Editor $.C, ENMAR COMSERV s.r © Bucuresti 1998, Toate drepturile apartin societati ENMAR COM! chiar si fragmentarg, sub orice forma sau prin orice mijloace cunoseute sau viitoare, sunt f.emise numai cu acordul seris al Editorului Grafiea Florin Anghel ‘Consilier editorial Gheorghe Zarafi revizuith gi addugité de Silviu N, Dragomir eal ‘Tipit Ia INFOPRESS S.A Odorheiu Secuiese ISBN: 973-98396-4-9 ERV s.r. Reproducerca sau transmiterea, CESARE LOMBROSO Hipnotism at piritism Editic revizuita si adaugita de SILVIU N. DRAGOMIR Editura ENMAR - Bucuresti,1998INTRODUCERE Scurtaé punere in tema Cesare Lombroso (1835-1909), faimosul medic si criminolog italian, este cunoscut mai ales ca intemeietor al scolii mondiale de antropologie, prin care a lansat teoria ,infractorului innaseut* - teorie considerata de marxisti ca antistiintificd, deoarece se baza pe aya numitele ,stigmate™ corporale tipice. Spirit de o acribie rar intalnita, profesorul univers Latilor din Pavia si Torino este mai putin cunoscut in, afara operelor sale capitale (Omul delinevent - 1889 si Crima, cauzele si remediile ei ~ 1899), deoarece asemenea cercetiri mai rar intdlnite - precum cele rele- vate in cartea de fad - apar intr-un domeniu considerat deosebit de labil si, ca atare, evitat de oamenii de stiint, Am numit hipnotismul si spiritismul. Aceste cercetiri ale faimosului savant, pe care vi le prezentam in cele ce urmeaz’, au fost marginalizate si pe cit se poate evitate, deoarece amprenta sa de renumit, reetdtor le conferea un prea pregnant accent de credibilitate, cea ce pe multi ii deranja,6 CESARE LOMBROSO Tntrucat spiritul stiinific al lui Cesare Lombroso este covarsitor, indiferent de domeniul lui de mani- festare, nu ne vom permite nici si-i redam teoriile de ‘magie alba sau neagra prin rezumari de tip ,.Digest* gi nici macar si-l completam; chiar dacd dupa un secol de la elaborare, stiinfele oculte sintetizate de el au mai facut cftiva pasi inainte fay de acea vreme a inceputurilor. Sa rememorim, deci, cele sustinute, la celdtalt sfargit de secol, de un savant de o asemenea talic, precum gi care erau concluziile unui model de om de stiin{a despre un domeniu tenebros caruia multi, foarte multi oameni inc’ mai evita sd-i recunoascd mi cexistenfa; necum si-| mai si parcurga sau si-l analizeze! Silviu N. Dragomir HIPNOTISM SI SPIRITISM 7 O profesiune de credinta Cand m-am hotarit sa seriu 0 carte despre fenomenele spiritismulut, dupa ce toata viata mda ‘ocupasem cu psihiatria si antropologia criminala, cet ‘mai buni prieteni ai met m-au dojentt si mi-au spus cd 0 siiomi stric renumele. Totusi mi-am urmat calea, socotindu-md dator de a incheia luptele mele peniru credinte si adevar, incercénd si anulizes stiinific idleca cea mai negata si cea mai batjocortta a secolului. Dusmanii mei au asifel cateva argumente bune impotriva mea Nui prea multd vreme de cand gandeam ca dans, S-ar parea ca spiritismul nu se poate injelege cu monismut. Dacé le asemiindim cu experientele stimtifice. precise $i statornice, care se produc iotdeauna la fel in orice timp si spatiu, experientele spiriiste sunt schimba toure dupd metoda, orele si dispozitia celor care sunt de faja; ele au totdeauna ceva fugitiv si nesigur, cu 101 controlul instrumentelor de precizie si al unor obser- vatori severi ca Morselli, de Vesme, Crookes, Richet, Lodge, James, Hislop, Walace, Botuzzi, de Rochas, Herlitzka, Fog, d’Arsonval etc. Dar chiar daca observasiile ficute se prezinta in parte asa cum am zis, ele formeaza, in intregime