. eleciricianului| Colectia electriciannlui \ Ciclul ,,Verificarea Pr tomeatalet electric din statii elee- trice si postu rf de transformare“ Vol. 96: Verificarea \aparatajulut primar din stati etectrice si posturi de transformare E Vol. 97: Verificarea releelor de protectie si automatizare din Sail electréce s¢ posturt de transfor mare Yolumul de fa{& asigurd o tratare unitard, cu earacter de indreptar, asupra probelor si yerificdrilor aparatajului secun- dar (relee de protectie si automatizare) din statii electrice si posturi de transformare. In acest scop, sistematizind aparata- jul de verificat, puncteazi principalele caracteristici tehnice gi succint, principiul de functionare, pentru evidenjierea rolului si importanfei fiecdrui aparat in cadrul statiei. In continuare este detaliat continutul probelor, pind Ja nivel de algoritm: procedural, insistindu-se asupra injclegerii funefionalitatii schemelor tipice de protectic, respectarii metodologiei de luctu, interpretarii rezuttatelor. Se dan exemple de calcule practice cu date concrete pentru stabilirea si tixarea regla- jelor aparatajului de protectie. Tipurile de.echipamente exem- plificate stnt fabricate de industria romancascd (sau din cele aflate in exploatarea curenti. Se fac atentionari) si recapitu- Jatil asupra wasurilor de protectia muncii, indispensabile pentru asigurarea bunei desfsurari a Iucrdrilor, 1 ansamblu, volumul contribuic la ridicarea tehnicitajii exploatarii, veri- ficarii si punerii in fonctiune a sistemelor electroenergetice si implicit la eresterea siguranjei in functionare a acestora, Tespectiv la Imbundtatirea continuiti{ii i alimentarea cu energie a consuitiatorilor, \ Se adreseazi muncitorilor, maistrilor si telinicienilor electricieni din statiile si posturilé de tratsformaré ale sis- temului electroenergetic national. \ Control $tiinfific : ing, ION NEDELCU Redactor : ing, MIRCEA GROSU \ Tehnoredactor : ELLY GORUN \ Coperta colecticl : VALENTIN VISAN Coli de tipar: 44,25; Bun de tipar!: 13.01.89 ; CZ, 621.511,4.008.5. Plange : 5 Tiparul executat de I P. ,,Oltenia“ Craiova Str. Mihai Viteazu nr. ¢ 6 1. Aparate si dispozitive utilizate Ja verificarea releelor si a circuitelor secundare Verificarea gi- reglarea releeior comporta simularea si- tuatiilor réale de functionare a acestora. Este deci necesar ca in dotarea laboratoarelor ina carcer sarcina intra exploa- tarea si intretinerea instalatiilor de protectie prin relee si existe o serie de dispozitive care si permita variatia in game largia curentului, tensiunii, defazajelor, frecventei ete., bre- cum gi aparatele necesare pentru misurarea acestor marimi. Intrucit in cadrul probelor si verifiedrilor prezentate in lucrare sint folosite o serie de dispozitive si aparate de masurat de larg’ raspitdire (autotvansformatoare reglabile, reostate, ampermef; oltmetre, wattmetre, ohmmetre etc.), principiul de functionare si modu] de lucru cu acestea nu va mai fi prezentat. In cele ce urmeazd se Na, pune accent pe citeva aparate si dispozitive mai putin intilnite in mod curent, dar specifice verifici&rilor ce se execut& asupra re- leelor. “ 1.1. Cronometrul Krizik Este um cronometru acfionat cu un motor sin- cron cu pornire si oprire comandat& electric (fig. 1.1, fig. 1.2).Ei dispune de: _ > Un motor sincron M, care poate fi alimentat la ten- siunea de [1G ¢au 220 Ve.u., in functie de pozitia unor eclise situate sub eapacul inferior ; cupli eleelromapaeticd €, care are rolul ‘de a cupla sau decupla sistemtl de orologerie cu axul motorului sin- Cron 4 meleul 2, dare ave rolul de a intrerupe circuitul de ali- meatate ab euplel gi implicit de a opri sistemul de orologerie. Maontat om tn tig, 1.1, cronometrul masoari timpul de actionare, lav of ty tig, 1.2, masoard timpul de revenire al unni reiou A. 1.2, Mndicataril de scecesiune a fazelor (DSF): indioatornt (ig, 10) wenveste ta stabilirea succesiunii coreclo m Tagelor sursetoy de alimentare trifazate {2]. M1 setlonoash pe pwinelpiul inductiei $i este format din? (rel olectramignolt ou tifisurarile conectate in stea ; tn dige de (INI ere se poate roti in jurul unui ax} / — batonit de ponvetine Be, 4 / Big. 1.3. Daca in urma apdsirii butonului Bt discul se roteste spre dreapta, succesiunéa este corecta, jar daca se roteste spre stinga, succesiunea ésle i “ sine TCY-2 Trusa de curent-lensiune {2} permite variatia in mod continuu .a curentului allernativ in gamele: O—5 ; 0—10; 0—20 A sau a tensiunii alternative in gamele: 0—110; 0—220 ; 0-—440 V. : * Pentru a fi folosita eficient, este recomandat ca trusei TCT-2 s& i se aducd mici completari. Astfel, pentru a putea verifica relee a cdror bobina de actionare funcfioneaz& in curent continuu, se monteaza niste punti redresoare in paralel cu bornele de iesire de cu- rent si tensiune alternativa (desenate cu linie-punct in fig. 1.4). Curentul sau tensiunea redresata se poate culege de la niste borne montate suplimentar pe panoul frontal al trusei. Printr-o alegere judicioasa a diodelor redresoare se pot veri- fica deci cu usurinfa si relee intermediare, de semnalizare, timp, aparate+de masurat de curent continuu etc. Asa cum se va vedea la § 4.1 si apoi in capitolul 6, pentru anumite verificdri este necesar sA se cunoascd cu exactitate 5Decfansare trusd beans. 8 5) 0 24 48 WO 220V z 2RE fa tno Tez0 Ter am oH 0.20806 ce Sursé an ate Reaper 220Ve.a. ee S| 0. H40Vee = { 0..440Vea 100Vc.a. Fig. 1.4. .polarizate“ de curent si tensiune ale dependente de modul de conectare la eare sint bornelé trusei. Acestea sim reteaua de alitien Pentru determinarea bornclor polarizale se va utiliza metoda curentului continun (1 1.5). Se scoate mai tntii capacul trusei. Se conect apai un miliampermetru de curent continu la bornele de cureal sau tensiune. Tinind excitat din exterior releul ¢ RL, conecteaza la bornele stecherului, printr-o ali uri, o baterie de lanterna. Daca aeul deviazi i - dreapta si apoi spre stinga pozitiei de zero care.s-a racordat. ,,pluse lui reprezintaé barnele polarizate ale stecherului, respectiv curentului sau tensiunii debitate de trusa. Trusa TCT-2 Baterie Dac acul miliampermetrului deviazi mai intii spre stinga si mai apoi spre dreapta, se inverseaza polaritatea bateriei sau miliampermetrului. Bornele polarizate se noteazd-atit pe stecher, cit si pe trusa. Ori de cite ori este necesara utilizarea lor in unul din montajele de verificare descrise in cadrul lucrarii, borna polarizata a stecherului va trebui conectata la faza retelei. 1.4. Decalorul monofazat de unghi (DMU) unghi (fig. 1.6) este utilizat sjionale, de control al sincro- Decalorul monofazal de pentru verificarea releclar dir _ nismului, de distanta ate. A BIC |EL furnizeaza o tensiune variabilaé ca matime gsi unghi. Decalorul este realizat din dov’ autotrasformateare re- glabile [2]. Gel notat cu (D este folosif pentru variatia unghiu- lai, iar cel notat cu @, pentru variatia tensivnii. Alimentarca decalorului se face de la un sistem simetric de tensiuno de 3 X 100; 3 x 220 sau 3 x 380 V. Pentru alimentarea decaloarclor de productie mai veche, care nu sinxt prevazute cu fensiune de alimentare de 3 x 380 V, se poate folosi an transformator coboritor 3 x 380/3 x 100 V.. la bornele 0 — AU se obtine o tensiune variabila ca me si unghi. Aceste horne sint utilizate de regula pentru alimentlarea cu fensiune a releului ce se verificd. \ la bornele O — 1/2U ; 0 —1/1,73U $i O— U, se ob- fine o tensiune variabila ca unghi si constanté ca valoare. Ea este egala eu 1/2; 1/1,78 sau 1/1 din tensiunca intre faze a sursei de alimentare a decalorului. In general acesle bome sint utilizate pentru alimentarea aparatelor cate masoara defazajele. 1.5. Trusa pentru ineercarea izolatiei TCS-2 Trusa TCS-2 (fig. 1.7) este destinata incereirii cu ten- siume marita a releelor gi circuitelor secundare. Tensiunea de incercare reglabila se obtine cu ajutorul autotrasformatorului AT, conectat in primarul transforma- torului ridicitor TIT. mata $ Aparatul KV/V cste ulilizat pentru masurarea temginit de jncercare si pentru miasurarea tensiunii de alimentare & trnsei, fiind dotat cu dowd scdri gradate. Daca izolatia este necorespunzitoare, voltmetrul va tn- dica o scAdere a tensiunii de incercare, iar siguran{}a auto- A intrerupe alimentarea, Peutru a localiza prin ardere un defect, minerul C se t pe pozitia ,ardere“. Conform inst ructiunilor de fabrica {2h durata de functionaye pe aceasti pozitie este de maximum un ininat, iar timpol de pauzd intre doud arderi succesive este de cel putin trei niinute. il Ynaintea inceperii mAsardrilor se vor lua toale precautiile hecesate protejarii personalului care executé proba, cit $i a color care pot veni in mod accidental in contact cu par- (Ve aflate sub tensinne.2. Relee. Caracteristici, verificari 2.1. Generalitati 2.1.1, Definifie Releul este wh aparat r i : este rat care, supus aéfiunti unor metri electrici sad neclectrici de intrare : ie in salt a parametrului de iegiré. : Tatrucit releele functioneaza pe baza unui ciela inchis- deschis, ele fac parte eategorta apatatelor pentr fe i a te ditt cate, a tel ru 9 dq a per t para- reslizeazd o Variatie tn general un selew aui eleu este alcaduil di i parti: ~ Gementul sensibil ; ey - elementul intermediar (de c aratie) ; ~~ elementul de exccutie. i ge 2.4.2. Clasificarea releelor a) Dupa princi bil releele pot fi: — relee clectromagnetice - — relee magnetoclectrice ; — Yvelee electrodinamice ; piul de fiuctionave al elementului sensi- 10 ih ~— relee de inductie ; ' — relee polarizate; i ee terinice 5 = relee clectronice ; # — relec magnetice. - -b) Dup& tipul parametrului de intrare, selecle pol fre — relee de curents relee de tensiune : relee de subimpedan -— relee de pntere elo. ‘ ¢) Dupa modul de conectare a elementului sensibil, re- Ieele pot fi: “ p _- secundare, daci se conecteaz’ prin intermediul trans- formatoarelor de ctirent si fensiune : — primare, da coneeteaza direct la cireuilul primar ; ‘ — intermediare, daca actiones in urma comenzilor q primite de la alte relec sau drept seop amplificarea acestor comenzi sau multiplicarea lor. d) In functie de principinl de funetionare a elementului de execulie, relecle pol fiz telee eu contacte ; relee fara contacte. Tinind cont de aceasta clasificate si de clasificarca re- leclor dupa principiul de functionare al elenrentului sensibil, releele din primele gase categorii de la punctul a) sint relee eu contaele, in timp ce urmatoarcle doud sint relee fara. i contacte. fe 2.1.3. Caracteristici comune tuturor tipurilor de relee a) Capacitatea de comutare. Reprezinta valoarea maxima a sareinii clectrice pe care contactele releulu: o pot comuta de un nwmar de ori fra a suferi deterioravi. b) Coeficientul de revenire K, irunde X, este valoarea parametrului de intrare 1a care se produce actionarea ; r —— Yaloarea parametrului de intrare Ja tare releul vevine im starea initiala, c) Consumul propria. “Repre releu. a) Precizia releului. Reprezinta diferenta dintre valoarea Parametrulwi de intrare la eare se produce actionarea releu- hv si yaloarea parametrutui de intrare reglatd pe relat. is a evalua precizia unui releu se caiculeaza eroa- rea (2): nta puterea absorbita de = [%) = x 100, unde ; a ste valoarea parainetrului de imtrare la care are loc aefionarea releului ; X, -- valoarea reglata pe releu. Evident, cu cit croarea este mai mich, cu atit valotrea de achionare este mai aproaps de valoarca reglata pe relea $1 precizia acestuia este mai buna. Precizia releelor poate varia in timp datorita conditiilor Ja care sint supuse (variatii de temperatura, durala intre actionéri succesive, frecdri, variafia parametrilor tensiunii sau curentulut de alimentare ete.). Datorité acestui fapt, periodic se execut& revizii in cadrul carora se verilicd exacti- tatea reglajelor initiale si se inlituré detectiunile aparute. ¢) Durata de actionare ¢ releului. Reprezinta timpul scurs din momentul in care releul a receptionat prin intermediul clementului sensibil o variatie a parametrului de intrare capabilé si producd actionarea si momentul in care elementul de exccutic actioneazd, transmifind comanda. In afara cazurilor cind relecle sint couslruite special pen- tru a Tunctiona cu o anumité temporizave, este de dorit ca durata de actionare s& fie cit mai mica, 12 a 2.2. Verificarea releclor 2.2.1. Necesitatea verijicarti releelor Pentru a avea o exploatare sigurd si elicienté a releelor, este necesar ca la punerea in functiune gi apoi periodic, acestea s4 fie supuse unor operatii de verificare: Aceste veri- licdri trebuie si fie complete, si ofere deci gatantia functio- naril sigure gi corecte in eonditiile coucrete ale exploatarii. Nerespectarea conditiilor de verificare precum si execu- {area unor reglaje incomplete, in afara unei functionadri ne- sigure, poate genera avarii si accidente in instalatii- 2.2.2. Verificdri comune executaté asupra releelor Datorita marii varietiti a releelor wlilizate in instalatiile cnergetice, natura si complexitatea probelor si verificarilor la care sint supuse acestea este diferita, depinzind in prin- cipal de tipul si categoria din cate fac parte. Se pot stabili eu toate acestea citeva verificari comune, valabile de regula pentru orice tip de releu. In cele ce urmeaza vor fi prezentate ‘pe scurt aceste vevifieari, care cuprind : 2.2.21. Vorificarea generald ao releului. Aceasta proba, ' arte drept scop obtinérea unor informatii cu caracter general. Ea presupune verificarea concordantei dintre tipul si ca- ractoristicile releului montat, ca datole din project, precum $i constatarea inexistenfei unor deteriorairi ale partii meca- nice sau electrice vizibile cu ochiul liber, fara o alta investi- gatie. Desi in aparenfa neinsemnata, o verificare generalé minutioasd poate pune fn evidenta diverse defecte ale te- leului. 2.2.2.2. Verificarea izolatiei. ‘Verilicarea izolatiei are drept scop oprirca punerii fn funchiune a unui echipament in cazul in care parfile sale izolante nu pot impiedica picr- derile de curent po ci nepermise. 