o fata naiva de optsprezece ani gi ar fi stiut mai putine despre cum merg treburile lumii, i-ar fi raspuns mindra ca nu are nevoie de bani, i-ar fi intors spatele gi ar fi parasit incaperea. Dar Temperance stia prea bine cit de greu 21JUDE DEVERAUX SS este pentru o femeie sd se descurce fara bani. $i, in plus, cum va continua si-i ajute pe altii dacd trebuia sa lucreze cincizeci-de ore pe siptamind in vreun magazin pentru femei sau oriunde altundeva? ; —Te-ai cAsitorit cu mama ca sa obtii banii pe care ni i-a lsat tata, spuse ea incet. Laaceste cuvinte, Angus isi ipierdu calmul. Sari in picioare, se facu rogu de furie si, aproape sufocat, o vreme nu reusi s4 rosteasca nici un cuvint. Cind vorbi in celé din urmé, vocea fi tremura: — Vom trai tofi trei din ce cigtig eu, spuse, si i se auzira miselele scrignind. Mi-am lasat slujba pentru citeva sptamini pentru a-i acorda fiicei sotiei mele onoarea dea.o insoti. As fi putut foarte bine sd trimit o scrisoare prin care sa iti ordon s4 vii in Scotia. Temperance pufni: — Si iti inchipui cd as fi datascultare unei asemenea scrisori? —Nu, raspunse el, cu o cdutatura crunt’. Am auzit destule de la draga ta mami ca s& imi fac o parere despre ce fel de femeie esti. Nu-i de mirare ci nici un barbat nu te vrea de nevasta. — Nici un barbat... incepu Temperance, dar se opri. Nu avea de gind sa-i spun acestui barbat citi pretendenti refuzase. Daca ar fi pastrat toate inelele de logodni care ii fusesera ofenite, ar fi putut deschide obijuterie. =~ . —Samii facfnteles, relud Angus. Nuai decit doud optiuni: fie ne insotesti in Scotia pe mama ta $i pe mine, fie ramii aici, in New York. Daca ramii aici, nu vei avea nici bani, nici casa, pentru cA s-ar putea s4 o vind. : —Nu poti face asta! Este casa tatalui meu! 22 TENTATIE — Tatal tau e mort de cincisprezece ani. Biata ta mamda fost singurd in tot acest timp. Ani de zile ti-a dedicat viata tie, asa ca acum e timpul sd aiba parte de putina fericire. — $i tu o vei face fericita? zise Temperance dispretuitor. Nici nu te compara cu tata. Esti... —Nu stii nimic despre mine, respinse el remarca. $i acum, ce alegi? iti faci bagajele sau preferi si rami? Temperance mu stia ce si spuna. induntrul ei se rizboiau mindria siratiunea si fantasmele a tot ceea ce vazuse in toti acesti ani de cind se ocupa de femei fara posibilitati. Minia lui Angus se imblinzi oarecum fn timp ce o privea scrutator. ~ Haide, intelege, stiu ca totul a venit prea bursc pentru tine, dar nu sint atit de aspru pe cit par acum. O si ai timp si mA cunosti. Nu iti iau nici un ban. Vor ramine in pastrare pind cind te mariti, moment in care sotul tau va intra in posesia lor. Vocea lui deveni si mai binevoitoare. Sint un om drept asa c4 voi avea grija sa ai o mica renta cu care sa-ti cumperi ce vrei. . Era mai mult decit putea Temperance sa indure. Era ca si cum, intr-o singura sear, ar fi trecut de la statutul de femeie care ajuta femeile strimtorate la conditia uneia dintre ele. —Simunca mea? reusi s4 ingaime. Angus alunga intrebarea cu un gest. — Atita vreme cit vei sta cu mama ta si cu mine, te vei purta cao fiica indatoritoare. Nu o s4-ti petreci timpul mergind prin casele de raport din Edinburgh. O privi cu asprime. Sper ca m-am facut inteles. 23JUDE DEVERAUX — O, da, foarte clar, spuse Temperance, infruntindu-i ptivirea, dar acum avea deja un plan in minte: Din pacate, legea era de partea lui. Temperance cunostea femei care luptau impotriva unor astfel de legi nedrepte care fi recunosteau acestui uzurpator controlul absolut asupra unei femei mature. Dar, deocamdata, aceasta lupta nu fusese cistigata. Se stridui si zimbeasca, dar ochii nu zimbeau. — Doar ca si fie totul clar, ce intelegi prin ,,fiica indatori- toare“? Nu vreau sa existe nici o nefntelegere intre noi. Angus paru usor confuz, -Nu stiu, ce fac fetele de obicei. Ceaiuri, actiuni caritabile, cluburi de catti. Rochii... si, si... primirea pretendentilor. Stiu ca nu mai esti aga de tindrd ca sa fii o mireasa ideala, dar poate se va gasi un barbat tinar sau mai putin tinar care sd se insoare cu tine. Esti destul de prezentabila. —Prezentabila? Vocea lui Temperance era soptitd. Actiuni caritabile si rochii? Si probabil ci nu se cuvine sa ma indepartez prea tare de casa? Inteleg. Poate cd asa stau lucrurile intr-adevar, spuse ginditoare, inalté capul. Da, domnule McCaim, cred ca pot sa promit ca voi fi cea mai desavirgita fica pe care cineva ar fi putut-o avea vreodata. Voi fio fiicd exemplara si nu voi face decit lucruri pe deplin feminine. Daca Melanie ar fi fost de fata, I-ar fi avertizat pe Angus sd fie precaut cind Temperance se arati atit de ascultatoare, dar Melanie se ascundea la etaj, in camera ei, gi:nu putea spune nimic nimanui. Angus nu paru sa remarce nimic neobignuit in zimbetul hui Temperance. Se asteptase ca fata si cedeze. Ce altceva firaminea de facut? Si, oricum, ce facea acum pentru ea avea sa se dove- deasca, in cele din urma, spre binele ei. 24 TENTATIE Zimbi cu caldurd proaspetei sale fiice vitrege. fi spusese lui Melanie ca Temperance nu avea nevoie decit de o mina forte ca sa inceteze cu prostiile si sA asculte vocea ratiunii. — Bun, zise el, ugurat. Ma bucur sa te aud spunind ceva atit de intelept. Cred cd ii semeni mai mult mamei tale decit isi inchipuie ea. Acum du-te si impacheteazi, — Da, domnule, incuviinté Temperance cu o mica plecdciune. Multumesc, domnule. —Nuenevoie si-mi mulfumesti, Fii o fiicd bund cu mama ta si ma voi considera rasplatit. O or mai tirziu, dupa ce Angus fi povesti proaspetei lui sotti despre discutia pe care o avusese cu nou sa fiicd;Melanie spuse: ,,Angus, mi-e frica“. — Mellie draga, nu mai ai motive sd te temi. De asta sint aici, si am grija de amindoua. : — Dar nu o cunosti pe Temperance. Cind pare ca incuviinteazi, atunci se opune cel mai tare. —Fii serioasa. Are nevoie de un barbat care sio ghideze, asta-i tot. Asculti-ma pe mine, in gase luni 0 s-o vezi miritata. Acum, hai la culcare, fluturagul meu, $i di-mi mie grijile care innegureaza fruntea ta framoasi. ~ Oh, Angus... murmura Melanie si uita cu 1 total despre caracterul nestapinit al fiicei sale.3 Sase luni mai tirziu Edinburgh, Scotland mR ngus trebui sa-si croiascd drum printre patru fete care A chicoteau si sase barbati cu buchete de flori si cutii cu bomboane. Toti zece o asteptau pe Temperance sa iasd din intilnirea pe care o avea si sa lise alature. fn timp ce Angus i fntindea majordomului palria, fntreba: — Citi au venit astzi? — Ultima data cind i-am numiarat erau paisprezece, dar numai unsprezece au fost dimineata. Cred cd dupd-amiazi mai trebuie si soseasci alti citiva. _—]s-a transmis ca vreau s4-i vorbesc? —Da. A spus ca poate sa va acorde exact treisprezece minute intre intilniri. —Sa-mi acorde? exclama Angus cu dezgust, aruncindu-si ménusile in palarie si intrind in birou. Pe birou se ridicau munti de facturi, dar nu era nevoie sa le deschida ca si isi dea seama cu ce teprezentau, De cind se intorsese in Edinburgh cu familia, tn urma cu sase luni, Angus McCairn nu avusese parte de un moment de 26 TENTATIE liniste. Gindind ca se purta caun tat& bun, chiar daca odrasla mergea pe treizeci de ani, facuse cunostin{a inc4patinatei sale fiice vitrege cu prietend de-a lui, 0 doamna nobila, dar fara avere. in schimbul unei mici compensatii, aceasta era mai mult decit dispusa s4 0 prezinte pe Temperance cercurilor mondene din Edinburgh. Angus se asteptase sa infrunte impotrivirea ursuza.a fiicei sale; anticipase certuri gi chiar izbucniri isterice si se pregatise. Nu se asteptase insa ca Temperance sa se dedice cu invergunare vietii mondene. ‘ Sidin momentul f in care Angus rostise cuvintele wS4-fi fac cunostint{a cu...“, nu avusese o clipa de liniste. De dimineata pina seara, casa jui era plind de oaspeti. Fete abia iesite din scoala, chicotind emotionate, care veneau sa ia ceaiul cu Temperance. Femei de patruzeci de ani $i necasatorite care se infiintau joia dup&-amiaza s4 discute despre literatura. Trei spitale din Edinburgh tineau intrunini sptaminale la el in cas4. Cuo sAptamina in urma se intorsese acasi si descoperise ca biblioteca era plina de fese. Nu era clipa in care casa sa nu aiba cele douad saloane pline de femei tinere care se intilneau s4 discute despre actele filantropice pe care le planuiau. La capatul primei luni, Angus fi spusese hui ‘Temperance sf find intrunirile in afara casei. Dar fata raspunsese pe tonul cel mai dulce ca se cuvenea ca 0 fiicd devotatd sa stea acasa, s4 nu-si paraseasca familia. Spusese ca ar inceta si fie 0 ,,fiicd indatori- toare‘ daca ar strabate strazile oragului neinsotita. Angus scrignise din dinti, dar mindria fi interzicea sa.0 dea afara pe ea sau pe bunii ei prieteni atit de zelosi. 27’ JUDE:DEVERAUX fn afarai de aceste femei onorabile, mai veneau si barbati. Din cite isi didea seama Angus, Temperance lasase sa se rispindeasca zvonul ca vrea sa se mirite, ba chiar ca vrea acest lucru-cu orice pret. Din punctul de vedere al lui Angus, virsta lui Temperance constituia un handicap pentru barbatul care isi dorea sil intemeieze o familie, dar frumusetea si infatisarea ei ingrijita, ca gi averea pe care o mostenea pareau si compenseze dezavan- tajul. Astfel ca se perindau prin casa lui la fel de multi barbati pe cite femei. Era curtat& de baieti si barbati cu virste cuprinse intre noudsprezece si saizeci si cinci de ani. Si, isi spunea Angus cu pumnii strinsi, Temperance flutura din gene, zimbea timid si fi incuraja pe toti acesti barbati si se intreacd in tehnicile de cucerire. O data fusese trezit din somn la ora trei dimineata de un tinar care fi cinta serenade lui Temperance. Avea o voce scirtiita, dar foarte sonord si era insotit de o orchestra de chitaristi italien. Angus fusese nevoit s4 amentife ca fi impusca pe toti ca sa-i facd sa plece. in trei rinduri fl trezisers pietrele care-i loveaui in geam dis-de-dimineat&. Deschisese fereastra si le spusese petitorilor ca gresisera incdperea. O dat e de inteles cA s-au inselat, dar de trei ori? Stia ci Temperance le indicase intentionat respectivilor barbati fereastra hui. Chiar si cind lucra fl napAdeau tineri care veneau cu orice pretext sd il roage s4 puna o vorba buna pentru ei pe linga Tem- perance. I se intimplase in doud rinduri sd piarda o afacere pentru ci fusese atit de convins cd pe barbatii care se interesau de niste tesituri fi preocupa de fapt cisatoria cu Temperance, incit fi alungase din antrepozit. 28 TENTATIE Acum, uitindu-se din nou la hirtiile de pe birou, se strimba. Facturile. Temperance oferea mincare si bautura membrilor din comitet si tuturor persoanelor caritabile pe care fi invita in casa lui Angus. fi ospaita pe toti barbatii care veneau in vizitd, indiferent de cite ori se aritau pe acolo intr-o singura zi. Angus era fncredintat ca cel putin jumatate din barbatii care o ,,curtau“ pe Temperance erau studenti saraci care veneau pentru mincarea gratis. Sice putea sd fac? Sa-i dea afara? in fiecare zi primea scrisori in care i se spunea ce lucru minunat face pentru comitetul cutare si cutare. Se parea ca Temperance nu voia sa isi acorde nici un merit siti 14sa'lui titlul de glorie, pretinzind ca el era cel care facea de fapt toate aceste actiuni laudabile. Astfel ca, dindu-i afara, risca s4 para un monstru si s4-si piarda una cite una si afacerile pe care le mai avea. La facturile pentru mincare se adaugau si cele pentru rochiile lui Temperance. Reusise sa cheltuiasca mii de lire pe rochii semnate Worth sau Redfern, Paquin sau Drecoll. Lainceputnu pricepea cum de gasea Temperance timp s4 cumpere atitea, cind trecea intruna de la o intrevedere la alta. Dar parea cA fiica lui vitrega, ocupatd cum era, stia sa facd o multime de lucruri conco- mitent, asa cum a aflat cind, intrind din intimplare in incdperea in care se desfasura intilnirea unor femei dedicate salvarii pisicilor bolnave sau ceva similar, Temperance era in hainele de corp si proba o rochie de dantela care costaoavere. © Mai erau apoi facturi pentru valize, doud biciclete, o masina de scris, chiar si aparatura pentru proiectia unor filme istorice in beneficiul unui grup de orfani care veneau vineri dupa-amiaza gi se ghiftuiau cu sandvisuri si prajituri cit pentru un an de zile. 29JUDE DEVERAUX Angus fusese nevoit si angajeze inca trei menajere ca sa ajute la gatit, curatenie si pentru a servi invitatii. jn cele sase luni de cind se intorsese acasa cu nowa-lui sotie nu avusesera o clipa de liniste impreund. Nu putea sa ia micul dejun singur cu sofia lui pentru cd Temperance avea tot timpul grija sa le.aduca un grup de femei nefericite care si stea la masa cu ei. —Isi dorese grozav sd-l cunoasca pe omul care a facut atitea pentru ele, fi spunea ea mieros tatalui sau vitreg. © Promisiunea lui Temperance ca va fio ,,fiica exemplara' avea astfel drept rezultat faptul ca, intr-un fel sau altul, Angus se indrepta spre faliment. isi spunea ca, in ritmul in care cheltuia Temperance, mai putea rezista cel mult doi ani. Si, intr-adevar, viata sa domestica fl solicita atit de mult incit nu se putea concentra asupra afacerilor si lua decizii prostesti, care il costau o avere. Pe de alta parte, daca i-ar fi aruncat afara din casa pe acesti oameni cinstiti, dar batuti de soarta, intreg orasul s-ar fi aliat impotriva lui sin-ar mai fi gasit alti clienti. ara‘ Se gindea ca, in orice caz, ori va da faliment, ori igi va pierde mintile. in ultimele siptimini se gindise insd la diferite modalitati de a iesi din aceasta dilema. Ar fi putut sa plece intr-o calatorie cu sotia $i flica vitrega. Dar cine se va ocupa de afaceri? Ar fi putut sd-i redea fiicei lui libertatéa, ceea ce ea urmarea de fapt; dar Angus nu putea face acest lucru. Fusese crescut intr-un timp in care barbatii aveau grija de femei gi nu si-ar fi iertat niciodata daca i-ar fi permis unei femei care era in grija lui si locuiasca singura. Chiar daca Temperance era o pacoste, era o femeie si era in grija lui. 30 IN DAME Pe de alta parte, prima responsabilitate o avea fata de sotia lui, iar Temperance transformase casa fntr-un asemenea Turn Babel, incit Melanie era un pachet de nervi. Asa, poate ar fi mai bine s-si schimbe pozitia fata de fiica sa vitregd. Ca s-si salveze mindria, poate ca ar putea ajunge la un compromis cuea. Si poate ca ar putea folosi abilitatea ei de a lucra cu oamenii .. ca Sa facd pentru el ceea ce el incercase fara succes de ani de dle. Aga ca Angus gasise o solutie: o va trimite pe Tem- perance pentru un timp in grija nepotului siu, James McCairn. Dar trebuia sa-i dea ceva de facut ca s4 o tind ocupata fn timpul sederii ei acolo, altfel l-ar fi scos de minti pe James, asa cum pe el, acum, il aducea in pragul nebuniei. Si cum avea de mai multi ani unele probleme cu nepotul lui, se gindea cA, cu putin noroc, va omori doi iepuri dintr-un foc. : Cind se auzi bataia in usa bibliotecii, Angus trase adinc aer in piept. Ultima conversatie pe care o avusese intre patru ochi cu fiica sa fusese in New York. Ca urmare, acum bea jumitate de sticla de whisky in fiecare seara. — Intra, zise el. ~ Voiai s4 ma vezi, iubite tata? spuse ea, asezindu-se sfios pe marginea scaunului de cealalta parte a biroului. Se uitd zimbind la ceasul prins la piept. Cred cd mai sint citeva minute pind la urmatoarea intrunire de caritate. . Angus stia ca ceasul fusese facut manual fn Elvetia de o companie veche de doud sute de ani si costase cit salariul pe doi ani al unui angajat de-al sau. 31JUDE DEVERAUX in picioare, cu mfinile inclestate la spate, se gindi ca era mai bine sa intre direct fn subiect. Cum putuse dulcea lui sotie sa aduca pe lume 0 asemenea scorpie? ‘ —Vreau sa-ti ofer o slujba. —Nuse cuvine ca o fiicd respectuoasa s4 ucreze in afara casei. O fiica respectuoasi... Se uit la ea fntr-un fel care.o facu sd se intrerupa. Apoi observa ca se uita in jos, incercind s4-si ascunda un zimbet. — Ai putea sa nu mai joci teatru cit sintem singuri. — Ce vrei sa spui? intreba ea dulce. N-am facut decit si incerc sa fiu cum doreai. El refuza sa intre fn joc. Nu avea de gind si se coboate intr-atit incit sd se contrazica cu ea daca facuse sau nu ceea ce dorise el. ~ Daca voi fimultumit de felul in care duci la bun sfirsit jnsarcinarea, o s4-ti acord o renta gi o oarecare libertate. —Ce anume? Din vocea ei disparuse falsa candoare. Asta era femeia pe care o intilnise prima data, cea pe care 0 auzise tinind un discurs de o asemenea forta, incit, daca ar fi fost un barbat si ar fi vorbit despre un subiect adecvat, ar fi admirat-o. — Daca sint mulfumit de fehul in care te achiti de misiunea cu care te insarcinez, vei avea acces la mostenire, cu supravegherea bancherilor din New York pe care-i cunosc. Si vei putea sd locuiegti in casa mainei tale din New York, darcu, sd-i spunem, un tovaras ales de mine. Temperance incerca si spund ceva, dar o opri cu un gest. Si vei putea si continui —abia putea rosti cuvintele — munca ta de ajutorare a femeilor defavorizate din New York. —Si daca refuz? 