privite, un bloc de dovezi care inldturd orice indoiald, cu alét mai mult cu cét studiul radioactivitatit aratis cd, cel putin in aparenta, marele principiu: nici 08 CESARE LOMBROSO functie Prd organ si nici o manifestare d pierdere de substantia suferd o exceptic in anumi cazuri, (Sa nu se piarda din vedere c& Iucrarea este serisd la ineeputul secolulu, 0.1). De alifel, conctuciile spiritismului mu cont monismul, edci sufletul, reducéndu-se ta 0 substan curgiitoare (fuidicd).. vizibila si pipaibild edteodaté, continua sa apartind lumit materiale. Asta impuci, pentru prima oard, experienta sitinfificd cu experienta uturor secolelor si farilor, cristalizatd in legenda religioasd care, prin numérul si injelegerea celor ce au pramit-o, capita 0 autoritate egal, ducé nu chiar superioara, gdudirit maritor filo~ zofi. De aceed, in aceste cercetari am evitat orice con- cluzii teoretice; am vrut ca ele si izvorascé direct si spontan in minted cititorului, doar din multimea Jfaptelor De alifel nici eu nu am o siguranta desdivarsitd in cele sustinute, Dupa studi obosttoure si intinse pe par- ccursul mulior ni, ipoteza spiritisté ne apare ca 0 mare intinsd pe care rasar - ici-colo - cdteva insule; doar ochiul geografilui vede in ele urmele unui vechi con- tinent; cei mai mulfi isi bat joc de presupunerea tui, care le apare prea indrizneata si aparent - nefondatd. Inainte de a intra in conginutul sustinerilor mele, adc mulfumiri vit domnilor Murzoratti, Ochorovie:, Richer side Vesme, care au avut bundtatea de a mé sfitui si a-mi ardta care este chintesenta probleme Cesare Lombroso CESARE LOMBROSO Hopnotism si SpinitismCapitolul I HIPNOTISMUL Fenomene psihice si fizice la hipnotizati Mi se pare ci toate fenomenele observate la hipnoti- ati ies de sub stipanirea legilor fiziologiei si patologici si intra in necunoscut. Jata cdteva cercetir’ in aceasta directie: Memoria Cel mai mult m-au impresionat fenomenele de ‘memorie prin schimbarite lor curioase, dupa indivizi si cazuri. B interesant de vazut cd, pe cdnd in starea hip- noticd inteligenta e intunecat, memoria, dimpotriva, ¢ adeseori intefité, ascutita. am insirat lui Chiare, un tandr student hipnotizat, 12 grupe de numere si, dupa jumatate de ceas, mi-a repetat primele gase grupe cu o singura gregeala. ordonat s& citeascd un rand seris in nemteste gi s2 CESARE LOMBROSO transerie dupa jumatate de ceas, desi nu stia nemteste, EL reugi si sere literele cu caracterul lor gotic, si nu a Pacut decat tei gregeli la 60 de litere. M-am convins si eu, dup’ Delboeut, sugerezi cuiva un vis, amintirea visului se pastreaza si la desteptare, mai ales dacd persoana are in mand un obiect in legdturd cu visul, Ordinul de a pastra amintirea actului Rpluit in vis nu mi s-a parut cB ar fi ascultat. Se pastrea7i numai 0 amintire vagi si asta Pied nici o ordine. larigi am observat 0 schimbare a personalit giindire si scris, sub inrdurirea sugestici, Sugestionez pe Col...~ un alt medium - cd este Garibaldi gi el serie un inimos ordin de zi: ,Soldatt, agteptam azi de la voi minuni de vitejie*. Scrisul era foarte energic. (Ordinele se executd chiar gi cind sunt sugerate pentru mai tarziu: dar_numai in cinei din sapte cazuri Subiectul treaz si ocupat in toate chipurile, se intrerupe dintr-o data, se simte tulburat si tocmai la ceasul sugerat, executé ordinul. Se stie acelasi Iucru despre histerici, care prevad cu mult inainte, ziua, ceasul si chiar minutul aecesului fra a avea la indemand ceasornicul, care este in prealabil oprit, ‘Acest