13 iPunerea in functiure a woul echipament la care s-a con- -statat © izolafie necorespunzatoare gc Poate solda, in afara Gistrugerii lui, cu seoaterea din functiune si a altor instalatii. Verificarea izelatiei se face in donk etape ¢ -— masurarea tézistentei de izolatic ; -~ fneerearea izolatiei cu fensiune allernativa marita. a) Mdsurarea rezistenfei de izoiatic, Se xXeCuER ev induc- torul de 1000 V. Relcu! se consideré ca fiind corespunzator dacdé dup& un minut de Ja aplicarea tensiunii, rezistenta de izolatic este mai mare deelt 10 MQ. ' Daca reziste poate trece la meérita. b) Incercarea izolatiei en tensiune alernativg mdritd, Se executa cu ajutorul trusei pentru Ieerearea izolatiei cw te siune altermativa marita sat cu inductorul de 2500 V. inte-n caz si in altul relewl care se verificd trebuie si suporte tensiunea aplicata limp de un minut. Beleul este considerat corvespunzator din ptnet de vedere al acestei probe, daca in fimpul ef nu se constati strépungeri, seintei sau elluvii, Dupa incerca 'zolatiei cu tensiune alternativa marita, se va execufa 0 noua proba de verificare a Yezistentei de izo- latie, pentru a determina eventualele slabiri ale izolafiei ca urmare a incerearii, 2.2.2.3. Veritiearea mecanicd. tr cadrul acestei probe se urmateste ca parfile mecanice ale releului sé aiba ofunc- fionare corespunzatoare, fird frec&ri, sA au existe jocuri nepennise ale picselor aflate in miscare, suruburi slabite, legaturi nesigure etc. O ateutic deosebil& trebuie acordata corectei functiondri 4 mecanismelor de orologeric din componenta releelor de timp. ' Corecta functionare a parti mecanice, si cu atit mai mult _ a intregului releu, este strins legata de modul de functio- nare a contactelor. Acestea trebuie sd luereze fara vibratn, sa asigureso inchidere ferma a circuitelor, sa nu raming aga- fate dup actionari etc. a de izolatie a fost corespunzitoare, se incercarea izolatici cu teusiune alternativa 14 / releul este necesar ca, peripdic, atit releele 2.2.3. Verificdri specifice executate asupra releelor 4 grupa de yerilicari intra probele cu caracter ui relen in parte gi care ¢ relewului respec- Tn aceas Special care se executa asupra fi f fin cont de tipul, destinatia si caracteristi tiv. Aceste probe se impart in: \ aj verificarea generala a modului de functionare a releu- Tui: \ ; : b) fixarea si verificarea valorilor de regtaj vale releului. in cadrul veri generale a inodului de funcfionare a se urmareste’ comporltamentul acestuia In diverse pentru diferite puncte de reglaj astfel alese, ineit Javantia unsi functioudri corespunzatoare a tTeleu- re din siluafiile reale ale exploatarii. De asemenca se execula diverse mAsurari care trebuie s4 verifice respec- tayea prineipalelor baracteristici tehnice din prospecte. Prin fixarea si Verificarea valorilor de reglaj, releul de- situat vine apt de a functiona in cadrul schemei de protectic sau automatizare din care lace parte. Pentru a avea guri 1 unei fnnetionari corespunzatoare cit si reglajele eleetuate sa fic revizuile. Reviziile pot fi planivicate sau neptanificate. Reviziile planificate ale releelor se executhi do regula adata cu restul apuratelor din celula respectiva. Keviziile neplanificate se executa de regula in cazul wnui refuz sau functionadri incorecte. Tu cadrul lucvarii de fata, accentul principal se va pune pe verificarile specifice executate asupra releelor. 2.2.4. Concluzii privind verificarea releelor Verificarea releelor presupune executarea unor operatii complexe care solicita maximum de atentie gi corectitudine din partea cclor care le executa. Cu ocazia punerilor tn functiune, dupa reparafil, sau cind exista incertitudini asupra comportamentului relenlui in exploatare, se executa tn afara probclor de la § 2.2.2.1;Me? 22 $1 § 2.2.2.3 — atit verificarea genevali a modului de unctionare a releului (proba a), cit si fixarea si verificarca ee de reglaj ale acestnia (proba hb). Q ocazia Yeviziilor periodice a ri EX! & general probele de la § 2204 3 § Poa Lee si verificarca cofectel actionairi a releului pentru ‘Valoarea stabilit prin‘plinul de reglaje, simulindu-se toate situatiile concrete ce pot apare in timpul function ari. ‘ | ° j / Li ; | 3. Werificarea releclor a cdror acfionare depinde de variatia unui singur parametru de intrare 8.1. Relee intermediare Releele intermediare sint relec electromagnetice, utili- zate in instalatiile de automatizare comand si control, ca element amplificator sau de executie a unor comenzi. Ele au de regula utai multe contacte, care pot fi normal inchise sau normal deschise. In general acfionarca este instantanee, dar exist% si tipuri la care actionarea se face cu temporizare la inchidere sau deschidere. Bobina poate fi actionata in. curent continuu sau alternatiy. 3.1.1, Caracteristict principale fn tabelul 3.1 sint date principalele tipuri de relee inter~ mediare si caracteristicile lor. d ae Relecle RI3 (lig. 3.1) sint coustruite | 7 e in diverse variante cu 4,6.sau8 contacte, eae unele normal inchise, iar allele normal eZ a6 deschise. Actionarea loreste instantanee. 70——a_»—08 Releele RI-31T sint relee cu tempori- - zare si se coustruiese cu patru contacte vo—f}— or (GND + 2NI). Fig. 3.1. 17 4 = Veriticarea releelor de protectic — od. 240Tipul releului Cavacteristiet Achnice, ‘Tensitmes norinali U, [V] Rezistenta ohmic 2 [OQ] a bobinei. Abateri maximeé ale rezisten-| RIS; RL3Y; RIF 540 2300 125 130 8 200 elie ay heats _ S80 g £200 Fe (al aes [ 2200 Beas SAE = meen Ss Curentul de deconectare [A] Dorata de viata [manevre 10¢] Curentul de conectare [A] electric’) 18 fei RIM) 110% b10% ‘Tensiuntal minimt de activ, uate 0.8 Uy, O80, Tensiunea de reveniro = a Precyenta retelel (T1z} | eee 50 Puterea maxinxi absorbita . PW). [VA] t 8 36 Durata de viafi mecanici (manevre x 104] 1 1 Timpul de actionare/reve- nire [ms] An j40" 40/40: 20 Ia cos 9 = 4 20 la cos 5 Fl coop=os 4 8 la cos =i Ti+; Ri RL, R Tadelul 3.2 19 12 | rol) Vinal | 8 24 278 24 | 250, 24 | 27 Cie 48 ry 080! 42 93 60 1340 6b | 1 680) AB 1a 1s 110 A560 390 3 600 I) 100 350 220. 16 400. 110 | 4800 : 110 750 _ lf = Taso [xz200] 125 | 960 = | ie / EE a 220 : 2.600 7 te! fy $15 % 2 £15% 10% = 0.75U, 0.830, Re 0,68U,, vA Cts |) 0,200, = 3 6 3 Lees 1 1 i Di2bi = = 60/5 | 505 goa) moe - 1 1 0,25 = rey - : 10 10. Ja cos ¢ = 0, 5 5 0.4 et ace i aD 0.2 1Relecle RL3SIR reprezinta varianta cw temporizare la tevenire, iat RI-3TA — varianta cu temporizare la inchidere. j Releele RE4 si RIS (fig. 8.2) pot avea contacie normal inchise, nommal deschise sau NI 4 ND cu pol comun. Releul Se poate conecta prin internediul unui soclu sau direct prin lipirea firelor. Releele RL-7 (fig. 3.3) se construiese cu sapte contacte care pot fi normal inchise sau déschise, in diverse variante constructive. Releul este actionat ciad se aplicA o tensiune corespun- " 23toate'la bornele U — V si rimine blocat mecanic in acea sta pozitie (chiar dac& dispare tensiunea de la aceste borne), feniru deblocare, este necesar si se aplice o ftensiune la bornele U,— V, ale bobinef de deblocare electromag- netic. Releele RI-10 (fig. 3.4) au patru contacte cu pol comun, patru normal deschise si patru normal tnehise. Prinderea Pe panou se face prin intermediul unor prize cu legituri fata sau spate. Exista trei varian(e constructive : — RI-IOA, fra semnalizare ; \ — RI-10B, cu semnalizarea pozitiet; — RELOC, cu semnalizarea funetionanii. cercarea se execula conform schemei de con 3.1.2. Verificarea releelor intermediare Verificarea generald si verificarea metanied ge exccuta conform celor expuse la § 2.2.2.1 si § 2.2.2.3. 8.1.2.1. Vorifiearea izolajiei. a) Mdsurarea rezistenjet de ézolalic. MAsurarea se executa cu ajutorul indictorului, suc- cesiv inkre varcasi si contacte, intre careasi $i bobina si intre bobina gi conlacte, conform fig. 3.5, Valoarea obtinuts trebuie sa fie mai mare decir 10 MQ, pentru toate cele trei masurari. Daca rezistenta de izolatic a fost corespunzitoare, se poate incerea izolatia eu tensiune alternativa mir b) Incercarea izolafiei cu fensiune allernalivé marité. In- uni dint fig. 3.6, utilizind o trusa pentru incercarea izolatici cu tensiune alternativa sau un inductor de 2500 V. Cu montajul din fig. 3.6 se Incearca izolatia dintre contacte si corpul releului. Se repeta fneercarea si pentru celelalte situafii din fig. 3.5. Releul este considerat corespunzAtor dacd timp de un minut cit dureazi incerearea pentru fiecare din cele trei situatti nu se constataé strapungeri ale izolatiel, scintei sau efluvii. 31.2.2. Vevifiearea generali a modului de funcfiouare. a) Mdsurarea rezisterfei olentce a bobinei de acfionare. Se execulii conform fig. 3.7, cu o punte pentru masurarea rezistentei, In functie de tipul si tensiunea pentru care este cons- truif releul, valoarea masurata trebrie si fie egala sau si eve foarte putin (citeva procente in plus sau in minus), de valoarea dati in tabelul 3.1, pentru releul respectiy. Pot apare urmatoarele situatii : — Punfea nu se echilibreazk, In acest caz, bobina poate fi intrerupta, arsA sau nu face contact la borne. — Puntea se echilibreazi, dar rezistenta m&surata este mai mare, depasind cu mult folerantele admistbile. In acest ¢az releul poate fi pentru alta tensitime mai mare decit cea inscrisd pe el sau prezinta o greseald de fabricatie. Raspunsul corect sé poate da comparind valoarea obtinuta cu valorile din tabelul 3.1. 21ooh Fig. 27, 4 — Puntea se echilibreaza, dar rezistenta masurata este: mai mica, depasind tolerantele admiisibile. In acest caz releul poate fi construjt pentru alta tensiune mai mich decit cea inscrisi pe releu, poate avea spire jn -scurtcircuil sau pre- zinta o defectiune de fabricatic. 22 ~—- Puntea se echilibreaza si valoarea miasurata cores- punde valorilor din tabelul 3.1. Releul este deci corespun- zator din punct de vedere al acestei probe. b) Misurarea tensiunii minime de actionare si a tenstunii de revenire a releelor intermediare. Se exeout& cu un montaj ca in fig. 3.8 utilizind o fru: ent-tensiune modificata (vezi capifolul 1) si in functie de bobina releului, un volt- metru de curent continuu sau alternativ cu scala corespun- zatoare tensiunilor c vor masura. Cuplind trusa, se creste incet tensiunea pind cind releul anclanseazi, moment marcat de zumarul k. Se citeste tensiunea la voltmetrul V. Aceast& valoare reprezinta Unis actionace $1 €a Lrebuie sa corespunda valorilor din ta- Lelul 3.1. Scfzind apoi tensianea, se determina valoarea Uscvenir, 1a care aré loc deschiderca releului. Valori de actionare mai mici deci€ Uyjin acptonare HU pot fi admise, deoarcce releul ar putea si functioneze in cazul cind ar primi o tensiune redusa prin inserierca cu bobinele altor relee sau aparate, Valori de actionare prea mari pot face ca teleul si nu Jucreze dacd bobina sa este inseriatd cu bobina unui releu de semnalizare de curent, situatic Intilnita frecvent in sche- mele de protectie si automatizari. Cind nu cunoastem tensiunea minima de actionare a unui releu, sé adopta pentru Uynin acpionerar Valoarea de 0,7—0,80 Un. 4Pabelul 3.2 Nr. 10% 2 oO Tipul reteutui Caracteristicl tel crt, Abate! admisibile ale rezisten{el_obiniee | Tensisnea minima de actionare — Tensiunea nominala a bobinel, U, [V] — Rezisten}a chmic& a bobinei, R’[Q] SUntst9] Op a0194y| Ty [Al ici a bobinei, 2 {Q] -— Curental nominal al bobinei, — Rezistenja oh juoans ap aajoyy no GiB stenfel ohiniee Curentul minim de acjionare Corentul de conectare [A] Curentul de deconectare [A] || _“Abatert admisibile ale rezi 3 4 Dacia in urma verifichrii tensiunii minime de actionare se determina valori diferite de cele date in tabelul 3.1, se actioneaza (daca este posibil) asnpra resoartelor antagoniste- Aceasta operative se face relativ sim plu la releele tip RL3; ; RIA; RI-5; si mai dificil la releele RI-10. 3.2. Relee de semnalizare Releelo de semnalizare sint relee electromagnetice utili- gate in instalatiile de automatizare, comanda st control, pentru a pune fn evidenta aparitia unor fenoméne nedorite sau pentru a indica ce releu sau ansamblu de relée a lucrat. In general, ele se construiesc ca relee de curent continuu sau tensiune continua, i principale 3.2.1, Caracteris fn tabelul 3.2 sint date principalele tipuri de relee de semnatizare si earacteristicile lor. Releul RdS-2 lucreazi la aparitia marimii controlate, jar releul RaS-3 lucreazi la disparitia marimii controlate. ih fig. 3.10 este prezentata schema electricé a unui releu tip RdS-2 sau RdS-3, iar in tabclul 3.3 sint indicate pozitiile clapetei de somnalizare in furictie de starea electromagnetu- Yui de actionare. Pabelul 3.3 Pozitia claperter “excitata — neercitata excitatd excitara deschise necxcitate deschise neexcitata inchise 253 Astfel, in pozifia intermediar& (col. 1, Z tabelul 3.3), releul este pregatit pentru a functiona. Cu clapeta cizuth (col. 2, tabe- lul 3.3), Inseamna 4 releul a functionat. Daca se incearcd si se anuleze~ semnali- ne) ey zatea prin ridicarea clapelei si aceasta revine Ia pozilia intermediari, inseamna ca tof —o2 semnalizarca a disparul. Dacd clapeta ra- Fig. 3.9. mince in pozitia ridicati (col. 3, tabelul 3.8), inseamna 4 semmalizarea nu a dispiirut. Ca si releele RdS, varianta imbunatatita de relee de sem- nalizare tip RSE (fig. 3.9) cuprinde dona Gpuri: RSE-B, lucreazi la aparitia marimii controlate ; RSE-B, Iucreaza Ja disparifia marimii controlate. Th tabelul 3.4 sint indicate pozittile clapetei de semna- Hizare in functie de starea electromagnetului de actionare. Tabebul 2.4 totermediara | L E storea |RSE-6) | neexoitaid Bi excitata’ excitata bobines |RSE=B,| _ excitatt neexcitald | _neexcitara 7 Caza eidicata Pozitia clapeter ? 3.2.2. Verificavea releclor de semnalizare 3.2.2.1 21. Generalitifi. Verificarea general’, verificarea izo- lafici 5i verificarea mecanicd se executa conform celor pre- zenlate la releele intermediare si in cadru) § 2.2. O atenfie deosebita va fi acordata totusi verifj canice. Astfel la releele tip RdS-2; 3 se roteste fara freedri, dac& nu ramine agatata, dac& nu este sdrit resortul antagonist si dacd la caderea clapetei, se inchid contactele in mod corespunzator. ik me- Se verifica daca clapeta \ 26 in mod asemanitor se va proceda gi Su) eae RSEB,. La ambele tipuri de relee trebuic PP ut in yea nee existe 0 concordanfa perfect’ fn timpul tonsa ig ozitia clapetei, contacte si starea electromagnetului, Be ae reiese din tabelul 3.3 si tabelul 3.4. annette 3.2.2.2. Veriliearea general a Se e fur ae iS a) Médsurarea rezistentei ohmice « bobinelor fous n ‘ a : executh Ja fel ca la relecle intermediare (§ 3.1.2.2.a), conclu ile raminind valabile. Pate i s Verificarea lensiunti sau curentului PTA cee Ju fig. 3.10, a este precenina Nene ence sane ete ee ai At eleclor > : Ba "ok in UE. See ee a curentului minim de actio- mare ‘a reluele de semnalizare de curent. Wied aon, in primo) caz trusa de curent-tensiune Pa Se reglata pentru a debila tensiune continua, iar caz, pentru a debita curent contmuu. een in situatia ch se verific& relee ce Mier ae aaa We marimii controlate (tip RdS-2 saw RSE-B;), Scurge astlel: cu truga decuplata se verificd daci miner pentra eresterca continua a tensiunii este in pozitia ten- sfune sau curent zero. Se eupleaza trusa si apoi se ereste incet tensiunea sau curentul pind cind clapeta va indica faptul ci releul a luerat. Valoarea citité in acel moment reprezinti Upm sau Inte de actionare, Accas(a valoare este considerala corespunza- toare, daca este egala cu valorile indicate in tabelul 3.2. In situatia ¢4 se verific’ relee care luereaza Ja disparitia marimii controlate (tip RdS-3 sau RSE-B,), proba decurge astfel: se regleaza trusa astfel incit releului si i se aplice tensiunea aaminali. In acest moment bobina este excitata si clapeta nu trebuie s& fie cazuta. Scazind incet tensiunea releu] va Ivera, moment mareat de caderca clapetei, electro- magnetul fiind dezexcitat. Valoarea eifiti in accel moment reprezinté U win naree Ha este corespunzdtoare dack {n- deplin conditiile din tabelul 8.2. Ver ile trebuie execulate atind capacul pus la releu, pentru a avea certitudinea cf acesta nu impiedicé coreeta functionare a clapetei. in caz c4 se obtin valori diferite pentru Upm san Dea de actionare, se actioneazii asupra resoartelor antaganiste. 13.3, Relee de curent si tensiune 3.3.1, Caracteristici principale Releele de curent 5i fensiune sint relee de tip electro- Magnetic. « Releele de curent (fig. 3.11) sint construite cx relee maxi- male, actionind la eresterea curentului peste valoarea re- glati. De reguli au un contact normal deschis. In prezent, fa noi se fabvicd releul de curent RC-2, care poate fi reglat in mod continou intre’ 0,251, si 1J,. Releele de tensiune sint construite fic ca telee maximale, fie ca relee minimale. 