Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Alfie Kohn Parenting Neconditionat PDF

    Uploaded by

    Elena Ramona Chereches
    48 views114 pages

    Original Title

    293044769-Alfie-Kohn-Parenting-Neconditionat.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    48 views114 pages

    Alfie Kohn Parenting Neconditionat PDF

    Uploaded by

    Elena Ramona Chereches

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 114
    ~ PARENTING " NECONDITIONAT is de la recompense $i pedepse la iubire $i intelegere ALFIE KOHN Parenting neconditionat Cele mai multe ghiduri pentru parinti pornesc de Ia intrebarea «Cum cconvingem pe copit sé fie ascultStor'?” si continu’ cu propunerea unor varti tehnici pentru exercitarea controlului asupra lor. Specialistul in educatie recunoscut la nivel international, Alfie Kohn, fg incepe aceasté carte realmente inovatoare cu 0 aitd intrebare: ,De ce au nevoie copii - si cum utem noi si le satisfacem aceste nevoi?” Aceast6 intrebare duce la formularea unor idel despre cum action laolaltS cu cei mici, in toc s& actigriain asupra lor.» Und din nevoite de bazS a oricarui copil, conform argumentafti lui Kohn, este cea de iubire neconditionatd, de asi cS va fi acceptat, thiar dacd od th bars sau nu se riicd la nltimea asteptarilor. Cu toate acestea, ebordéfile convenfionale in materie de crestere a copillor, ce pedepsele (inclusiv,time - ‘out’ urle), recompensele (inclisiv stimularea poztiva) sau alte forme de control, Ti nvat8 pe copii cB sunt iubigi doar cind ne fac pe plac sau ne impresioneazs. Kohn face refering lao suma de studi solide, dar in mare parte putin cunoscute, care detaliaz’ cBt de dunator este 58 le dim copiitor de Infeles 8 trebuie si ne cAstige aprobarea. Acesta este mesajul pe care tL primesc copii de pe urma tehnicilor de discplinare clase, desi nu este cel pe care majoritetee pirintilor doresc s8 il transmits. Flind ins mai presus decat doar o altS carte despre disciplin’, Parenting necondifionat aduce tn discutle modurile in care parintit se comport8 cu Copii lor. Acest volum le propune parintilor si puna sub semnul intrebarit chiar si premisele fundamentale la cere se raporteazs in cregterea copiilor, oferindu-Len acelasi timp 0 gama vast8 de strategii practice pentru a schimba macazul de le educarea prin ,ectionare asupra” la cea prin ,actionare laolalt3*, nclusiv pentru a inlocui laude cu sprijinul neconditionat de care copii av nevoie ca s8 devina persoane sanatoase, afactuoase si responsabile. Un dar pentru pain inarmat serios cu cercettr de specialitate, Alfie Kohn _scoate la lumind dezavantajele practcitor dsciplinae larg acceptate +f fed ovarietate mare de alternative efciente care le permit copiilor sa devind profunzi in géndire, afectuosi si responsabi ‘Adele Faber, autoare a cart .Comunicarea eficienté cu copiit” | | bod gpl. gph? ei, I 3 PARENTING NECONDITIONAT DE LA RECOMPENSE $1 PEDEPSE LA IUBIRE $1 INTELEGERE ‘raducere din limba englezi de MONICA LOSONT! Cait de pretios este un gram de umanitate in comparatie cu toate Tegile lumii. JEAN PIAGET oper: Denisa Nistase (Corecton Daniela Mihalees ‘Sorin Petrescu Teboredatare: Dan! laneu ‘Multumic: Monies Ret, Despina Bidescu 8 MULTT MEDIA EST PUBLISHING, 2013 “Tote deepturileatupea concepts edit de fo sunt resrvate excuse etl MULTI-MEDIA EST PUBLISHING, Reprnioeren partial eu integra preare Fer fr acordl ei estes ines. ‘Comenat on-line: voetuldespremameso (Comenat prin e-mail conact@toteldespremamero Alfie Kohn, Unconditional Parenting, Copyright © Alfie Kohn, 2006 FEdifia in limba romana a fost publicata cu acordul Agentiei Ross Yoon sicu intermedierea Agenfiei Literare Livia Stoia Deserierea CIP a Bibliotecli Nationale a Rominiel KOHN, ALFIE Parenting neconditionat de la recompense gi pedepse I iubire gl inelegore / ‘Alfe Kohn; td Lojoni Crisis onic, - Bucur: Mal Medi Es Publishing, 13 ISBN 978-606.93563-0. |. Losony, Cristina Monics (trad) a Aprecieri la adresa lui Alfie Kohn si a cartii Parenting necondifionat ‘Parenting necondlitionat vi va indemna si reflecafiindelung la genul relatiel pe are dori si 0 aveti cu copill vost, Ia priortiile pe care le avell ca patinte st ls cum si evtati multe dintre grsellecelordinalntea voastra, Ne-am obignult st primim astfel de provocit de la Alfie Kohn, Este, fir indoial, una dintee cele mat Convingitoare 31 mal importante luerir, Cito! Spre binele vost gi al copiilor vostrit” Ross W. Greene, autora carfiiThe Explosive Child ,O luerare injsati cu vorbe