fapt, semnalat de Richel, pare de neexplicat: caci diviziunea timpului pare operd absolut omeneasc’ si arlificiald, deci conventionala. Trebuie si admitem HIPNOTISM SI SPIRITISM 1B cc in ereier se poate forma un centru pentru masurarca timpului, tot asa cum existd unul pentru seris, de pild, Si €¥ acest centru poate deveni foarte simtitor in starile de hipnoza si histerie. Dar sunt si abateri, Chiare yi o femeie, Vero], ne dau © dovada in cauz8. Aceste doud persoane uit, dupa Pulin timp, chiar s& execute un ordin sugerat, Ei se aratd totuyi nelinistiti, ea gi cur ar fi uitat si-si fact datoria, De indatd ce te aduci aminte ceea ee au de Ricut, ei actioneaza pared impingi de o nevoie ce nu poate fi stapinitd, iar nelinistea dispare. Daca, de pilds, ii styerezi lui Chiare s& citeased dupa 30 J ‘minute un rind anumit dintr-o carte nemtease’, dupa ce rece acest timp, el pare ingrijorat si priveste in toate partile fara ca si facd ceva, Dar de indatd ee-i pui la indemana cartea, printre alte obieete, el o apucd nlin de multumire, 0 deschide si citeste randul indicat prin sugestia hipnotie’, Aceste cazuri arati cd si in hipnoza se adeve mersul obignuit al asociatiilor de idei, Una pe alta gi determina vointa, Acceasi verificare a legii de asociatic o gasim in cazurile ce urmeazd, Sugerind lui Col... si tie bandit, cl primeste, ins cu dezgust. Dar de in dati ce a primit, sugestisa, se arat’ violent, apued un ereion pe eare il ia drept pumnal si strapunge cu el dugmani inchipuiti Serie, de asemenea, cu trasiturile brutale, impulsive ale ctiminatilor. este wre Se trezese14 CESARE LOMBROSO clipa dupa aceea, ii sugereaz si fie copil, iar serisul capata insugiri copilaresti. Mai tarziu se confunda cele dowd sugestii si scrisul mediumului apare amestecat Aici avem 0 pilda de ceea ce numeste Sergi stratifi- carea caracterului. A doua sugestie face si dispard ppersonajul antipatic al banditului si las& s predomine rolul simpatic al copilului. F. surprinz&toare ugurinta cu care hipnotizatii, chiar cei megalomani, accept acest rol. Poate c& amintirea avelei varste a copilariet aga de placutd, si inspira simpatie chiar celor n aspri; dar poate cd e in legaturd cu starea de pasivitate a subiectului, Aceleasi confruntari si suprapuneri de sugestii noi se observa chiar prin simple schimbiri in musculatura Facdnd pe histerica Verol s& contraete muschiul ciliar (la ochi), ii provocdm idei triste; Iucrdnd asupra muschiului gurii, rizoruis, apar idei vesele care se amestecd imediat cu primele. Voinya Este de obicei suprimatd i inlocuita prin aceea a hipnotizatorului. Sunt cazuri ins cand hipnotizatii se revolti cateodata impotriva sugestiilor care se opun firii lor; prin chipul acesta se poate masura pana la un grad oarecare taria caracterului. (© femeie histericd si destranat, hipnotizata, primea cu plcere si joace roluri de personaje de hot, HIPNOTISM SI SPIRITISM 15 de seducator, de ofiter, dar se revolta atunei cind vroiam s-0 translorm in savant ori predicator de moral. fi plicea mai mult si-si schimbe sexul decat caracterul! Cea mai curioasa dovad in privinta asta mi-au dat-o doi studenti, Col... si Chiare, cdrora le-am_sugerat rolul de hoti. C ‘au fugit ca niste nebuni prin curte. Au respins cu dispret si rolul de fomeie, ceea ce se explicd prin tendinta megalomand a hipnotizatilor, copiilor gi silbaticilor. Tot Chiare se trevea indati ec i se impuneau sugestit absurde si care erau impotriva firit lui Dar le primea pe cele care nu erau mult prea absurde. A primit, de