32 TENTATIE ~ Vei ramine aici $i vei continua si fii o fiicd ascultatoare. Voi avea grija sa se zvoneasca despre mama ta.c¥ este bolnavi | ginu vor mai veni oaspeti in casa. — Dar asta-i gantaj, replica Temperance cu vocea sugrumata. — $iceea ce ai facut tu in ultimele luni ce e? aproape ci strigd Angus gi rasufla adinc s& se calmeze... Temperance se rezema de speteaza scaunului. ~ De acord, ascult. Despre ce este vorba? ~ Vreau sa-i gasesc o sotie nepotului meu. —Oce? exclami ea si seridicd in Picioare, cu buzele strinse. incerci si m4 mariti, nu-i aga? —Petine!? spuse el tare, apoi aruncd o oprivire spre usa. Se auzea zvonul iscat de sosirea altor femei si barbati care erau condusi fin hol. Continua cu voce sc4zuta: Nu, nu vreau si te miariti cunepotul meu. Mi-e drag. Nu, chiar {l iubesc. Tatil luia fost fratele meu mai mare, iar noi — oricum, ultimul lucru pe care il-as face ar fi si-] impovarez cu o scospie ca tine. —Oiau ca pe un compliment, raspunse Temperance. Dar ce e in neregula cu el de nu isi poate gisi singur o sotie? ~Nuenimic in neregula cu el. Este proprietarul unei mosii aici, in Scotia, si e foarte chipes. —Numai ca?... —Numai cd traieste retras si munceste din greu si-i salveze pe oamenii din grija lui, asa cd nu are timp s-gi caute 0 sotie. ~ $i misiunea mea este ca, 0 data ajunsa acolo, s4 perind omultime de femei tinere prin fata ochilor lui, iar el si aleaga? — facu 0 pauza ca sa isi dea timp de gindire. Nu cred ci ar fi prea greu. Am cunoscut aici multe femei nemiritate, aga ci nu trebuie decit sa le invit... 33JUDE DEVERAUX —Nu. James nu trebuie sé banuiascd nimic. Ecam incapa- tinat si daca ar sti ci ma amestec in viata lui, te-ar da afara si ar... O privi pe Temperance. ~ Si nepotul tau ar sfirsi ca mine, spuse, privindnl cu dusrmanie. Ise parea cA fiecare cuvint al barbatului asta 0 jignea intr-un fel. Trebuia s4-si tind mindria in frtu. —Siatunci cum fl pot ajuta sa-si giseasci 0 sotie daca nu-i pot face cunostinta cu tinere dornice sa se marite? Sper ci ai un plan. Angus rascoliin teancul de facturi nedeschise de pe birou. — Vreau si te duci acolo ca menajera. —Poftim? Angus scoase 0 scrisoare. —James mi-a scris rugindu-ma s4-i gasesc o noua mena- jer, pentru ci ultima a murit, Avea optzeci si ceva de ani, cred, asa ci nue demirare. Vreau si te duci acolo ca menajera si s-i gasesti o femeie cu stare cu care si se cAsatoreasca. Nicidecum una dintre femeile tale fara noroc care sint dispuse sa ia orice barbat, O femeie adevarat’. Ma intelegi? in momentul in care reusesti acest lucru, esti liberd sd te intorci la New York. Temperance ramase cu privirea atintiti asupra lui timp de citeva minute. —N-ai putea si lasi deoparte povestea asta si si-mi dai ce mise cuvine de drept ? intrebi ea, incercind sa-gi stapineasca nota de amaraciune din voce. ~AS putea, dar misiunea asta este cit se poate de potrivita cu talentele tale si nu vid ce te-ar impiedica sd o duci cu bine la capit. De ce as da eu tot situ nimic? 34 to TENTAYIE La aceste cuvinte, Temperance se ridica in Picloare cu cu pumnii inclestati si se apleca peste birou. — Pentru ca esti un hot si un nemernic, de aceea. Ti iad insusit ceea ce ti revenea mamei prin mostenire gi trebuia s4-mi revina si mie, dar, dineauza unor legi lipsite de morala care ne vin direct din Evul Mediu, ai prin lege dreptul sa... - —Acceptiinsarcinarea sau nu? intreba, cu ochii aprinsi de furie siaplecat peste birou. Pentru ca daca hotarasti cd nu vrei s4 faci asta, te voi trimite pe tine gi:pe mama ta intr-un sat indepartat din. .. din Himalaya gi-va tin acolo toata viata. — Adic& nu prea mult, te asigur, izbucni ea. Acestea fiind spuse, se auzi 0 biitaie in usa si majordomul isi facuaparitia. — . uf —Dommnisoara Temperance a intirziat la i éntrunire si tinerele doamne se intrebau daca pot ineepe fara ea. — Adica si inceapa si se serveasca din mincarea mea! urld Angus, apoi intoarse privirea spre Temperance. Care este raspunsultiu?, —: - ~ Sint de acord, spuse ea, dar cu angi inlet = Temperance, draga mea, stiu ca felul fn care se poarta Angus nu ti se pare cel mai potrivit si e citeodata dur, dar... ~ $i in pat? insist Temperance, sfredelindu-o pe maica-sa cu privirea, N-ai reusit sa-l convingi nici in pat, cind sinteti impreund? =: La auzul acestor cuvinte, Melanie O’Neil, care scotea imbracamintea fu nevoita s4 se opreasca, gi sd se ageze pe scaunul de lingad fereastra deschisa, facindu-si vint cu evantaiul. 35JUDE DEVERAUX — $tii, draga mea, zise cu rdsuflarea taiata, o doamna nu vorbeste despre... Nu putea sd rosteasc4 cuvintele; ridicd apoi capul sifi arunca fiicei sale o privire aspra. $i apoi, tu nu esti cas&torita, ce poti tu s.stii despre asta? —N-am vinat niciodata o balend, dar am citit Moby Dick, raspunse Temperance. Poti face ceva cu el ? potas — Pai... eu... Melanie tsi privi fiica, apoi se ridica si reincepu sa aleaga hainele care trebuia fmpachetate. Nu sint sigura ca vreau sa incerc. Cred ca ti-ar prinde bine-o vara in Highlands, mult mai bine decit aerul potuat din New York. Si cu masinile astea pe'strazi, nu inteleg de ce.nu era destul de bine cu trasurile. ~Mamia, poate ca tu preferi mirosul balegarului Farmului de motor, dar eu nu. Am de lueru aici. - Temperance, nu inteleg unde am gregit ca s4:vezi viata atit de... - Lipsita deromantism? intreba Temperance. Mama, daca ai veni sa vizitezi o casa de raport cu mine, ai intelege de ce. —Nu, multumesc, draga mea. Cred cd ajunge un membru al familiei O’Neil sa aiba grija de New York. Temperance, ma gindeam la actul pe care 1-ai putea arata in New York Ia intoarcere. Sase luni intr-un sat din Scotia. Sigur exista locuinte de saraci pe care i-ai putea ajuta. Sau poate ca nu si atunci ai putea si prezinfi un document despre cum’sa nu fii sarac, Ascultind-o, Temperance nu se putu abtine si nu rida. ~ Mami, e foarte amuzant ce spui. ,,Cum sa nu fii sarac?“ Ce idee ridicola! Mie Scotia mi se pare foarte rurala si, continua cuochii brusc' mariti, o tara a artizanatului. —Ce spui, draga mea? 36 TENTATIE —Artizanat. In locurile acelea indepartate lumea se ocupa cu artizanatul — tesutul si impletitul, stii despre ce-vorbesc. Poate ca ag putea... — Sa observi $i sa inveti, apoi s& le inveti pe bietele femei cind te intorci la New York ? Melanie puse inca o pereche de manus in valijoara de piele deschisa pe pat. : ~ Exact. Mama, imi citesti gindurile. ~Sicum ramine cu sofia pentru domnul McCain? Nuo sd fii prea ocupata cu asta? $i vei avea grija si de menaj. — Cit timp poate si-mi ia menajul? Voi da ordine dimineata, si dup4-amiezele o sa fiu atentii si o si invat. Nu o si mi amestec, Nu, 0 sd o iau ca pe.. —Uncursla facultate? —Da. Exact. Ma voi gindi cd este un curs la facultate. Imi voi lua zilnic notite despre ce vad si invat, si cind o s4 ma intore la New York o sa-mi public insemnirile. Da, asa o si fac. O si... —Sidomnul McCairn? Temperance facu un gest ca pentrua inlatura intrebarea. —A, el. Din cite pot spune, toate femeile din lume, mai putin ev, sint nerabditoare si se marite, Poate si fie urit ca un mistret si tot fi gaisesc o sotie. — $i daca el nu vrea si se insoare cu ea? Temperance dadu ochii peste cap, iritata. — Mami, n-ai invatat nimic de cind locuim impreuna? Casatoria este pentru barbati. Barbatii cisdtoriti traiesc mai mult pentru ca au parte de tot ce le ttébuie. Si toti barbatii se jasa impresionati de o fat driguti cu glezne subtiri. Si, inplus, Osite las pe tine si te ocupi de asta. ~ Pe mine? Melanie scdpa ciorapii de matase din mind. 4 37JUDE DEVERAUX — Da. Te pricepi foarte bine la treburile astea. Doar ai jncercat s4 ma méariti cu toti barbatti la virsta fnsuratorii din patru state. : Melanie suspina, aplecindu-se sa ridice ciorapii. —Da, si uite cit mi-a reusit. Nu ti-a plicut nici unul dintre cei cu care ti-am facut cunostinta. —Eadevarat. Dar n-ai dat inapoi, asta conteazi, nu? Asa ca asta e sansa ta. Trimite-mi niste doamne dragute. Nu prea destepte, ins&: Stiu din experient c4 barbatilor nu le plac femeile destepte si fara educatie, in afara de canto si picturd sau orice altceva la fel de interesant. Da, trimite-mi citeva si osdiam eu grijd sd o aleaga pe una dintre ele. —Cum poti fi aga de sigura ca isi doreste o asemenea sotie? —Mami, am vazut. .. nu conteazi ce-am vazut, dar barbatii se casatoresc cu un singur tip de femeie. Trebuie si fie.. Temperance se intrerupse brusc gi privi vinovatd spre mama ci. ~Ca mine, draga mea? Draguta 7 ? Neajutorata ? Lipsité de sprijin? _ —Mamii, mi-esti foarte dragi si te iubesc foarte mult. Numai cio cds&torie... —Nueste pentru tine, Stiu, draga mea. Mi-ai spus-o de multe ori. Si stiu ci ajutorarea oamenilor in nevoie eo cauzd nobila, dar cind imbatrinesti e placut si ai pe cineva care sa te astepte cind ajungi acasi. Temperance, draga mea, stiu despre ce vorbesc, Am fost miritati saisprezece ani, am fost singuri cincisprezece, gi acum, cind sint cdsdtoritd din nou, pot s4 spun c4 mi-e mai bine aga. Nu vrei sa rami singura o viata fntreaga daca... 38 TENTATIE a ENTATIE — Singuraé? Mami, dar n-ai fost niciodata singura, L-ai avut pe tata timp de saisprezece ani si dupa aceea m-ai avut pe mine. Nu am fost fica pe care ti-ai fi dorit-o? Nu te-am parasit: niciodata, nu-i asa? Melanie scoase un suspin. —Nu, draga mea, nu m-ai parasit niciodati, dar... — Dar ce? séri Temperance, cu 0 perceptibild neliniste in voce $i usor jignita. Apoi se calma gi spuse blind. Dar ce? — Temperance, tu esti atit de puternica, de sigura de tine. fi semeni atit de mult tatalui tau, atit de ... perfecta, incit citeodati imi doresc sa fii putin mai umana. —Umani? Nu sint destul de umani? Temperance era uimitii. Nu acestui scop mi-am dedicat viata? Pot si te asigur cd... Se opri. Ai una din durerile tale de cap, nu-i aga? intinde-te sio chem pe Marie. —Da, draga mea, te rog. Si cheami-l si pe Angus, t terog. ~Pe el? Nu, os stau eu cutine. O sine terminim discutia si... —Terog. Cumina Ja frunte, Melanie se indrepta clatinindu-se spre canapeaua din celalalt capat al incdperii si didu deoparte un maldar de rochii ca s& se poata ageza. — Doar pe Angus. Doar pe soful meu. Cuo grimasa, Temperance parisi incdperea. O durea si vada ca isi pierduse intr-atit mama.4, hiar mai mult fl urisc acum, mirfi Temperance, indepartind o suvita de par ud care fi intra fn ochi. Acum ilurise chiar mai mult. Si miine o s- urasc si mai mult. La fiecaré declaratie ridica un picior gil asa inapoi in noroi si trebuia si traga de el cu toatd puterea ca sd nu fie inghitit de noroi la pasul urmitor. Spitele umbrelei se rupseserd abia la citeva minute dup ce lisase satul fn urmi si acum o folosea s4 se sprijine in ea ca intr-o cirja. —fl urasc din toati inima, exclami gi trase piciorul inglodat $n noroi. fl urdsc cu toat ura ... strimogilor mei! Spuse ultimul cuvint apasat sprijinindu-se in batul umbrelei si smul gindu-si piciorul sting din noroiul care-i ajungea la glezne. Era tirziu in noapte si ea inainta singura pe o potecd neumblata si noroioas’ pe care barbatul de la post o numise drum. Era o denumire cit se poate de departe de adevar. —fl urisc pentru vesnicie, mai zise Temperance si ridica piciorul drept. Toti cei care erau la posta izbucnisera in ris cind intrebase de un mijloc de transport spre proprietatea McCairn. 40 . TENTATIE - —McCaimn? intrebase barbatul din spatele ghiseului. Mosia, nu-i aga? Daca nu i-ar fi tremurat coltul gurii, Temperance si-ar fi inchipwit cd nimerise gresit..Nu i se spusese ci James McCairne seful unui clan’? Temperance nu stia prea multe despre istoria Scotiei, dar acesta era, desigur, un titlu important. Numai ca, judecind dupa amuzamentul functionarului de la posta si al celor patru barbati care mai erau in incdpere, se pare.cd spusese ceva plin de haz. , ~ Maaflu in Midleigh, Scotia, nu-i asa? Nuam ncoborit gresit, nu? —O, da, aici este intr-adevar Midleigh si sinter in Scotia, dar... Aproape pe punctul de a izbucni fn ris, se intoarse o clipa cu spatele. Lui Temperance ii era frig si foame, si si era furioasa. Ultimele douazeci si patru de ore fusesera de cosmar. Pind in momentul in care mama ei o condusese la trasura incarcata de bagaje sa-si ia ramas-bun, refuzase sa creada cA ise intimpla intr-adevar aga ceva, Se gindise ci mama ei 0's4-gi recapete brusc demmnitatea si o sa spuna: ,,Nu, Angus, e nedrept sa-i faci asa ceva iubitei mele fiice gi sint de parere ca ar trebui sane intoarcem toti trei la New York imediat!“ ‘Dar mama ei nu spusese nimic din toate acestea. Dimpotriva, parea ci Melanie isi redobindea puterile pe masura ce se apropia ziua plecarii fiicei sale. in ultimele sase luni de cind se afla in tara natala a sotului ei, Melanie se ascundea intr-o camera fntunecoasi i lua prafuri impotriva durerilor de cap de patru ofi pe zi. Dar fa timpul celor doua saptamini de dinaintea * Clan, trib, fn Scotia. 41‘JUDE DEVERAUX plecirii lui Temperance fusese un-vulcan de energie. Se ocupase de bagajele ei ca si cum o trimitea undeva departe si pentru anu omai vedea niciodata. : — Nu cred cA o si am nevoie de o rochie de bal, comentase Temperance, observind cé mama ei eliberase un sifonier. Nu voi lipsi decit citeva saptamini. —Nuse stie niciodata, raspunsese Melanie voioasa. Nu uita cA nepotul lui Angus este seful unui clan si cd locuieste intr-un castel, asa ca sint sigur ci o sa ai parte de petreceri minunate. Sinu uita, draga mea, cd pot s4-ti trimit orice iti va fide trebuin{a, cu exceptia banilor. Domnul McCaim nu mi lasa s4-ti trimit bani, dar orice altceva, spune-mi gi ffi trimit. — Poti si-mi trimifi orice poti cumpdra cu banii mei, dar nu poti s-mi trimiti banii. Am inteles bine? fntrebase Temper- ance. : — Draga mea, simt c4-mi revine migrena. Cheamé tu, te Tog... > : — Pe sotul tau? intreba Temperance, dar mama ei nu paru sd rematce jignirea sau amaraciunea din vocea fiicei sale. Cit despre ea, Temperance isi petrecuse ultimele doud saptimini dinaintea plecarii intrerupind intilnirile, spunindu-tetuturor ca se va intoarce foarte curind in Statele Unite. »Dupa o mica vacanta“, precizase pe cit posibil de dezinvolt, Mai bine ardea in iad decit sa afle vreunul dintre ei c4 era santajata de tatal ei vitreg. in cele din urma sosise si oribila zi in care trebuia si plece si, pina in ultimul moment, Temperance inca mai spera sd 0 salveze mama ei. Coboti treptele si cind zari trasura burdusita cu bagaje, se simti ca o prizoniera inaintea executiei. 42 : TENTATIE Dar nu, mama ei nue salvase. Adevarul este c& Temper- ance nu o vazuse de ani de zile atit de bucuroasa. Avea obrajii imbujorati si gropite incoltul buzelor. lar barbatul acela nesuferit, Angus McCaim, se afla linga ea, cu bratul trecut pe dupa talia ei plinut4, si rinjea cu gura pind la urechi. —S4-mi scrii, fi spuse Melanie fiicei sale. Si nuuita, daci ai nevoie de ceva.. -Dei iertare, spuse. Temperance, apropiindu-se pe cit ti ingaduia mindria de rugamintea de a fi iertati. Pe de o parte ar fi vrut sa se lase fn genunchi in fata lui Angus gi sd-1 implore sa ti permita sa ramina. Degi era o femeie fn toati firea, ,,trecutd de prima tinerefe“, aga cum nu obosea si-i aminteascé el, nu se despirtise niciodata de mama ei decit in timpul celor trei, cel mult sase luni cit Melanie pleca si se ,odihneasca, Dar despirtirile acelea nici nu intrau la socoteali, igi spuse Temper- ance. Atunci nu le despartea decit distanta. Acum le despartea Angus McCain. / Dar Melanie nu parea sa observe nefericirea fiicei sale gi nu dadea semne ca ar auzi-o. —Am un cadou pentru tine, spuse cu bucurie in glas, dar nu-l deschide decit pe drum. Oh, nu-mi vine sd cred ci a sosit atit de repede momentul sd ne despartim. Ei bine, draga mea... Cind Temperance observa cd mama ei avea lacrimi in ochi, stiu cd mai are o sansa, dar Angus o lua imediat ferm pe dupa umeri si o indeparta de trasura. ~ Da, sa ne seri, spuse peste umar, conducindu-si sotia in casa inainte ca ea s4 mai poata spune un cuvint. Ajunsa in holul de la intrare, Melanie se intoarse, flutura scurt mina in semn de ramas-bun, apoi sé las purtatA induntru, astfel ci Temperance trebui sd se urce singurd in trasura. 