28 Fig. 3.11 Relecle maximale de tensiune (fig. 3.12, a), lucreazi la _ cresterea tensiunii peste 0 anumita valoare reglaté au de regula un contact normal deschis. La noi se fabrica releul maximal de tensiune RI-3 si releul maximal RT-3S. Relecle minimale de tensiune (fig. 3.12, &) lucreaza la sciderea tepsiunii sub o anumitaé valoare reglata si au de yegulé un contact normal inchis. In prezent, la noi se fa- brica releul minimal de tensiune RL-4 si RT-4S. Relelee RT-38S si RY-4S au bobina stabila termic. 2 In anumite situatii releele RC sau RT pot fi prevazute cu. un contact cu pol comun (NI + ND). Releele de tensiune RI-3 sau RT-4, se pot regla intre 0,25U, sil Uy. oes Pentru a putea realiza un reglaj intre 1/4 -5i 1/1 din va- loarea de ser'viciu, relecle RC-2; RT-3 gi RY-4 au prevazute © priza la mijlocul bobinei de actionare (fig, 3.11 si fig. 3.12). RI-3{S/ RI-GS) a} b}Alegerca domeniului 1/4—-1/2 séu 1/2—1/1 din valoarea de 3 3 | servicin sé face cu ajutoru} uniet eclise aflate in partea de y x 2 1 \" Jes a sealei de regla). 2 2 | jetted a els ee wee In tabelul 3.5, sint date principalele caracteristici tehnice = as is Sun ale releelor de curent si tensiune fabricate in fara. a eee 7 ie | iff € Saii: 2 cs i Bo | AS 3.3.2. Verificarea releelor de curent 2 se g jlo | os] sa 2 4 , * g a t 5 Verificarea generala, incerearea izolatiei si verificarea i | Mmecanicd, se uL& conform celor prezentate la § 2.2.2.1, is ne +] § 2.2.2.2, § 2.2.2.3. : =| 8 Biehl a £)32 Sees ' 7 ee : . & ah Ve ' o 3.3.2.1, Verifiearea generali a modului de funefionare. mae i teat ation i Verificarea se executa ca montajul din fig. 3.13, utilizind o trusd curent-tensiune (reglata pentru a furniza curent allernativ) si un ampermetru. eI & { 3 ci rae Y = = asin Inaintea incepevii verificirilor se urmireste dacd mt- SSM siete a iol 7} ac] as . ; rn : y a aS Ss ti} «| oa | oA uerul C al trusei este pe pozitia zero si se fixeaz’ eclisa de % | % Z alegere a domeniului de misurare al releului in gama caze = cuprinde valoarea ce urmeszi a fi reglata. a In cadrul probei se verifick corecta etalonare a scalei Py 3 se |. eae | de reglaj. Pentru aceasta se tixeaz’ butonul de reglaj al scalei onuesanes | e| | ea] oa in dreptul primei divizitumi gi se ereste incet eurentul pind ce ; TT é releul va actiona, inchizindu-si contactu]. Valoarea citita | in acel moment reprezinta curentul de actionare I, al releu- 3 | a efi ee oageaeel lui. Crestem in continuare eurentul cu 15 = 20°, peste va- 3 ig zg ad] os | Joarea veglata 51 vemficdm daci contactul ramine ferm in- 2 3 \ a ] chis, fari vibrafii sau infreruperi. Scidem apoi curentul si é g fe aS = & 5 = Zl z eel e a g riled oleae a6 s | ee she vtiell iees T 2) a7] eis 2 3 é Bea 3 3 3 # fee ee eee 3 g edlorst lias. trusd TCT-2 3 a 5 |e eee tts 3 BS] 32 £ a) e|s 3 a ee} 2a 2/62/38) 2 |2 © ge] Gs ei) a Ge ls 5 Oe pPl a8 Bleae |g sa| e818 3 cS a |< Sic 6 Fig. 3.13. a pane i 30Rejew RC-2-404 | Elisa po pozilia 0,5 Seala 0.5 0,6 0,7 08 Curentul [A] 2.5 4,0 moos | a. 7, (A) es | ales ra - Koay | masuram valoarea J, pentru care contactul se aeleres re: yenind la pozitia initiala. Operatia se repeta identic penteu ficcare punct al scalei de reglaj, calculindu-se totodata si coeficientul de revenire K, =/*. Rezultatele se tree tnlr-un tabeli (tabelul 3.6). 6 Releul se considera corespuitzitor dacd coeficientul de revenire $i abaterile etalont: t scale de reglaj nu depasese valorile indicate in tabelul 3.5, 3.3.2.2. Fixarea si vevificaren valorii de reylaj. Se exe- cuté in modul prezentat mai sus, pentru valoarea dat in planul de reglaje. 3.3.3, Verificarea releelor de tensiune 3.3.3.1. Verificarea generali a modului de funefionare. Releele macimale se verifick ca si cele de curent, utilizind un montaj ca in fig. 3.14. Trusa curent-tensiune este reglata pentru a debita tensiune. Releele de minima tensiune se verifica folosind acclasi montaj. Buzerul sé va conecta insé la bornele 12—13 ale releului. Releele de minima tensiune isi fochid coutactul cind tensiunea controlati scade sub valoarea reglata pe scala. 32 | a He , ‘+ {| Tabelul 3.6 r s pee — = | | Eelisa pe pozitia 1 09 : os | 06 0,7 os | 09 a a es 2 De aici rezult& cA lotdeauna cind tensiunea aplicala releulur este mai mare decit valoarea reglata, contactul sau este deschis. Verificarea corectei etalonari a sealei se execuld astfel : — se fixeazi butonul de reglaj al scalei in dreptul primed diviziuni ; — se verified daci mincrul C al trusej este in pozitic minima ; j — se cupleazA trusa si se cregte temsinea pind cind contactul relevlui se deschide. In acest moment, tensiunea aplicati este mai mare decit valoarea reglata pe releu; — se scade apoi incet tensiunea pina cind- cont:tetul se inchide. Valoarea masurata in acel moment teprezinla tensiunea de lucrw U;, ; Fig. 3.4. 33 3 — Verificarea releeior de protectic ~ cd. 20— se creste din now tensiunea si se determina valoarea (Sip Pentru care contactul revine la pozitia deschis. Evident, U, = U, si in acest caz, = 1. Se procedeazé jn modu) aritat mai sug, pentru fiecare Punct al scalei. Rezultatele masuririlor se inglobeaza inti-un tahel asemanator tabelului 2 3.3.3.2. Fixarea si verif cula in modul prezer planul de reglaje. rea valorli de reglaj. Se exe- mai sus, pentru valoarea daté prin 34. Relee de timp. Releu de timp RT pad Releele de timp sial utilizale mm instalatiile de automa- tare si contre! pentru realizaren snuimitor temporiziri impuse de necesititile funefiouale ale schemelor. In fig. 3.15 este prezentatd schema clectried a unui releu RY pa-5. 3.4.1, Caracteristici principale In tabelul 3.7 sint date caracteristicite releulai RT pa-5 fabricat la noi in tara, Releud este prevazut cu mai snulte Ried -5 coubacte : ; — confactul £7— 12 este eontactul final — temporizal cu reglaj continuu ; — evntactul 73-14 este un contact pasdger care poate fi de asemienes reglat in mod continuu ; ~ contactul normal inchis 3-6 si cel normal deschis 3--4 sint conlacte Fig. 3.15, instantanee, 34 ert.| Caracteristics % R tehnice Tabetul 3.7 RIpao Ni ‘Vipal releatui |— Nr 1 | — Tensiunea nominala a bobinei. U, [V] — Revistenja ohmict a bobinei, R [Q) 2 | -- Abateri admisibile la elalo- nares sealei de reglaj, in gama [S]: 3 | Gurentul de conectare [A] ee. 3 en 5 4 | Curentul de deconectare [A] | He o5 , i H 5 | Teusiunea minima de acjionare i 0,75, 3.4.2. Verificarea releului RTpa-5 Vovificarea generala a releulwi, verificarea izolatie) pre- cum: 3i Verificarea mecanica se executa conform celor prezen- tate in cadrul cap. 2, § 2.2.2.1; § 2.2.2.2; § ets 3.4.21, Verificarea generalé a modnlui de functionare. La puneti in functiune, dup ceparatii sau modificari. aceste verificdri cuprind : i a) Afdsurarea rezisfentei ohmice a bobinei de aclionare. Se executa oi ajutorul unei punti de rezistente ohinice con; tata la bornele 1~2 ale releului. Valoarea misuratd nu tre- buie si difere de cea indicat& in tabelul 3.7, pentru tensiunea de serviciu a releului care se verifiea. . “ b) Verificarea corectet elalondri « scalei de reglaj. Se éxe- euta utilizind montajul din fig. 3.16, folosind : — © trusi curent-tensiune tip ICEMENERG modifi- eafa (vezi cap. 1); 35cronometry Fig. 3.16, -- wn volbmetru de curent continuu ; — un cronometru, Operatiile de verificare decurg in modul urmiator : -~ trusa fiind decuplata, gu verificd eorecti{udinea exe- cut — se fis i butouul de reglaj al contactului final in dreptul primei diviziuni a sculei si se stringe surubul de reglaj ; | . — se cupleazd trusa si se creste fensiunca pind la o va~ Joare egala cu tensiunea de serviciu’a releului, dupa ce in prealabil a fost desfaeut unul din cordoanele conectate la hornele pentru declangarea trusei. Dupa ce s-a fixat tensiunea de alimentare la o valoare ¢orespunzatoare, se decupleazd trusa si se reface circuitul in starea initiala, -- Se cupleazd trusa. Tensiunea aplieata releului find egala cu tensitnea sa nonainala, el va actiona si va comanda declansarea trusei dupa wn interval de timp ce va fi indicat de cronometru, Se anuleaza indicafia cronomeiralu si se vor efectua ined doud masuriri, pentru acecasi diviziane: — Se repeti operatia pentru’ fiecare punct de reglaj de pe scala, efectuind pentru ficvare diviziune in parte media celor trej masurari. 36 montajului gi daed yelyerul C este pe pozitia minima ;: In funetie de gama de temporizare a releului verificat, " abaterile fa verificarea etalondrii scalei de reglaj nutrebuie sa depaseaseé valorile din tabelu} 3.7. c) Verificarea corectei actionéri a releului la tensiunea minimd admisibild de functionare. Se executa tot cu monta- jul din fig. 3.16, dar lensiunea aplicata bobinei va fi de numai 0.75 Uz. Butonul de reglaj al contactului temporizat sé fixeazé in dreptul uneia din valorile de pe scala. Masu- rind temporizarea la 0,75 U,. nu trebuie $4 cbtinem diferente fatd de valorile obtinute pentru acelasi punct la ‘U,. 3.4.2.2, Fixarea gi verificarea valorii de reglaj. Se exe- euta cu acelasi monta) (fig. 3.16) si in acelasi mod ca mai | sills. 3.5. Releu de frecventa minima RFm-3 Releele de {reeventa minima sinl destinate deconectarii automate a unor consumatori cind frecventa lensiunii re- _Selei scade sub o anunijtk valoare reglata pe releu. 3.5.1. Principiu de functionare, caracteristici Functionarea releului de Sveevenf&é minima RFai-3 [2] se bazeazi pe compararea duratei perioadei semnalului su- pravegheat, cu o durat® etalon interioara, Semnalul sinusoidal supravegheat este aplicat cireuitu- Jui 7, fig. 3.17. Acesta produce niste impulsuri dreptunghiu- lave cu o durata egal cu perjoada semnalului supra’ yegheat. Impulsul dreptunghivlar produs de f se compara cd durat& ¢u impulsul etalon interior, generat de circuitul monostabil 2. Daca durata semnalului 7, (egala eu perioada semnalului _ supravegheat) este mai mare deceit durata impulsului eta+ lon T, are loc comanda cirevitului monostabil 3, care ac- fioneaza circuitul de executie 4 si implicit releul de iegire (R). 37‘ semng Supravegheat 100V~ Fig. 3.17. Daca durata (perioada) semnalului supravegehat 7, este mai mica decit durata impulsutui etalon 7, este actionat eircuitul monostabil 5 care blocheaza cireuitul de execu- tie 4. Schema interioaraé a relewlui este alimentaté prin inter- wnediul redresoruluj stabilizat 6,-a edrui sursa este tot sem- nalul supravegheat, _Pentru’a nu avea loc actionari la seaderca semnalului supravegheat sub nivelyl de stabilizare a redresorului 6. s-a introdus detectorul de nivel 7, care in eventualitatea apari- fiei situatiel relatale, biecheaza circnitul de exeentic 4 Conform datelar ditt respect, aceasté blocare trebuie intervina la o scdderm sith 50 V a tensiunii sipravegheate. Pentru a Evita actionarea [alsa a releului la apaviti unor semnale de freevengi redusi.ca urmave a uuor regimuri tranzitorii datorale déconect&rii anor Linii, s-a intredus eireuitul monostabil §. Acesta este veglat vorespunzator unei frecvente de 38 Hz, ‘Vintnd eont de relatia T == 1/f (exis- tenta intre perioad’ gi frecventii in curent alternativ), re- zulta cA circuiful monostabil & are o durata a impulsului de T; = 1/3§ 5. Deci daci durata (perioada) semnatului su- pravegheat 7, este mai mare decit durata 7, a cireuitului monostabil 8, atunci este comandat circuitul monostabil 4, de blocare a funebiondrii. t 38 -— freeventa nominaléd 50 Hz; — domeniw) de functi jnstalatie si modul de verifi¢are 1 acestor relee sint identice cu ¢ dle releelor Rifm-3. 3.5.2. Veréficarea releului Rim-3 Verificarea general, verifi- Citea izulatiei gi verificarea me~- eanicad se executa conform celor expuse la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2; $5.21. Veriliearea generala meduiui de functionare. Cu Ovazia punerilor in funejiune Sau dupa reparafii, se execut a) Verificarea corectei etalondri scalet de regluj. Se executa con- form schemei din fig. 3.18 4 mite cit Jinte plina, utilizind : un generator de joasa frec- Venta capabil sa furnizeze o ten- Sine variabila ca marime gi frec- Venti : - — un freeventmetru numeric, su posibilitafi de afisare a suti-- Tul de joasd frecventa, acest trebvie lisat un anumit timp e incilzeasea. Cind nu se mai observa va~ Tiafii ale freeventei dats de ge~ 39 Principalele caracteristici ale releului sint : -— lensiunea de alimentare 100 Ve.a. 5 spare 46...50 Hz; — eroarea maxima faja de frecventa reglata: +-0,2 Hz, In prezent ICEMENERG fabrica releul RFm-4, cu ca- ci superioare releului R&m-3, Schema de conectare Fig. 318.nerator, se trece la exetularea proptiu-zisd a verificarilor. Butonul de reglaj al frecven{ei de pe releu este fixat in drep- tul prime: divizinni a scalei: 45 Hz. Dac& freeventa apli- cata este mai mare decit cea tnserisd pe scald, contactul releului RFsn-3 trebuie sa fie deschis. Scazind apoi freeventa aplicata, contactul releului trebuie sA se inchidd. ‘Yoleranta maxima admisibila Af,, dintre valoarea inscrisa pe scala $i cea de lucru este de 0.2 Mz. Operatia se repetii in mod identic, pentry fiecare punct de reglaj al sealei, rezultatele sintetizindu-se intr-un (abel (tabelul 3.8). Pentru fiecare punct al scalei, diferenfa Af, dintre frecventa de revenire si cea de actionare nu trebuie sa depiseasca 0,2 Hz. “Fabel 2.8 Freevenfa de scati = f, (Uz) 45 | 46 | 47 ) 48 | 49 | 50 Freevenfa de Inert = f, [Mz} Tae) b) Verificarea dezacfiondrii releudui ta aparifia unor te gimuri tranztorli generaloare de semnate cu freevente reduse. Se utilizeazt monlajal din fig. 3.18, schema desenala cu Nnje plind. Batonul de regia) al velewlui se fixeaz’ in dreptul diviziunii de 50 Iz, Se aplie’ 100 V la bornele relewui. Creg- tem frecventa tensiunii aplicate de la valoarea minima data de generator, ciilre valoarea reglata pe releu. Releul este corespunzitor din puluct da vedere al acestei prohe dacd isi inchide contactul nimai pentru freevente cuprinse intre 38 Hz si valoares maxima reglata pe scala. c) Verificarea desaeflondrii releului la sctiderea tensiunii de alimeniare (supraveghedte) sub nivelul de stabilizare a releutui. Folosim montajul din fig, 3.18, schema desenat& cu linie plina. Batonul de reglaj al treeventei i} fixam tn dreptul diviziunit de 50 Mz pe sent reéleului. Vom ‘aplica tensiuni Freeventa de revenire = f, {Hz} Afe = fe — fi Sth (Ea) Mf = f= 30.2 [Mal 40 fntre 0 si 50 V, la freevente care si nu blocheze functionarca releului (deci cuprinse intre 38 Hz si waloarea reglata pe -relen) conform tabelului 3.9. Tabelul 3.2 4 | Freevenfa aplicath [Hy] | 40 | 45 | 50 40 | 45 | 50 40 | 45 | 50 Releu! ie B ple)olels BiB Pentru a fi corespunzator din punct de vedere al acestet probe refeul nu trebuie sa lucreze pentru nici o. valoare a tensiunii sub 50 V, Ja freevente cuprinse in limitele de mai sus. d) Vevificarea releului de [recven{d mintmé la tntreruperi bruste ale fensiunit de alimentare. Se ulilizeaz’ montajul din fig. 3.18, desenal eu linie pling i linie Infrernpla. Ke, este un contact normal inchis al Teleului de iesire Re. Se fixeaz& pe releu freeventa Ja 45 Hz si pe generator la 45,5 Hz. Tensiunea de alimentare a releului este de 60 V. Se de- conccteazé intreraptorul cu Pirghie b,. Dupa efectuarea aces(ei cperatif, yelet] poate acticna pentru scart timp. Durata acestei achionZri masurate cu ajutoru) croncmetru- lui nu trebuie si dep&seasea’ insd 0,1—0,2 s. Se repeta ope- ratia alimentind apoi releul Ja 110 V, rezultatele trebuind si fie identice. ; Se fixeazd pe releu freeventa la 50 Hz si pe generator Ja 50.5 Hz. Procedind ca mai sus, se deconecteaza bruse tn- treruptorul cu pirghie b, pentru o tensiune de alimentare a releului de 60 V si apoi de 110 V. In caz cd releul Re actio- neaza, durata actionarii an irebuie sA depadseasca 0,1 0,2 s. e) Verificarea reteulai de frecventéd minima la wariatit bruste ale fensiuné de alimentare. Pentru efectuarea probei se ulilizeaz’é intregu) montaj desenat in fig. 3.18. HR este wn reostat. Deconectind intreruptorul bs se regleaz’ eursorul reos- fatului R astfel teit releu! de frecventa s& fie alimentat F. 41cu 60 V, in conditii tor este de 110 V. le in caré tensiunea debitata de genera- Se fixeazd pe releu frecventa la 45 Hz si pe generator- la 45,5 Hz. Conectind si deconectind bruse intreruptorul 4, tensiu- nea la bornele releului va varia intre 60 si 110 V. In aceste conditii in caz ca releul de iesire Re va actiona, durata ac- fionarii nu trebuie sa depaseascé 0,1 0,2:s. Se repeta apoi operatia, fixind pe releu frecventa la 50 He si pe generator, la 50,5 Hz. Procedind ca mai sus, trebuie sa se obfind rezultate identice. 