de duly, ce v3 va pune pe gindurl, Aceasté carte an- nant va enerva, cu siguranyS,pitingi care vor si fe gefin familie Ins paint care cauti metode alternative pentru reste copii inerezitor in sine si popular vor Imbritiga cu inima deschisi mesajul lu Alle Kohn” Publishers Weekly .Cartea subliniazi un principiu important in parenting: discplina se refer mai Segrabs no relate corecti cu coplul tu, deci fa detinerea unor technic corecte” Willian Sears, autora efor The Baby Book si The Discipline Book «limi vonea s\ subliniex fiecare a doua propesitie din carte. Nu aga au stat ocrarile ie mejortateacarilor de crestere copilor pe care le- gi «Daca incetezi cu urlatul, iti iaw o inghefat, jubitoln, simt c3 ma sufoc. Ma intreb cum am reusit si le trec cu vyederea pana acum’, Gandifi-va din now la diferitele tehnici de parenting condifionat descrise in ultimele doua capitole, Unul dintze motivele pentru care sunt atat de daunatoare se afli in legiturd cu sentimentul pe care-1 are copilul de a fi controlat. $i este valabil gi invers: cind folosim pedepse, recompense i alte strategii pentru a manipula compor- tamentul copiilor, ei se pot simfi iubiti doar cand se conformeazi pretentillor noastre. Educafia condiionata poate fi consecinfa con- trolului, chiar si cind nu a existat aceasti intentie, si invers, con- troll poate ajuta la explicarea efectelor distructive ale parentingului condifionat, Controlul excesiv este 0 problema in sine, drept care merit un capitol aparte, Nu se limiteaza la o anumita forma de disciplina ~ la 6 pauzi disciplinara sau la un set de note bune, lao bataie fa fund sau la un ,Bravo!", la un privilegiu promis sau refuzat. Inlocuirea unei metode cu alta nu va avea cine sie ce efect, daci nu reusim siinjelegem urmatorul fapt: problema donsinanta a parentingulut ia societatea nostra nu este ingéduinta, ci friea de ingddwinga. Suntern atat de ingrijorati s& nu ne rasfim copiii, neat sfarsim prin a-icon- trola exces. De acord, unii copii sunt risfitat.. $i unii copii sunt neglijati. Insé o chestiune mult mai putin discutatd este obsesiva supraveghere a fiecdrei misciri a copilului, ca si cum ar fio unitate subordonata care ne apartine. Astfel, o intzebare critica la care ma voi intoarce mai incolo este cum putem oferi indrumare si stabili limite (ambele necesare), Rird si exager’im cu controlul. {n primul rind, trebuie si ne devina clar gradul in care exagerim intr-adevar cu controlul si de ce reprezinté o tentafie cireia trebuie si-i rezistim. Felul in care sunt trataji multi copii denoté o lipsé de respect fa de nevoile si preferintele lor, de fapt, o lipsi de respect fata de ei in general. Muli piringi se poarta ca si cum ar crede cd cei mici nu ‘meritd respect, aga cum merit un adult, Acum multi ani, psihologul Heim Ginott ne-a invitat si ne gindim cum am reactiona daca fiul sau fiica noastra si-ar uita acasi un obiect, dupa care si comparim <4 reactia cu cea pe care am avea-o in cazul in care un prieten uitue ar face acelasi lucra, Putini dintre noi s-ar gindi si ocdrascé un alt adult cu tonul care este de obicei folosit cu copii: ,Ce este in nere- gulé cu tine? De cate ori si-fi spun si te uitiin jur dupa lucrurile tale inainte si pleci? Crezi ci n-am altceva mai bun de ficut?” si aga mai departe. in cazul unui adult, probabil am zice ceva de gentil:,Poftim ‘umbrela’? ‘Unii pirinti intervin din obignuinté, létrand la copil: ,Inceteazi cu alergatull” chiar si cind riscul de a produce vreo paguba este aproape inexistent, Altii se poart ca si cum ar vrea si accentueze neputinfa copilului si si-1 arate cine-i geful (,Fiindea aga spun eu, de-aial”, «In casa mea eu fac regulilel”). Unii incearcé sé-i controleze pe copii prin for{a fizici, pe cind alfii preferd invinovatirile (,Dupi tot ce-am ficut pentru tine! Imi fring! inimal”). Sunt paringi care- Foarte interesant, pirinjii care exercitaser mai mult contral (cel Putin la proiectul poetic) se simfens ei insisi controlafi, deoarece aui- viseri de la cercetitor ci urma o testare a aptitudinilor copillor lox* ‘Actas! Iucra se intimpli in cazul profesorilor: spune-le si ridice stan- dardul” gi ei se transforma in sergenti de armata, Ironia este ci cleviilor sfirgesc prin a avea rezultate mai slabe decit colegii lor din case in care nu se pune alata pret pe performanta” 87 In lucrarea sa foarte utild si concisi The Psychology of Parental Control (,Psihologia controlului parental”), Grolnick prezint& pe scurt mult mai multe cercetiri care araté ci ,parentingul autoritar