43JUDE DEVERAUX Dupa ce se asezi, inca avind speranta in suflet, deschise in grab cadoul de 1a mama ei. Poate era induntru o scrisoare in care fi spunea cd mu trebuia si plece pind la urma. Poate ca pachetul continea un bilet de vapor cu care sd se *intoareél la New York. Sau poate... Era un exemplar din cartea de bucate a hii Fanny Farmer. Orice speranti se stinse la vederea cartii. O trimiteau intr-adevar intr-un loc indep&rtat, printre straini, unde a avea de indeplinit o misiune de-a dreptul absurda. Dupi o calatorie lungi, obositoare, cu doud ore inaintéa inseririi, trasura o lisase cu bagaje cu u tot i in fata cladirii postei din Midleigh. —Siunde este castelul in cavlocuisgemesierui?i fntrebase pe vizitiu, uitindu-se in jur la casele cu acoperis de stuf. Dar omul raspunse ca i se spusese doar sa 0 lase acolo si ca nu fusese platit si o ducd mai departe. Muntele de bagaje cu care venise si aerul ei de straind de locurile acelea facusera ca intreaga populatie'a satului s4 se opreasca din treburi, curioasa nevoie mare. $i, dupa felul in care se zgiiau la palaria ei, era evident ca ultimele tendinte in moda nu ajunsesera la Midleigh. — Numai mindria o ajutase sd se tind dreapt4, si intre in localul postei si s4 intrebe de unde putea lua un mijloc de transport catre castelul clanului McCaim. Si simpla propozitie parea sa fi provocat printre localnici unacces de ilaritate. : . Abia pronuntase cuvintele, ci unul dintre barbatii care stitea rezemat de perete iegise in fuga si Temperance fu sigura cA va duce mai departe intrebarea stranie— si hilara —a strainei. 44 wa TENTATIE fi lua tréizeci de minute pind reusi sa {l facd pe dirigintele postei sa inteleaga ce vrea. Si asta fie pentru ca era prost, fie pentru ca se distra att de tare pe seama ei incit uitase sd mai gindeasca; in orice caz, nu dura nici mai mult, nici mai putin de treizeci de minute pina cind reusi sa scoata de la el citeva indicatii in legtura cu drumul pe care‘l avea de facut pind la castel. $i, la capatul acestui rastimp, pe Temperance nu o mai tinea pe picioare decit mindria ei. Barbatul ti spuse hlizindu-se ca ar face bine sa:ramind peste noapte in Midleigh gi s4 pommeasca ladrumadouazidimineata. . .. —Siunde este cel mai. apropiat hotel? intrebase Temper- ance, intrebare care stirnise si mai mult haz. —Cam dupa saptezeci i cinci de kilometri pe drum in jos, spusese barbatul: in directia din care ai yenit. — Poti sa petreci noaptea cu mine, intervenise un birbatin spatele ei. — Sau cu mine, zisese un altul. Spinarea lui Temperance incremenise. : — Cit de departe este orasul in care locuieste McCairn? intreba, gindindu-se ci trebuia sa-si baricadeze usa oriunde va dormi in Midleigh. —§ase kilometri, raspunse dirigintele de posta, dar drumul e prea greu pentru o domnisoara draguta venita, ca dumneata, din America, Te sfatuiesc s4 ramii peste noapte la mine.acasi. : Poate ca era politicos si ar fi trebuit s4 accepte invitatia, dar avea o sclipire in ochi care o indemni sa plece cit mai repede. Se intreba chiar daca era casAtorit. —Nu, multumesc, spusese. De unde pot inci mle de transport care si ma duc la McCairn? 45JUDE DEVERAUX . —Nu avem, rispunse dirigintele de post. Daca Jamie nu atrimis pe nimeni sd teia, atunci trebuie s4 mergi pe jos. - Simnets sase kilometriin inploaie? intreb ns nevenindu-i sa creada. —Ti-am spus eu ca americanii sint slabi, se auzi i0 voce de femeiein spatele ei. Nu e bund decit s4 poarte rochii sofisticate. Poate din mindrie sau pentru ci ii fusese insultata tara de origine, Temperance ridicd de jos valiza de piele si spuser" — Daca se poate si-mi las cuferele aici, 0 84 merg pe jos. Si asa reugise si ajunga cu noroiul pind la jumatatea gambelor, in ploaie, pe drumut care ducea fa castelul clanului McCairn. Si avea de gind.ca, in momentul in care ajungea la destinatie, s4-i spund lui James McCaim ce crede despre. .. Poate c& era ea doar o menajer4, dar chiar 510 menajerd merita un minimumdepolitete. * Nu putea sa vada cit era ceastl sub haina grea ade ploaie, dar era sigur cd era trecut de miezul noptii cind a zaritin sfirgit 0 lumina. Dirigintele pogtei o avertizase jubilind c4, daca se abate cit de putin de la drum, va sfirgi in mare. — Atunci n-am decit 8 inot, nu-i aga? replicase gi toata incaperea izbucnise in ris. Darreusise, nu mai avea decit putin demers si, cu fiecare pas, lumina se apropia din ce in ce mai mult. Prin ropotele de ploaie si stropita pe fat cunoroicum era, lumina aceea palidai se parea lucrul la vederea cairuia se bucurase cel mai mult in toat viata ei. Era epuizata, aproape la capatul puterilor, # tsi trigea picioarele din noroiul greu si se straduia s& inainteze. Poate ca mosierul isi inchipuise cA unchiul lui va inchiria o trasura care sa 0 46 TENTATIE duc pe Temperance pina la castel si de aceea nu trimisese pe nimeni in intimpinarea ei. Poate ca lumina pe care o vedea venea de la un foc. ‘Un foc puternic intr-un semineu. Poate era acolo si o masa cuo farfurie cu ciorba calda. $i pfine. Piine cu unt. Unt proaspat batut. Si lapte de vaca. Chioraiturile din stomacul ei acopereau zgomotul ploii si al noroiului. O parte din ea si-ar fi dorit si cada cu fata in noroi si sa ramina acolo pind o va gasi cineva sau pina va muri si, sincer vorbind, nu i-ar fi pasat care din doua s-ar intimpla. : — Vino-ti in fire! spuse tare. Gindeste-te la ceva frumos. incerca din rasputeri s4-gi aminteascd cum arita fosta lor menajera, doamna Emerson si camera ei in Jocuinta lor din New York. in copilarie, Temperance ‘si petrecuse multe ore in cdmaruta aceea confortabild, cu semineul mare si draperii din creton. Doamna Emerson lua intotdeauna masa in cméaruta ei, dar o impartea uneori cu mica Temperance. Obisnuiau sa chicoteasca pentru ca bucatarul giitea adesea tot felul de bunatati numai pentru ele, bundtati care nu apareau pe masa din sufragerie, caci tatal lui Temperance era un fanatic al cumpatarii. —Ei maninca resturile de ieri si noi ne ospatam cu trufandale, obisnuia sa-i spund menajera, cu degetul pe buze in semn ci e secret. Temperance nu spusese niciodata nici unuia dintre parinti despre gustarile suplimentare delicioase pe care le impartea cu menajera. Nu le spusese nici despre orele lungi pe care doamna Emerson le petrecea motaind in scaunul pintecos din fata semineului. ,,Un personal de incredere, asta e cheia, fatamea“ spunea doamna Emerson. Sustinea ci are talentul sA angajeze 47JUDE DEVERAUX oameni priceputi, ceea ce fi permite si se bucure de ,,putina odihna“. pe Siacum Temperance va locui in castelul mosierului unui clan scotian, petrecindu-si serile intr-o camaruta confortabila ca adoamnei Emerson. $i amintirea acelei camere fi didu puterea s4-si tragd un picior si si faca pasul urmator. Cind ajunse in dreptul ferestrei de unde venea lumina, Tem- perance era prea obositi ca s4-si mai aminteasca ceva. in fata ei se afla o usa cu un inel greu de alam gi reusi sd ridice bratul pina la el. Dar avea degetele atit de inghetate incit frebui sa se agate de inel. : : Pe Reusi totusi sa ridice inelul, apoi sa fl lase s4 cada. O data, de doua ori, de trei ori; apoi astepta. Nu se auzi nimic. Nu putea sd auda nimic din ¢auza ploii, dar nu parea sa vind nici un zgomot de dincolo de usa. Ridica din nou, incet, mina inghetata si reusi sd loveasca iar inelul. O data, de doua ori, de trei ori, de patru ori. $i din nou astepta, dar nu se auzi nimic. Nu va izbueni in lacrimi, isi spuse. Nu va lesina. Daca trebuia, va bate la usa aceea pind la zina de apoi. {si musca buzele s4 mai prinda puteri si ridica din nou mina spre inel. Dar inainte sa-l atinga, usa se deschise si un barbat aparu in prag. — Ce naiba vrei? mugi o voce care acoperea ploaia. Nu poate avea omul tihnd in propria casa? O parte din Temperance si-ar fi dorit si cedeze oboselii si sd lesine acolo, pe trepte, dar nu fusese niciodata genul de femeie care lesind sinu avea de gind s4 fnceapa acum. — Sint noua menajera, spuse, dar abia isi auzi propriul glas. 48 . TENTATIE —Poftim?! urld el. i “ Nu ii mai ramisese cine stie ce putere, dar reusi sa ridice capul si sd se ite la el. Lumina venea din spatele lui, iar ploaia il izbea in fata, aga cd ea nu isi prea putea da seama cum arata, in afara de faptul cd era inalt gi oaches. — Sint noua menajerA, repet’i ea ceva mai tare. —Noua ce? zbiera el:. »° Omul asta etimpit? se intreba nedumeritd. Se cAsitoriseri oare de prea multe ori intre membrii clanului incit bietul deel era tetardat? Ar putea scrie un articol despre asta... 8 ~ Am venit pentru postul de menajera! tipa ea drept raspuns, scuturindu-si apa de pe fat cu mifinile inghetate. Vin din partea lui Angus McCairn. : . — Tu? se mira barbatul, privind-o. Tu nu esti menajera. Poti sd te intorci de unde ai venit si s8-i transmiti lui Angus McCain ca poate si se duca la dracu’. Si poti sd-i mai Spui ca nu ma intereseaza cit de dragute sint tirfele pe care mile trimite, nu am de gind s4 ma insor cunici una dintre ele. Si spunind aceste cuvinte, fi trinti usa in fata. Temperance ramase in fata usii aproape cinci minute, cu ploaia cazindu-i in rafale pe fata, uitindu-se fix la usa fara si poatd intelege ce se intimplase, Revedea filmul acestei zile lungi, oribile, care fncepuse dis-de-dimineata cind isi luase rimas-bun de lamama ei. Unmase apoio cailatorie lung, hurducata in trisura, din care se alesese cu citeva vinatii dureroase; apoi episodul de la posta de diligente. Si, pe deasupra, sase kilometri prin noroi, luptindu-se si nu se Jase inghitita. : lar acum asta! Un barbat care trebuia sa fie nepotul lui Angus McCaim fi trintise usa in nas. Imposibil si fie doi oameni 49JUDE DEVERAUX cunumele asta. Nu, numai casatoriile in interiorul familiei putusera produce doi asemenea nemernici. Daca acest James McCairn isi inchipuia ca va scapa asa de usor de ea, i se pregatea o surpriza. Ridicd mina sa bata din nou si descoperi cd era mai putin inghetata. O incalzise, desigur, furia. Lovi cu putere in usa, dar aceasta nu se deschise. La dreapta ei se afla fereastra la care vazuse lumina si se gindi c4 daca va finevoie va sparge geamul gi va intra in casa. Dar in momentul fn care se pregatea sa facd un pas inainte, observa ca pelerina de ploaie ramiasese prinsa in usa. Asa ca, tsi spuse in timp ce trigea de lina groasi, ori giisea o modalitate si intre in casa, ori va ramine toata noaptea prinsa in usa. Apuca inelul cu ambele mfini si incepu sa loveasca. Silovi, neobosit; gi iar de la capat. Trecura mai bine de douazeci de minute pina cind usa se deschise din nou. : —Ti-am spus ca pofi sd te intorci de unde... Temperance nu avea de gind sa-l lase s4-i mai trinteasca o data usa in fata. Se strecura repede pe sub bratul lui si patrunse inauntru. Lumina pe care o vazuse nu venea de la foc. Nu era decit o luminare pe o masa rudimentuar4 din lemn, in fata unui gemineu care arta de parca n-ar mai fi fost aprins de cind trecuse Edward I prin Scotia. — Tesi afara! spuse barbatul, tinind inca usa deschisa, cu bratul intins indreptat spre noaptea neagra, ploioasa. Era mai mult decit putea suporta Temperance. Strinse capatul indoit al umbrelei si-i infipse virful lung de otel in piept. 50 is ENTATIE — Nu vreau! ipa ea, cu o-voce antrenatd ce rasund pind in fundul sali. Nu am de gind’s4 ma intorc in ploaia $i noroiul ala blestemat! Asa cd ajuté-mi, iar dac ma dai afard, o sd intru pe geam sau pe hom. Fac orice numai si nu trebuias¢d s4.mi intorc in ploaie. Miji ochii: si'dacd m4 omori, o si ma intorc ca fantom: - Se indrepta spre barbatul care.o privea surprins, Era vinjos; cu parul vilvoi cizut peste guier. Avea ochi negri, apringi si sprincene negre-care se ridicau intr-un fel care o facu si se gindeasca la diavol. O barbi si o-mustata aspre fi acopereau partea de josa fetei,darbuzeleleaveapline. - +. Adevarul-este ci, daca ar fi trebuit s4 pictezeun diavol, ar fi facut portretul acestui om. Era frumos, dar intr-un fel care fl facea s& para rau. in starea ei; era gata sa-] infrunte chiar pe diavol in carne si oase. ~Nustiu ce-ti inchipuiin mintes: aia mica, use, dar no am venit decit pentru slujba, nimic mai mult. : O cuprinse o sfirgeala si se vizu din nou in New York, intr-o cladire de raport, si era ea fnsdgi una dintre femeile ale c4ror povesti wragice le ascultase. si pe care incercase si le schimbe. i ~Crezi cAsint prea driiguti pentru stujba asta? Asta crezi? il intreba, imbrincindu-l in continuare cu umbrela, stiind ca ar fi putut s4i-o smulga din mind, dar ci nu o facea. Dimpotrivi, o urméarea cu fascinatia unei cobre la auzul flautului. Ei bine, tocmai fata asta dragutd e laradacina tuturor relelor pe care le-am avut... din cauza voastra.., a birbatilor! Aproape cd scuipa cuvintul, continuind sa-1 imping§, in timp ce el se didea inapoi. Va urasc. Va urasc pe tofi pentru ce mi-ati facut. Am un sof, dar stii unde este? Nu, bineinteles c4 nu. Nici eu, de.altfel. M-a lisat singurd 51JUDE DEVERAUX cu trei copii-de hranit. Am fost dati afar din apartamentul incare locuiam si toti copiii au murit de scarlatina, unul dupa altul. M-am. rugat s4 mor cu ei, dar am fost.lasata in viata, nu stiu de ce. Atunci unchiul téu Angus s-a c4satorit cuo americanca bogati si_ | i-a spus ca are o-slujba pentru mine in Scofia, asa ca i-am insotit pe aceastd insula rece si umeda pe care nu ar lua-o nimeni daca | ar fide vinzare, si am umblat sase kilometri blestemati prin mocirla pind la genunchi ca o data ajunsa aici si mi se spuni ca sint prea draguta pentru afurisita asta de slujba. O privea inca, atent la spusele ei, dindu-se inapoi cind era impins cu umbrela. Cind fl imbrinci mai tare, se lovi cu spatele genunchilor de un scaun si se aseza teapan, privind-o inca fascinat. — Sa4-ti mai spun ceva, suiera Temperance, aplecindu-se peste el. Nu vreau s4 ma marit cu tine si nu vad de ce ar vrea cineva SA o faci si 4 locuiasca fn loculastarece, dar dinintimplare sint deja maritata — desi, daca 0 sa-mi fie dat s4 mai dau ochii cu imbecilul dla afemeiat si bun de nimic, te asigur ca prefer sa fiu | vaduva — iar acum, ai sau nu nevoie de o menajera? Oclipa barbatul se uita la fata ei uda fara s4 spuna o vorba. — Te-a trimis unchiul Angus, dar nu vrei site mariticu | mine? intreba pe un ton din care reiegea ca i se pare ceva greu de —Gindesti mai incet, nu-i asa? Laaceste cuvinte, buzelebarbatului, se deschiserd schitind ceva ce parea un zimbet. —Nu semeni cu femeile pe care mile trimite unchiulmen. | igi trecu mina peste barba si o privi ca si cum ar-fi cintarit: situatia. Acum, ca sedea, iar ea ramasese in Picioare, se puteau privi de la aceeasi indltime. 