pild, s2 fie in acelayi timp Napoteon si copil, Asta arata a firea ne determina, in ceea ce face, mai mult decat inteligenta si cd sugestia are © margine, care nu poate fi impinsa prea departe, dec&t numai prin educatie hipnotica, nui mai aseulte, Inteligenta Pare adesea diminuati. Vorbirea ¢ slabitd. Subiectii se decid greu si vorbeasca si n-o fac decdt atunci cind sunt sili prin ordin. O histericd nu réspunde decat daca ii apesi puternic ultimele vertebre si ii ordoni ‘energic s& vorbeasca. in schimb, alti, sunt dispugi intotdeauna sd lucreze si sd serie. Sugestia hipnoticd, patrunderea noii personalitati, le fac pe aceste mediu- ‘muri s& serie mai bine decat in stare de veghe.16 CESARE LOMBROSO Un bancher, cdruia i se sugerase si fie fotograt, executd foarte bine aceasta meserie, desi cind e treaz nu o cunoaste ‘Tandrul Chiare, devenit Napoleon, se_exprima foarte elocvent in limba francezi pe care o cunoaste, E| cnt, joacd si serie muzicd mai bine re de veghe. Tandrul L. cdruia i se sugerea7a sd fie femei fave 6 broderie foarte complicatd, HI nu sie sf brodeze, dar le-a vazzut poate pe surorile lui pe cand brodau si, Mira ‘voia lui, operatiunea s-a fixat si sa dezvoltat in sub- constient, apdriind o data cu inraurirea sugestii Totusi, indivizi inculti joacd foarte prost personaje mai distinse, rman banal i... nu le place s4 serie. Polarizare si denolarizare psihict Printre atdtea fenomene curioase, excepionale in stare de veghe, dar fn oupam putin si de a numeste polarizare psihi evente in hipnozd, si ne pe care Féré gi Binet il ¢ magnetul schimbé dispo- sufleteasca a celui hipnotizat. Bianchi gi Sommer fac d-rei X sugestia urmatoare: »Minunatd zi de aprilie, slum trenul, vom avea o cAlatorie plicuts. Dupa care mediumului i se apropie magnetul pand la jumdtate de centimetru de pielea d-ra X se tulburd, se opreste si striga: ,Accident leribil; trenul a deraiat; este cu neputings de a ple mai departe* HIPNOTISM SI SPIRITISM. 7 la Pansilippe, marea este calm, argintata de lund; sa ne urc’m in bared Subiectul e inedntat de ceea ce vede si porneste si se imbaree. [se aplied in aeel moment magnetul si pe data mediumul se retrage indrat speriat, spunand c& se gasesle pe marginea unei prapastit adinei in alte cazuri, avem sugestiei prin actiunea m face nu ct rasturmare: gnetuluti, ci eu suprimarea - ori numai sehimbarea ei - yiam numit-o per conrario, depolarizare. Cazul cel mai interesant este avela in care aplivarea unui pol al magnetului suprimd haluei- ile hipnotice pe care e alalt pol toemai le trezeste. Tnccavunle-ide miei pus ecatstmpeaneaitcred gandirii la distanta si in visurile prevestitoare, aver de-a face cu fenomene in complet opunere cu legile clasice ale fiziologiei Aceste Fenomene, care au loc numai in starile de histerie si hipnoza, toemai cand desfacerea si ruper {nsusirilor sufletesti ne fac sa prevedem automatismul si inconstienta, ne silese si admitem existenta unui gir de fapte fara o explicatie sigurd, intrand mai mult sfera celor oculte decat a celor fiziologice, normale, N.B. Prin ,histerie™ savantul cetuilalt sfargit de secol injelege acea varielate de nevroze, caracterizate prin aparitia unor simptome ncurologice foarte variate, nejustificate de condifii reale ale sistemului nervos si18 CESARE LOMBROSO declan: tie saul auto- te prin socuri emotive, sug sugestie. H'ste intalnita la persoane cu tipull de sistem nervos exeitabil, datorat unui dezechilibru in stare funetionala a scoartet cerebrale. Din catiza sensu primordial, mai vechi al