a fost asociat cu un nivel scizut de motivatie interloara, mai puting {nteriorizare a valorilor gi eticii, o autoreglare mai slaba gi cu senti- mente negative fafd de propria persoana, ca sii nu mai vorbim despre sefectele secundare nedorite care afectea74 relajia parinte-copil”: Ea adaugi ci ,aceste elemente nu au legituré doar cu dezvoltarea si bundstarea copilulti, dar si cu sansele lui de a deveni un adult ferict sipractic” In concluzie, ea subliniaz3 ci, desi copili au nevoi diferite in funcyie de varsti,efectele unui control excesiv sunt daunatoare in- diferent de varsté. Des stilul de parenting difera in functie de etnie, ‘lasa socials gi culturd, prea mult control are efecte negative indife- rent de aceste diferente." “Termeni yexcesiv” si pprea mult” ridicd intrebarea daci exist cum- ‘yao dozi ideala de control, Réspunsul meu este ch incercarea de a-fi da seama ce este benefic copilului reprezinté mai mult o investigate calita- tiva decit una cantitativa, In fanctie de modal cum definim ,controlul, poate fi mai potrivit si gisim alternative la el, nu doar si-1 exercitim {nti-o dozi redusi. Copiii an nevoie, de pildd, de structurd in viaja lor — tunii mai mult ca ali -, dar mu este acelagi hicru cu a spune ci au nevoie de contro! intr-un grad moderat.” Cum puter face diferenja? Cu sigu ranfi, chestiunea este discutabila,insé, ca o regula, structurile rezona~ bile sunt impuse cénd nevoia 0 cere, in mod flexibil, rd restrict de prisos si, acolo unde se poate, cu participarea copilului, Rezultatul este total diferit fd de cazul in care folosegti constrangerea sau faci presiun pentru a-fi impune propria voingi ~ ceea ce considerim, de obicei, afi control, Ca pring, este nevoie si fim implicay gi constienti de detalile vieit copiilor nostri. Nimic din aceast8 carte mu ar trebui interpretat drept 0 invitatie de a ne relaxa total gi a-ilisa pe copii si se creasc& ei singurl, ‘Am putea spune ci este de datoria noastra si ,detinem controll § ‘anume si creim un mediu sintos gi sigur, si oferim indrumare si st Stabilim limite; dar nu este nicidecum datoria noastri si controlém, adicd si solicitim obedient absolut, si ne bazim pe exercitarea unel ppresiuni sau s& reglam toate detalile viet! copiilur. De fapt, dest pare pparadoxal, datoria noastri este s4 controlim modal in care fi ajutim pe isi controlul asupra propriei viet. Scopul este si-iin- ‘nu sivi determindm si se conformeze, iar metodele stunt bazate mai degrabii pe respect decat pe constrangere. -58- Copitolul 3 Exist momente cind nu se poate evita 0 oarecare doz de con- trol siaicicheia este 4 nu exagerim. Ins, in general, este de dorit s& ne abordim copiil intr-o maniera care mu are de-a face cu controll, in loc si incercim si gisim fericita cale de mijloc dintre ,prea mult control” si ,control insuficient’. In Capitolul 9 voi face cateva reco- mandari practice. 7 Capitotul 4 DAUNELE PEDEPSEI Pedeapsti, control, autoritate pirinteascé, condifionarea iubiri si a afectiunii, toate aceste concepte se suprapun. Cel mal cunoscut gi mai ugor de infeles este primul dintre ele. Simplu spus, a pedepsi copiif inseamna, de obicei, ale face ceva neplacut ~ sau a~i impiedica si aiba parte de ceva placut ~ cu scopul de a le modifica comporta~ ‘mentul viitor, Cu alte cuvinte, cel care pedepseste ti face pe copii si sufere, pentru a-iinvata 0 lectie.! : ‘Apar intrebari fundamentale despre intelepciunea acestei abor- dari, chiar gi inainte de a analiza rezultatele cercetirilor stiintifice. De exemplu, ne putem intreba: Ce beneficii reale poate avea, pe ter- ‘men lung, o abordare care ii face in mod deliberat nefericiti pe copii? Dac pedeapsa este atit de eficienti, de ce mai trebuie si o aplic iar si iar asupra copilului meu? Studiile disponibile pe aceast& tem nu inkiturd aceste indoieli. Rezultatele unui studi clasic de parenting, publicat in 1957, pare si-i fi surprins pand si pe cercetatori. Dupi ce au analizat toate informa- fille in urma cercetarilor intreprinse asupra unor copii de gridinita sia mamelor acestora, cercetitorii au raportat c& ,efectele negative ale pedepselor au iesit in evidenta pe tot parcursul studilor a Pedeapsa s-a dovedit a fi ineficient’, indiferent daca prin o apli- ‘cau pentru a opri agresivitatea, dependenja excesiva, udatul patului sau altceva, Cercetatorii au ajuns mereu la concluia cA peceapsa era nineficienti pe termen lung, daci era aplicaté drept tehnici pentru ¢liminarea unui comportament’ Studii mai noi si mai bine structs- rate au sustinut