52 o TENTATTE rt ele Asteptiridu-l sa se hotarasc4, Temperance isi scoase ceea ce fusese cindva o palarie foarte frumoasa si © arunci-pe pardoseala de piatra. Se uitd in jur si observa cd inciiperea era murdara, Pinze de paianjen atirnau din tavan, Pe mas era mincare atit de uscata incit ar fi trebuit desprinsa cu ciocanul si dalta. Apa care biltea la picioarele ei nu o ingrijora pentru ca nu facea decit sa curete locul. Cind se uitd din nou Ja el, birbatul o masura de sus pind jos. Cunostea privirea.aceea. —Domnule McCairn, sinteti James McCaimi, nu-i aga? Barbatul incuviinta st continua sio Priveasca tacut si ingindurat, ~ Am nevoie deo slujba sie clar cd dumneavoastri aveti nevoie de cineva care si... s4... roti ochii prin camera. Ce putea s4 spund? Avea nevoie de cineva care s4.... Si grajdurile lui Augias erau mai curate decit camera asta, mumuri ea. — Situ esti Hercule? intrebi el. Se fntoarse spre el, surprinsa cd intelesese aluzia la vechea legenda greaca. Se ridica brusc si se intoarse cu spatele la ea. ~Bime, spuse peste umar, Micul dejun 1a ora patru, Darla cea mai mica fncercare sa te mariti cu mine, te dau afara, m-ai inteles, doamna Hercule? Temperance nu avu timp sa raspunda, pentru ca barbatul sc fcuse nevazut printr-o usa din celalalt capat al inciperii. Cind ramase singura, simti cd o paraseste tot curajul si se ageza pe scaunul tare de lemn pe care statuse el si isi sprijini fruntea in palme. Nu stia ce 0 facuse sd se poarte astfel si mai ales s4 minta aga. Cind lucra cu femei lipsite de ajutor, le auzise 53JUDE DEVERAUX povestind, una cite una, cum ajunsesera sd mint, sa fure, s4 se prostitueze. Cu oarecare condescendenta de care isi didu seama acum, Temperance le spunea intotdeauna acestor femei ca exist alternative. Dar astizi, dupa o singura zi de frig si foame, confruntata eu perspectiva de a-si petrece noaptea in ploaie, mintise cu usurint4 pentru un pat cald peste noapte. Gindindu-se la toate acestea, o trecu un fior. Acum, ca era in , siguranta“, ca si zicem asa, si isi invinsese furia,fierafrig.Se | uita la lumfnarea de pe masa: Unde se afla oare camera menajerei? Si, in plus, unde era bucataria ca s4 poata sd pregateasca ceva cald inainte de culcare? Sari repede in picioare si trecu dincolo de usa prin care | iesise barbatul, dar nu daidu decit de un coridorfntunecos cu o scara care arata ca sicum... Acum avea si vedenii. Scara parea acoperita de oase. Se intoarse in camera in care se afla masa, ud luminarea si incepu s4-si croiasc4. drum prin cas4 in cdutarea unui pat cald. 5 M mmmm*, murmura Temperance, cuibarindu-se la caldurd. Chiar si pe jumatate adormit& cum era, isi diduseama cd asternuturile trebuia schimbate, dar patul eramoale sicald, iar ea atit de obosita.., Noaptea trecuta, c4petelul acela de luminare, singurul pe care il gasise, se stinsese inainte ca ea s-si giseasca drum prin casa, astfel cd fusese nevoitd si mearga mai departe pipaind peretii reci pind cind ajunsese la o usa. Dupi citeva incercari, renuntase la gindul ca va gasi o bucatirie cu un foc vesel arzind peste noapte si macar o bucatica de brinz4 pentru cind. Se intorsese deci gi urcase scrile, unde isi inchipuia'c4 se afl4 dormitoarele, si cind pipaise cu degetele o saltea, se dezbracase pina la combinezon de hainele ude si se strecurase sub cuvertura. Adormise imediat. Era intuneric fn incapere gi era prea nducd de somn ca s& deschida ochii, dar ceva era in neregula... Cineva o tinea in brate aga cum nu o mai tinuse nimeni niciodat4 si simtea in obraz calldura unei alte fiinte omenesti, Mama, igi spuse, $i se cuibari mai bine. O mina o mingiia pe spate. Cu ochii inchigi se strinse mai aproape. 35_ JUDE DEVERAUX — {imi place partea asta a slujbei tale, spuse o voce blinda, incet, la ureche. Temperance zimbi aproape adormita, in timp ce mina fi mingfia soldul si cobora fn jos pe coapsa. Simtea un uméar gol sub barbie si piele cald4 sub buze; atunci misc piciorul care se cuibari fntre doud coapse putemice, grele, care o trageau inca si mai aproape. —Da, sopti ea in timp ce mina se misca dinspre spate spre partea din fata a corpului ei. Combinezonul ei era decoltat din talic in fata si la fel in spate; mina gasi deschizAtura si se strecura jnduntru, peste soldul ei gol. Temperance se trezi abia cind barbatul era deasupra ei. Greutatea neobignuitd a unui barbat o facu sa deschid& ochii sisi sé uite in sus. . Nw distingea nimic. Nu era nici o juming in incdpere sau afara, si inj jurera bezna. Dar simti cd un barbat foarte puternic era in pat cu ea gi.. . Temperance scoase un tipat care goni porumbeii care dormeau pe acoperis. Apoi incepu sd se lupte din toate puterie lovindu-l cu pumnii, cu picioarele si continuind sa tipe. Invatase la un curs de sase lectii cum putea sa-si apere onoarea o femeie virtuoasa. Temperance simtise ca lectiile acelea fi erau de folos, din moment ce se ducea adesea in locuri in care barbatii nu se purtan cuviincios: —La dracu’! ilauzi pe barbat spunind ft in timp ce se dadea jos de pe ea, redindu-i libertatea de miscare. Inciteva clipe, barbatul gasise un chibrit si aprinsese 0 lamp de linga pat. James se apleca peste ea, gol-pusca. ~ Ce-iin capul tau? intrebi ea, tragind cuvertura pind la git, infricosata. Stia cit rau poate face un barbat unei femei. Nu vazuse femei cu nasul rupt? Cu bratele rupte? Nui se povestise.... 56 TENTATIE —Eu? strigase el. Tu esti in patul meu. Dumnezeule, femeie, cred ca mi-ai rupt o coasta. Ce ti-a venit sd sari asa la mine? Si asta dupa ce m-ai invitat? Temperance intelese imediat cd totul se intimplase din vina ei. Desigur cd fusese prea obositd ca sd se asigure daca patul nu cra deja ocupat de cineva. Era oare cazul s4 se scuze? Sa se umileasca? Avea unele dubii ca ar exista vreun capitol in ghidurile de bune maniere care sa ia in considerare o asemenea situatie. Mai bine sa braveze, isi spuse. — Vrei sa-ti pui ceva pe tine, te rog? spuse, "idicind barbia si ferindu-si ochii. Asta era deci dorinta, se gindi fn timp ce fixa tapetul decolorat din cealaltd parte a camerei. La asta se refereau femeile cind spuneau ci ,,se simteau neajutorate®, A 4 yuttau" orice altceva cind un barbat le tua in brate. : , Si asa ajung singure i in saracie si cu trei copii de hranit, igi spuse Temperance. isi didea seama c& barbatul ramasese nemiscat, dar inca nu putea sa-1 priveasca. Prea cd o asteapta si fac ceva. — Vrei si-mi spui ce faceai la mine in pat? intreba. Daca nu vrei un sot, atunci de ce.. Era prea mult. Gols saunu, se intoarse si-i arunca o privire dusménoasa. —A fost o greseal, asta-i tot. O greseala. Eram obosita, mi-era foame — inca imi e foame —, luminarea s-a stins si am orbeciit pe coridor pind am gisit un pat si m-am culcat. Poti s4-mi spui ce te face sa crezi cd orice femeie i tsi doreste sa se marite cu tine? / Se uita inc fix la ea, nedind semne cA ar vrea si se imbrace. ‘ 57JUDE DEVERAUX —Juri ca n-ai venit aici sa incerci si ma convingi sd te iau de nevasta? — Ti-am spus ca am deja un sot, protesta, simtind ci o sufocd minciuna. , —Mmum, spuse el, ceea ce putea sa insemne la fel de bine cA o crede sau nu. incercd si nu se uite la corpul tui gol, dar era frumos, cao statuie greacd in carne gi oase. Avea spatele lat si musculos, ca $i | pieptul. Se vedea ca era orice altceva, dar nu tipul de barbat care st toata ziua la birou si scrie scrisori. — Pofi sa fii linistit, nu am de gind s4 ma mirit cu tine, spuse, luindu-gsi ochii de la el. Nu reused sa il priveasca in ochi fara si coboare privirea, Nu mai vazuse sexul unui barbat decit la copii si la statuile din muzee. Mama ei nu o lasase sa le vada. Barbatul mai ramase asa un moment, uitindu-se fix la ea; | apoi se intoarse gi trase o haina din stofa ecosez de pe speteaza scaunului. Temperance se stridui din rasputeri sd isi fereasca privirea, dar nu rezista tentatiei de a-| privi din spate. Spatele lui masiv, musculos, se ingusta pind la talia zvelta care continua cu fese tari, ferme si rotunde. O auzise odati pe o femeie spunind ci ,,puteai s4 indoi un cui pe fesele lui‘ iar celelalte care ascultau risesera | gros. Atunci Temperance se indepiirtase dispretuitoare. Asemenea ginduri erau dintre cele care nenoroceau o femeie. _ Daracum intelese ce vrusese s4 spuna femeia aceea. Barbatul isi prinse un kilt gros peste solduri si Temperance clipi de citeva ori cind isi didu seama ca nu purta lenjerie de corp. Trase apoi pe el o cimasa imensa din bumbac gi, in timp ce se incheia la mansete, se intoarse spre ea. ~ Atunci de ce te-a trimis unchiul meu tocmai pe tine? ] intreba, dar ridici mina cind Temperance deschise gura sa 58 : TENTATIE raspunda. Stiu ca esti americanc, si stiu cA ne-crezi niste scotieni inapoiati, dar chiar daca avemo tara pe care, dupa tine, nimeni nu o-vrea, unii dintre noi tot avem ceva minte. Nu esti menajera. Ai miinile unei doamne. Ridica privirea de la mansete si spuse cu voce joasa: $i nici nu ai trei-copii. Ai pintecele prea Plat c casa fi ndscut, Temperance nu ar fi crézut c4 cineva poate rosi cu tot corpul. Rosi de la degetele picioarelor pina laradacina parului. isi feri privirea un moment ca si-si lase timp sd igi revind. Repede! igi spuse. Trebuia si gaseascd un raspuns cit mai repede. Daca ti spunea adevarul, o dadea afara; dar atunci Angus McCaim 0 va obliga sa ramind pentru totdeauna in Edinburgh si nu ar mai ajunge sa vada niciodata New York-ul. ~ Se intoarse spre James McCairn, care statea in picioare linga pat, imbracat cu o cdmasa albastra deschisd la git. O curea lata de piele fi stringea mijlocul, inchisa cu o catarama grea de argint care, ar fi putut s4 jure, nu fusese facut in secolul nostru. Temperance se gindi la Agnes gi fi veni 0 idee. ~Vin dintr-o familie nobila, spuse incetisor, privind in jos, dar... : —Dar ce? se rasti James. N-am toata ziua la dispozitie. ~ Am fugit cu un barbat si tata m-a dezmostenit; si cind barbatul respectiv a aflat ca tata... —A luat-o din loc, desigur. Biata femeie nechibzuiti. Temperance trebui s4-si muste limba ca sf nu-i spuna cfteva. Nici un barbat nu fusese in stare sd 0 facd sd uite ci avea un scop in viata, un scop la care era hotarita sd se intoarca cu orice pret. Inghiti, apoi trase aer in piept. liv venea greu sd para neajutorata. 59‘JUDE DEVERAUX ~ Sotia unchiului tau fi ajuté pe ceiea mine gsi.:. —O, 0 femeie caritabila. N-as fi crezut ci Angus ¢ atras de genul asta de femeie, zise James ginditor, intinzindu-se dupa un pulover gros de pe scaun: Lui Angusii plac femeile dragute si | blinde, nu genul acela pe jumétate barbat care nu igi vad de treburile lor. Temperance crezu cd 0 sd se sufoce. —Spune mai departe! ordon el. Sau vrei site trimit napoi? . ‘Pe Temperance 0 strabatu un fior. Orice, numai asta nu. ° —Unchiul tau mi-a acordat un termen de sase luni ca s4 fac ordine in viata ta. Dacd nu reusesc, ma trimite inapoi la New York unde o sd trebuiasca si ma descurc singuri. . —Inteleg. Fara un barbat care si aiba grija de tine. Nue e un stil de viatd potrivit pentru o doamna, nu? - Simti aproape compasiune‘n vocea lui si poate cd ar fi trebuit s& fie recunoscatoare, dar voia sa strige ca are aproape treizeci de ani si nici un barbat nu.,avusese grija de ea“ si ca nu aiei. . / James isi trase puloverul pe el si cind i se ivi capul remarca: — Sti, desigur, cé unchiul Angus si-a pus in gind site marite cumine? —Nu, rispunse Temperance cu dintii inclestati. Nu stiu nimic despre un asemenea plan. Ai vrea, daca nu te deranjeaza prea tare, si-mi spui de ce crezi cd orice femeie care iti vorbeste, chiar dacd nu vrea decit o stujb4, caut4-s4 se marite cu tine? Esti | o partida chiar aga de buna? James se asezi pe pat ling’ ea, dar cuviincios, mai degraba prieteneste, casi cum ar fi fost doi prieteni care iau ceatul impreuna j si palavragesc. 60 avea nevoie decit s4-si primeasca fnapoi banii care eraude drept | TENTATIE —Nu, n-as zice, si aici e misterul. Sint, desigur, un barbat aratos, n-are rost si neg, si fi pot da unei femei clipe de neuitatin pat. Sicu mine, cu stramosii pe care-i am, a are si descendentii asigurati, dar Temperinte clip Vanitatea acestui barbara de-a dreptul fascinanta. —Cuo asemenea descendenti, ce Poate fi fiin nereguli cu tine? O scruta din'priviri si vada daca isi bate j Joc de el, dar Temperance raméasese intinsa pe pat — ~cuverturati fi acoperea acum doar sinii — $i fi zimbea it incurajator. : — Viata de aici ‘este prea grea pentrao femcie de oras. Nu rezisti, sint prea Slabe. Le store de viagi. Sinu aga cum te gindesti, in pat, unde e bine s& epuizezi o femeie, ciacolo, afar’. Arita fereastra cu draperii. E un loc singuratic, un loc unde nu. rezisti decit o femeie putemica. Temperance didu drumul cuverturii si se aplecd spre el. — Numi indoiesc cd o sa gasesti o femeie care o sd vrea sise miarite cu seful unui clan si sa locuiasca... —Astea sint prostiile romantice pe care fi le-a spus unchiul meu? Da, sint sef, mosier, e adevarat, dar clanul McCairn este cel mai mic si mai sarac din intreaga Scotie. tii cum de am trupul asta? Femeia facu ochii mari. Barbatul nu parea s4-i dea seama ce este si ce nu este cuviincios $4 spui intr-o conversatie. $i, in orice caz, erau singuri in dormitorul lui $i ea era aproape goala sub cuverturd si... tinind seama de toate acestea, se gindi caera poate mai bine si nu-examineze prea amanuntit sityatia. . —Cum? intreba. i” 61JUDE. DEVERAUX ~ Sint pastor. Si min cirezile de vite. Curat hambare si repar acoperisuri. Merg la pescuit cu alti barbati si i vindem ce prindem. —Dar eu credeam cd ai un castel, j iar casa asta pare uriagd. —Un castel!-Este 9 ruind pe culmea unui deal. Ludm din piatra ca sa reparim casele din sat. Jar aceastd casa a fost construita de strabunicul mey. Miji ochii. S-a casatorit cu o femeiusca frumoasia care voia luxul din Londra, aga ca s-a straduit $4 0 multumeascé gi a construit o cas4 care era prea scumpa pentru posibilitatile lui. —Si acum urasti toate femeile, conchise Temperance atit de sarcastic incit colturile gurii ise fasarit in jos. - Nicidecum, ripost James, imi plac chiar prea mult, dar, cum spiineam, nu rezista la viata de aici. E prea dura pentru ele. Si acum nu mai am timp s4-ti dau explicatii despre viata mea, Cred ci ar trebui si te intorci la unchiul meu gi sa-i spui i Ca preferi s4 te intorci la New York gi si-ti incerci norocul. Temperance ramase nemiscata. “MB indoiesc ci viata de aici e mai grea decit cea dintr-o | casa de raport i in New York. Daca nute deranjeaza, cred cio sdramin. —Faci cum vrei, spuse James in drum spre usa, apoi se intoarse, cumina pe Zivot. Ai de gind sé dormi cu mine in fiecare noapte? / —Bineinteles ci nu. —A, pacat, spuse el, si iesi. Temperance rimase locului citeva clipe clipind des. —Ce intilnire extraordinara, spuse cu voce tare, apoi se dadu jos din pat. Nu avea alte haine decit pe cele din ziua precedent’, inca | umede. 6 ela ora doua dupd-amiazi, Temperance era gata sA se recunoascd invinsa. Era sigura cd putea sA curete o casa de raport din New York, dar casa lui James McCairn i se parea o povara mai mare decit putea duce. Era o casa mare, cu multe dormitoare si patru camere de primire $i era evident ca, pe vremea cind fusese construita, era o frumusete, Se vedea ci tavanele avusesera stucaturi, mai staruiau urme de tapet de matase pictat de mind, ramisite de parchet. Pe perefi pete mai deschise la culoare stateau marturie pentru tablourile de altadata. Pe podea, se vedeau locurile unde fusese odatad mobil. Dar casa era acum 0 ruind murdara. Peste tot atimau pinze de paianjen, tapetul de pe pereti, frumos cindva, era mincat de mucegai, iar rozatoarele facusera gauri in podele. Patru dintre dormitoare aveau gauri in tavan, camerele erau pline de porumbei si, intr-o alta fncdpere, de pui de gina. Mobila care mai ramasese cra murdara si rablagita. Mobila era putin. De fapt, incaperile erau aproape goale, Si nu trebuia si fii foarte perspicace ca si-ti dai seama ci lucrurile lusesera vindute ca s4 se acopere datoriile. 