3.5.2.2. Pixarea $i verifiearea valorii de reglaj. Se exe- cuta pentru valoarea data prin planul de reglaje in modul prezentat anterior la verificarea corectei etalonari a scalei de reglaj. 3.6. Releu filtru de tensiune de componenta simetricé inversd FRT-2a 3.6.1. Princépiu de functionare, caracteristicé Releul FRT-2a [2] este utilizat pentru protectia instala- fiilor energetice impotriva regimurilor nesimetrice, fiind folosit.ca protectie de rezerva in schemele generatoarelor, transformatoarelor, liniilor electrice sau in schemele de DASU. Releul (fig. 3.19) se compune dintr-un organ de masu- tare RT, alimentat cu o tensiune redresata de la un filtru de tensiuni de succesiune invers4, conceput in schema activ- capacitiva. In situatia cind in sistemul trifazat care alimenteaza Teleul apare 0 componenta de succesiune inversa, filtrul per- mite obfinerea la bornele MN (fig. 3.19) a unei tensiuni proportionale cu valoarea componentei de succesiune inversa aplicate. Aceasta tensiune este redresata si daca valoarea ei depaseste valoarea reglatt pe RT, releul va actiona. 42 1{R) 2{s) 3{T} Fig, 3.19, Principalele caracteristici tehnice ale releului sint: — tensiunea nominala 3 x 100 V; 50 Hz; — domeniul de reglaj a tensiunii de succesiune inversa : 10...20 V; — consum maxim 125 mA pe fazele R, T simaxim 170 mA Pe faza S. 3.6.2. Verificarea releului Verificarea general, verificarea mecanica si verificarea, izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ;. § 2.2.2.2; § 2.2.2.3 3.6.2.1. Verifiearea generali a modului de functionare. Cu ocazia punerilor in functiune sau dupa reparatii se exe- euta : a) Verificarea corectei elalondri a scalei de reglaj. Obti- nerea unei tensiuni de succesiune-inversa variabila ca marime este dificila si comporta montaje care de regula sint mai greu de realizat in conditiile de teren. De aceea verificarea scalei de reglaj se executa in general utilizind o tensiune mono- fazata [3], conform fig. 3.20. Pentru o verificare corecta trebuie ca releul sd lucreze atit in schema de verificare trifazata de succesiune inversa, cit si in schema de verificare monofazata pentru acelasi reglaj de pe scala. Scala fiind etalonata in valori corespunza- toare tensiunii de succestune invers&, trebuie ca tensiunea 43Fig, 3.20. monofazata aplicaté U,, sa fie egala cu J3 U;,, unde U,, reprezinta valoarea de reglaj inscrisd pe scala, corespunza- toare punctului ce se verifica. : Pentru fiecare punct al scalei se determina tensiunea de actionare si cea de revenire, rezultatele trecindu-se intr-un tabel (tabelul 3.10). ‘Tabelul 3.10 pi Ree mrcape hare, precum si in cazul aparitiei unor tensiuni de succesiune inversd, ca urmare a alimentarii lui in diverse moduri, con- form tabelului 3.11. Tabelul 3,11 Modul de aplicare a tensiunilor la bornele , releului 7 j 2a Starea releului Succesiune directa R/S |T | Neactionat Veer (V] ‘Ure [YI Uses [V] to | i2 | 44 | 46 | is | 20 | Un =V 30. | | K eon | b) Verificarea modului de actionare a releului alimentat cu tensiuni trifazate. Verificarea se executa utilizind montajul din fig. 3.21. Tensiunile furnizate de transformatorul 3 x x 380/3 x 100 V pot fi inlocuite de tensiunile obtinute din bucla de masurare a statiei. Se urmireste comportamentul releului in cazul aplicarii unor tensiuni corespunzitoare situatiei normale de functio- Trafo 3% 360/100 Succesiune inversa -1T/S{R Suceesiune inversi S|R|T Succesiune inversd RiT|S i |—|__|__| acfionat Succesiune direct’, dar 0 O|SsSit Suceesiune directa, dar Us =0 R|oiT Succesiune direct’, dar Up =0 * R|S|o Releul este considerat corespunzdtor din punct de vedere al acestei probe dac& aplicindu-i la borne tensiuni ca in ta- belul 3.11, el se comport& conforin indicatiilor din ultima coloana a aceluiasi tabel. 3.6.2.2. Fixarea si verifiearea valorii de reglaj. Se exe- cuta in modul prezentat mai sus, pentru valoarea stabilita prin planul de reglaje. 3.7, Releu filtru de curent de componenta simetricé inversd FRC-2a 3.7.1. Principiu de functionare, caracteristict Releul FRC-2a [2] este utilizat ca protectie de rezerva a liniilor de medie tensiune din retelele cu neutrul izolat sau. compensat, impotriva regimurilor nesimetrice. El poate fi folosit de asemenea in unele situatii ca protectie de rezerva , 45Fig. 3.22 si in cazul transformatoarelor, generatoarelor si motoarelor electrice. Releul (fig. 3.22) este realizat dintr-un filtru de curent de componenta& simetric& inversa, compus din doua trans- formatoare de curent 7, si F, si un organ de masurare, con- stituit din releul maximal RC. Acesta se conecteaza la ten- siunea secundar a filtrului, care este redresata prin inter- mediu}! unei punti cu diode. Pentru protectia puntii contra supratensiunilor care ar putea apare fn diverse regimuri de functionare, s-a prevazut un eclator cu gaz P. In functie de elementul ce urmeaza a fi protejat. releul FRC-2a se conecteaza in schema cu doua, sau cu trei trans- formatoare de curent. Pentru protecfia de rezerva a liniilor de medie tensiune, este utilizataé schema de conectare la doua transformatoare de curent (fig. 3.23). In acest caz releul protejeaz& linia im- potriva dublei puneri la pamint prin rezistenta de. trecere, functionind ca filtru combinat de secventa inversa si homo- polara. Pentru protectia de rézerva a generatoarelor si transfor matoarelor este utilizata schema de conectare Ja trei trans- formatoare de curent (fig. 3.24). In acest caz releul prote- jeaz& generatoarele si transformatoarele impotriva functio- narii de durata fn regim nesimetric, comportindu-se ca filtru de curent de componenta simetrica4: inversa. 46 +” declansare 73114 | 15 |16 [1718 119) FRC-2a ast 4 2 5 le |" £§ 38 7 Fig. 3.23. declensare fl bslfirpah dae FRC -2a Fig, 3.24 Corespunzator celor doud posibilitati de conectare 2 FRC-2a, releul de iesire este prevazut cu douad scale de re- glaj. Astfel, scala notat& cu A este utilizata in cazul schemei de conectare ia trei transformatoare de curent, iar scala no- tata cu B este utilizaté in cazul schemei de conectare la doua transformatoare de curent. Valoarea de acfionare a releului RC poate fi reglata con- tinuu, prin deplasarea butonului de reglaj. Schimbarea do- meniului de masurare se face prin conectarea unei_ rezis- tenfe aditionale RP in serie cu infSsurarea releului (fig. 3.22). ATPrincipalele caracteristici tehnice ale releului F RC-2a sint : — curentul nominal: 5 A; — domeniul de reglaj al curentului de succesiune invers& este dat in tabelul 3.12; Tabelul 3.12 Schema de conectare Curentu)l de Iucru [A] Punti la FRC-2a Cu trei transformatoare tiene? 17-18 de curent (scala A) Burrs 17-19 Cn dowd transforma- 17-18 toare de curent (sca- 17-19 la B) — consumul maxim pe faz la curentul nominal : in schema cu trei transformatoare de curent — pe lazele R si 7: 6 VA — pe faza S$: 12 VA in schema cu doua transformatoare de curent — pe fazele R si T: 12 VA ; — curentul de actionare de succesiune directa la reglaj minim (0,8 sau 1 A, conform schemei de conectare folosite) minimum 3J, ; — curentul primar maxim admisibil: 20/, timp de 1 s. 3.7.2. Verificarea releului RFC-2a Verificarea generala, verificarea izolatiei si verificarea mecanica se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. 3.7.2.1. Verifiearea generalA a modului de functionare. Cu ocazia punerilor in functiune sau dupa reparatii se exe- cuta : a) Verificarea corectei elalondri a scalei de reglaj. Deoa- yece yerificarea releului FRC-2a cu un sistem variabil de in cele ce urmeazd se va prezenta modul de verificare a sca- lei de reglaj utilizind curent monofazat (fig. 3.25) 48 1]2]3]4]5]6]7[8]9 poy Trus@ TCT-2 Ce” Fig. 3.25. In sirul de cleme al releului, se efectueazi puntile 5—6 ; 4—7; 2—8, ceea ce face ca infdsurarile primare ale trans- formatoarelor T, si 7, sa fie inseriate. Se alimenteaz4 releul la clemele 1—8, cu un curent alternativ variabil. Efectuind puntea 17—18, se verifica dacd releul de masurat actioneazi pentru fiecare punct al scalei B, cu o eroare de maxim 5%, din valcarea respectiva. Se repeta verificarea mutindu-se puntea la clemele 17— 19. Eroarea nu trebuie sd depdseasca in acest caz, +7,5% din valoarea fnscrisd pe scala B. Rezultatele probei se tree intr-un tabel (tabelul 3.13). Tabelul 3.13 Punte | Valori scala DIS eeiE rn.» 18 17-18 | Valori masurate Eroare masurare Scala B Punte | Natori seat 18 3.6 17-19 | Valor! masurate Eroare m&surare b) Verificarea conectérii corecte in instalafie. Pentru o functionare corespunzdtoare, FRC-2a trebuie sa fie alimen- tat cu un sistem trifazat de curenti de succesiune directa (R, S, T). In cazul unei conectari corecte $i avind un curent 49 4 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240de sarcina de minim 1,5 + 2 A, trebuie ca: User = Uys iar Us-1o =03 Upirs Ute11.9i Up-ie Teprezinta tensiunile masurate la bornele 9-11; 10—11 si 9-10. Datorita nesimetriei curentilor de sarcind sau datorit& erorilor filtrului, se admite ca releul este montat corect, daca Us_1. si Uy-4, nu difera cu mai mult de 5% una de alta, jar Us_19 este cel mult 5% din valoarea cea mai mare a tensiunilor U,_,, sau Uy. c) Verificarea modului de functionare a releului FRC-2a, alimentat cu curen{i trifazafi. Cu releul conectat in circuitul de protectie (fig. 3.23 sau fig. 3.24), releul nu trebuie sa actioneze. Inversind curentii a doua faze, releul trebuie sa actioneze, deoarece este alimentat cu un sistem de curenti de succesiune inversa. O atentie deosebita trebuie acordata in acest caz modului cum se efectueaza inversarea curentilor, pentru a nu ldsa secundarele transformatoarelor de curent in gol. Inversarea curentilor se face pentru toate combinatiile posibile. eee 3.7.2.2. Fixarea si verificarea valorii de reglaj. Se exe- cuta in modul prezentat anterior la verificarea etalonarii sealei pentru valoarea stabilita prin planul de reglaje. 3.8. Releu cu caracteristic’ limitat dependenta RTpC-1 3.8.1. Principiu de functionare, caracteristici Releul RTpC-1 este un releu de inductie cu spira in seurt- circuit. Echipajul mobil al releului.este un disc de aluminiu D (fig. 3.26), care se poate roti in jurul axului A, in intrefie- tul electromagnetului E. Prin constructie, fiecare pol al electromagnetului a fost sectionat in dou parti. Pe una din parti el are montat& o spir& in scurtcircuit (Sp.se.1 sau Sp.sc.2), cealalt’ raminind libera. 30 Fig. 3.26. La trecerea unui curent prin bobina J a releului, apare un flux ®,, care se desparte in doua, o, si Ge. Fluxul Dp trece prin portiunea de intrefier ce contine spire in — circuit, iar ®¢, prin portiunea ce nu contine spire in scurt- circuit. . Fluxurile ®, $i ®,¢ sint decalate fntre ele cu un anumit unghi « si dau nastere la doua tensiuni electromotoare Ex si Eg (fig. 3.27), defazate cu 90° in urma fluxurilor ce le-au rodus. , = “Teriuntle electromotoare Ey si Eg produc in discul D curentii turbionari I, si I, (fig. 3.28). Acesti curenti creeaza pip ee pe c en ge 51un cuplu de rotafie M,,,, care poate fi exprimat prin rela- tia M,.. = KI’, unde K este o constanta. Cuplului de rotatie i se opune un cuplu antagonist Mane, creat de un magnet permanent de frinare M, de un resort antagonist R si de frecarile din lagare. Cind M,o; > Mane, discul se roteste si inchide contactul @ (fig. 3.26 si fig. 3.28). i In realizare practicA releul RTpC-1 se prezint& ca in fig. 3.29. in afara elementului de inductie, a carui functionare a fost prezentatéa mai sus, releul RTpC-1 mai contine si un element electromagnetic, care, pentru o anumit& valoare a curentului de actionare, poate inchide contactul releului in mod instantaneu. Releul functioneaza astfel: bobina 1 da nastere unui flux magnetic care se inchide prin circuitul magnetic 2. Va- Y WS hr = ; SSW LUT & TTY = a i: loarea acestui flux este proportionala cu curentul de actio- nare care se regleazi prin sistemul de prize 3. Pe axul 4, care contine surubul fara sfirsit 5, este montat discul de aluminiu 6. Acesta incepe sd se roteascd in.momentul in care bobina 1 este strabatuta de un curent egal cu aproxi- mativ 15% din valoarea reglata prin sistemul de prize 3. In momentul ciad prin bobina 1 trece un curent mai mare decit valoarea reglata, discul 6 este atras in interiorul intre- fierului § impreund cu cadrul 7, invingind opozitia resor- tului antagonist 10, a frecarilor si cea a magnetului 11. Acest lucru face ca sectorul dintat 9 s4 se angreneze cu $su- rubul fara sfirsit 5, care rotindu-se, antreneazi la rindul lui sectorul dintat in sus, astfel ci la un moment dat acesta loveste cu pirghia 13, in lamela 14a partii mobile 15 a elec- tromagnetului. La rindul ei lamela 14, deplasindu-se in sus, inchide contactul 76 al releului. Caracteristica de actionare a releelor RTpC-1 este pre- zentala in fig. 3.30. Portiunea dependenta de curent a caracteristicii de ac- tionare a releului depinde de viteza de rotatie a discului (deci de marimea curentului ce strabate bobina 1) si de un- ghiul « pe care-l face cu orizontala, sectorul dintat 9. Un- ghiul « si implicit temporizarea inscrisi pe scala 19 se re- gleaz4 cu ajutorul surubului 18, care, prin intermediul opri- torului 17, permite deplasarea in sus sau in jos a lamelei 13, solidara cu sectorul dintat 9. Portiunea independenta de curent a caracteristicii de limp a releului (fig. 3.30) apare cind prin bobina J trec cu- renti de valori foarte mari, care produc fluxuri puter- ¢ nice. In aceasta situatie eapatul din dreapta al ar- 1 maturii mobile 15 este atras i bruse in jos, iar lamela 74, 1 | | | solidara cu armatura mo- bila 15, inchide fara tem- porizare contactul 16. Se ; realizeaz4 astfel ,,tdierea °° portiunea [enocianeas i yapida .de curent“, RTpC-1 |dependenta dé i independent de i functionind dupa principiul Fig. 3.0. 