si ele aceasti concluzie, descoperind, de exemplu, ci pirinii care ,pedepseau comportamentele de incileare a regulilor acasi determinau niveluri superioate de incileare a regulilor de ciitre aceeasi copii in afara case!” Exist deja 0 serie importanta de studii care demonstreazi mai ales efectele distructive ale pedepselor corporale, $i anume practicile care cuprind bataia la fund, pilmuirea sau alte modalitafi prin care se provoaci durere fizica, drept forma de disciplina. Informatille arati cu preponderenfi ci pedeapsa corporala il face pe copii mai agresivi si conduce la multe alte consecine datunatoare. (Nici mica -60- Capitotul 4 nu este clar daci pedeapse corporal duce la 0 supunere de moment.) ‘Annet cind copiti sunt lovig, ei ,primese evident o lect’, anume ci se pot impune in fata celor mai slabi ca ei, ficinducle ru fizic. Consider ci cercetirile implici zero toleranta pentru bataie, avind In vedere ct aceasta nu este necesara, nu este cficienta si po- sibil foarte ditundtoare, Dar acest hucru ar putea fi un subiect cave si ‘nu alba nevoie de informatii oferite de studi. Valorile fundamen- tal umane sunt suficiente pentru a ne justifica impotrivirea fafa de aceasti practic. Este revoltitor ci unii barbati isi lovesc sofile sau prietenele, dar poate cu malt mai gravi este problema adulfilor care bat copii, indiferent de forma si de motiv ‘Totusi, dupa cum problema controlului nu poate fi limitata la pe- deapsf, la fel si problema pedepset nu poate fi limitati la cea fizica. Dupii cum bine spunea regretata experti in sociologie Joan McCord: »Daci parinfit si profesorii ar inlocui pedeapsa corporala cu una non-corporala, atunci ar putea evita sa-i invefe pe copii sit lo- veascd, sd traga pumni, sa pocneascés si totusi, ar perpetua ideca cit a cauza durere este un mod legitim de exercitare a puterit. fn consecinfa, compasinnea si spiritul social sunt erodate”.’ Cu alte cuvinte, problema consti in ideea de a-t forfa pe copil si treacé printr-o experiena neplicuta. Aceasta poate insemna abuz.fi- ic, privare de afectiune sau atentie, umilire,izolare sau orice altceva, Merita subliniat acest Iucru, pentru c& pana gi unii autori care se opun ferm pedepsei corporale par si considere cd alte forme de pedeapsi sunt inofensive sau chiar necesare, (Exist si trei exceptii remarcabile ~ Thomas Gordon, Haim Ginott si William Glasser — care au fost foarte elocventi in scrierile lor in legatur’ cu problemele pe care le ridicd insasi ideea de pedeapsi.) Intre timp, uni specialisti au rispuns ezitirilor firesti ale piringilor de a folosi tehnici punitive redenumindu-le ,consecinte’, Inunele cazuri, schimbarea este pur semanticd, sugerindu-se ci un fermen mai prietenos ar face aceleasi practici mai. putin agresive. Uneori ins, ni se spune ci, daca pedepsele sunt mai putin severe sau sunt ,logic” legate de comportamentul neadecvat sau declarate dar dinainte, atunci este in ordine si fie folosite gi intr-adeva, nu ar tiebut considerate drept pedepse. Eu nu cred asa ceva, Mai mult, nu cred ci sunt crezute nici de copii, Desi este adevarat ci un Iucru negativ se poate inrautafi, prin 81 adaugarea clementelor de imprevizibil sau de lipsi de claritate, sau prin intrecerea masurii, sau printr-un comportament de o réutate excesiva, acestea nu sunt molivele principale pentru care pedeapsa are efectele pe care le are. Faptul cd anunim cum planificim si-i pedepsim pe copii (Tine rminte, daci faci x lucru, ifi voi face y luc”) poate si vi linigteascd propria constiing’, deoarece daji un avertisment pe fala, dar de fapt este o ameninjare. Prin aceasta, le spunem copiilor dinainte cum anume fi vom face si sufere, daci et nu se supun. Se comunic’ un | mesaj de neincredere (,Nu cred cA vei proceda cum trebuie fird friea | de pedeapsi”), ducind copiii la concluzia cf se supun datorita unor ‘motive externe si subliniind neputinis lor. Indiferent de modifica minor gi indiferent de numele dat, pedeapsa sau altceva, apar toate efectele distructive anunfate de logicd, experienti si cercetari.