63JUDE DEVERAUX — Chiar si bogatii pot fi saraci, murmura Temperance inchizind usa unuia dintre domnitoare, unde vreo sase gaini sedeau pe cuibare. Dupa ce trecuse in revistd starea casei, simti o oarecare compasiune pentru James McCairn si pentru incercarea lui de a supravietui in aceasta ruina. Nu mincase nimic din ziua precedenta si porni in cdutarea bucatariei si a bucatarului, dar deschise o usa care dadea in curte " —si avu impresia cd pagise din iad in rai. Spre deosebire de casa murdara si neingrijita, curtea era curata si frumoasi. Pietrele care alcdtuiau pavajul stréluceau ca si cum ar fi fost abia spalate sinu se vedea nici o buraian’. Mirata, Temperance porni spre ceea ce pareaa fit un grajd | si se uit induntru. Privelistea o facu si clipeasca neincrezatoare. Sub un acoperis lung de ardezie se aflau sase cai; desi nu stia despre cai decit cA trag trasuri, isi didu seama cA, in timp ce doi erau folositi la munca, ceilalti patru serveau altor scopuri: erau | nespus de frumosi, luciosi, stralucind de sanatate. in ora si jumatate cit cercetase casa incdpere cu incdpere | nu daduse peste nimeni, dar aici vazu trei barbati $i un baiat inalt, | ocupati fiecare cu lustruirea hamurilor sau curatatul boxelor. Un barbat arunca galeti cu apa curata pe pietrele deja spalate, Baiatul hranea cu mere un cal. Nici unul nu ridica privirea si nu arata interes pentru prezenta ei. 4 ~ Ma scuzati, spuse, dar nici unul dintre barbati nu o privi. Ma scuzati, spuse mai tare si baiatul se intoarse. Unul dintre barbati igi lua ochii de pe hamuri, scuipa si igi continua lucrul. Temperance se fndrepta spre baiat. —Sintnouamenajeri si. . . scosese un sunet batjocoritor care o facu sd se intoarca spre el. 64 Se opri, pentru ca unul dintre barbati | TENTATIE ~Poftim? Voiati si spuneéti ceva? Barbatul o privi cu un rinjet usor pe buze: — Menajera, spuse. Noua menajera. : Daca ar fi fost mai tinara si ar fi avut mai putina experient, atitudinea barbatului ar fi facut-o sa bata fn retragere, dar avusese de-a face cu ostilitatea barbatilor multi ani de zile. Se ageza in fata lui si, cu miinile in solduri, il privi sever. ~ Daca ai ceva de spus, as prefera s4 mi-o spui in fata. Omul o privi cu acelagi rinjet batjocoritor, deschise gura s4 spun ceva, dar baiatul se protapi intre ei. —Am avut deja citeva menajere, spuse biiatul repede; gi n-au rezistat mult. McCairn le da afar’. y —Sau pleaci ele de bunavoie, adauga barbatul din spatele baiatului. Temperance se sperie putin auzindu-i pentru ci intelesese cA era prima careia i se oferise slujba de la moartea fostei menajere. Spuse, ignorindu-i pe barbatul din spatele baiatului, ca si pe ceilalti, care se oprisera din lucru si o priveau: —Cu cit timp in urma a murit fosta menajer4? Femeiain virst&? Si cite menajere ati avut de atunci? Baiatul clipi citeva momente fara sd raspunda. Era un copil {rumos si, desi aproape la fel de fnalt ca Temperance, nu parea si aiba mult peste doisprezece ani. Se vedea ca el era bine hranit. ~ Sase, spuse el in cele din urma. Dar cind celalalt barbat tise pe infundate, rosi si se corectd: de fapt, au fost vreo douasprezece. Parea sa se scuze. — Douasprezece femei au incercat si nu au reusit? intreba ‘Temperance, facind ochii mari de surprizd. Nu avea de gind si o spun tare, dar nici nu era de mirare ca barbatii din grajd nici 65JUDE DEVERAUX miacar nu o bagasera in seam. Se gindeau Probabil cava pleca pind diseara. — Si din ce cauza n-au reusit? intreba ea, fara urma din minia care o cuprinsese la inceput, uitindu-s sein injur io asteptarea unui rdspuns, —Stpinul, spuse unul dintre barbati Temperance se uit’ la omul care tinea in miini o lopata de balegar. —Asae, stapinul; confirm’ acesta, Altreilea barbat incuviinta, apoi impinse apa de pe dale cu oméatura mare. Temperance se uité dinnoulabaiat. - ‘ — Stipinul, spuse baiatul suspinind usor, in-semn de resemnare, —{fnteleg, spuse, dar nu intelegea nimic si, dintr-o dati, simti ca trebuia sa-si apere intreaga tagma feminina. in dimineata asta domnul McCairn mi-a spus ca femeile pe care le-a cunoscut erau prea slabe, ca viata de aici este prea dura. Trebuie-sé spun ci eunu sint o femeie slaba, cA am vazut si am facut... Renunti si se indepArta pentru ci oamenii se amuzau pe { seama ei. La inceput nu facuser decit si schimbe zimbete, ca $i | cum ar fi stiut ceva ce ea nu tia; apoi lisasera deoparte lopetile, simaturile, si hamurile gi risesera din toata inima. co Era din nou furioasi.’ Cum: baiatul era singurul care rimAsese serios, se intoarse cAtre el intrebatoare. Dar nici el nu prea si-i poatd spune mai multe. Ridica din umeri gi spuse McCairn“, singurul rispuns pe care erau dispusi s4-I dea. Cu purmnii inclestati, Temperance se intoarse $i intra in casa. Si cind deschise o us& mica din lemn, se trezi in ceea ce fusese 66 TENTATIE cindva o bucatarie foarte frumoasa; numai ¢4 acum, ca $i restul incaperilor, era murdara $i nemobilata.. Temperance scoase un scaun de lemn de sub masa mare din mijlocul camerei si se prabusi. Lipsa de confort fizic era unul dintre lucrurile care o descurajau cel mai tare. Nu mincase nimic de aproape douazeci si patru de ore, hainele de pe ea erau ude si reci, iar oamenii locului o priveau batjocoritor aparent fara vreun motiv. Auzi un zgomot gi o femeie in virsta intra in bucatarie tirsfind picioarele. Avea parul carunt si pielea neobisnuit de palida, iar fusta lunga din stofa ecosez era asa de veche gi de uzata, incit lui Temperance i se paru o fantom. O astfel de casa putea foarte bine sa aiba oricit de multe fantome, nimeni nu le-ar lua in seam. Apoi igi zise ca nici macar o fantoma nu si-ar dori sa locuiasca in casa asta murdard, gata sa se prabuseasca. —Nuesti vis? se auzi intrebind-o in soapta pe femeia ce se apropia. Aceasta scoase un chicotit care ar fi putut si sparga un cristal. Nu ca ar fi fost vreun cristal fn toata casa, si cu atit mai putin fn bucataria aceea rece. — Oho, cum nu se poate mai reald, rispunse femeia. Ai vazut casa, aga ca imi inchipui c4 nu ai de gind s4 rami. Aleck o sd te duca inapoi la Midleigh. O sa treaca o trasura intr-o.zi sau doua. . Ca sa facd ce? se gindi Temperance. Sa locuiasca tot restul vietii cu tatal vitreg? Sa continue sa nu-i dea pace organizind intruniri pe care le dispretuia? innebunea numai la gindul dea mai auzi vreo prostinaca discutind despre meritele carfilor Tui Dickens. Se ridica in picioare. 67JUDE DEVERAUX — Nu, nu am de gind sa plec. Locul este intr-adevar fngrozitor, dar cu ajutorul celorlalti angajati, putem s4-] aranjam. Osa am nevoie... —Nu avem alti angajati. —Poftim? — Nici un alt angajat, spuse femeia mai tare. Doar eu cu tine gi cu Eppie. —Sicine e Eppie? — Sora mea mai mare. Temperance se asez4 din nov in scaun. —Sora mai mare? sopti, uitindu-se la femeie. Existau pietre mai tinere decit ea. Cum se putea agtepta cineva ca o tinara respectabild si se | c4satoreasca cu domnul McCairn cind el locuia intr-o asemenea cas4? Daca femeia avea de ales, va fugi cit mai departe cu putinta. Mai era si domnul McCaim, insi, fi trecu brusc prin minte. Si, in ciuda faptului cd parea o gluma ca intre barbati, era, asa cum se descrisese si el, un barbat atrigator. Ar putea gasio | femeie care sa se indragosteasca de el gi si treacd cu vederea starea casei. Nutrebuia decit sA curete o parte din casi, atit cit si poata invita pe cineva la cind, apoi 4-1 lase pe domnul McCairn si o farmece. ‘ Asta atita vreme cit nu credea ca ea insdsi vrea sd se marite | cuel, . Temperance se uita din nou la femeia care stitea fn fata ei. — Unde este bucatarul? —A fost ingropat in una din ultimele sapte huni, spuse femeia, j parind incintata de gluma. 68 TENTATIE —Bine, spuse Temperance ridicindu-se, atunci 0 sd le cerem barbatilor sa ne ajute. O sa.. —Nu, barbatii au grija de cai. Nici un barbat nu di ajutor in casa, Ordinele domnului McCaim. Nu vrea sa-si ‘pins vreunul timpul cu treburile casei. — As fi. putut si-mi inchipui. $i pentru cai se gasesc fntotdeauna bani, nu-i asa? —O, da, pentru cai nimic nue prea mult. Ochii femeii straluceau: se bucura de suferinta lui Temperance. — Aleck 0 si te duca in oras, propuse din nou. Temperance se uita in jur prin bucatarie. Era o vatra urias4 veche, pe care putea fi prajit usor un ren, dar care nu servea acum, dupa urmele de gainat, decit ca stinghie pentru porumbei. Podelele nu mai fusesera spalate de cind se ridicase casa, iar de masa atimnau trei tigai murdare din cupru, impaienjenite. Spera s4 nu vada vreodati paianjenul care tesuse o asemenea pinza. — Unde maninca el? intrebi, uitindu-se la femeie. —Cu Grace’. Temperance nu intelese. —Curugiciuni? Femeia rise din nou, scofind un zgomot care aducea mai degraba a cotcodacit. —Nu, Grace e draguta lui. ~ Dra... cum? A, inteleg, spuse Temperance, ferindu-si fata imbujorati, dar simti ca batrina ridea de ea. E de inteles ci birbatul nu vrea sa se insoare. La ce bun daca avea tot ce-i putea dao femeie? “Grace este aici un personaj, dar in limba englezi inseamni ,,gratie“. De aici jocul de cuvinte (n.t.). 69JUDE DEVERAUX Respirind adinc, Temperance se intoarse spre femeie. Mai bine ar inceta sa vada parte rea a lucrurilor. Mai intii trebuie si vada ce este de facut, gindi ea. Mai bine sd se lamureasca de pe acum. ~ Sa vad daca am inteles bine. Nu sintem decit noi doua s4 ne ocupam de casa asta imensi, dar de cai au grija trei barbati si un baiat. Am dreptate? —Tinarul Ramsey nu este chiar. .. —Da, da, o intrerupse Temperance, examinind fn continuare starea deplorabila in care se afla bucataria. in momentul acela ar fi fost bucuroasa sd-I poaté omort pe barbatul cu care se cAsatorise mama ei. Baiatul ¢ prea tinar ca sd fie de un real ajutor, dar putem sa-1 folosim la lustruit $i poate e destul de micut sA curete cosul. Temperance inalta capul: fi venise o idee. — Daca grajdarii nu ne pot ajuta la curatenie, baiatul poate trimite mesaje? Are voie sa faca-asta? Crezi ca as putea obtine permisiunea tatalui lui s4 calaresc unul dintre cai? Nu cred ca domnul McCairn fi poate alerga destul pe toti patru. Femeia o privea cu ochii ei negri in care nu se citea nimic, dar pdrea s spund ca aceasta era o cerere neobignuita. Nici o alté menajera nu ceruse asa ceva. ~ Tindrul Ramsey are voie sd antreneze caii, spuse batrina, privind-o cercetator pe Temperance.Ceaidegind? . Temperance dadu sa raspunda, dar se opri. Era preferabil s4 nu se increada in nimeni. fi va povesti mamei sale despre situatia in care o adusese barbatul acela odios cu care se cdsatorise. Dacd ar sti adevarul, cu sigurant cA mama ar ajuta-o si plece de aici. 70 TENTATIE —Am nevoie de hirtie si creion, spuse ea incruntindu-se, cind batrina nu se clinti. Hirtie si.creion, spuse inca o data, fara sa ridice vocea, dar pe un ton care o facu pe femeie sa se intoarca si sd pardseasca inc&perea. Se intoarse dupa treizeci de minute si fi puse in fata, pe masa mare de bueatarie, un teanc de foi de scris vechi, dar de calitate excelenta, o calimara de sticla si, slava Domnului, o pana. Temperance se uita citeva clipe la pana de scris. O pana? isi spuse. O pana? Erau in secolul douazeci a ise dadea sa scrie cupana? Lua pana suspinind gi ii spuse femeii sd-i gaseascd ceva de mincare. — Orice, spuse peste umar. Draga mama, Situatia de aici e imposibild, incepu; apoi, incet, caci nu putea scrie repede cu o pana boanta, descrise in detaliu prin ce trecuse. . Sint lucruri la care nu ma pricep, scria. Cred ca altcineva s-ar descurca mai bine. Temperance puse toti cei dowazeci si noua de ani de experienti in scrisoarea cdtre mama ei, folosindu-se de orice argument la care se putea gindi ca sé o convinga pe Melanie sd o scoata din regiune. Vinovatie, lacrimi, rugaminti, nu uit nimic. Tn concluzie, scriala pagina 20, cred sincer cé ar trebui xd-mi trimifi bani ca sa md pot intoarce acasd. A ta fiica unica si draga, care te iubeste foarte mult, Temperance. 71JUDE DEVERAUX Sigila scrisoarea cu ceara si cu un sigiliu greu de alama, apoi i-o incredin{a tinarului Ramsey si il rug sa i-o dea mamei ei- in Edinburgh cit mai repede. Temperance trebui s4 recunoasca faptul ca, intr-adevar, caii erau iuti. Si cd tinarul Ramsey nu era nici el genul care si dea: { inapoi. in urmatoarele doudzeci si patru de ore primi un raspuns: de lamama. Deschise scrisoare cu miinile tremurind de emotia dea citi: raspunsul asteptat. a4 Draga mea fiicd, Foloseste-te de cartea de bucate pe care fi-am dat-o. | Barbafii ar face orice pentru o masa bund. [ti trimit un sfert | de vaca, o jumatate-de porc si alte citeva lucruri. Barbatii nu mdninca decit dupa ce au muncit toata ziua pentru tine: Cu multa dragoste, Mama ta. Din scrisoare cazu un stilou. 7 atru zile medit’ Temperance la cele intimplate, in timp ce inmuia mopul in apa din gileata. In ristimpul acestor patru zile, cele mai ingrozitoare din viata ei, curata si freca pind cind mifinile ei ajunsera jupuite si crapate: ~ fti doresti ceva mult de tot, nu-i asa? spuse Grissel, femeia de serviciu, la sfirsitul primei zile, dupa ce o vizuse pe Temper- ance ca se arunca asupra bucatariei mai fntii cu matura, apoi cu mopul si in cele din urmé cu cutitul, atunci cind murdaria incrustata de ani nu se lua. Temperance nu vorbi cu nimeni decit ca sd dea ordine. Singurul ei scop era sa scape din locul acesta oribil si de oamenii acestia care nu-i placeau. Barbatii care lucrau la grajd rinjeau la ca de parca ar fi fost o glum’ grozava. Cele dowd femei de serviciu bitrine se dideau deoparte si o priveau ca si cum ar fi fost acolo pentru divertismentul Jor. ‘ Si orice spunea Temperance, nimeni nu facea nici cel mai mic efort s o ajute s& curete casa aceea veche si murdara. Citdespre James McCaim, nu-1 mai vazuse din dimineata in care se trezise in patul lui. ‘ — Poate ecu Grace, spuse o servitoare ridicind din umeri, cu si cum asta nu insemna nimic. 73JUDE DEVERAUX Cu toate ca isi petrecuse toata viata ei adulta lucrind cu femei nefericite, nu se putea abtine sd nu se simt socati de acest | pacat facut in ochii lumii. Nu se spunea oare c la tara sint numai oameni cu vederi sanatoase, care cred in bine $i rau? Si aceasta biata femeie, Grace, care fusese nevoita sa devina amanta lui? Prin ce nenorociri trecuse ca sa ajunga aici? A doua zi de cind se afla in casa lui James McCairn sosi trasura incarcata cu bunatati de la mama ei, dar sicu cuferele ei pline de imbricaminte. Nici cd se putea bucurie mai mare, pentru. | cA, de cind sosise, purtase aceleasi haine de calatorie, inca jilave. © Mai erau si trei cuve de lemn pline cu gheati, inauntrul cdrora erau pachete ambalate in hirtie, apoi doua lazi pline cu fructe si legume si chiar gi cfteva sticle de vin. Bineinteles ca toti cei care lucrau la conac se strinsera in jurul trasurii, privind curiogi. ~ Aceea e carne de vita? intreba barbatul al carui nume stia ca este Aleck, pe un ton firesc, ca si cum nu-i pasa ce se afla in trasura. Temperance era insa obosita si plictisita si epuizase toate resursele de politete. — Daca vrei, vino si ajutd-ma, spuse pe un ton care nu accepta obiectii. : Imediat se vazu data la o parte gi cei trei grajdari incepura sa scoata pachetele din cuvele cu gheat’. Dar cind {i lasara cuferele in trisuri, ea isi puse miinile in solduri si se uiti atit de cruntla ci, incit se intoarsera. Manus trase un cufar greu la marginea trasurii, apoi se apleca si il lua in spate. —Unde si-l pun? o intreba pe Temperance. 74 TENTATIE — Stain dormitorul reginei, spuse batrina Eppie, amuzata. Temperance o privi ingrozitéa. Camera aceea oribild pe care 0 gasise dupa prima noapte era dormitorul reginei? Care regina? se intreba. Din ce secol? Ceilalti barbati carara inauntru cuferele ramase, apoi la etaj, in dormitorul murdar pe care il luase in stapinire. Era o camera linga bucatarie pe care Grissel‘o numea camera menajerei, dar Temperance refuzase sa stea acolo din cauza geamului spart $i pentru ca era complet nemobilata. Gasise o camera la etaj cu un pat pe patru pitoni'si se prabusise acolo peste noapte, prea obosita ca sd-i mai pese daci era curat sau nu. — Doar patru au stat asa de mult, fi spuse Ramsey blind dupa ce ceilalti intrasera in casa. — Patru ce? intreba. — Menajere, raspunse baiatul. Era de-o inaltime cu Tem- perance, aga ca fl putea privi in ochi. Cele mai multe au plecat din prima zi. Tu cind 0 sa pleci? ~Cind termin ce am de facut aici, raspunse repede, apoi strinse buzele. —A. Deci ai venit aici cu un motiv. Vrei sa... — Daca ma intrebi daca vreau sé ma marit cu McCain; te plesnesc. , Baiatul zimbi intr-un fel care, isi spuse Temperance, avea si aduca necazuri multor femei. Miji ochii. —Crezi ca te pricepi sa speli podeaua din bucatarie sau voi, scotienii, nu curatati pe jos decit balegarul de cal? Ramsey ridica bratele in semn de neputinta. — Doar doua menajere au spalat intotdeauna prin casi. —Atunci sint ani buni de atunci, replica ea inainte s& intre in casa, 75JUDE DEVERAUX Mai primise o scrisoare de la mama ei, in care o informa | c& domnisoara Charmaine Edelstan va veni dupa dou zile. Stie ce are de facut $i ca trebuie sa pastreze secretul, ti scria mama ei. Cred cd o sd gasesti fn ea exact ce mi-ai cerut. Temperance se gindi la calitatile pe care le considerase ‘ obligatorii pentru sotia unui barbat pe care nu-l cunostea. O, da: draguta, nu foarte desteaptd, cu educatie putind sau deloc. Uitindu-se in jur, Temperance spera ca aceasta si fie si putin | mioapa. Asa c4 in urmatoarele doua zile freca si curata cit putu de bine. Le dédu ordine celortrei barbati, celor doua femei in virsti._} si baiatului atit cit o lasau ei si fi platea cu carnea de vita pe care 1-0 trimisese mama. Si se parea cA mama ei avea dreptate spunind | ca ajungi la un barbat prin stomac. Temperance medita la acest lucru cind lua un topor si, cu tdisul, se apucd sa desprindd murdaria intarita de pe masa din ; bucatarie. Poate ca atunci cind se va intoarce la New York va - putea s& se foloseascd de povestea cu stomacul pentru a-i convinge si doneze fonduri pe locuitorii mai dificili din oras. Sau poate ar putea sd foloseasca aceasta tactica cu sutele de barbati care isi abandonasera sotiile. Se opri brusc din curStat, Ce-ar fi sd le invete pe femeile | din casele de raport s4 giteasc4? Poate reugeau sd invete si | foloseasca mai bine putinul pe care il aveau. E 0 idee bund, gindi ea, continuind sa curete. . Desigur, era destul de ciudat ci mama ei avusese ideea cu gatitul. Temperance nu isi inchipuise ci mama sa putea fide ajutor in astfel de situatii. in ochii ei, inc’ de cind avea paisprezece ani | si tatal ei murise, Melanie O’Neil era aceea care avea nevoie de ajutor si nu invers. 