53,releelor electromagnetice. Valoarea curentului de Aaiere rapida poate fi reglaté cu ajutorul surubului 20, care miareste sau micsoreaza intrefierul 3. Pe pozitia oo a suru- bului 20, datorité m§&ririi excesive a intrefierului 3, nu mai are loc actionarea la ,,taiere rapida de curent“. Principalele caracteristici tehnice [1; 5; 9] ale releului. RTpC-1 ‘sint : — curentul de acfionare reglabil in trepte de: 2,5; 3; 4; 6; 8; 10 A; F — temporizarea 2...10 s; — curbele de variatie a temporizarii in functie de cu- Tent sint date in tabelul 3.14; Tabelul 3.14 ifs] a= iB > 10s 10 * 8 = 6 os: Z 1 +. | 2 é 5 1.2 3 4 5 6 7 @ 9 IOxlreg Ordinul de multiphcitate al curentului reglat — fn tabelul 3.15 sint indicate abaterile admisibiie ale temporizarii, pentru un anumit multiplu al curentului de actionare reglat ; Tabelul 3.15 Multiplul curentului reglat Abateri admisibile ale tem- porizarii +25+ 450%] +2% 0% —3,5% — in tabelul 3.16 sint indicate abaterile admisibile in cazul actionarii rapide a elementului electromagnetic |,,ta- ierea rapida de curent“) ; 54 Labelul 3.16 I Multiplul-curentului | 2 | 4 | 6 | 8 Abateri admisibile | 415% | £18% | 420% | +£20% — coeficientul de revenire al sistemului de inductie Ky = 0,75 + 0,89; - ~ coeficientul de revenire al sistemului electromag- netic Kp, =0,45 _— consumul propriu 30 VA. 3.8.2. Verificarea releului RTpC-1- Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. : ; 38.2.1. Verificarea generala a modului de functionare. La puneri in functiune sau dupa reparatii, se executa : a) Verificarea corectei elalondri a scalei pentru reglajul curentului de acfionare. Se exeeuti cu ajutorul montajului din fig. 3.31. : ; Cu trusa deconectata si mineral C de reglaj al curentului in pozitia minima, se fixeaza pe releu curentul de actionare la prima diviziune a scalei (2,5 A)- Butonul 20 (fig. 3.29) se asaza in pozitia ©. Se conecteaza trusa si se creste incet curentul. Cind se ajunge 1a valoarea de 0,35 + 0,40 A (aproximativ 15% din valoarea reglata) discul trebuie sa inceapa sa se roteascausor. Crestem in continuare curentul si se noteaza valoarea la care surubul fara sfirsit 5 angreneaz& cu sectorul dintat 9. Aceast{ valoare reprezintaé curentul de actionare I,- Se mareste in continuare valoarea curentului cu 10 + 15% din valoarea reglata. Se scade apoi curentul, notind valoa- rea Z, la care are loc desprinderea surubului fara sfirsit 5 de sectorul dintat 9. Se repeta pentru fiecare punct al scalei de reglaj aceeasi operatie, rezultatele sintetizindu-se intr-un tabel (tabclul 3.17). Coeficientul de revenire, trebuie si fie 0,75 + 0,85. Tabelul 3.17 i seal [A] 3 2,5 36 8 | 10 1, [A] a | | K b) Verificarea corectei elatondari a scalei de reglaj pentru »curentul de tdiere rapidd™. executd folosind acelasi mon- taj ca mai sus. Inaintea in ‘perii verificarilor se blocheaza mecanic cadrul 7, jientru gurubul fara sfirsit 5 sa nu mai angreneze sectorul dinjal 9. Pentru a nu fi nevoili care nu ar putea fi deb folosi prima diviziune a § actionare (2,5 A). Butonul de reglaj al ,curentului de taiere rapida“ se fixeaz4 in dreptul mulliplului 2 al curentului de actionare. Valcarea I, a curentului la care va trebuisd actioueze re- leul la ,,t&icre rapida* va fi de 2 x 2,5 A=5 A, Se masoara mai intij valoarea de actionare I, si apoi valoarea de reve- nire Z, la care are loe delionarea elementului elecfromag- netic 15. Se repeti operatia pentru fiecare punct al scalei »curentului de taicre rapida“. Rezultatele se tree intr-un tabel (tabelul 3.18). Coeficientul de revenire trebuie sa fie aproximativ 0,4, t utiliza4m curenti de valori mari j de trusa curent-tensiune, vom dei pentru reglajul curentului de 56 Tabelul 3.18 peaittalit erect bigs | 2 | 4 | 6 | 8 > eereide actionare [A] (2.5 Ax n) 5 10 15, 20 = 1 [A] 1, [A] K Cu butonul reglat in dreptul diviziunii oo, nu trebuie si se mai produc actionarea indiferent de valoarea curen- fului. Abaterile nu trebuie s4 depaseascd valorile date in fabelul 3.16. ¢) Verificarea corectei etalondri a scalei de reglaj a tempori- zirii releului RTpC-1. Utilizim montajul din fig. 3.32. Bu- tonul pentru reglajul ,,curentului de taiere rapida“-se fixeaza pe pozitia oo. Din considerentele expuse mai sus, pentru reglajul curentului de pornire se utilizeaza tot diviziunea de 2,5 A. Temporizarea se fixeaz4 in dreptul diviziunii 2 s. Se urmiareste verificarea caracteristicilor f =f(I) din tabeiul 3.14. Pentru aceasta se deconecteazi unul din con- 2 3 & : eI 5ductoarele ce sint legate la bornele K, sau K, si se regieaza curenlul de actionare la valoarea : 1% Jpegn = 1 2A = 255) A, Se reface montajul si conectind trusa, se misoara tem- porizarea actionarii. Se repeta succesiv operatia pentru le mint UNG I regi- Se fixeaz& apoi tempotizarea la 6 s si apoi Ja 10.s, facin- du-se aceleasi masurdri. Rezultatele se trec fntr-un tabel (tabelul 3.19). Fabelul 3.19 Multipiil cu- rentului reglat x5 | x6 | x7 | x8] x9] xto =e Datele din tabelul de mai sus trebuie si corespunda cu cele inscrise pe caracleristicile din tabelul 3.14, ea abate- rile admisibile date th tabelul 3.15. 3.8.2.2. Fixarea gi verifiearea ‘valorilor de reglaj. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile stabilite prin plauul de reglaje. a 4. Verificarea releelor a ciror actionare depinde de variatia a doi sau mai multor parametri de intrare 4.1. Relee directionale 4.1.1. Generalitati Releele directionale actioneaza sub influenta a doud ma- rimi, curentul si tensiunea. Ele controleazi sensul puterii in circuitul supravegheat si sint folosite in cadrul protectiilor maximale de curent directionate sau in componenta unor .velee complexe, cum ar fi cele de distanta. La noi in tara sint utilizate cu precidere-doua tipuri de relee directionale : — relee de inductie cu dou& infdsuriiri si rotor cilindric, de productie sovietica ; — relee cu elemente statice de productie romaneasca. 4.1.2. Relee directionale cu rotor ‘cilindric. Principiu de functionare, caracteristici Peleele directionale de inductie [10] sint compuse din: circuitul magnetic cu poli aparenti 1, bobina de curent 2, bobina. de tensiune 3 si rotorul cilindric din aluminiu 4, care are in interior un miez feromagnetic 5 (fig. 4.1). 59Fig. 4.2. Dac& bobina de curent esle strabatuta de curentul [,, va lua nagtere in circuitul magnetic, fluxut ©,. In mod ana- log, tensiunea U, de la hornele bobinei de tensiune, va da nastere in aceasta, curentului J, si implicit fluxului ®,, in circuitul magnetic. In fig. 4.2, s-a reprezentat diagrama fazoriali a mirimilor care intervin in functionarea veleului directional de inductie. Tensiunea U, a fost luala ca origine de faz. Curentul J, din bobina de curent este decalat in urma tensiunii cu un- ghiul 9,. . Curentul J, produs de tensiunea U, in bobina de ten- siune este decalat in urma tensiunii U, cu unghiul 9. Pierderile din circuitul magnetic fac ca fluxurile ®, si Oy sa fie decalate cu ac unghi y fata de curentii J, si In Fluxurile ®, si ®, induc in cilindrul 4 fortele electro- motoare E; si E,, deealate eu 90° in urma fluxurilor care le produc. Aceste tensinni dan naglere in cilindrul de aluminiu, la curentii Iz; si Izy. Din interactiunea fluxurilor ®; si ®,, cu curentii Jy; si J,,, id nagtere un moment de rotatie a carui expresie eslé: Myo, = K|1,|| U,| sino (4.1) unde K este o constanta, lar ¢ — decalajul dintre cele doua fluxuri ©; si ®,. 60 Din fig. 4.2 se observa -ca: Pi=b—% (4.2) Notind cu « complementul unghiului ¥, relatia (4.1) devine : Mor = K|I,||U,| cos(p, + a) (4.3) — Daca M,,,> 0, releul tinde sa-si inchid& contactul. — Daci M,.. <0, releul tinde sA se roteasci in sens. invers inchiderii contactului. Deci pentru a se produce actionarea releului, trebuie s& fie indeplinita conditia: M,o.> 0 (44) In expresia (4.3), « este un unghi care depinde de cara- teristicile constructive ale releului, avind valcarea constanta. El se numesie unghiul interior al releului direcfional. ¢, este un unghi variabil, egal cu decalajul dintre cu- rentul si tensiunea aplicaté la borne.* Pentru ca momentul de rotatie al rotorului cilindric s& fie maxim, trebuie ca in expresia (4.3) si avem indeplinitaé conditia : cos(e, + «)J=1 (4.5) ceea ce implica ot a= 0 (4.6) sau e =a (4.7) Din expresia (4.3), rezulté ci la valori constante ale tensiunii U, si curentului J, aplicate releului, rolul determi- nant in obtinerea unui cuplu de rotatie maxim revine decala- jului 9, dintre U, si I,. Unghiul 9, care satisface conditia (4.7) se numeste un- ghiul de sensibilitate mazimé al releului direcfional. Relatia (4.3) este de fapt expresia unei puteri. Pentru unghiul de sensibilitale maxim& al releului directional, re- latia (4.3) devine: Myo = K\ 1,11 U | = KSpr.min, (4.8) unde Spr.msv,, este puterea minimaf de actionare a releului. 61: B zona de In practic’ pentru a fl t Poe ase af Goma cutee Wa] ae | =| =| =| g lslslslalelelele wo ae astfel alese si incluse in cadrul K Es a . a0? othe schemelor de protectie, incit ce | ve in caz de defect, curentii si r es tensiunile cu care se alimen- | zone de teazi peleul si aiba decalajul z Z t ee alee leisele Mrot <0 TYinind cont ci unghiurile Ys pezitive’se masoara conform ) ed convenfiilor de la curent spre tensiune in sens trigonometric 3 Fig. 4.3. in fig. 4.3 este prezenta dia- el PoM Viel | eae ay All Be de ri a unui a ina tal ah VSM GAIT 2 era aia releu directional a carui ecuatie de functionare este data de relatia (4.3). Pentru 9, =—a, se obfine sensibilitatea maxima a re- leului. elo elo 2 2 a a Daca fazorul J, este decalat spre semidreapta OA sau OB, SF] SpSpPis lols pe isietsiniajnie scade valoarea cuplului Af,,,, acesta ajungind la valoarea 0 cind I, se suprapune peste semidreptele OA sau OB, caz in’ care @, ia valorile: lio lie |to |S lil lh lel lolol bl ele (5-2) sau (F+e). ee ee ean et pe | | Soy SH He = o S/S|SlelSle)sleleyejejeiejeje Daca fazorul I, se gisegte in zona hasurataé (M,,, <0), eV ene) | ae z Bereta nu se produce actionarea releului. Cind se cunoasgle diagrama de actionare a unui releu, = - = ale putem obtine unghiul de sensibilitate maxima pe cale gra- Vv fica, ridicind din originea axelor de coordonate o perpendi- culara pe dreapta de cuplu nul, in semiplanul de actionare Mig. 4.3). =| el] =| € /ElR/SIsl2lelele In tabelul 4.1, sint indicate principalele caracteristici pee cae Sle 3 z 2 al tehnice ale releelor de inductie de fabricatie sovieticd din ish 6 a Be BR 8 a sa cate seria PBM 170 + 270. 62 ee4.1.3, Relee directionale cu elemente statice tip RDC-3, Principiu de functionare, caracteristici Releul directional cu elemente statice RDC-3 [1, 2] functioneazA dupa principiul ,,balantei electrice“. El deter- min& semnul functiei : M=(|itu|—li—u}, (4.9) unde i si u sint marimi care se obtin in secundarele trans- formatorului de curent T, si transformatorului de tensiune T, (fig, 4.4), Ele sint proporfionale cu curentul I si tensiunea U care se aplicd la bornele releului. -- = In fig. 4.4, se observa c4 puntea redresoare P, este ali- mentata cu marimea u + i, in timp ce puntea redresoare P, este alimentata cu marimea u — i. Se obfin astfel doi curenti redresati ip: §i ip, care actioneaza in sensuri contrare asupra Teleului RP. Cind : — ip, > ips, deci: |i t+ u| > |i—u|, releul actioneaza. ks (4.10) — ip < ips, decifi+ ul <|i— u], releul nu actioneaza (4.11) Pentru valori constante ale curentului si tensiunii aplicate la bornele releului, semnul functiei M depinde de unghiul 9 dintre J si U si de unghiul interjor a. La releul RDC-3 un- ghiul de sensibilitate maxim& poate avea va- lorile 30°; 45° si 110° capacitiv, in functie de reglajul ales. Principalele varacte- gp B ristici tehnice ale releu- Jui sint: — curentul nominal: In =5 A; — tensiunea nomi- nala; U, =100 V; 64 — tensiunea de alimentare (comutabila): 24; 28; 110; 220 Vee; — tensiunea minima de aefionare la unghiul de sensi- bilitate maxima si I,: 0,2 V; — puterea minima de actionare la unghiul de sensibili- tate maxima si I,: 1 VA; — timpul maxim de actionare la I, si 1,5% U, : 50 m/s; — curentul admisibil de durata: 1,57, ; — curentul maxim admisibil: 20J,, timp de 1 s; — tensiunea admisibilA de durata: 1,2U, 3; — vyariatia admisibilaé a tensiunii continue de alimen- tare este cuprins& intre 0,7...1,1U,; -—- Consumul maxim: n cireuitul de curent alternativ: 2 VA; — in cireuitul de tensiune alternativa: 15 Vé — in circuitul de curent continuu: — 40 mA in repaus — 60 mA actionat ; — Releul are un contact comutabil (NI + ND): _ — curentul de inchidere: maxim 10 A; — curentul de durata: 5 A; — curentul de deschidere : — 04 A la 220 Vee — 0,1 A la 220 Vea ie 0,005). Caracteristicile de actionare pot avea diverse forme, in functie de unghiul de sensibilitate maxima ales (fig. 4.5). 3 capacitiv 45° capacitiv contact I-12 contact 1-12 contact }7-)2 Fig. 4.5. 65 5 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240o= 45° se foldsese pentru pro- tectia maximali directionata es ry impoitriva scurtcircuitelor intre W ‘ Piers cit ae faze ; Wizia}e a Sele TT — unghiul 9 = 110° este SA MS oe utilizat’ pentru protectia maxi- Boise mala homopolara directionata. Fig. 4.6. In fig. 4.6 sint prezentate bornele releului RDC-3. Prin suntarea bornelor W gi 8, se verilicd functionarea corecl4 a blocului electronic de executie al releului. ROC- 3 4.1.4, Verificarea releelor directionale Verificarea génerald, verificarea mecanicdé si verificarea izolatiei se execuld conform celor prezentate la § 2.2.21 $2:2:2.9 si § 290m ® 4.141, Verificarea generali a modului de funetienare. a) Determinarca diagramei de aciionare. Diagtama de ac- fionare a releclor directionale se obtine variind unghiul de defazaj dintre curentul si tensiunea aplicata la bornele re- eului (intre 0° si $60") si notind unghiurile pentru care are Joc inchiderea sau deschiderea contactelor lui. Indiferent de montajul utilizat, trebuie respectate cu strictete polaritatile din schemele indicate mai jos. Pentru trusa curent-tensiupe, borna polarizata de curent se determinad conform celor prezentate la § 1.3, avindu-se grija ca stecherul Lriisei s& se conecteze cu borna marcata (polarizat&), la faza retelei de alimentare. Pentru decalorul monofazat de tensiune, bornele polari- zate sint cele indicate in fig, 4.7 sau fig. 4.13. cu conditia ca el sa fie alimenlat cu un sistem de tensjuni trifazat de suc- cesiune directa. Masurarea defazajelor s¢ poate face in. mai multe moduri: aJ) Misurarea defazajelor cu ajutorul cosfimetrului monofazat. Pentru efectuarea masurarilor, se ulilizeaz&’ montajul din fig. 4.7. 66 — Unghiurile » =30° si. decalor DMU_ sR OK pe 2 1 RISTINI220V~) Fig. 4.7. inainte de concctlarea la retea, minerul C al trusei TC 2 si minerul D al decalorului trebuie sa fie pe pozitie minima. Se conecteazi trusa, reglindu-se un curent de 9 x ad A). Alimentind decalorul, se regleaza cu ajutorui minerului D, © tensiune de 100 V. Inversorul de sens E se alla agezat pe pozitia 1, iar comutatorut F al cosfimetrului, pe pozitia inductiy (notata cu £ sau IND). ot Asezind minerul A al decalorului in pozitie mijlecie, se manevreaza comutatorul B, de alegere a domeniului de ma. surare a unghiului, pind cind acul cosfimetrulut atinge 0 deviatic intermediara. Se las& comutatorul B in aceasta po- zitie si manevrindu-se minerul A, sc incearca aducerea acu- lui cosfimetrului in dreptul diviziunii 1, corespunzatoare defazajului de 0° Gnanevrind daca este necesar $i asupra lui BY. Deoarece se decaleazd tensiunea, se ia ca origine de faz& curentul. Pentru a ridica caracteristica de actionare a reteelor directionale se decaleazi in mod continuu tensiunea, in sen- sul cresterii unghiului de defaza} inductiv, manevrind asu- pra minerului A si, cind este cazul, asupra lui B. Aceasla se traduce prin deplasarea acului cosfimetrului citre valoa- 87Fig. 4.9. rea zero de pe scala, care corespunde la 8B = 90° (decalaj inductiv intre curent si tensiune), fig. 4.8. Unghiul 6, corespunzator unui anumit cos 6 din inter-_ valul 0°—90°, se determina din tabele. Pentru a masura unghiuri intre 90° si 180° (fig. 4.9), se trece inversorul E pe pozitia 2 si comutatorul de alegere a modului-de masurare de pe cosfimetru, pe pozitia capacitiv (C). Actionind asupra minerelor A si B,.se deplaseazi acul cosfimetrului de la valoarea 6 corespunzatoate unghiului de 90°, catre valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 180°. In diagrama din fig. 4.9, s-a reprezentat curentul I’ — = —/, care se aplic prin intermediul inversorului de sens E, cosfimetrului. Curentul J circula prin releul directional. Se observa ci in timp ce releului i se aplica un defazaj « > 90°, intre eurent si tensiune, la cosfimetru se misoara unghiul 6 < 90°. : Din fig. 4.9, rezulta unghiul de defazaj « dintre tensiu- nea si curentul aplicate releului, in functie de unghiul 8 ma- surat la cosfimetra, utilizind Telatia : a =180— 8 Pentru a misura unghiuri in intervalul 180° + 270° (fig. 4.10), se trece comutatorul F pe pozitia L (inductiv) si actionind asupra minerelor A si B ale decalorului, se depla- seazd acul cosfimetrului de la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 180°, la valoarea 0, corespunzatoare unghiului de 270°. 