® ‘Uneori, parintit sunt sfituiti si foloseasct tehnica time-out in | locul bitaii, ca gi cum acestea ar fi singurele variante disponibile, | ‘Dupi cum am vizut, ambele variante sunt in realitate modalitagi de | pedeapst, Singura diferent const numai in natura suferintei: emo- | fionali, respectiv fizick. Daci am fi forfati si alegem una dintre cele | dows, evident cd un time-out este de preferat batail In aceeasi logics, | este de preferat si-i bati pe copii in loc si-i impusti, dar acest lucru nu teprezinté un motiv de sustinere a biti O alti versiune a ccea ce poate fi numiti »pedepsire uyoar cunoscuti drept ,consecinfe naturale’, care le propune patintilor ‘i-i disciplineze pe copii prin inacjiune, si anume refuzul de a ajuta. Daci un copil intarzie la cina, pirintii ar trebui si-l lase nemancal. Daca un copil isi uité pelerina de ploaie la scoala, a doua zi ar trebui | si-l lisim si se ude, Aceste misuri ar trebui si-i inveje pe copii si | fie mai punctuali, mai putin uituct si aga mai departe. Dar adevarata | lectie pe care copilul o va invaja va fi ci noi, ca parinfi, am fi putut | sii gjutim, dar nu am fScut-o. Dupii cum observau doi autor! in discutia lor asupra metodei: ,Atunci cdnd staji deoparte gi lésati st se intample lucruri rele, copilel traieste o dubla dezamagire: cevas ‘mers riu si voud nu v-a pasat indeajuns de el, ca si migcati micat ‘un deget pentru a preintampina pericolul. «Abordarea consecintelot naturale» este de fapt o forma de pedeapsi” | ‘Una dintre caracteristicile cele mai frapante ale pedepselor de) orice fel este ci se creeazi un cerc vicios pentru tofi cei implica foarte aseminitor cu ceea ce am constatat in cazul retrageritiubirl si consolidarii pozitive. In ciuda nenumératelor daji cand, in writ) 02. | Capitotul 4 pedepsirii, copilul se dezkingute din now cu furie gi durere, desi tits ort pedeapsa noatleput nu ou apr inbunatapd (de fpt, lucrurile s-au inrautdfit) singurul rispuns posibil este de a pe- depsi din nou, poate chiar mind miza. Este foarte interesant ccm cercetirile au demonstrat ci efectele negative nu sunt datorate in- terventiei inifiale a parintilor, ci utilizinii pedepsei dupa ce copilul nu se conformeazi primei cerinfe. Mai ingrijoratoare este utilizarea pedepsi ca feacte, alegerea de ao folosi din nou dupa ce deja s-a generat un conflict. De acees, cel mai insemnat aspect este de a ne infrana si pedepsim tocmai in momes le mare mani¢ btn ps ntele de manie si frus- Cel mai important cerc vicios nu se creeazi in momentul ci confruntim deschis cu copilul, ciin timp, sianume in ‘uephl decite evenimentelor, pe parcursul mai multor ani. Pedepsirea repetati a unui capil mic poate determina transformarea lui inte-un adolescent sfida- tor; totusi, noi suntem sfatuiti si continuim cu pedepsele, chiar si le intensificdm: Inchidefi-lin casa, reduceti-ibanii de buzunar, folositi-va puterea pentru a-l face si se comporte responsabill Ci dt esten ‘ai risunidtor aceasta strategie, cu atit mai mult noi trager conclizia cf de vind este copilul, si nu strategia. Dar daci ne oprim totusi si re- considerim ceea ce facem, vom presupune ci am implementat-o noi inmod ineficient, in loc si realizaim ci problema o reprezinta ideea de ai face pe copii s4 sufere pentru a le da o lectie. Ginott avea perfect dreptate: ,Comportamentele neadecvate si pedepsele nu sunt extreme cates anuleazi ‘una pe alta, dimpotriva, ele se genereazi gi se sustin De ce nu dau roade pedepsele Ar fi greu sii se nege ineficienga i ineficiena pedepselor, mai ales in lumina tutu- ‘pemitturor existente,De ce anime ma functioneard ete ma fil stabilit cu exacttate, Cu toate acestea, putem face citeva pronosticuris © Cauzeazé furie. Ca i alte forme de control, utili- varea consecinjelor punitive asupra cuiva il infurie, expe- rienfa fiind cu atdt mai dureroasa cu edt acea persoani este epatincioasi. Ce ne inva storia despre nian, ne invata psihologia despre persoane: daca lise ofera sansa, cei care se simt victime vor deveni in final agresori | | Te | * Ofera un model de utilizare a puterii, Exempla! ppe care il ofer& pedeapsa corporala copiilor este violenta, si | anume utilizarea forfei in scopul rezolvaril problemelor. De | fapt, toate pedepsele au invajituri similare. Copiti pot sau nu si invefe lectia la care ne gindim noi atunei cind fi pe- depsim (,Nu mai face niciodat8 cutare lucru!”), dar cu sigu- ranfi vor invaja cd, atunci cdnd cei mai importan{i oameni din viafa lor, modelele Lor in viafi, au o problems, incearc | si o rezolve exercitindu-si fora pentru a-l face pe celélalt nefericit si a-l determina sa capituleze. Pedepsele nu numai ci infurie copilul, dar ii ,oferd in acelagi timp un model de | exprimare fits a ostiliti’ observa un cercetitor.” Cualte | cuvinte, ii invati pe copii ca forta pune lucrurile la punct. | i | | «isi pierd in timp eficienfa, Pe masura ce copii crese, devine tot mai dificil si se giseasci modalitigi prin care actu- | nile asupra lor sie suficient de