76 TENTATIE in dimineata zilei in care trebuia s4 vind domnisoara Edelsten, Temperance era destul de nelinistitd. Reusise s4 facd curat in patru incapeni: bucataria, holul de la intrare, sufrageria si un dormitor micut, in cazul in care avea si ramina peste noapte. Era, desigur, un avantaj ca inc4perile nu puteau fi luminate decit cu luminari, altfel ar fi observat cit de jalnic aratau. Desi trebui sa recunoasca, uitindu-se la camerele in care facuse curat, cd se mindrea cu ceea ce facuse si casa insasi pirea mai aratoas4 acum. fn cadrul usii dela intrare, isi plimba palma pe canatul usii. E frumos, igi spuse, privind tavanul pe care se puteau distinge heruvimi in spatele norilor pictati. ~Eo casa pe care poti sa ajungi sa 0 iubesti, spuse incet, apoi clatina din cap sd alunge gindul. Avea prea multe de facut ca si-i ramind timp pentru frumusete. Acum trebuia sa fi facd pe domnisoara Edelsten si pe James McCairn sa se Indragosteasca gi... Ajunsa in acest punct, se opri. Ce stia ea despre dragoste? Nu simtise nici macar pe departe ce inseamna sa ,,te indragostesti“, sentiment care parea sa-i transforme pe oameni in idioti. Adevarul e ca Temperance nu intelegea sentimentul si, din cite vazuse, nici nu-si dorea sa-linteleaga. fn orice caz, era imperativ s4-i uneasca pe James si pe viitoarea lui sotie, si daca gatitul diduse rezultate in ceea ce fi privea pe barbatii care lucrau la grajd, de ce nu ar fi eficient si cu stipinul lor? Dar Temperance nu se pricepea deloc Ja gitit si, din cite isi putea da seama, nici servitoarele nu stiau mai mult; dar cit de greu putea fi, isi spuse, mai ales c4 avea niste instructiuni? Folosindu-se de cartea doamnei Farmer trimisd de mama ei, 77‘JUDE DEVERAUX Temperance se asezii si—cu stiloul primit — scrise un meniu, apoi il trimise pe Ramsey sa i-l dea stépinului, oriunde era el. . Supa crema de macris Tocana de miel Cartofi pasati Rogii inabusite Salata de teci de fasole si ridichi Placinta de mere Ramsey se intoarse gifiind dupa o ora, anuntind ca domnul McCairn va veni la cind de cum se va innopta. Baiatul scoase apoi din desaga un miel dragut si i-l puse in brate. — Pentru cina, spuse, apoi intoarse calul si se indeparta. Temperance se uitd la miel, care o linse pe fata de citeva ori, apoi il las pe dalele de piatra din fata grajdurilor, dar animalul ourméa in bucatarie. Cind 0 privi cu ochi mari, fi tuma un castron cu lapte gi i-l puse in fata. Temperance lua copia meniului din seara aceea, sterse ,,tocand de miel“ si scrise ,somon cu sos de castraveti“, dupa care il chema pe Ramsey sa caute o undita si s4-i aduca un peste. Apoi se gindi cum sa respecte reteta. Pina si apuna soarele si s4 vina James la cina, Temper- ance fu prost dispusa si emotionata. Unde era femeia pe care mama promisese sa o trimita? se tot intreba. Se intilnise oare cu locuitorii din Midleigh si renuntase? Daca nu va aparea nimeni, nu o sa-i mai poata gasi niciodata o sotie lui McCairn, si nu o sa poata pleca din locul sta. O sa-si petreaca viata linga acesti oameni care 0 socoteau doar o glum. Sau o sd trebuiasca sd se intoarca la Edinburgh si s4 traiasc4 dupa regulile lui Angus McCaim? 78 TENTAJIE James intr’ in buc&tarie trintind usa de perete si induntru se facu imediat curent. Temperance tipa la el. —{Inchide usa! Si de ce ai venit pe la bucdtarie? Nu stiica esti stpin aici si se presupune.cd trebuie si intri pe usa din fata? — Parca spuneai c4 nu candidezi la mina mea, obiecta el amuzat, Temperance ridicd din umeri si rise. igi pusese un sort, dar reusise si se murddreasca pe haine de faina si peste. U Un lucru stia sigur: nu va da lectii de gatit. O clipa, James se uita prin bucdtarie ca. si cum nu o mai vazuse niciodata. in vatra uriasului si batrinului semineu ardea focul si vechea masi de stejar din mijlocul incdperii stralucea de curatenie, inc&rcata cu farfurii pline cu mincare. ~ Astae ce ti-am trimis ey pentru cind? intreba, uitindu-se la mielul care dormea pe o piele de oaie linga vatra. —Mai mult sau mai putin, spuse Temperance cu capul plecat cael sa nu vada ci rosise. Ce fel de menajera era aceea care nu era in stare sa taie un animal pentru mas4? Era o camera mare, dar parea ci se micsorase de cind intrase el. Era plin de noroi si purta acelasi kilt vechi si ponosit, dar poate c4 femeia care era pe drum — daca va veni pina la urma —va gasi cé genunchii lui goi aratd romantic. , — Cina va fi serviti in sufragerie, spuse intorcindu-se cu spatele la el si luind de pe masa o supiera plina. O aseza pe masa din sufragerie si cind se intoarse fl vazu stind in cadrul usii, pe care o ocupa in intregime cu trupul lui. Ramiisese cu gura cAscati privind roata prin incapere. —Cum ai reusit? intrebi el, uitindu-se la camera curata, la sfegnicele de argint, masa frumos aranjat&, focul care ardea in semineu. 79JUDE DEVERAUX —M-au ajutat barbatii, spuse repezit, indreptindu-se spre bucatarie, dar el fi tiie calea. ~ De cé e pus doar un tacim? $i unde ai gasit vasele? — Daca iti spun, nu o sa mA crezi, riposta iritata. —Nuamaltceva de facut decit sd te ascult, spuse linistit. Si nu pot si maninc singur. Cel putin nu tocand de miel. Temperance se gindi brusc ce mult i-ar placea sa stea de vorba cu cineva. Singurele vorbe pe care le adresase cuivade cind venise in locul asta ingrozitor fusesera ,,adu asta“, ,,fa asta‘, ,muti asta“. Si era obosita. Ar fi vrut sd se aseze, sa se odihneasca ‘ putin. Si daca femeia acéea va sosi pind la urmé, se va scuza. —Bine, spuse. ftitin companie. —hn spatele dulapului? intreba James, inghitnd uma bucats de somon. —Mi-am dat seama ca partea de jos era mai putin inalta decit partea de sus, aga cA am presupus ci trebuie si fie o ascunzatoare. Tindrul Ramsey a scos rafturile cu o rangi si vasele era induntru. Sint Wedgwood. — Auvreo valoare? intreba ridicind platoul cu pfine cu unt si examinindu-l in lumina. : — Depinde de model si de cit de vechi e. Astea sint in stare foarte bund, asa ca e posibil sA valoreze ceva. De ce crezi ca au fost ascunse? , Ludo inghititura din vinul trimis de mama lui Temperance. —Bunicii mele ii plicea s& cheltuiasc’. Spuse asta privind intr-o parte, cu buzele strinse. Dupi o clipi, intoarse privirea spre ea, Cind eram copil, tata ne-a spus ca obignuia si cumpere | tot felul de lucruri si sa le ascunda ca sd nu le giseasca sotul ei. 80 TENTATIE — Am avut o prietena care facea Ja fel, spuse Temperance, Avea treizeci si cinci de ani $i era necasatorita pentru ca tatal ei respinsese unsprezece petitori si... cumpara diverse lucruri. ~Voi, femeile, aveti un fel de a rani barbatii, comenta el cu amaraciune. —Noi! Temperance aproape ca salt din scaun. Daca ai stii ce am vazut eu, celi s-aintimplat femeilor din cauza voastra. . a birbatilor! — Ha! exclama James. Pot gasi oricind 0 poveste mai dramatica decit orice mi-ai putea spune. Am un prieten care are unsprezece copii. Temperance astepta un argument solid, dar barbatul lua o inghititura de salata de fasole verde si nu spuse nimic. —Hibine? — A avut un accident cind eram mici. Nu mai amintesc detaliile ingrozitoare, dar nu poate avea copii. Temperance il privi fix, apoi zimbi. —A, inteleg. Daca le spune oamenilor ca nu sint copiii ii lui, trebuie si explice de unde stie sigur: Dar, lasindu-i si creada cd sint intr-adevar copiii lui, e considerat un barbat viril. 7 —E odilema, nu? zise James, intorcindu-i zimbetul. Tu ce ni face intr-o asemenea situatie? — Daca as fi femeie sau barbat? ~ Ce ti-ar plicea s4 fii? intreba. Si risera amindoi. in momentul acela se auzi o bitaie in usa si Temperance se abfinu sd nu exclame ,,in sfirsit!“. Aruncd gervetul pe masa. — Ma intreb cine poate fi la ora asta, spuse alergind la intrare sa deschida. in cadrul usii se afla una dintre cele mai framoase femei pe care le vizuse vreodata. Avea o fata mica, in forma de inima, 81JUDE DEVERAUX ochi mari, albastri, un nas mic deasupra unei guri cu buze pline care fi dadeau un aer ugor imbufnat. Cirlionti blonzi iegeau de sub palaria ei albastru-turcoaz, perfect asortata cu culoarea ochilor. Acest cap minunat continua un corp micut, cuo talie subtire si un piept imens, si avea cel mult optsprezece ani. Era superba si Temperance stiu ca nu.era barbat care s4-i reziste. Numai cd apoi deschise gura aceea adorabila $i spuse: — O tu trebuie ca esti Temperance si eu sint Charmaine dar toti prietenii imi spun Charming (Fermecatoare) pentru ca aga $i sint si tatal tau vitreg a spus ca esti fata batrina dar esti mai draguta decit credeam chiar daca ai riduri fn jurul ochilor dar mama spune ca daca nu ma uit piezis sau nu rid prea mult nuo sa fac riduri dar pot s4 spun ca simama are numai ca ea spune cda ris mult in copilarie aga cd eu nu rid deloc dar oricum nu gasesc prea multe lucruri amuzante gi sint aici pentru ca nuam mai intilnit un cap incoronat pind astazi dar mama ta a spus cA nu e chiar-os regal dar in America de unde sint eu dar a si tu esti tot din America nu-i asa deci e ingrozitor de frumos 0 gi e atit de romantic nu-i asa $i de aceea vizitiul a trebuit s4 dea cu ciocanul fn roata trasurii ca sd 0 scoata din osie si parea cd am ramas blocati in mijlocul drumului si ce avem la cina dar mincarea nu e prea buna in tara asta nu vreau s4 spun cd acasa pot s4 maninc tot ce vreau nu crezi ca e dragut sa faci nunta primavara gi crezi cd regele ma primeste si e aici? Lui Temperance ji trebuira citeva clipe sa-sidea seama ca | fata tacuse. —Daci regele e aici? intreba. —Nu, spuse Charmaine incet, ca si cum ar fi trebuit s-i explice. Adicd el. indltimea sa, lordul James. ~A. Temperance isi simti capul golit de orice gind. < 82 TENTATIE —Vreau sa-l cunose-gi sa-I fac si ma placa, dar oricum toti barbatii m4 plac si mama ta a spus ca sint exact ce-i trebuie sau ce crezi tu ca-i trebuie nu stiu exact care dar cind o si m4 marit cu el nu vreau sa trebuiasca s4 locuiesc in locul Asta oribil aga ci ag vrea sa trecem peste toate inainte s4 fl cunosc ca sa stiu exact... — Charmaine! tip Temperance atit de tare incit se uit spre usa si vada daca James auzise ceva. Lasd-ma pe mine s4 vorbesc, vrei? Adica, nu ca nu ai fi... —Fermecitoare asta sint si toat lumea o spune dar te las pe tine s4 vorbesti pentru ca esti cu mult mai in virsta camine asa ca o si-mi inchipui ca esti mama pentru ca fi semeni foarte tare dar chiar ar trebui s4 faci ceva in privinta acelor riduri de la ochi o s&-ti dau eu niste crema pe care am adus-o cu mine dar la virsta ta ar trebui sa folosesti alifie cu care se da mama pentru ca spune. . - Liniste! sisii Temperance, si o impinse din spate i in sufragerie. Ceisi inchipuise mama ei cind 0 trimisese pe tinara asta idioata? se intreba Temperance. Cum putea sa se indragosteasca cineva de o asemenea persoana? Apoio observa cum merge, unduindu-si soldurile sub talia aceea incredibil de subtire si isi spuse cd, daca va reusi sd 0 facd si nu deschida gura, ar putea fi placutd. Pe de alt parte, barbatii prefera tot timpul frumusetea inteligentei, asa cd probabil nu avea rost s4-si fac griji. Unmind-0 pe Charmaine in sufragerie, se privi intr-o oglinda atimata pe perete. Cadnul se ingalbenise, dar Temperance putea distinge foarte bine ridurile formate la coada ochilor despre care tot pomenise Charmaine. ,,Atita paguba“, spuse dezgustata, apoi sc grabi sd o ia fnainte gi sa intre in sufragerie in fata ei. 83JUDE DEVERAUX Temperance o privi pe Charmaine, duse degetul la buze si deschise usa de la sufragerie. —Se pare cA avem un oaspete, spuse Temperance radiind. Domnigoara Charmaine Edelsten. Lordul James McCairn. Tem- perance nu stia daca James era intr-adevar lord, dar ise paru ca sund bine. Trasura domnisoarei Edelsten s-a stricat, a vazut luminile sia venit aici. Se poate sa ia cina cu tine fn timp ce se repara trasura? Temperance observa c4 James nu putea sa-si ia ochii de la fata si, din fericire, Charmaine se uita modest in jos. — Sigur ca da, spuse James voios, si sari s4 tragd un scaun. Mie numi-atras scaunul, se gindi Temperance, dar fsi aminti ca daca se purta aga fata de Charmaine, era semn bun. Temper- ance avea tacimuni pregitite si se bucura ca gasise farfuriile acelea frumoase. Apoi observa, ridicind capul, cd nu mai ramasese deloc somon. Gatise pentru mai mult de doud persoane, dar parea ci terminasera amindoi tot pestele. — Vrei putina supa? intreba Temperance gi fi puse cu polonicul in farfurie ce mai ramasese din supacremi. —Sice te aduce pind aici? intreba James gudurindu-se ca toti barbatii in preajma unei femei frumoase. Charmaine vru sa raspunda, dar Temperance interveni repede: ~Privelistea! Si istoria! Domnisoara Edelsten e indragostita de amindoua, nu-i asa, domnisoara Edelsten? ‘ Charmaine se pregati din nou sa raspunda, dar James spuse, intorcindu-se sd 0 priveasc4 pe Temperance: — De unde stil ca-i-place istoria? O cunosti? o intreba suspicios. 84 TENTATIE es —Nuam vazut-o niciodata pina in seara asta, replici Tem- perance dragilas si sincer. Dar mi-a povestit toate acestea cit am stat in hol. ~ Te rog atunci sd 0 lasi pe ea SA povesteasca acum, spuse James, intorcindu-se spre Charmaine, cu trasaturile imblinzite. Ce spuneam? Charmaine incerca sa raspunda. -fi place istoria clanurilor, interveni Temperance tare. Ca gi mie, de altfel. Poate mergem miine toti trei la o plimbare sine arati unde s-au purtat batalii. James o privi pe Temperance de parca isi iesise din minti. — Despre ce batalii vorbesti? — Credeam ca s-au purtat batalii pe tot teritoriul Scotiei. Razboaie intre clanuri. Nu in Scotia a facut niste ispravi printul Charlie Bonnie? Nu in apropiere a avut loc Cucerirea Normanda? —Nu, rispunse James cu voce joas4, Bonnie Price Charlie nua facut nimic aici. Cu voce tare: Sinormanzii nu au fost invinsi aici. De fapt, domnigoara O’ Neil — aproape ca striga — cucerirea normanda s-a petrecut in Anglia. —A, spuse Temperance, dar continua repede, vazind ca Charmaine se pregatea din nou sa spuna ceva: Pariez ca domnisoara Edelsten stia lucrurile astea, E 0 persoand cu adevarat pasionat de istorie, am dreptate, domnisoara Edelsten? Dar nu o lis pe Charmaine sa raspunda. Cred ca ar trebui ca miine, in calitate de stApin al tinutului, si ne povestesti ce s-a intimplat cu adevarat in aceasta parte a Scotiei. —Domnisoari O’Neil, spuse James incet, daca nu o lagi pe aceasta tindra si vorbeasca, te sui pe un cal si te trimit inapoi la unchiul meu chiar in seara asta. M-ai inteles? 