68 It 1 90, d = 1801S 0 Mt | uy 270 wv \ Fig. 4.10, Fig. 4.11. Asa cum se observa in fig. 4.10, defazajul « intre curentul 3i tensiunea aplicate releulut este ; a = i804 8, ande @ este unghiul masurat la cosfimetru. uss ties a aa unghiuri in intervalul 270° = 360° ‘fig. 4.11), comutatorul F se trece pe pozitia capacitiv (C), iar inversorul de sens E, pe pozitia 1. Actionind asupra mi- nerelor A si B, se deplaseazA acul cosfimetrului de la va- loarea 0, corespunzaitoare unghiului de 270°, la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 360°. Asa cum rezulta din lig. 4.11, decalajul dintre curentul si tensiunca aplicate re- leului va fi: a == 360° — p, unde ® este unghiul mdasurat la cosfimetru. =, Pentru a ridica diagrama de actionare a releului diree- tional, este deci suficient ca atunci cind se decaleaza tensiu- hea, si se nuteze, incepind de la defajazul de 0° catre cel de 360°, pozitiile contactului releului, precum si valoarca unghiu- tui de defazaj pentru care are loc inchiderea sau deschiderea tactului. 4, ll Worentn un releu directional de tip RDC-3, utilizind mon- tajul din fig. 4.7, care decaleaz& tensiunea, se obtin diagra-. Mele din fig. 4.12. , Utilizind montajul din fig. 4.13, in care s-a folosit trans- formatorul suplimentar 7, se poate decala curentul luindu-se ¢a origine de faz&'tensiunea. In aceasta situatie diagrama 69Soh g eapositiv g 10’ capacitw contact 17-12 contact If -12 30"capacitiv contact 11-12 Fig. 4.12. sir 3* 380V Fig. 4.13. de actionare care rezult& in urma masurarilor, trebuie s& coincidd cu cea indicat’ de fabrica constructoare pentru releul respectiv (pentru releul tip RDC-3 — fig. 4.5). Pentru efectuarea m&surarilor cu acest montaj, se creste curentul in circuitul releului cu ajutorul minerului D, urma- rind s& nu se depaseaseA puterea maxima ce poate fi debi- tata de decalor. Comutatoral F fiind pe .pozitia capacitiv, iar inversorul E pe pozitia 1, se actioneaza asupra minere- 70 7 Jor A si B, pina se aduce acul in dreptul diviziunii 1 (deca- laj 0°). Pentru efectuarea masurarilor in cele patru cadrane se procedeazi ca mai sus, urmarind indicatiile din tabe- Jul 4.2. Tabelul 4.2 Defazajul o dintre eu- Comutatorul F, | Comutatorul | Fentul si tenstunea iar |E iia :| Aplicata releului, in Be pozifins |B» pe pozitiay tinctie de ubghiul miisurat 1a cosfimetru . Intervalul de, masuri Ge... 90° capacitiv ® «=p 90°...186° _| induetiy @ = 130°—2 180°...270° | capacitiv @ a = 180°+p8 270°...960° | induetiv ® a = 360°—8 In caz ci nu se dispune de inversorul de polaritate E, se poate renunta la acesta atit Ja montajul din fig. 4.7, cit gl la cc! din fig. 4.13. Pozitia 1 corespunde unei polaritati noimate, iar pozitia 2, unei polaritati inversate a cureniului sau tensiunil. a2) MAsurarea defazajelor cu ajutorul cosfimetrului cu cadran circular 0°—360, In acest caz, cosfimetrul nu mai are comutatorul pentru ale- gerea sensului defazajului (inductiv sau capacitiv), nemai- fiind nevoie nici de inversorul de sens E. a3) MAsurarea defazajelor cu ajutorul wattmetrului monofazat, AceastA masurare se Teqlizeazi inlocuind in montajele precedente costimetrul ¢u un wattmetru monofazat. - Tn functie de m&rimea care se decaleazd (tensiunea sau curentul), se utilizeazd. montajul din fig. 4.7 sau fig. 4.13, Se stie ca puterea activa in curentul alternativ are ex- presia : P =UL cos 9 (412) Rezulta : (4.13)in relatia (4.13). P, U, I, sint cunoscute, ele putindu-se masura in cadrul montajelor din fig. 4.7 sau fig. 413 cu ajutorul wattmetrului, voltmetrului V si ampermetrului A. Deoarece wattmetrui nu este dotat cu un comutator care sa indice sensul decalajului (inductiv sau capacitiv), va trebui ca dupa ce s-a adus acul wattmetrului la 0° (putere maxim& in circuit) sa aflAm in ce sens se decaleazi fazorul (inductiv sau capacitiv) fati de origine. Daca se. decaleaza tensiunea si se ia ca origine de faza curentul, se procedeaz& astfel: se acfioneazd asupra mine- relor A si B ale decalorului, deplasind acul wattmetralui c&tre puterea zero, adicd unghiul de 90° (inductiv sau capa- citiv. Daca de exemplu releul ce se verificé este RDC-3, fixat pe unghiul de sensibilitate maxim 30°, si in inter- valul 0°—90° contactul care initial era inchis (bornele 11— 12) se deschide, rezulta, stiind diagrama de actionare a aces- tuia (fig. 4.12), ci am decaiat tensiunea»inductiv. Daca contactul ramine inchis in intervalul 0—90°, rezult& c& ten- siunea a fost decalaté in sens catpacitiv. Daca se decaleaza curentul si se ia ca origine de faza tensiunea, se procedeaza ca mai sus, ins pentru comparatie, se utilizeazi diagramele de actionare cu originea de faza tensiunea (fig. 4.5). ad) Masurarea defazajelor si ridicarea diagramei de actionare a releelor direc- tionale prin metoda decaldrii tensiunii in trepte fixe de-cite 30°. Aceasta me- toda are la bazai faptul cunoscut ca dispunind de un sistem de tensiuni tri- fazat simetric, se poate obfine 0 stea a tensiu- nilor decalate la 30° una fata de alta, ca infig. 4.14. Cu linie plina, s-au repre- zentat tensiunile pe faza si intre faze, iar punctat, tensiunile ce se obtin din acestea dac4 se inverseaza Fig. 4.14. sensul de masurare. 72 Trafo 3x 1Og/3%360 v Fig. 4.15. Luind ca origine de fazi curentul Is; produs de Use cu care este in faz& si aplicind succesiv releului directional _ diverse tensiuni in sensul indicat de sdgeata (fig. 4. 14), se poate ridica diagrama de actionare a releelor directionale. Aceste diagrame au ca origine de faza curentul. In urma unor astfel de. masurari, utilizind montajul din fig. 4.15, se obtin pentru releul RDC- 3 diagramele de actio- pare din fig. 4.16. Aceast2 metoda, desi nu oferd 0 precizie ridicata, se aplica foarte usor si da rezultate satisfacitcare, mai ales in condi- tiile de teren, cind nu dispunem de aparatele necesare unor masurari exacte. b) Determinarea caracteristicii voll-amper pentru unghiul de sensibilitate mazimd. Aceasta caracteristica (fig. 4.17) re- prezinta functia U,, =fi1,), pentru unghiul de sensibilitate maxima al releului directional. Cu ajutorul ei, se poate de- termina care este tensiunea minima de actionare a releu- lui (U>,) pentru un anumit curent dat. Pentru ridicarea caracteristicii voll-amper, se utilizeaz& montajul din fig. 4.7 sau fig. 4.13. Se decaleaza tensiunea sau curentul, pind se ajunge la un defazaj egal cu unghiut de sensibilitate maxima al releului. Mentinind decalajul constant, se scade curentul la va- loarea 0. Reglind succesiv tensiunea aplicata releului, ta valorile din tabelul 4.3, se creste de fiecare data curentul pind cind releul actioneazi. Se noteazi aceste valori in tabelul de mai sus, ridicindu-se caracteristica volt-amper. Pentru fiecare valoare a tensiunii si curentului din tabe- Jul 4.3 se determin’ puterea minima de actionare a releu- 73 -Tabelul 4.3 U releu [V] T actionare [A] Prix oor [VA] 100 7 50 | 25 EL 1 40,5 | 0,2}0,1 | 0 Fig, 4.16. © Fig. 4.17, lui (a unghiul de sensibilitate maxim’). Valorile obfinute pentru fiecare punct in parte trebuie sa fie apropiate (teore- tic trebuind s% se obtinad rezultate egale). Puterea minima’ de actionare obtinuta trebuie sA fie egala cu cea data in pros- pectul releului respectiv. Daca cu ajutorul minerului D al decalorului nu se pot regla valorile de 1 V; 0,5 V; 0,1 V etc., se poate monta la bornele decalorului un transformater coboritor, cu rapor- tal 100/5 V, care s& permita obtinerea valorilor dorite. Peniru a misura corect tensiunile de valori scizute din tabelul 4.3, se recomanda utilizarea unui voltmetru cu re- zistenta imterioara cit mai mare. c) Verificarea nefunctiondrii releului directional, alimentat rumai cu lensiune sau numai cu curent. Se scurtcireuiteaza kobina de curent a releului directional si se alimenteaza bobina de tensiune cu 1,5 U,. Releul nu trebuie s-gi inchida contactul. Se scurtcircuiteazi bobina de tensiune $i se aplica bobi- nei de curent (& + 10)/,. Releul nu trebuie sa-si inchida contactul nici in aceasta situafie. 4.1.4.2. Fixarea gi verifiearea caracieristicii de actio~ uare. Fixarea reglajelor se executa in mod diferit in functie de tipul constructiv al releului. Verificarea caracteristicii de actionare obfinute se executé conform § 4.14.1.a. 4.2. Relee diferentiale, RDS-3a 4.2.1, Generalitati Protectia diferentiala este o protectie de baz4 a transfor- matoarelor, utilizaté impotriva scurtcireuitelor interne sau ‘a borne. In fig. 4.18, este redat principiul de functionare al pro- tectiei diferentiale a transformatoarelor, in cazul unui scurt- sircuit interior a) si in cazul unui scurtcircuit exterior d): 75Eaeiz) iat ine ig ig =i;-b2 0 b) Fig, 4.18. f Se observa c& la scurtcircuite interioare curentul ig prin circuitul diferential este egal cu suma curentilor din secun. darele transformatoarelor de curent. La scurtcircuite exte_ _ Mloarc acest curent este foarte mic, teoretic trebuind si fie nul, In anumite situatii, curentul diferential poate atinge in regim normal de functionare valori nepermis de mari, care ar putea produce actionarea protectiei daci nu se iau masuri impotriva : — actiunii curentului de magnetizare (care trece numai prin infasurarea conectata la sursa de alimentare) ; — inegalitatii curenfilor din secundarele transformatoa- relor de curent ; -— curentilor de dezechilibru produsi in Special de dife- renta dintre curentii de magnetizare ai transformatoarelor de curent care alimenteaz& releele diferentiale ; — diferentei de faz& dintre curentii din primarul si secundarul transformatorului de putere. Protectia diferentiala utilizind relee RDS-3a cu frinare si transformatoare cu saturatie rapid rispunde problemelor de mai sus [1; 15] prin modul de constructie al releului, Prin conceptia realizarii schemei si prin modul de fixare a reglajelor. 76 4.2.2. Principiu de funcfionare, caracteristici tehnice Releul RDS-3a -(fig. 4.19) este utilizat pentru protectia ‘ unei faze a transformatorului de putere. In compunerea lui intra un transformator cu saturatie rapida cu trei coloane, pe care sint dispuse mai multe infasurari, si un releu de curent RC-2. Transformatoarele cu saturatie rapidd asigura desensi- bilizarea protectici fata de socurile de curent de magnetizare la conectarea transformatorului sau la restabilirea tensiunii in retea. 5 Pe coloana din mijloc a circuitului magnetic, se gaseste infasurarea de lucru W, si infasurarile de egalizare Wee si We, care servesc la egalizarea curentilor din infasurarea de lucru. Pe fiecare din coloanele laterale se gaseste cite o juma- tate din bobina de frinare W, si cite 0 jumatate din bobina secundaria W,, care alimenteaza releul de curent RC. Pentru protectia diferentiala a transformatoarelor, zona protejata este cuprinsa intre transformatoarele de curent. La defecte ce apar in afara zonei protejate (fig. 4.19), i, va parcurge infasurérile W:, We si W,. Parcurgind Wy, i, va produce fluxul de frinare ®,, care se inchide numai prin coloanele exterioare, avind sensurile din figura Rezulta ci i, este cel care produce frinarea, deci iy =i. MTFig. 4.20. Curentul secundar i, strabate bobina de Jucru W;, in sens contrar celui strabaitut de i, prin W, si W... Fluxurile produse de acesti curenfi la trecerea prin W, si W.. se anu- leaz& reciproe, fluxul rezultant in coloana din mijloc fiind teorctic, nul. (Practic, apare un flux datoriti curentului de dezechilibru igeg =i, — i,.) Releul RC nu va actiona in acest caz, deoarece fluxul Oo, va produce in cele doua sectiuni ale lui W, tensiuni elec- tromotoare de sensuri contrare, astfel incit curentii produsi de ele se anuleaz& -reciproc in bobina relenlui RE, Deci Ta defecte exterioare zonei protejate, releul nu lucreaza. In cazul unui scurtcireuit in interiorul zonei_protejate (fig. 4.20), i, si ig parcurg in acelasi sens bobina de lucru si vor produce un flux ®), care se inchide prin coloanele late- tale. Datorita valorilor mari ale curentilor de scurtcircuit, 1 este mai mare decit @,. 1 Releul RC va actiona in acest caz, fluxul ©, productnd in cele dou& sectiuni ale infdsurarii W,, curentul i. In general bobina de frinare se monteaza ca in fig. 4.19 sau fig. 4.20, pe partea consumatorilor sau a Sursei cu Un aport mai mic la scurteirewit, pentru. ca la defect fluxul de fri- nare ®, si nu atinga valori prea mari. Bobina de lucru se monteazi de regula pe partea sursei mai puternice. In fig. 4.21 este Teprezentatd caracteristica de frinare a releului RDS-3a [17], reprezentind dependenta dintre tensiunea magnetomotoare de frinare ~~ de lucru, fn 78 7 == Asp. diferential bog anes r 400 300}—- 200 10h >t 0 100 200-300 400 500 600 Asp. frinare Fig, 4.21. ie de j dintre curentul de frinare si cel de Mh Reel tay ote fi cuprins intre 0° si 90°. Zona care se giseste deasupra curbei « = 0° reprezinta SG Bas nare sigura, In zona cuprinsa intre curbele « = G7 sic 90), .actionarea este incerta, in functie de defazajul «. Zona cuprinsd sub curba «% = 90° reprezint& oe de blocaj, in care fluxul de frinare ®, blocheaza functionarea releului. = i Principalele caracteristici tehnice ale releului diferential RDS-3a sint [2; 17]: — amperspirele de lucru: 60 + 5 Asp; — curentul de actionare: pentru-iy =0, se poate re- gla pe diversele prize ale tnfasurarii de lucru conform tabe- lului 4.4 ; Pabeiul 4.4 Salas Ww, [sp] ° 20 13 | 10 | a | 2 Teor [A] 3 |4ei5| 6 | 75 | 10 | 12 Agp Tucra t | 60 | 60 | 60 | 60 | oo | ooP lw) — curentul minim de actionare: 1,54 A daca in serie cu infasu- Tarea de luctu se ¢o- hecteazi una din infa- surarile de egalizare ; -— raportul ‘maxim al curentilor ce pot fi egalizati: 4,2 corespun- zitor valorii maxime de reglaj, 12 A; — raportul minim af curentilor care pot fi 1,8 corespunzator vyalorii minime de reglaj, fnfésurare de frinare anole: Iafasurare de kicrd legalizare) ~NY RH ane 02% 6 6 10 12 % 16 18 20 mM prizet Fig. 4.22. egalizati : 3A; — .tensiunea maxima pe contact: 220 V.c.c. sau ©.ab iy ~— consumul propriu in diversele infasuriri ale releului fa curentul nominal: rezult& din diagramele reprezentate in fig. 4.22 ; — schema electric& a releulni RDS-3a Poate fi utilizata in douad varjante in functie de pozitia fisei L de pe panoul frontal al releului (fig. 4.23), Fig. 4.23, 80 4.2.3, Verificarea releelor diferentiale RDS-3a Verificarea generald, verificarea mecanicd si verificarea izolatiei se executA conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.22.2 si § 2.2.2.3. 