neplacute. (In acelag fl, de- | vine extrem de dificil s& gisim recompense din ce in ce mai | atrigitoare.) La un moment dat, ameningiile vor fi lipsite de | fond, si copii vor ridica din umerila ,Esti pedepsit!” sau Fira | bani de buzunar siptimana asta”. Acestlucra. na denota cit | sunt de incapatinat si dificll cop, gi nici cl trebuie si gisig | ‘metode mai diabolice pentru a-iface si sufere. Ceea ce se suge- | «read de fapt este ci, de la bun inceput, incercarea de a-i aja | ‘pe copii si devini oameni bunt folosind pedepsee atunci cin | ‘se comporté urat poate si fifosto strategie nepotrivité, | Privifi ucrurile in modul urmator: atunci cénd tinerii se intreabi de | ce si fie drigufi sau de ce si reziste unor tentefi, parinfii au de ales. i ot apelallarespectul si increderea pe care e-at cultivatiubindu-s copii | Capirolul 4 + Erodeazi relatia cu copiii. Atunci cand pedepsim, de- vine mai dificil pentru copiii nostri si ne priveasc& drept alii afectuosi, ceca ce este vital pentru o dezvoltare sinatoas’. De- venim insé (in ochii lor) legiuitori care trebuie evita. Copili foarte miciincep si infeleaga faptul ca pain lor,acele persoa- ‘ne marefe, atotputernice, de care ei sunt total dependent, fi fac tuneori sa sufere irtensionat: acei uriasi care ma fin in brafe, ma Jeagin’, m& hrinesc si imi alungi lacrimile, uneori se stridu- iese sd imi ia lucrurile dragi sau mi fac s8 ma simt fir8 valoare sau mi lovescla fund (chiar dac& imi zic in continuu cd et tre- buie si ,folosesc cuvintele”) Imi spun ci reac{ioneaza aga din cauza unor lucruri pe care le-am fcut eu, dar tot ce pricep este fi de acum inainte nu stiu dacd pot si mai am incredere in ei, sau dacd o 5% mi mai pot simi in siguranfi cu ei. Ar fi prostesc sil recunosc fata de el cit sunt furios sau ci am ficut ceva ri, deoarece am invi{at ci mii pot trimite la colt, c8 mi se poate vvorbi pe un ton lipsit complet de orice urmit de iubire sau pot fi Tovit. Aga ci cel mat bine ar fi si pastrez distana, © Distrage copiti de la lucrurife cu adevarat impor- ante, S& ne imaginm c& unui copil is-a spus c’, din cauzi i tocmai l-a lovit pe fratele siu, trebuie si meargi in ca- mera lui gi va rata programal preferat la TV. Haideti si ne furigim lingé el, In timp ce st in pat. Ce credeti ci-i rece prin cap? Dacii va ginditi ci reflecteaza la actiunile Ini, zi- cindusi in sine: ,Acum infeleg ca e rau si-i faci pe oameni si sufere’ atunci chiar trebute s& continuati si-itrimiteji pe copii in camera lor oricand se comporté inadecvat. Daca totusi, ca orice om care a petrecut catva timp cu un copil in mod neconditionat, folosind rafiunea si puterea de convingere pen- | real (sau a fost un asemenea copil), considerati scenariul de mai sus tru ale explica cum fipoate afecta pealfioameni cutare sau cutarelucra| _rdicol de indoielnic, atunci de ce afi recurge la aceasta pedeapsa saut Sau pot si apeleze la puterea bruté: ,Daca nu inceteri, vei fi pedepsit: Problema abordarii din urmé este cl, odaté ce puterea pe care o folositi se va diminua, cdci aga se va intdmpla, nu vi va mai ramine niie, Dupi cum sublinia Thomas Gordon: ,Rezultatal inevitabilal In oricare alta? Ideea c& time-out reprezint’ o forms acceptabila de Aisciplinare pentru ci ofera copiilor timp de reflectie se bazeaza pe opremis& absurd de nerealists. In general, pedepsele nu-i determina pe copii 4 reflecteze asupra hicrurilor intimplate, si chiar mai putin folosisii paterit in mod sistematic pentru a va controla copili atund | supra motivelor pentru care au ficut anumite lueruri gi la ce ar f ind sunt mici este c8 nu invajafi niciodata cum s& influenfaf. Co | trebuit si faci in schimb, Pauzele fi determin pe copii si se gin- at va bazati mai mult pe pedeapsd, ,cu atat influenta asupra viet) dsasci mai degraba cit de rai sunt parinti lor si poate la cum se vor copiilor dumneavoastra va fi mat mic 64 Hizbuna (pe copilul care i-a bagat in bucluc). 