85JUDE DEVERAUX : $$$ $$ eee Temperance trase adinc aer fn piept si se aseza la masi, apoi schita un zimbet in directia lui James. Barbatul se intoarse spre Charmaine. : ~ Siacum, domnisoara Edelsten, spune-mi cite ceva despre tine, — A dar nimeni nu imi spune domnisoara pentru ca sint Charmaine pur si simplu si mama spune cd mi se potriveste numele pentru ca as putea sa farmec si pasarile din copaci dacd as vrea dar nu stiu daca as vrea pentru ca pasdrile sint niste fapturi cu adevarat infricosatoare nu-i aga si nu stiu nimic despre istorie nu stiu de ce a inventat Temperance asta pentru cd vreau sa ma Cunosti asa cum sint cu adevarat pentru ca tu esti lord siosa-ti } dai seama imediat cine sint si ce ein mintea mea nu prin haine si o dar am facut o glum dar nu pot sd rid altfel fac riduri ca Temperance si nu pot face asta pentru ci... James o privi pe Temperance o clipa, dar ea nu ridicd privirea. Bineinteles, nu putea sti ci ea o chemase pe aceasta tindra gi ci mama acesteia o trimisese, dar astanu-i usura constiinta hui Temperance. Nu o sa fiu niciodat’ o buna jucitoare de carti, isi spuse uitindu-se spre ferestrele intunecate, peste capetele celor asezati la masa. —Si chiar mi-ar placea si vad locul si mai ales si-I cunosc peacest print pentru cd ma intreb ce vreti si spuneti cind fi spuneti »Bonny“* poarta o bonet dar oh am mai facut o glum’ asa ca vedeti e destul de greu si nu rid cu un asemenea simt al umorului si mama spune c ar trebui si notez ce spun pentru ca fac atit de multe glume... ‘ “Personajul confunda adjectivul scotian bonny“ (chipes) cu porecla sub care era cunoscut printul Charles Edward Stuart, pe principiul cacofoniei, si leagi acest cuvint, al c&rui nu-1 cunoaste, cu ,,bonnet“. 86 TENTATIE Temperance se intoarse si il vazu pe James ca se ridica de la masa. O sa iasa din incdpere, gindi, dar el se indrepta spre {creastra si o deschise larg. Era un aer destul de inchis in camera, dar poate i se parea doar pentru ca fi venea ei greu sa respire. — Si servitorii tai iti spun lord si ma intrebam asta pentru ca ma intrebam cum ji spun sotiei tale servitorii care lucreaza la castel dar acesta nu este un castel nu-i asa dar oricum n-am fost niciodata pina acum intr-un castel in care si locuiasca cineva dar crezi ca or sa-i spun sotiei tale doamna lord sau crezi ca or s4-i spund o Doamne iti place de mine nu-i asa indltimea voastra dar oricum multi barbati reactioneaza asa... Uimité, Temperance vazu ca James se apleaca, o ia pe domnisoara Charmaine Edelsten in brate si o duce spre fereastra. Ca si fim chiar sinceri, Charmaine nu se oprise din vorbit nici macar sa-gsi tragd rasuflarea. Temperance se gindi cA poate barbatii o luau in brate in fiecare zi si ea era obignuita cu asta. —... dar mama mea spune ca un barbat nu poate sd se abtina sA nu se indragosteasc4 de mine pentru ca sint atit de fermecatoare incit nu trebuie decit si deschid gura si barbatii au si ma iubeasca gi a spus ca ag putea foarte usor sa devin o doamnia lord sau cum s-o fi numind sotia ta pentru ca... James o arunca pe Charmaine pe fereastra, cu tot atita delicatete cu care ar fi aruncat un sac de cartofi. Fata ateriza cu o bufnitura surprinzator de putenicd pentru o faptura atit de mica. James inchise apoi fereastra $i trase draperiile grele de damasc rogu, stimind prafin camera. Se asez apoi la masa ca gi cum nimic nu s-ar fi intimplat si o privi pe Temperance cu ochii lui intunecati, indemnind-o sa spuni ceva. . — Cred ci trebuie spalate draperiile. 87JUDE DEVERAUX — ee . Se intoarse pentru o clipa si Temperance vazu un zimbet Jucindu-i fn coltul buzelor. Cind.o privi din nou, ea spuse: ~ Vrei plicinta calda sau rece? ~O vreau tacuté, replicd James si izbucnira amindoi in sis, Draga mama, ‘ ‘ . Incercarea cu fermecdtoarea Charmaine nu a reusit. Poate ai putea sé trimiti o tindra la fel de frumoasd, dar nu chiar asa de proasté, si n-ar strica sé aibé macar o bund educatie. Si poate ar fi mai bine sa fie ceva mai in virsta. Scumpa ta fiicd, Temperance. 8 doua zi, Temperance se trezi din somn pe la sase dimineata si se gindi ca ar trebui sa-1 intrebe pe James ce isi dorea de la o sotie. . Nu era 0 idee care s4 puna pe jar omenirea, dar era revolutionara in felul ei. Ea experimentase doar despartirea barbatilor de femei. Avusese de a face cu barbati care isi beau putinii bani pe care ji cistigau, l4sindu-si sotia $i copiii fra nici un mijloc de trai. Incercase s4 le giseasca slujbe femeilor bitute, batjocorite si apoi abandonate de barbatii ce intrasera in viata lor. Temperance nu se gindise niciodaté sa incerce s4 uneasca un barbat si o femeie. Cit timp se imbraca, privi tinta hainele din cufar, refuzind sa priveasca fn jos. Auzise noaptea aceea zgomote care aduceau foarte mult cu chitaituri de soareci. Nu-voia nici macar sd se gindeasca la cuvintul ,,sobolan“: Cel putin acum 0 sa le pot infrunta pe femeile din casele de raport isi spuse, pentru ca ce este asta daci nu o mare casa de raport? isi puse o fusta de lind care fi ajungea abia pind la glee. (,,Scandalos!** spusese mama ei), 0 bluza de bumbac cu mineci 89JUDE DEVERAUX lungi, o curea mare de piele si cizme grose pina la glezne, apoi cobori. — Si unde sta toata ziua? intreba cind ajunse in bucatarie. Acum, ca facuse curat, incdperea devenise un focar de activitate. ; Nu ise intimplase sa intre in bucatirie gi sa nu gaseasca pe una saupe amindoua batrinele si, de obicei, cel putin pe unul dintre barbati. Ramsey incepuse sa hraneasca mielul dintr-o sticl4; fl botezase chiar Isaac, dupA povestirea din Biblie cucopilul care | fusese crutat de la moarte. Inziua aceea cele doua femei, doi barbati si baiatul care se aflau acolo se pregatira s4-i raspunda cu tofii la intrebare. — Daca vreunul dintre voi zice ca e la Grace, nu o sa aveti parte de cina diseara. . Toti cinci pusera capul in pamint sinu spusera nimic. Temperance numara incet pina la zece, apoi adauga linistit: - Spunea ca e pastor $i pescar. Unde face lucturile astea? Cinci fete se intoarsera deodata spre ea cu o expresie de usurare. Ramsey, care sedea la masa $i minca, tinind in brate mielul care zvirlea din picioare, spuse: 2 Pe culmea muntelui. O si stea acolo toatd ziua. Dar nu poti sa te'duci acolo daca asta ai de gind sa faci. - De ce nu? intreba, temindu-se de raspuns. Din moment ce McCairn parea sa aiba drepturi absolute in locul acela, era oare posibil sa faca orgii acolo? El si Grace? —Drumul e prea dur pentru o doamnia de la orag, spus © Auzind acestea, Temperance avu un gest de neincredere. Nu cunoscuse niciodat’ oameniatit de aroganti. Isi inchipuiau ca o femeie crescuta la oras nu mai e bund de nimic. Zimbi. 90 TENTATIE ee a — Sint sigura c& ai dreptate, dar dacd mi-ai arata in ce directie sd o iau, cred cd mi-ar placea sa fac o plimbare usoara, ca la oras. Dupd ce pregiitesc ceva pentru masa de prinz, mai adauga. O ora mai tirziu umpluse un rucsac de pinza cu paste si portocale gio sticla de pamint cu vin indoit cu apa. in timp ce tiia carnea si legumele si framinta aluatul, toti cei din bucatarie o urmarisera incercind sa-si ascunda curiozitatea. La ora sapte dimineata spuse: Ramsey, sint gata“, apoi isi puse rucsacul in spate. Nu fw surprinsa sa vada in fata casei, ingeuat, un cal mare si nervos, ridicindu-se in doua picioare. Desi nimeni nu intrase sau iesise din bucatarie, pareau sa stie dinainte tot ce facea sau avea de gind sa faca. | Temperance avu senzatia cA 0 sa se sufoce daca nu va gntreba cum facusera semn calului ci ¢ timpul s4 porneasca. il asteptd mai intti pe Ramsey, apoi il prinse de brat ca s4 0 ajute sa urce in spatele lui; pe drum, se tinu bine de ga. Din noaptea in care sosise pe pamintul clanului McCairn, nu facuse decit citiva pasi in afara casei, aga ca acum privea cu interes imprejurimile. Cind Ramsey conduse calul mare sinervos in susul unei poteci inguste, stincoase, marginita deun deal abrupt peo parte si de nimic in cealalta parte, Temperance trebui sa-si invinga tentatia de a striga cd vrea sa descalece. Probabil ci Ramsey simtise cd se teme pentru ca se intoarse in ga si fi zimbi. —Nu intilnesti astfel de obstacole in oras, nu-iasa? _ Sint unele cladiri inalte, spuse, incercind sa nu arate ca cra speriata de moarte. Un pas gresit si puteau sa-gi gaseasca moartea. Dar cu toate c& inclestase miinile pe ga, tinea capul 91JUDE DEVERAUX intors spre dealul din dreapta lor, refuzind sa se lase cuprinsa de frica. . —Uite, acolo e McCaim, spuse Ramsey blind. Apoi, spre groaza lui Temperance, opri calul. Trebui s4 traga adinc aer in piept inainte sa se intoarca si sa priveasca in jur, dar privelistea era de o frumusete care alunga imediat teama. Lapicioarele ei se intindea, ca intr-o poza dintr-o poveste, un sat frumos. Era mic, nu mai mult de douazeci de case de o parte si de alta a unui drum ingust care serpuia spre poalele muntelui pe care se aflau. Erau case varuite, cu acoperisuri de stuf. Din citeva homuri iesea fur; se vedeau pui de gaina intr-o curte, citiva oameni, femei cu cosuri in brate, copii care se jucau in strada. Fiecare casa parea sa aiba o gradina in spate si distingea niste hambare $i niste grajduri pentru animale. ~E frumos, sopti. Se uité apoi mai departe si observa ca doar o limba ingusta de pamint lega satul de continent, De o parte se aflau casele satului, de alta casa de piatra veche si darapanata a lui James McCairn, iar in mijloc muntele. —E asa de izolat, spuse. Copiii pleaca de aici cind cresc? —O, da, raspunse trist Ramsey indemnindu-si calul. — Dar tunuo sa pleci? intreba ea. intrebarea paru sa-l amuze. —Nu, ewnu, replica el, de parca ar fi fost o gluma. Nu esti cacelelalte, spuse o clipa mai tirziu. — Pot sd o iau ca pe un compliment? Baiatul raspunse ridicind din umeri si indemna calul, in timp ce Temperance scrigni din dinti, inclestind bine miinile pe sa. Fereascé Dumnezeu sa o complimenteze vreunul dintre ei. Nu conta ca acum le placea atit de mult curatenia din bucatarie incit 92 TENTATIE . _ ar fi stat tot timpul acolo, era convinsa ca ar fi murit mai degraba decit s& spuna ,,Bravo, fetito“ sau cum or fi zicind ei pe acolo, prin Scotia. , - Ise paru cd trecusera ore pind cind ajunsera pe ceea ce parea a fi virful muntelui si baiatul opri calul. . ~— Aici trebuie s4 cobori, spuse, intorcindu-se sd 0 ajute. McCairn nu poate vedea calul de aici. . Se clitina pe picioare pe solul stincos. fl privi: —Dece nu? - | Baiatul zimbi in timp ce strunea calul s4 mearga de-a-ndaratelea in josul potecii. oo — —E prea periculos pentru cai lui pretiosi. Ar putea sa cada; si atunci cu ce s-ar mai intrece in competitiile cu ceilalti mosieri? Nuavem cine stie ce, dar cistigam cursele, spuse baiatul. Apoi, cuo licarire rea in ochi, lovi calul si porni in. josul potecii abrupte si inguste cu o viteza care fi tiie rasuflarea. ; . _Daci ar fi fiul meu, as... Se oprila acest gind pentru cise parea destul de greu sa controlezi un baiat asa de mare ca Ramsey. Se opri un moment sa se uite in jur, la valea cu flori de primavara, sf asculte cintecul pasirilor gi si respire aerul proaspat si curat. ; —Nue ca la oras, nu-i asa? _ Temperance tresari din tot trupul la auzul vocit, se intoarse si il vazu pe James. Spuse, cu mina dusi la inimé sa-i potoleasca bataile: a. —Nu, nue ca la orag, dar gi orasele au cu ce se mindri. Au balet si opera si... . James se intoarse si se indeparta. ok Temperance incerca sa tina pasul cu el, dar se impiedica de stinci si de peticele de iarba. 93JUDE DEVERAUX = Spune-mi, domnule McCairn, toti scotienii sint asa de nepoliticogi sau doar cei care locuiesc pe insula asta? ~Nueo insula, nu inc’, Spuse el peste umér. Cu ce cal ai venit? — Cal? intreba Temperance, nevrind s3-i facd necazuri lui Ramsey. : . - Incerci s4 ma faci sa cred cd ai venit pejos pind aici? —Nuinteleg de ce va inchipuiti toti ca... : ; James se opri si o privi aspru. Nu avea rost si incerce sA minta. —Uncal mare, cupielea rosiatica, cu o pati alba pe pici 5 i pe picio drept din spate. ‘ pepwon . James ineuviinta si porni mai departe, iar Temperance sA ; grabi sd-l urmeze. -Si de ce ai venit astzi aici? intreb4. Ce vrei de lamine? Ce putea si spun4? CA voia si vada ce fel de femeie este aceea care te-ar face sa-i ceri mina, ca si o poatd comanda prin posta pentru ca ea sA poata pleca din locul acela? Nu parea varianta cea mai potriviti. —Sint putin plictisita, asta-i tot, A gt a Va Sint put spuse. Ma gindeam si vid imprejurimile. “ / ~Hm! pufni James. Toti americanii isi inchipuie cd noi Scotienii, sintem prosti? ‘ ; ~Nu, doar eu speram Sa fie aga, spuse fara si se gindeasca, dar zimbi cindii auzi rizind. Ce faci aici toati ziua? Staide unul singur? . Auzind intrebarea, se opri si se intoarse sd o priveasca ridicind din sprincene, : ~ De-asta ai venit aici? Ca si fii singura cu mine? ~ Poate in visurile tale, replica prompt. Barbatul zimbi si porni din nou, 94 TENTATIE flurma in josul unei vai mici, urcar’ apoi gi cind ajunsera sus auzi behaitut oilor. James se opri si ea se intoarse si vazu ca partea sudica a muntelui era aproape acoperita de sute de oi. Din locin loc se vedea un ciine care alerga, gonind oile; si citiva oameni care mergeau pe partea abrupta a muntelui. = — Din pacate, nu sintem singuri, comenta ea, parind nefericité. Nu-i rost de o rapire astazi. . Oclipa James se uit la ea uimit, apoi dadu capul pe spate sirtse atit de tare ca i se vedeau venele de la git. Era intr-adevar foarte frumos, isi spuse, $i daca ar fi fost o femeie careia s-i placa aventura, ar fiprimul pe care l-ar alege. Mai jos de unde st&teau ei, doi barbati auzisera risul si se uitara in sus. Temperance ridica bratul si le facu semn, dar gestul paru s4-i impietreasca. —Fac pariu cd nu le vine sa creada ca nu sint Grace, zise. James nu spuse nimic, asa ca se intoarse $i fl vazu cd 0 fixeaz incruntat.’ — Birfesc prea mult. — Daca te referi la trintorii aceia care stau toata ziua pe la grajduri $i prin casa, cam cu asta se ocupa. E legal ca un mosier s4-si biciuiascé oamenii? James rise din nou. — Voi, americanii! spuse. Ce idei va faceti despre noi! Daca tot ai venit pind aici, ce ai de gind sa faci? . ~—Nu sa fac curat, spuse cu emfaza. —Bine, atunci ce zici dacd m-ai ajuta cu asta? intreba, conducind-o pe poteca in jos. in spatele unui gard viu scund zicea o oaie mare, giffind. —E pe moarte? intreba Temperance, privindu-1. —Nu daca fac ce trebuie. Tu asaz4-te la capatul acela, eu dincolo si 0 sé 0 ajutam. . 95JUDE DEVERAUX eee «» Ji trebuira citeva momente ca s4-si dea seama ce voia s4 spund; apoi se gindi ca poate oaia trebuia si fete..