4.2.3.1, Verifiearea generala a modului de functionare a releului RDS-3a, a) Verificarea refeului electromagnetic de curent RC. Se executA utilizind montajul din fig. 4.24, in acelasi mod ca la releele de curent obisnuite. Conform [17], releul RE este considerat corespunzator daca el lucreazai Ja un curent de 0,2 A, figa M7 fiind deconectata. Daca releul nu lucreazd la valoarea de 0,2 A se deplaseazi butonul de reglaj la dreapta sau la stinga reperului de pe scala pind se regleaza valoarea de 0,2 A. b) Verificarea polaritéfii relative a infasurdrilor de lucru si egalizare ale releului RDS-2a. Se executa utilizind mon- tajul din fig. 4.25. Suruburile de contact pentru alegerea num&rului de spire al infasurarii diferentiale (de lucru) se asaz& pe pozitia 20, toate celelalte suruburi de contact fiind pe pozitia zero. 5i7) RDS -3a Fig. 4.24. Fig. 4.25.” 81 6 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240Se ereste curentul in cireuit, pind cind releul RC actio- neazi. Se noteazi aceasta valoare, calculindu-se apoi ten- siunea magnetomotoare (i,., x nr. de spire) pentru care s-a produs actionarea. Se repetd operatia pentru fiecare din combinatiile indicate in tabelul 4.5, Intfi, pentru infasurarea de lueru si egalizare I, conform conexiunilor din fig. 4.25, apoi pentru infasurarea de lucru si egalizare IJ, in care caz legatura din borna 7 a relewlui se mut& in borna 2. Tensiu- nile magnetomotoare obtinute trebuie s& fie in fiecare caz in parte de 60 + 5 Asp. c) Verificarea lipsei inducfiei mutuale intre infésurarea de frinare si infésurarea secundard. Se executa utilizind mon- tajul din fig. 4.26. Surubul pentru alegerea numarului de spire al infasurarii de frinare se asazi pe pozitia 14 (28 spire). Se creste curentul in circuitul de frinare pina cind ajun- gem la valoarea de 20 A. Fisa_M, fiind deconectata& si mili- voltmetrul fiind conectat ca in fig. 4.26, tensiunea masurat& cu ajutorul lui nu va trebui si depaseascd in cazul lipsei inductiei mutuale, valoarea de aproximativ 50 mY. d) Verificarea coeficientului de siguranlaé. Se utilizeazd montajul din fig. 4.25, in care numérul de spire al infasu- rari diferentiale este egal cu 20, in timp ce suruburile infa- surarii de egalizare I sint pe pozitia 0. Se roteste spre dreapta indicatorul scalei releului RC pina cind acesta va Jucra la un curent de 15 A. Butonul de reglaj al releului RC réminind in pozitia stabilité mai sus, Tabelul 4.5 ey 2 | 8 0 cy s a ey a 3S Ty emReIn’ | Fae # in (ee a a 3 2 19 2 a g ” S z 3 = & & 3 oo - is ll |e i eee: ei | & elej~f{alele | sie 2 1 ae . 1» ° o UES Bye 8 2 g = 2 a ° 6 6 S = B (or e{f2e|s[e 1° ol ° ° 3 5 3 ES a © a = | 2 » 2 2 10 =} 8 = 6 a oe ee | be + & & ° ° ° © a i S 3 ERs Pare — ee eee 8 S cA ° ° o |e Ss . & se aq . a 2 cs 5 t Ja a He o 2 =| [= 3 x es jt eee (pe i ee Se a aT | 4 2 ° ° 2 ¥ 3 8 jE e,efletlte ls g o ° | S 2 e ie S| < = | = 2 3 2 a = 2 = : ES & at Fd ele ealt BS = eien es ss Fran eae |e (eet a eee : = q 3 2 ¥ e = e — s 3 = & : 3 = 4 a 2) og g£ B a & 4 4 5 ° = 2 s i 5 ! ra 2 8 3 & S E = by oi Ss Es) 3s = + ef E 8 a ie s 5 ee ig f= iS BE Zz = 5 83de ie Trusé TCT-2 Trusg 7CT-2 Or c Fig. 4.27, se realizeaz& schema din fig. 4.24, masurindu-se curentul la care va lucra releul RC. Raportul dintre valoarea obtinut& in cadrul acestei ma- surari si valoarea obfinuta la punctul a) reprezint& coeficien- tul de siguranta, a cirui valoare trebuie sA fie cuprinsa& intre 1,35 ~ 1,8. , Pentru probele urm&teare se revine cu butonul de reglaj al releului RC pe pozitia initiala fixata la punctul a). e) Verificarea caracteristicii de frinare a releului RDS-3a. Se executa utilizind montajul din fig. 4.27, Surubul de contact al infasurarii diferenfiale (de lucru) se fixeazd pe pozitia 20 de spire, cel al infagurarii de frinare pe pozitia 14 (28 spire), iar cele ale infisuririlor de egalizare, pe pozitia zero spire. Deoarece pe teren‘este in general dificil si se decaleze doi curenti, ridicarea caracteristicii de frinare se va face pentru defazajul « —0° (fig. 4.21). Se aplic& succesiv infasurarii de frinare, un curent co- Tespunzator valorilor date in tabelul 4.6, determinindu-se Pentru fiecare valoare in parte, curentul din infasurarea de 84 Curentul de frinare Tabelul 4.6 | 7, [A] ells By | eae) iat) 15) eee 28 sp x I, [Asp] O | 84 Curentul de lucru 7, [A] 3 | 4,95 168 | 252 336 [420 [504 | 588 6,5) 9,25] 12 | 15,25) 18,5) 22 20 sp x I, [Asp] oo Js5 {130 [185°] 240 T305 [370 | 440 lucru (diferentiala), pentru care are loc actionarea releului. Valorile tensiunilor magnetomotoare trebuie si se rega- seascé pe curba din fig. 4.21, pentru « = 0°. Deoarece atunci cind se creste curentul diferential se obtin cresteri simultane ale curentului de frinare, este nece- sar ca odat& cu acfionarea minerului C pentru cresterea curentului diferential, sd se actioneze si asupra minerului C al trusei care regleazi curentul de frinare, astfel incit acesta sa fie mentinut la valorile din tabel. E in timpul verificirii caracteristicii de frinare,’ este nece- sar ca la fiecare proba, capacul releului sa fie pus, deoarece s-au observat diferente sen- sibile intre valorile masu- rate cu si fara capac. f) Verificarea consumu- lui infésurarilor _ releului RDS-3a. Se executa, uti- lizind montajul din fig. 4.28. La efectuarea mAsurarilor, se aplicd fiecdrei infasurari in parte curentul nominal de 5 A, determinindu-se he tensiunea obtinuta la bor- [Ear nele infasurarii respective, A } pentru o anumit& pozitie a [ Te surubului de contact. Ope- Trusd TCT-24 ratia se repeta identic pen- [Se tru celelalte pozitii, rezul- tatele obtinute comparin- Fig. 4.28. 85du-se cu curbele din fig. 4.22. Puterea consumata va fi data de relatia P = UI, in care J =5 A. 4.2.3.2, Fixarea si verifiearea valorilor de reglaj ale releului RDS-3a. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin pianul de reglaje. 4.3. Relee pentru blocaj Ja disparitia tensiunii 4.3.1. Generalitati Releele pentru blocaj la disparitia tensiunii sint desti- nate blocarii functionarii protectiei de distanta, la disparitia accidentalé a tensiunilor de misurare, ca urmare a arderii sigurdnfelor ce alimenteaz& buclele de masurare, a unor defectiuni in cireuitele de multiplicare a pozitiei separatoa- relor de bare ete. Aceste relee trebuie s& aiba un timp propriu de actionare foarte mic, pentru a permite blocarea ftunctionarii releelor de distant& chiar si in treapta I a acestora, care de regula este netemporizata. In plus, releele de blocaj la disparitia tensiunii trebuie si functioneze selectiv, astfel incit si nu blocheze protectia la disparitia tensiunilor de masurare, ca urmare a unui scurtcireuit. In instalatiile energetice din fara noastra, pentru blo- cajul la disparitia tensiunilor de masurare sint utilizate de regula doua tipuri de relee : releu tip RBDT si releu de flux nul, 4.3.2. Releu pentru blocaj la disparitia tensiunilor tip RBDT 4.3.2.1. Prineipiu de funetionare, caracteristici. in fig. 4.29, s-a prezentat schenia intericarA {18} si modul de conectare in instalatie a releului RBDT. Pentru a nu supra- 86 incdrca schema, nu s-au mai reprezentat blocurile de curent si tensiune si nici partea de alegere a tensiunilor de masu- 0 Stitizina releele de curent continuu: RT,; RI,; RT, si RT, alimentate prin intermediul unor punti redresoare de la niste transformatoare, releul RBDY supravegheaza : — prezenta sau disparitia tensiunii pe linie (TT ,, Ds, Dy, RT,); — aparitia curentului homopolar (TJ), D,, D,, Rly); — prezenta sau disparitia tensiunii pe bare (Tz, Ds, Ds, RT;); — aparitia tensiunii homopolare (T7'T%, TTy2, TTos, Ds, Ds, Dz, Ds, RT»). bucle de tensiune ge pe bere releu de distanta semnal lipsd, tensiune Protectie de djsfanté Fig. 4.29, 87Functionarea RBDT : 1) In situalie normalé de funcfionare a cireuitului primar protejat. Ca urmare a prezentei tensiunii pe linie si pe bare, releele RT, si RT, sint excitate, releele TI, si RT, care supravegheaza aparitia curentului sau tensiunii homopolare sint dezexcitate, deci bobina releului RI este dezexcitata. Prin contactul RJ-2 al acestui releu, se alimenteazA cu (+) operativ, releul de distanta. In continuare, si analizim situatiile in care RBDT blo- cheaza functionarea releului de distanta. 1.1) Disparitia tensiunii pe una sau pe doua faze ale circuitului de tensiune din bucla de miasurare a statiei. Ca urmare a acestui fapt, apare o tensiune homopolara la bornele secun- dare ale transformatoarelor TTo,, TT 2, TT os, care produce actionarea releului RT) si prin aceasta, excitarea bobinei releului RI. Prin contactul RI-2, care se deschide, releul de distanta este blocat, iar prin contactul RI-3, care se inchide, este transmis semnalul ,lipsi tensiune protectie de distanta*. 1.2) Disparitia tensiunii pe toate cele trei faze ale buclei de masurare din sta- tie. In acest caz, se dezexcita releul RV», permitind in- chiderea contactului siu normal inchis RY,, prin care se excitdé bobina releului R/. In continuare, RBDT se comport ca mai sus. 2) Cind are loc un defecl in cireuilul primar protejat. In acest caz tensiunile pe fazele alectate de defect pot sa scada pina la valoarea zero. Aga cum s-a precizat, in accasta situa- tie RBDT nu trebuie sa blocheze functionarea protectiet de distanta. In functie de tipul defectului, releul functioneaza asttcl: 21) Scurtcireuit monofazat sau bifa- zat cu pamintul pe circuitul primar pro- tejat. In acest caz, apare o tensiune homopolara la bor- nele secundare ale transformatoarelor TT, TTo2, TT os care daca este peste 40...50% din tensiunea nominala pe fazd, produce actionarea releului RT. In cazul unui defect monofazic sau bifazic cu p&amintul, apare insd un curent. homopolar in secundarul ftransformatoarelor de curent. 88 eare daca are o valoare mai mare de 0,42,, va produce actio- narea releului RJ,. Prin aceasta, bobina releului RZ ramine in continuare dezexcitata, RBDT neblocind functionarea releului de distanta. 2.2)Scurtcirceuit bifazat pe circuitul primar protejat. In acest caz, ca urmare a scaderii simultane a tensiunii pe linie si pe bare, releele RT, si RTs se dezexcita. Releele RT) si RI, fiind dezexcitate, releul RI Tamine si el dezexcitat, astfel incit functionarea releului de distanta nu este blocata. - Principalele caracteristici tehnice [18] ale releului RBDT sint: — curentul nominal 5 (1) A; — tensiunea : — 3 x 100/57 V pentru filtrul homopolar ; — 100 sau 57 V pentru supravegherea tensiunii de pe bare; — 100 sau 57 V pentru supravegherea tensiunii de linie ; — tensiune operativa: 24; 48; 110; 220 V.c.c.; — timp de actionare la disparitia tensiunii pe bare: max. 20 ms. ; — curentul homopolar de blocaj: minim 0,51, ; — consumuri : — max 4 VA pe faza, la intrarile TT),, TT 2 sau TT, ; — max 6 VA, la intrarile TT, sau TT, ; — max 4 VA, la intrarea lui TI); — max 6 W, in circuitul de tensiune operativa. 4.3.2.2. Verificarea releului RBDT. Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa con- form celor prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. a) Verificarea generald a modului de functionare a releului. Verificarile de mai jos se pot executa cu releul montat in instalatie sau separat in laborator. in caz ci verificarea se execut& cu releul montat in in- stalatie, probele vor trebui efectuate cu o deosebita atentie, pentru a nu produce scurtcircuite in bucla de masurare, fapt care poate afecta functionarea intregii statii. In cazul wtilizdrii unor surse auxiliare de tensiune (truse, transfor- matoare, autotransformatoare ete.), se vor lua m&suri tm- 89potriva alimentarii inverse (din secundar in primar) a trans- formatearelor de tensiune de pe linie sau bare. In situatia verificarii in laborator, pentru alimentarea releului se va utiliza un transformator trifazat, 3 x 380/3 x GO vs al) Probe pentru verificarea modului de functionare a RBDT, la disparitia ten- siunilor de m&surare. Se alimenteazi releul RBDT cu un sistem trifazat simetric de tensiuni, la bor- nele 73, 14, 15 si 16, din bucla de misurare a stafiei sau dintr-un transformator trifazat, 3 x 380/38 x 100 V, ca in fig. 4.29. Bornele 8, 9 sau 10 la care se conecteaza tensiunea de pe linie rémin nealimentate. Se alimenteazd releul cu curent operativ la bornele 19 si 20, respectindu-se polarita- tile din fig.4.29. In aceasta situatie, releul RI este dezexci-. tat, deci protectia de distanta nu este blocata. Pentru a simula disparitia accidentala a tensiunilor de masurare, se deccnecteaza pe rind cite o faz de la bor- nele 13, 14 si 15, urmarindu-se de fiecare dati: excitarea teleului RI. Se procedeaza in mod analog, deconectind apoi cite doua faze, urmirind $i de asta data actionarea releului RI si prin aceasta, blocarea functionarii protectiei de distanta. Se alimenteaza apoi 77, cu tensiunea de la transforma- torul de prezenta a tensiunii pe linie sau de la o trus& curent- tensiune, reglata la 60 V (pentru bornele § si 9) san 100 V (pentru bornete 8 $i 10). Se alimenteaz2 TT, 1a borncle 4—6 prin punti de la bornele 16— 74. Deconectind simultan alimentarea de.la bornele 13, 14, 15 si 16, situatie corespunzatcare unci intreruperi generale a tensiunilor de pe bucla de masurare, releul RI trebuie sa se excite blocind functionarea protectici de distanta. a.2) Probe pentru verificarea modului de functionare a releului RBODT, ta ‘si- tuatia producerii unor scurtcircuite in instalatia primarA protcjata. Se alimen- teazi RBDT numai cu tensiunea de linie. Tensiunea opera- tiva fiind conectata, releul RI va fi excitat. Se alimen- teazi TI,, cu ajutorul unei truse de curent tensiune la bor- nele 1—2. Crescind curentul, releul RI se dezexcita la apro- ximativ 0,4J,. Prin aceasta se verificd ci este suficienta 90 aparifia unui curent homopolar, pentru ca RBDT sa nu blocheze functionarea releului de distanta Pentru a urmari comportarea releului la defecte mono- fazice, se alimenteaza RBDT numai cu tensiunile buclei de miisurare la bornele 73, 14, 15 si 16. Intrerupind pe rind cite o faza, releul RI se va excita. Crescind ca mai inainte curentul fn cirevitul T'Jo, releul RI se va dezexcita, indife- rent de faza deconectata. Pentru a verifica ci nu exista posibilitatea unei actio- nari gresite a releului RI ca urmare a unui joc de contacte in situatia unui scurtcircuit Insotit de curent homopolar, se utilizeazi montajul din fig. 4.30. Cu ajutorul ceior doud truse curent-tensiune A, si Az, se regleaz& curentul homopolar }a 3 A (A;) si tensiunea la 100 V (A,). Releul dio, s-a montat suplimentar.La apdsarea buto- nului bo, se urmdreste ca aplicind simultan curentul si tensiunea, relen! RI si ramina dezexcitat. " a3)-Verificarea RBDT pe viu, prin in teractionare cu releul de distantd. Asa cum se recomanda si in [18], este bine ca la puneri in func- fiune, dup reparatii etc., si se facd cel putin o ‘proba in cate si se verifice pe viu ‘cA la disparitia tensiunilor de alil- mentare a protectiei de distant’, RBDYT blocheaza releu. de distant’ fainte ca acesta sa declanseze in treapta IT RBOT Sola 2| eis |rst6|i7fie[ralz0) fish eo dion | Os ae ae yy } c Loe \ (+) Fig. 4.30. anp=] axioov 0} (a bor dior je —_ 2] a pxerosa ICT-2 Oc Fig, 4.31. Pentru aceasta este utilizat montajul din fig. 4.31, unde, ca si la proba anterieara, releul dy; este un releu suplimentar. RBDT si releul de distanta sint alimentate cu douad ten- siuni de masurare (de exemplu R si S), prin contactele nor- mal inchise ale releului dyo;. Cu ajutorul unei truse de cu- rent-tensiune, printr-un contact normal deschis al aceluiasi releu dy, se alimenteazi cu curent releul de distanté pe fazele R si S. Inaintea executarii probei, suntind contactul releului dyo1; se regleaza curentul la valcarea nominal& a re- leului de distanta. Se scoate apoi puntea de suntare si ac- tionind asupra butonului by, se verificd dacd la disparitia celor douad tensiuni de masurare, releul de distanta mai trimite impuls de declansare sau nu. In caz afirmativ, in- seamna ci RBDT este necorespunzator. a4) Verificarea tensiunilor de actio- nare a releelor RVI, RYy, RTz si a curentu- lui de actionare a releului Rij. Alimentind RBDT ca mai jos, trebuie sA cbtinem urmAtoarele valori de actionare : — maxim 30 V, pentru releul RT, cu alimentare la bor- nele 13—16; 14—16 sau 15—16. Valoarea se citesle in momentul excitarii releului RJ; — maxim 40 V, pentru releul RT; cu alimentare la bor- nele 4—5; 92 — maxim 65 V, pentru releul RT cu alimentare Ja bor- nele 4—6. Valorile se citesc in momentul dezexcitarii releului RJ, dupa ce in prealabil RT, a fost alimentat la bornele 8—9 sau 8—~10: — maxim 30 V, pentru releul RT; cu alimentare la bor- nele §—9; — maxim 50 V, pentru releul RT; cu alimentare la bor- nele §—10. Valorile se citesc la excitarea releului RI: — maxim 1,5 A pentru releul RJ, cu alimentare la bor- nele 1—2. Valorile se citesc la dezexcitarea releului RI, dupa ce in prealabil s-a alimentat cu tensiune RT, la bornele 8—9 sau 8—10. Valorile sint date pentru situatia unei actionari ferme a releelor, fara vibratii. In fiecare din Situafiile de mai sus, s-a presupus conectatd tensiunea operativa. b) Fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releului RBDT, Releul nu necesité reglaje speciale. 