65 ‘Mai presus de toate, este foarte probabil si-si concentzeze atentia asupra pedepsei in sine: cit este de nedreapta si cum at putea si 0 evite data viitoare. Pedepsirea copiilor ~ $i ameninjarea cd o veti face din now in viitor dac& nu va fac pe plac ~ reprezinti 0 modalitate excelent pentru ei de a-gi perfectiona aptitudinile de a nu fi pringi acd ii spuneti unui copil: ,Nu vreau si te mai prind ficand cutare lucru din nov’, atunci copilul va gandi: ,in reguld! Data viitoare mu ima vei mai prinde!” li impulsioneaza totodati puternic si mint8. (In contrast, copiii care nu sunt pedepsifi sunt mai putin infricosati s& recunoasca ceva ce au ficut.) Cénd périnti care aplici pedepse sunt pug in fafa nesinceritajii predictibile de care dau dovada copii cufi in disciplina tradifionala - ,Nu am fost eu! Era deja spart!” -, nu pun la indoiala folosirea pedepsei, ci pedepsese copilul din nou, de aceasti data pentru ci a mingit. « i fac pe copii sd fie mai egocentrici. Cavantul ,con- secinge” este folosit foarte des, nu doar drept un eufemism pentru pedeaps’, dar si drept o justificare a ei, ca in: ,Copiit trebuie si invele ci acfiunile lor ats consecinfe”. Consecin- {e pentru cine? Raspunsul este: pentru sine insuyi. Atentia ‘unui copil este concentrata puternic asupra modului in care vva fiel insusi afectat de incalcarea unei reguli sau de sfidarea ‘unui adult, si anume ce consecinfe va avea de infruntat daci este prins, Cualte cuvinte, atunci cind pedepsim copii, fi determindm si se | intrebe: ,Ce dores¢ acesti adulti, care au in mainile lor puterea, s4 fac sicce mi se va intampla daca nu indeplinesc acest lucru?” Observai Cheste o reflexie in oglinda a intrebarii puse acasi sau in clasi cand copiilor li se promit recompense daca sunt bunt: ,Ce-si dorese ei si fac si ce voi primi in schimb?” Ambele intrebici sunt legate de int resul personal i ambele sunt foarte diferite de ceea ce am dori noi si se intrebe ei: ,Ce fel de persoand ag vrea si fu?” Nuci de mirare ci un grup de cercetditori, descoperind c& pedep- sirca copiilor impiedici dezvoltarea lor morala, au folosit aceasté | Uescoperite subliniind e& pedepscle wil directioneaz% pe copil spre consecinfele pe care le are comportamentul sau asupra lui insust Cu cit ne concentrim mai mult asupra unor consecinje punitive incluzind time-out, sau asupra recompenselor, incluzand laudele, cu att mai putin copiti vor lua in calcul modul in care actiunile lor ft <3. Capitolul 4 afecteaza pe alti, (Este posibil ins’ si analizeze costurile si beneficit- je, sianume si cdntireasca riscnl dea fi prins i pedepsit din nou ver- sus placerea dea face hucrul respectiv pe care nu ar trebui si-Ifacd.) ‘Aceste rispunsuri ~ calcularea riscurilor, gisirea unor solufii pentru a nu fi prins, minciuna pentre a se proteja ~ au sens pentrit copil. Sunt perfect rationale. Ele nu sunt insa morale, datorité faptu- Jui c pedeapsa ~ de foate tipurile, prin insigi natura et ~ impiedi sgindirea eticd. Astfel, cind sustinatorii disciplinei traditionale in- sistd cA, atunci cAnd copiii vor fi in ,lumea real’, vor trebul s& faci faf4 consecinelor propriilor actiuni, intrebarea at fi; Care adult din lumea reali este descurajat si aibi un comportment imoral doar atunci cénd el insusi va plat pregul (dac& este prins)? Rispunsul nos- trwar fi: Acel adult despre care cei mai multi dintre noi sperm si nu. fie copilul nosteu de «zi in devenire, Ceeaceam vruteu sii demonstrez are valoare practica. Dupa orice criteriu logic, pedeapsa pur si simplu nu functioneaza foarte bine si za este realist si sperim ci mai multi pedeaps (sau de natura di- ferit) va schimba lucrurile. Cum s8 le rispundem in schimb parin- tilor care susfin ci explicatiile, argumenttrile, empatia gi alte solutit ru au decit un impact restrans si de aceea el cred ci este nevoie si fie rai eficiengi in ceea ce le spun copiilor si 488 le atraga atentia” prin impunerea unor consecinte? {in primul rnd, observati cA aceasta afirmatie se bazeazi pe premisa cf, fara adiugarea unor mecanisme de constrangere, copii Ievor ignora pe cele mai importante persoane din lumea lor, Este greu de crezut. Este adevarat, uneori copiii ignorii anumite lucruri spuse de noi, demonstrnd cit de selectivi pot fin ceea ce aleg si suda, atunci cand ti chemam la cina sau le spunem sa facd curat, dar nu fnseamné c& sunt orbi si surzi la cuvintele si actiunile noastre Dimpotriva, chiar si cuvintele celui mai atent parinte - sau mai bine 2is, mai ales ale lui ~ au o greutate nemaipomenita, tocmai pentru ch sunt spuse de parinte, Poate rineva totusi s8 snstind cé ameninfarile si pedepsele solicits atentia copiilor intr-un mod diferit? Este adevairat, dar felul in care areloc acest lucru este foarte neproductiv. Accleasi caracteristici ale pedepselor care le fac imposibil de ignorat asigura totodata valen- In negativa pe care o au. Atenfia copiilor este in acest caz atrasi de -87- durere, pe lingé faptul cd o persoané de care ei depind a cauzat-o, | Avind in vedere acest lucru, sunt slabe sanse si aver rezultatele do- rite Unii pirinfi argumenteazi intra folosirea