- : - —A, spuse’ inteleg, Poate ar trebui si chemdm un veterinar, — Da, sigur: $i o sd ne trimiti factura. Nu, aici McCaime veterinarul. Esti gata? Tine-o, E cu spatele.si trebuie s4-l intorc. Temperance nu ar fi crezut niciodati posibil ceea ce s-a intimplat in urmatoarea ord din viata ei, Cind James incercase si impinga mielul, descoperise.c4 erau doi si avea braful prea gros ca s4-i poata trage afara. Asezat pe calcfie, oprivi pe Temperance. —Nue destul loc pentru mine. O sd trebuiascé si faci tu asta, ~Eu? zise Temperance. Darnu pot... — D&-ti jos camasga asta sclifosita si nu te murdaresti si impinge-ti bratul induntrul ei si scoate mieii. Daca nu Teusesti, or s& moara toti trei. ~Sa-mi dau jos... . ~Haide, femeie, nu e timp de pierdut. Nu te.vede nimeni. — in afara de tine, spuse Temperance, privindu-l peste oaia care gemea. ~ $i crezi ci n-am mai vazut cum e facut o femeie? O privi cu dezgust. Cum vrei... Murdiireste-te de singe, dar haio data, copila. Poate felul in care fi spusese ,,copila“ o fficu s4 ise supuna. Dupa intflnirea cu fermecitoarea Charmaine din noaptea trecuta avea nevoie s& se simtd mai tindri decit mama unei fete de optsprezece ani. : isi descheie iute nasturii de la bluza, o trase din fusti sio arunca pe gardul viu. Se gindi o clipa cd bine facuse profitind de pe urma odiosului Angus McCaim si purta acum o camasuta de corp minunatd: Era alba, dar se prindea in copci si avea o broderie de mind cu flori in partea de sus. . : 96 TENTATIE —Bine, si acum ce trebuie sa fac? intreba, trecind de cealalta parte a oii. , an A durat trei sferturi de ora ca s4 intoarca mielul inauntrul animalului. Si la fiecare citeva minute, uterul oii se contracta puternic, stringindu-i bratul atit de tare incit fi dadusera lacrimile de durere. ; ; — Te descurci foarte bine, spuse James blind, din spate, si intelese ca era emotionat pentru ca accentul devenise $i mai preg- nant, igi pusese miinile lui mari pe umerii ei sii friminta cit timp tineau contractile. —Relaxeaza-te. Respira adinc, ii sopti la ureche. Cind contractiile scdzurd in intensitate $i isi simti iar bratul, cl o intreba ce simtea fn uterul oii. . —Cauta piciorul. L-ai gasit? Acumtrage. Nu, n-o sio doar. Trece prin dureri mult prea mari ca sa-gi dea seama ce-i faci. Asa, foarte bine. Trage. Incet, acum. Asa. inca o dati. Mai tare! Brusc, mielul tisni in poala lui Temperance. Era ud si plin de singe si invelit intr-un sac de mucus, dar Temperance nu-gi amintea sa fi vazut ceva atit de frumos. Tinea in brate mica faptura si se uita mirata la James. ; — Mai e unul, spuse el, zimbind. Ocup4-te de el. Apoi o s4-i curat&m gi o s4 incercam sa o facem pe mama sa-i hraneasca. Cul doilea miel a fost mai usor, iar Temperance simtea c4 acum contractile erau din ce in ce mai usoare. Se uita alarmata la James. ; —Scoate mielul. O s4 avem grijé de mama mai tirziu. Peste alte citeva minute, un alt miel se afla in poala lui Tem- perance. fl privi pe James care stringea iarba gi incerca sa curete mieii. Fara sé se gindeasea, Temperance lua o pinza alba de pe gard si incepu sa stearga al doilea miel. 97JUDE DEVERAUX Mielul de care avea grija James se duse instinctiv lamama lui sd sug, dar aceasta sttea intinsa, giffind. : ~E pe moarte, spuse James blind. imi pare rau ci ti s-a intimplat aga de prima data. : — Prima mea oaie, spuse Temperance cu emfaza, asezind mielul linga fratele lui. Puse apoi palma pe pintecele imens al oii. ' — Am asistat in trei rinduri la nasterea unor femei, spuse | punind o mind peste cealalta si apasind burta oii. O data placenta aramas prinsd inauntru si moaga a apasat si a apasat pintecele femeii pind cind... Apasa cu atita putere incit nu mai putu vorbi. James puse mieii deoparte, ingenunche ling Temperance | $i 0 ajuta sA apese. $i dupa citeva momente, oaia daidu afara placenta care cizu cu zgomot pe pamint. James si Temperance se dadura inapoi $i privira o clipa. Oaia paru ca incetase sa respire; apoi deschise ochii, inalta capul gi misca picioarele. — Vrea sa se ridice, spuse James, cu voce triumfatoare. Se ridicara si ei, ajutara oaia s stea pe picioare si, dupa ce se clatina citeva momente, o lua la fuga, urmata de miei. ~— Ingratii! zise Temperance rizind, privindu-] pe James. Se deprtase de ea $i tinea in mind ceea ce fusese cimasa ei curata. ~Ti-am spus ca nu ar fi trebuit sd o dau jos, spuse ea zimbind, luind-o cu virful degetelor. Ce o si-mi pun pemine pina jos? James isi scoase zimbind camasa si ramase cu pieptul gol. Temperance o lua si o imbraca, facind haz de minecile care fi treceau mult peste incheieturi, iar poalele fi ajungeau la genunchi. James fi ridica bratul, intoarse minecile si o incheie la mansete. Cind ajunse la a doua manseti, arta spre rucsacul lisat pe pamint cind vazuse oaia, 98 ‘+ TENTATIE ~Aicevade mincare acolo? ~ Paste. Sint... — Pind si noi, in inapoiata Scotie, am auzit de asemenea mincdruri'straine, spuse cu un zimbet. Haide, stiv un loc unde putem minca. oo Tl urmai fard ezitare, cici picioarele lui lungi mincau pamintul, si se indeparta tot mai mult de versantul muntelui unde barbatii aceia pasteau oile. , Un copac foarte bitrin se indilta drept din munte $i pamintul de la tulpina parea acoperit cu stinci ascutite, dar James cobori putin si intinse bratele sa 0 ajute. Voi sa-1 ia de brat, dar el se impotrivi. — , — Sari, o sate prind, spuse. E prea abrupt pentru fusta asta. incerca s4-i spuna cd e absurd, dar o clipa mai tirziu isi simti corpul lisindu-se s cada increzAtor in bratele lui. O prinse de mijloc, o invirti si o puse pe potecd. Un fel de poteca, pentru cA nu avea mai mult de citiva centimetri. Un pas gresit si ar fi - cazut. + Daca ti-e fricd, tine-te de cureaua mea, spuse el, luind-o inainte. — ,,Scoate-ti cimasa; tine-te de cureaua mea“, nu e de mirare ci nu vrei sa te insori, cind seduci fetele cu asemenea cereri. Zimbi cind il auzi pe James tizind. Ar trebui sd inceteze cu asemenea afirmatii scandaloase. Adevarul este ca era 0 usurare s4 se afle in prejma unui barbat care nu o implora sd renunte la ce voia s& facd in viata si s se insoare cu el. Citeodata Temperance se considera o provocare pentru barbati, mai ceva ca a te cafara pe cel mai inalt munte. Citi barbati nu fi spusesera: ,,Lasa toate astea si fii sofia mea. Fii mama copiilor mei‘? 99JUDE DEVERAUX Stiind ce urmaresc, Temperance fusese mereu nevoita sa | tind pentru ea replicile amuzante. Cel putin, nu fusese niciodata in stare sd le Impartaseasca cu un barbat. Si acum iat ca putea. James McCairn era un barbat cu care putea sa rida fara sa se teama de consecinte. Ca urmare, i se parea ca replicile ei deveneau mai indraznete cu fiecare clipa. James se opri atit de brusc incit Temperance trebui sa se sprijine de spatele lui gol, ca sa se tind pe picioare. Ce piele calda avea! isi spuse retragind mina cu parere de rau. —Cecrezi? intrebi el, intorcindu-se. Temperance se rezema de versantul stincos al potecii gi privi in jos. La picioarele lor se desfasura satul, aceeasi priveliste care iti taia rasuflarea pe care o admirase cu Ramsey de pe cal. La stinga se deschidea ceea ce parea a fi o pestera. —Efrumos, marturisi ea. . fn secunda urmatoare James disparu dupa un colt si ea fl urma indeaproape. Era intr-adevar o pester, adinca de trei metri, lata de patru, induntrul careia se afla un pat din scinduri aspre acoperit cu piei de oaie si un cere de piatra, unde se vedea ca | fusese aprins de multe ori focul. Tl privi si vazu expresia aceea de baietandru, ca gi cum dorea cu adevarat ca ei s4-i placa locul lui secret. — Mai curat decit fn casa, remarca ea, convinsa. James zimbi si puse rucsacul jos. —Ia loc, zise el voios, aruncind 0 piele de oaie pe jos, si povesteste-mi totul despre tine. — Ei bine, incepu ea, cu o sclipire jucdusa in ochi, in timp ce el cotrobaia prin rucsac. . . iar mama spune ca sint asa adorabila dar stiu asta pentru ca toti baietii mi-o spun si de aceea vreau sa m4 marit cu un lord si s4 devin o printesa... 100 _ 3 UTENTATIE James scoase un pateu din rucsac, sé sprijini ints-un cot si ™ Nu cred ci m-a mai facut vreo femeie si rid asa cum rid tine, spuse ginditor. ; . “ *operance reveni brusclarealitate. Brau singuri 10 pestera ick, elerapejumitategolsi... “ sid de fapt ce cauti, aici? intreba, privind-o.cu coada ot ai nevoie de o menajera $i eu amnevoie deo shybe Era bucuroasa sa se gindeascd sila altceva decit la corpul hui gol. Cu capul intors spre gura pesterii care dadea spre sat, el — Esti tumenajera. cum, sint eu preot. De fapt, ce ti-a spus unchiul meudespremine? Temperance nu reusi sa seo ove es : sriare ede, aga ca privi spre satul din ep ee mp - Ce mai vreaacum de lamine? intreba, privindu-1 profilul. Si-ainchipuit ca o $A fiu atit de coplesit de frumusetea ta incit vot i pri ji simat tine? sfirsi prin a trebui sf ma insor.cu . * Bineinteles cd nu, replica ea, mult prea repede. cs — A, dar mai e ceva, nu trebuie numai sa til casa curata. srt A idicd mina gi o opr: Vru sa raspunda, dar el ridica minas _Nu, Jas4, nu-mi spune, ini plac saradele. Sint prea putine Jucruri la care si te gindesti in Jocurile astea. Deci, ce ar determina-o pe o fatd americana sa vind in locul asta indepartat i i a . Nu e vorba de marea poves in Scotia ca sa frece podelele? 2 vort } ‘e dragoste din Highlands, nu? Sau sa fiinevasta unui sef de chestii d-astea? a “am _—Nu, nici vorba. Temperance se uité la pateul cu carne de > i" . a vit, ceapa si cartofi, tras #n aluat si copt. Daca ea igi spunea orneascd o minciuna atit de 101JUDE DEVERAUX asta, pateurile erau intr-adevar delicioase. Poate ca, la urma urmei, avea talent la gatit. og fn.ciuda faptului cd manifesta un dezinteres prefacut, incercarile lui de a dezlega enigma prilejuiau cea mai interesanta conversatie pe care o avusese de cind sosise in Scotia. . Trebui sd se abtind ca si nu zimbeasca atunci cind fl vazu privind-o scrutitor, incercind sa puna cap la cap putinele informatii pe care le avea. Lo. — Sa te ajut? se scipa ea. —Ha! fn ziua in care n-o s4 mai reusesc si-mi dau seama ce are de gind o femeie, o s4 ma recunosc invins. isi retinu zimbetul, apoi intoarse privirea spre el. Era o greseala. Nu avea pe el decit kilt-ul, o curea lata de piele si niste ghete moi care-i ajungeau la jumatatea gambei. Hotari cd era mai prudent sd se uite spre sat. — Vrei si-mi spui in ce relatii esti cu unchiul tau? Avea aerul ca tine la tine, dar in acelasi timp pare sa fac& lucruri care iti displac. : James se ridica fn capul oaselor si se aplecd peste ea ca si ajunga la rucsac, iar Temperance simti cd i se opreste respiratia cind1l simti atit de aproape. Acum voi fi in stare sa le spun femeilor c& stiu ce inseamméa sa doresti un barbat, igi zise ea. Totusi, trebuie s& le pot spune si ca am reusit s4-mi controlez emotiile. —...$icdsatorie, spunea James. ° ~Scuzd-mii, nu te-am auzit. Trebuia sd se straduiasca si-gi aminteasca unde se afla $i 84 nu se lase purtati inapoi la New York la fiecare citeva minute. : — Am spus ca unchiul meu e hotarit si ma insoare gi eu nu vreau. 102 TENTATIE — De ce? intreba Temperance, privindu-l $i asteptind i i judecata. aspunsul lui.cu-un interes care nesocotea ju a np —O dat casitorit, nu mai ai libertate. Vrea sa teintorei ja cina in fiecare seara. Vrea si... $a).. Vrea SA mergi cu ea la cumparaturi in Edinburgh. Vocea lui trida un profund dezgust. Temperance nu isi puta stapini risul. oe _ Of, biet om torturat, Dar ce-fi inchipui? 6 9 sa urce cu are ee rnd . tine pe munte $i 0 sA ajute oilesiaducimieipelumes P —Da, spuse el atit de incet incit Temperance abia il auzi. ; Cind se uit’ in ochii hui, privirea barbatului era crunta si intunecata, Temperance reusi cu greu Sd $i-0 desprinda de-a lui. Cind vorbi, vocea ei era plinda: a ; _-Daci te indrigostesti de. mine, domnule McCairn, osa te alegicu o inima fintd. Unchiul tau ma plateste sa fac slujba asta si, cind adun suficienti bani, ma intore la New York, Am mult de lucru acolo. Oamenii au nevole mine. James ii zimbi cu o asemenea expresie incit simi ca iIncepe a ire. ae “ an Nv vreau s4 ma insor cu tine, nu vreau decit sd te gasesc din nov in patul meu. . ~Tu, eu si Grace? Nu crezi ca ar fi cam mare inghesuiala? ripost’ fard sa clipeasca. _. ° James rise si se intinse din nou, sprijinindu-se in coate, — Sti, cred cA-mi place detine. Nuesti ca alte femei. Bine, acum spune-mi ce vrei atit de mult si stii despre mine, incit ai venit pind aici? . Minvebarea o descumpani. Era un prea bun observator ca sAreugeasca sa-1 ascunda prea multe. Asa cA, cucit se finea mal aproape de adevar, cu atit mai bine. oo 103JUDE DEVERAUX — Nu stiu mai mult decit tine de ce cauta sa te insoare. De fapt, nu am vorbit decit o singura dat cu unchiul tau despre asta. ' Mi-a-spus ca daca o sd fiu menajera ta.:. ezita... timp de sase luni, pe perioada verii... Adevarul era ca Angus nu fi fixase un termen limita $i asta o infricosa uneori. Daca nu reusea si-i gaseasca lui James o sotie nici in zece ani? ~... timp de sase luni, continua, o s4 mA ajute sma intorc in Statele Unite si chiar o sa fac o donatie pentru una din cauzele mele. . ~+Cauzele tale? : .» —Le ajut pe femeile aflate in mizerie. : —A, cum esti si tu. intr-atit de strimtoratd, incit ai acceptat o slujba de menajera. . Cind se intoarse spre el, era de-a dreptul furioasa. —Unchiul tau este un nememic infam $i mincinos, carerefuza sd se lase induplecat.sau sA asculte vocea ratiunti sau... Facu ochii mari, ingrozita. ~Q, da, de acord, e tot ce spui tu, si mai mult incd. Nu poti sd-mi spui nimic nou despre el. Dar pe tine cu ce te-a nedreptatit? —Mi-a infatisat aceasta slujba in cele mai atragatoare culori: cApetenia unui clan, un conac la tara. imi inchipuiam cio si.am | in subordine o armata de servitori si cd n-o sa fiu ocupata mai mult de citeva ore pe zi: —§Si ai dat peste noi, spuse James, amuzat. ~ De ce tii grajdurile asa de curate $i casa atit de... de... James ridica din umeri si se intinse s4 mai ia un pateu. ~—Casanu inseamna nimic, in schimb, in fiecare an particip la curse si cistig bani, asa cd pentru mine caii au.o insemnatate mai mare. De ce am nevoie de 0 casa aga mare? Eu locuiesc aici. 104 TENTATIE a ee — Dar daci te insori... ; - _Odatie mai mult decit de ajuns. . — A, spuse Temperance cuun zirabet usor. Acumn inteleg. isi trase genunchii Ja piept si fi cuprinse cu bratele, privind din nou spre sat. Acum int Jeg. Ai fost ranit in dragoste $1 acum dispretuiesti toate femeile; Cred c am citit 0 carte despre asta. Cum Jamesiu spunea nimic, seintoarse. Ofixacuo privire tranie. a ; ; ; ° _Nute-aiinteles prea bine cu unchiul meu, nu-i asa? No-i prea plac femeile care vad lucrurile asa cum sint in realitate, zise elinceledinurma. © woos Temperance rise. ; ; ; “Nuprea bine, asa-i. Vrei si-mi povestesti despre sotia ta? —Nu, spuse. Ai ghicit tot, ce rost mal are? , Temperance ar fi vrut si-si muste limba © fusese asa de limbut. Daca 1-ar firugat co frumosul, poate cai-ar fi povestit despre cisutoria lui ceva cei-ar fi fost de folos. ; oe" _De ce tine unchiul tau atit de mult si te vada insurat? Pentru cd ai nevoie de un mostenitor? : . James zimbi. _Da,e omare disputa cui firevine bucata asta de pamint lamoarteameas cm cint — Atunci de ce insist atit cu casatoria: James ezitd o clipa. ~Cyed ca unchiului Angus ii place ideea de cisatoria. Mi-a scris cd s-a cAsdtorit din nou de curind.Nu am cunoscut-o, dar spune ca nu se compara cunici una dintre sotiile sale anterioare, o femeie foarte cumsecade gi blind’. Lui Angus i plac femeile bifnde. : no, —Sitiece fel de femei iti plac? intreba ea prompt. 105JUDE. DEVERAUX ~ Cele care nu sint prea curioase, zise el repede. Acum | trebuie s4 ma intorc la oi, spuse $i se ridica. — Dar... Nu stia ce s4 spund — c4 nu putea sd plece pentru cd ea nu aflase inca ce voia? = $i Grace cum e? intreba, ridicindu-se si ea. —Dece te intereseaza Grace? ~Nu mi intereseaz4. Numai ca fi aud numele atit de des si probabil ca esti indragostit de ea daca ... vreau sA spun, daca... Statea in picioare in lumina, privind-o. —Cred cd oamenii birfesc prea mult si tu fi asculfi. O sd imi aduci prinzul in fiecare zi? : —O si mi ajuti si pun casa la punct? Nu pot sd repar | acoperisul sau s4 gonesc puii din dormitoare. — Ce importanta are dac4 e curat sau nu? De ce nu te multumesti sd iei banii de la unchiul meu gi sd astepti sa treacd cele sase luni de sentinta? ~ . Ce putea raspunde? Ca oricare dintre posibilele mirese pe care i le trimitea mama ei vor da inapoi la vederea casei? _ ~E posibil ca Angus McCairn sd vrea sa se asigure daca imi fac treaba cum trebuie. — Ma indoiesc, gi nu cred nici ca tu iti inchipui ca ar trimite pe cineva in inspectie, spuse James incet, privind-o cercetator. Temperance intoarse fata si-si ascunda roseata. Isi didea seama ca James stie ca-i ascunde unele lucruri gi ca avea de gind sa afle despre ce este vorba. 5 flurma de-a lungul potecii inguste; barbatul urca inaintea ei si o ajut& sd suie pe versantul abrupt pind ling’ batrinul copac. —Mergi drept in josul potecii aceleia largi, nu te departa, si o sa ajungi in sat. O iei apoi la stinga si ajungi la conac. 106 TENTATIE —Si cimasa ta? intreba, §ntinzind bratul. Ayea pieptul gol, iar ea arata, desigur, ciudat fn camaga aceea care fi ajungea la enunchi. . . Mai am una, rispunse el, ara d spre deal. Acum du-te, ierdut deja destul timp. ; me ~ Si eu, ripostii, iritata ca fi vorbea de parca ar fi fost o pacoste. Se intoarse repede si pomi in josul dealului; tot fom nu se gindi decit la ce se petrecea intre Ji ames $i unchiul ui in legaturd cu cisatoria, Bra oare vorba de bani? Din experienta ei cu casele deraport, invatase ca totul sereduce Jabani sau la sex, ori la‘amindoua. Ce se afla oare in spatele preoeupan insistente Jui Angus McCairn de a-si insura nepotu! | m ™ O si aflu, sopti cu voce tare si incepu sa compune in 4nd o sctisoare ctre mama él. en ° Dar cind ajunse la capatul potecit abrupte si varie toate celelalte ginduri se risipira. La stinga se afla casa mur $n care era nevoie de luni de ‘munca pentru a o face din now primitoare. La dreapta se afla satul. Erau oare casele pline e femei care impleteau pulovere pentru a le vinde la Edinburgh’ Ce putea invata dela acesti oameni care i-ar putea folosi in New York?