4.3.3. Releu de flux nul pentru blocaj la disparitia tensiunilor Releul se alimenteaza cu un sistem trifazat simetric de tensiuni R, S, T, N, de la bucla de masurare a statiei. El dispune de trei bobine identice conectate in stea, astfel ca in regim normal de functionare, fluxurile produse de acestea in circuitul magnetic al releului’sd se anuleze reciproc. La disparitia accidentala a tensiunii pe una sau pe doua faze, fluxul rezultant va fi diferit de zero si releul va actiona. Dezavantajul acestui releu consta in faptul c& datorita principiului de functionare, nu poate deosebi disparitia acci- dentala a tensiunilor de masurare din cireuitul supravegheat, de cea datorata unui scurtcircuit. Pentru o utilizare eficienta, acest releu trebuie folosit in combinatie cu alte relee (de curent si tensiune), care si permitaé realizarea cerintelor de Ja § 4.3.1. 93Verificatea releului se executad simplu, intrerupind ten- siunile de alimentare, cite o faza, apoi cite doua. De fiecare data releul trebuie si actioneze. La intrerupere trifazata a tensiunilor de alimentare, Teleul nu actioneaza, fluxul rezultant fiind nul. Acest fapt reprezinté un alt inconvenient al acestui tip de releu, motiv in plus pentru care sint necesare completarile de mai sus. 4.4, Relea pentru controlul sincronismului tip RCS 4.4.1, Principiu de functionare, caracteristici Releele pentru controlul sincrenismului sint utilizate in schemele de RAR trifazat. Rolul lor const fn a controla defazajul dintre tensiunea de pe linie si cea de pe bare si in situatia cd acesta: este mai mic decit valoarea reglata pe releu, si permité reanclansarea liniei. Cind tensiunea de pe bara si cea de pe linie sint in faza sau au un defazaj mic, releul isi mentine contactul inchis. Cind defazajul dintre tensiunea de pe bare gi cea de pe linie este mai mave decit valoarea reglat, releul isi deschide contactul. 3 In fig. 4.32, este prezentat’ schema electrici a releu- lui pentru controlul sineronismului tip RCS produs de ICEMENERG. El este realizat dintr-un releu de tip electromagnetic [2], pe al carui miez, sint dispuse dou& bobine. La una dintre ele se conecteaza tensiunea de linie, iar Ja cealalta, tensiunea de pe bare. Functionarea releului se bazeaz& pe principiul compararii fluxurilor antago- niste create de tensiunile al caror sin- cronism se controleaza. Principalele caracteristici tehnice ale releului sint : —~ domeniul de functionare: reglabil Fig. 4.32. 20°...40°; 94 — tensiuni al ciror sincronism se contreleaza: 100 | 100 100 100/100 V;—=}/—=V; 100} — V, 50 Hz, hows Felis 1% n functie de varianta constructiva. 4.4.2. Verificarea releului RCS ) Verificarea generala, verificarea mecanicd si verificarea ‘izolatiei se executi conform celor prezentate ia § 2.2.2.1; (§ 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. 4.4.2.1, Veriliearea gonereli a modului de funectionare a releuiui pentra conirelui sincrenismului. Aceasta verifi- ‘care urmireste in principal verificarea corectei etalon’ri a scalei si fixarea punctului de reglaj. _ Defazajul intre dou’ tensiuni se poate masura utilizind metode directe sau indirecte. a) Verificarea corectei elalondri a scalei de reglaj a releului RCS, utilizind metode-directe. Pentru aceasta, se pot utiliza vectormetre, fazmetre electronice sau alte aparate asemani- toare. Montajul pentru m&surarea defazajeior dintre ten- siuni este tn acest caz cel din fig. 4.33. Dup& cum se observa, bobina de la bornele 2— 4 ale re- Teului se leaga direct in secundarul transformatorului trifazat de alimentare. Daca aceasta bobina este de 100 V, ea se va conecta intre fazele transformatorului, iar daca bobina este de 60 V, ea se va conecta intre o faz si nulul transformato- rului de alimentare. . Verificarea scalei de reglaj decurge astfel: se regleaz tensiunile U, si U, la valoarea nominala, inscrisaé pe releu. Actionind asupra minerelor A si B ale decalorului, se aduce U, in fazi cu U,. Pentru un defazaj de 0°, contactul releului trebuie s& ramin& inchis, tensiunile fiind in fazd. Crescind defazajul, se verifici apoi pentru fiecare punct inscris pe scala releului deschiderea contactuiui (cind defazajul dintre tensiuni depaseste valoarea de pe scala). b) Verificarea corectei etalondri a scalei de reglaj a releului RCS ulilizind metode indirecte. Fie date tensiunile U, si U:, 95$ *U; *U; Aparat pentré mdsurarea deca- iquiui intre tensiun Fig. 4.33., defazate cu unghiul 9 si tensiunea U, diferenta lor. Intre cele trei tensiuni (fig. 4.34) exista relatia : [Us| = JiGiF FIG. = 2G WaT cos 9. (4.14) din (4.14) rezulta : 0,0 +410, —1¥. cos = Me estas Rel (4.15) 210, 1a! Deci pentru dowd tensiuni ce au un punct comun, se poate determina unghiul de defazaj masurind aceste tensiuni si diferenta lor. Rezultatele se introduc in (4.15), obtinindu-se cos si apoi 9. Daca tensiunile nu au un punct comun, se poate utiliza cite un transformator intermediar cu raportul de transfor- mare 1/1, conectat ca in fig. 4.35. Montajul practic pentru determinarea defazajelor prin aceasta metoda este prezentat in fig. 4.36. Cu ajutorul trusei 96 Intrare Y U2 , Fig, 4.35. curent-tensiune si al decalorului, se aplicd releului tensiu- nile U, si U,, prin manevrarea minerelor D si C. Aceste tensiuni trebuie s& fie egale cu tensiunile nomi- nale inscrise pe releu. Se manevreaza apoi minerele A si B ale decalorului pina te voltmetrul Vs va indica valoarea 0. in aceasta siluatie inseamnd ci U, si U, sint in faza, contactul relewlui rami- nind inchis. ' 97 7 — Verificarea releelor de protectie -- cd. 240Butonul de reglaj al defazajului fiind in dreptul primei diviziuni a scalei releului, se actioncazA asupra minerelor A si B pind cind acesta isi deschide contactul. In acest mo- ment, se citeste tensiunea Uy; la voltmetrul V3. Aceasta valoare se introduce in formula (4.15) de unde rezulta defazajul 9. Se repeté operatia in mod analog si pentru celelalte puncte de reglaj ale scalei. Pentru usurarea probelor au fost calculate fn functie de diversele variante constructive ale releului RCS, valo- rile tensiunii U3, pentru unghiuri de defazaj cuprinse” ine tre 17° si 44° (tabelul 4.7). Tabelul £.7 Tensiune masurati U,{V] e Relen Releu Releu U, =U, = 60 V| U,= U2= 100 V | U,=60 V; U,=100 ¥ ES Eee 29,55 88,68 31,25 88,84 33,10 89,05 34,93 89,25, 36,62 89,45 38,18 89,65. 40,02 89,88 AL,72. 90,12 43,27 90,35 : 45,11 90,62 46,67 90,85 48,51 91,18 30,20 91,41 51,76 91,67 53,45 91,96 gas 55,15 92,26: aa 56,85 92,58 34° 5840 92,87 a5 60,10 93,20 36° 61.80 93,52 37° 63,50 93.87 38° 65,05 94,19 39° 66,75 94,54 40° 68,30 94,89: ate 70,14 95,26 4° 71,70 95.61 8 43° 73,25 95,90 44s 45,00 75,00 96,36 Fotosind tabelul 4.7 este suficient sa citim tensiunea Us, pentru a determina unghiul de defazaj dintre lensiunile U; 1 Us. — Dupa cum se observa, in cazul cind se verificA un relew RCS, cu U, =60 V si U, =100 V valorile tensiunii Uy ‘sint foarte apropiate, citirile pe voltmetrul Vs facindu-se mai greu. pat Pentru a avea o precizie suficienta in acest Caz, este necesar ca voltmetrul V3 s& aiba clasa de precizie cel putin 0,2 si eventual afisaj numeri 44.2.2, Fixarea si verificarea valorii de reglaj a releu- dui RCS. Se executd in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje.5. Dispozitive pentru automatizare utilizate ia statii electrice si posturi de transformare 5.1. Regulatorul antomat de tensiune RATT-3 pentru transformatoare cu reglaj sub sarcina 5.1.1. Mod de functionare, caracteristici tehnice RALTT-3 [2; 19; 20] este un dispozitiv ulilizat pentru reglarea automata a tensiunii secundare a transformatoa- telor de pulere prevazute cu comutatoare de reglaj sub sarcina. Fata de o valoare de consemn fixaté U,,,,;, reguiatorul permite mentinerea constanl& a tensiunii pe barele alimen- tate de transfermatorul prevazul cu RATT-3, in limitele unei valori Ueons tb € (fig. 5.1). Marimea e, denumita insensibililatea reglajului, repre- zinta zona in care tensiunea de pe bara alimentata de trans- formatorul de putere nu determina actionarea RATT-3. In fig. 5.1, cu linie plind s-a reprezentat modul de varia- tie a amplitudinii tensiunii pe bara alimentat& de transfor- matorul prevazut cu RATT-3, iar punctat, modul de varia- tie a ampliludinii tensiunii in situatia cind uu ar fi existat RAPT-3. Pentru a evita actionarea freeventa a comutatorului de pleturi in cazul aparitici unor variatii de tensiune trecd- 100 ivieye ef Foponn ee oe a a 1 “A Fe, Temporizare (] Insensibilitate Jo E) Fig. 5.1. Fig. 5.2. toare, RAYT-3 este prevazut cu o temporizare la actio- hare, reglabila in trei trepte fixe. Tensiunea de consemn, insensibilitatea veglajului si temporizarea la actionare se regleazi cu ajutorul comutatoarelor C,, C., C3 si Cx, de pe panoul frontal al dispozitivului (fig. 5.2). In functionare, fata de valorile fixate pe regulator, pot apare anumite erori, care se determina astfel: — Eroarea relalivd a tensiunii de consemn ey, [%] Use + Ves 2 — Ucons x 100 Ewe LY (1) Veane in care: @ U ons este tensiunea de consemn fixati pe regulator [V] ; th si -— valoarea minima a tensiunii la care actioneaz’ regulatorul, atunci cind tensiunea de intrare creste peste valoarea de consemn fixata [V]; valoarea maxima a tensiunii la care actio- neaza regulatorul, atunci cind tensiunea de intrare scade sub valoarea de consemn fixata. — Eroarea relalivé a insensibilitétii reglajului <, {% GUS x 100 beat (5.2) in care é este insensibilitatea stabililA pe regulator. 101— Eroarea relativa a temporizérii ta aclionare cy [%,] (5.3) nm — T ep [%) = x 100 in care: Tm este temporizarea masurata ; T — temporizarea stabilita pe regulator. Regulatorul se conecteaz& in instalatie ea in fig. 5.3 Contactul RM apartine releului RM, care se exci eresterea tensiunii pe bara supravegheata peste valoarca de consemn. Contactul Rai apartine releului Rm, ,care se excita la scdderea tensiunii pe bara supravegheata sub valoarea de cunsemn. Conectarea puntii 11-—12 este obligatoric, cind RATYT-3 nu se conecteazi impreuna cu Se ivul de compensare DCRYIT-1. Principalele caracteristici tehnice ale RATT-3 siat [2 ; 20}: — tensiunea de consemn: 90..,119 V in trepte de i NAS RST alimentare comutater —31380V_ AT Cornutetor de ploturi id ores, IComand Bla 201 2 tere tensiun: ‘tate se asazii pe pozitia 2. m— freeventa 45...55 Hz; — insensibilitatea reglajului : 1 — domeniul de functionare: 80 le consemn 3; — temporizarea la actionare : — temperatura de lucru: —15 — consum 4 VA; — impuls de comanda: 1,2 s - 5% in trepte de 0.5% -120% din tensiunea 15, 30, 60 s; ~ 00g 1) | prin contact de releu RI-8 ; — precizia in domenjul de functionare si la variatia de miperatura admisa : — tensiunea de consemn: — insensibilitatea : — temporizarea : Dy. 1% . Verificarea dispozitivului RATT-3 Werificarea a Beet age oe si verificarea a) Verificarea corectei elalondri a scalei pentru reglajul nsiunti de consemn. pentru ‘reglajul tensiunii de consemn se executa uti- izind montajul din fig. 54. Comutatorul de insensibiti- entru ca verificdrile sa nu fie: dependente de tempori- zare, se asazafisele U din in- terioru] dispozitivului (ase- gate in partea de sus) pe pozitia de verificare. Prin aceasta, temporizarea fegulatorului se reduce la proximativ o secunda. | oO TCT-2 Verificarea corectei etalonari a scalei as > Tess Fig. 5.4.Cu ajutorul comutatoarclor C, si C, se fixeagd icaaee la 90 V. _ Se regleaz& tensiunea de lucru la 90 V. Dupa aproximativ 15 min de la conectare, timp necesar incalzirii regulatorului, se actioneazd minerul C, in sensul cresterii tensiunii. Se determina tensiunea U,, la care actioneazi releul RM. Revenind la valoarea de 90 V, se scade apoi tensiunea si se determind valoarea U,, pentru care se excita Rm. Manevrele trebuie si se execute lent, deoarece dispozi- tivul p&streazi o temporizare la actionare de eirca o se- cunda. Se procedeazi in mod analog pentru tensiunile de con- semn de 95; 100; 105 si 110 V, rezultatele trecindu-se in- tr-un tabel de forma tabelului 5.1. Tabelul 5.1 Reglaj Upon, | 90 | 95 | 100 | 105 110 Use [V] Ua [V] eons CV} Sue [%] | Pentru fiecare punct de mai sus, se determina tensiunea de consemn : Uact Vas pry Ucons isa {V] GA) precum si eroarea relativa a tensiunii de consemn, care nu trebuie sa depaseasci valorile indicate la datele tehnice ale releului. Pentru precizia masurarilor, se recomanda ca voltme- trul V din fig. 5.4 sa aiba clasa de precizie 0,2. b) Verificarea corectei etalondri a scalei pentru insensibili- _tatea reglajului. Verificarea se executa utilizind montajul 104 din fig. 5.4, in care se fixeaza tensiunea de consemn la o anumita valoare, de exemplu 100 V. Se fixeaza apoi butonul pentru insensibilitatea reglajului la prima diviziune a scalei. Cu respectarea modului de lucru amintit mai sus, se deter- mini U,, si Us. Se repela operatia in mod identic si pentru celelalte puncte de reglaj ale insensibilitafii. Rezultatele se introduc intr-un tabel (tabelul 5.2), calculindu-se pentru fiecare punct in parte, insensibilitatea reglajului cu for- mula ; (5.5) Tabelul 5.2 . $$ Insensibilitate | t 2 | 3 | 4 5 ae [V] 0. 1 ‘insensibilitatea misurata e De asemenca se calculeaz’ eroarea relativa a insensibi- litStii reglajului <, [%]. Valorile obtinute nu trebuie s& de- “paseascad pe cele date de fabrica constructeare. c) Verificarea corectei elalondri a scalei_peniru temporizare ta actionare. Se executa montajul din fig. 5.5, in care releul RI este un releu intermediar de curent continuu, iar R este un reostat. Pentru executarea masuratorilor, fisele U se tree pe po- zitia ,in functiune* (stinga), insensibilitatea reglajului pe pozitia 3 sau 4, iar butonul pentru alegerea temporizarii, ‘pe diviziunea 15 s. Asa cum se observa, dispozitivul RATT-3 este alimentat de la bornele de 100 Ve.a. ale trusei curent- tensiune (la aceste berne apare o tensiune de aproximativ 100 V, cind trusa este conectata la retea, indiferent daca este anclansat&é sau declansata). 105