pedepselor, insistind cet igi iubesc cu adevarat copiti. ste fia indoiala adevarat. Se cre- ‘eaza insé o situatie foarte derutanté pentru copii. Este foarte dificil pentru ei sa infeleaga cum cineva care in mod evident fine la ei fi face totodati s sufere din cAnd in cand, Se creeaza ideea denaturati, pe care copii o poarté cu sine toati viafa, cd a cauza durere oame- nilor face parte din iubirea pentru ei. Altfel spus, pot concluziona ci iubirea este condifionata, ci dureazi doar cit timp oamenii fac ce vrem noi Un alt argument este ci pedepsele nu sunt distructive atat timp cét sunt aplicate cu un motiv serios gi acesta este explicatcopiluli. Adev3- ral este c& explicafile nu minimalizeazt efectele negative ale pedlepselor, dupa cum nici pedepsele ms minimalizeaci efectele bune ale explicafillor® Sa presupunem ci ii explicati copilului ceva gi incercafi sit facefi st se concentreze pe modul in care altcineva se simte ca urmare a acfiunilor lui. fi spunefi: ,Annie, atunci cind al smuls juciria din miéinile lui Jeffrey, Lai supirat pentra ci nu s-a mai putut juca cu ea’: Dar daci, de obicei, o pedepsiti pentru anumite abateri? Benefcile explicafilor | ‘voastre pot foarte bine si nu mai iba niciun efect, Dacé. Annie stie, din propric experienf,c& o vet trimite la cot sau ii vet face ceva neplicu, cen nu se gindeste la Jeffrey. Ea este ingrijorati cum o va afecta pe ca nsigi, Cu cit este ea mai ingrijorati de pedeapsé, cu atat sunt mai slabe sansele si traga invaiminte etice. Daci pune{i laolalta informatiile din acest capitol cu discutia din Capitolul 2, se detageaza un tipar important. Ceea ce eu am descris rept abordarea ,a face ceva cuiva’, care include parentingul condi fionat, se incadreazA intr-un continuum care arata aga: recompense bata alte pedepie recompense verhale pedeapsa corporal duck | | | | Capitotul 4 Nu vreau spun ci a bate un copil si a-i zice ,Bravo!” sunt egale din punct de vedere moral Sunt insi relafionate din punct de vedere conceptual. Sunt ingrijorat in legitura cu toate tehnicile enumerate sicu presupunerile care fac legdtura intre ele. Din experienfa mea, parintii nu inclind foarte mult si exploreze alternativa ya lucra im- preund’, cét timp ei considera ci este de-ajuns si aleagi una dintre variantele ja face ceva cuiva” din partea dreapti a diagramei. De aceea am subliniat atat de mult importana respingerii modelului in {ntregime. De fapt, eu pun totodat® la indoialé ideea potrivit cfreia ,cu cat sunt mai multe metode, cu atat ¢ mai bine’. Existd tendinta de a se respinge argumentele care susfin cio anumité abordare de pa- renting nu este buni si trebuie inlocuita cu o alta, ,De ce si nu le jimbini?” intreaba unii, .Nu e necesar si arunci totul. Poti folosi ce fanctioneazat” In primul rind, ar trebui si ne punem din now intrebarea: ,S8 functioneze in ce scop gi cu ce repercusiuni?” Adevirata problema «ste cf diferite strategii au scopuci diametral opuse. Una poate anula cfectele pozitive ale alteia. Astfel, consecinfele pedepselor pot sub- mina efectele une! abordantadecvete de parenting, dae cele dou sunt combinate.!* Poate ci vii amintitizicala populara, confirmata de generatii de fermieri si vanzitori de legume-fructe, care zice ci un mar putrezit poate strica un butoi intreg cu mere bune. Ar fi forjat si comparim un soi de etilend psihologica eliberata de disciplina traditionala cu gazul eliberat de fructul stricat. Se pare insé ci, in ciutirile noastre pentru: rezultatul optim, ar trebui si abandonim anumite practici, sinu si indesém peste ele altele, mai bune. Trebuie si climinam ele- mentele rele, precum pedeapsa si recompensa, astfel incat cele bune si poati si funcfioneze."* ey Capitotul 5 IMPINSI CATRE SUCCES Desi nu se stie acest lucru, cuvantul ystres”, atunci cand este fo- losit pentru a descrie starea emofionali a unei persoane, reprezinta de fapt o metafora. La origine, termenul era folosit in medii restran. se, in studiile stiintifice despre metae gi alte materiale. Se refered le “Gnodificarea sau Geformaren”(citez din dictionaral meu) care rezul {a in urma prestunii excesive. O bara de ofel este capabila sa tolereze un anumit stres, inainte de a se frange. Z ee Figurativ vorbind, ce anume creeazé o presiune comparabila in ‘canal copiilor? Ce se intimpla cand ci ,se fring”? Odati ce virsta copilului este formata din dovs cifte, mizele din jocul disciplinaii sunt mai mari. Adolescenfii pot s& intre in belele mai mari, i atunci cfnd ei se rézvratesc, nedorind s8 fie

    You might also like