euvantulu, am pasteat pentru atenfionare firma de epaed a exprimérii, tt h(n.) CAteva fenomene histerice si hipnotice Nimeni, mai mult ca mine, nu a fost duyman al spirtismmului Mi s-a parut intotdeauna ca 0 axioma taptul cd orice Forfa este 0 proprietate a materiei, iar orice gindire 0 funcfie a creierului; totdeauna am ris de mesele invarti- toare. Dar dragostea mea pentru adevar gi pentru faptul cunoscut si dovedit € mai tare deci inclinarea stiimific’, si sunt silit de o minima obiectivitate s& fac publice o serie de cereetiri. Dupa ce am fost dugman al spiritismului, inedt am negat toate experientele si am refuzat s& asist la vreuna, a trebuit s8 recunose - incepdnd cu anu 1882 - existenta nor fapte curioase, pe care stiinta nu le poate expl (otdeauna histeria gi hipnoza. HIPNOTISM SI SPIRITISM 19 1. Mutiri de senzatii in histerie gi hipnoz intr-o dimineaya a anului 1882, sunt chemat la d-ra C.S., in varstd de 14 ani, fied a unui tatd inteligent si ‘muncitor, a unei mame sanatoase la minte si robusta, dar ai carei doi frati erescuserd bruse la pubertate gi ri pulmonare. Fata, care avea un fizic pldcut, o staturd de 1,54 m, erescuse dintr-o data in momentul pubertitii cu vreo 15 em, Primele fenomene menstruale au adus cu ele simptome his- terice cu varsituri si tulburdri digestive. Dupa dowd luni, aparurd accese de convulsiuni histerice side hiperestezie, care o Miceau si ia un fir de ald pus pe ‘mand drept o bard grea de fier. Luna urmatoare, copila orbi; 1a degete apdrurd puncte histerice, pe care era indeajuns se atingi cas obtii convulsiuni, miseari reflexe ale picioaretor, contractari, precum si 0 brusc& crestere a puterii muscu- lare de la 32 la 47 kg (la dinamometru). ‘Atunci apdrurd fenomenele extraordinare, care m-au Ricut si-mi schimb vechea mea atitudine fats de ocultism, Dup accese somnambulice, insotite de o marire neobisnuitd a activitati simfiri, ca gi de diferite schimbari in caracter, fata pierdu vederea cu ochii gi cApaté Insusirea de a vedea prin varful nasului gi lobul sting al urechii, pastrnd 0 aceeasi ascutime de vedere pe care o avusese mai inainte cu ochii! A putut20 CESARE LOMBROSO astfel $8 citeascd o serisoare gi si deosebeascd cifrele unui dinamometru fra a vedea deloc cu ochii, ci doar prin varful nasului gi lobul urechii. Raspundea cu 0 mimic curioasd excitarii acestor organe vremelnice. De pilda, punerca unui deget, sau a unei raze luminoase indreptatd pe ureche sau pe nas, 6 ficeau sd se irite, sf strige cd este orbitd gi SH inceapa sd se apere cu bratul pentru a se proteja de lumina! Acelasi lueru si cu mirosul. Amoniacul agezat sub nas, nu-i producea nici o react, in timp ce alte corpuri ‘mai pulin mirositoare erau simtite sub barbie. Pe ‘urma, mirosul se transportd la cAleai (!) si atunci, la orice miros neplacut, ea dea din picioare si migca tot ‘rupul; la miros placut, dimpotriva, rimanea nemigcata si surdzatoare, Dupa aceea, incepu s& prezicd ce o 88 se petreacd in viitor; prevedea cu 15 zile inainte ziua si ora acceselor, precum si mutarea simfurilor care s-0 linisteasca. A mai prezis diverse si multe fapte ce urmau si se {intimple fratelui gi tatdlui ei, fapte care au avut loc intocmai dupa doi ani. A putut si vada la distant evenimente, chiar in momentul cand acestea aveau loc ‘in cu totul alld parte, i Acestea nu sunt fapte izolate. in 1888, Petetin studiase opt femei aflate in catalepsie, Ia care simturile exteme fusesera mutate la epigastru si la degetele de la mand si picior. Despine pomeneste de o fata, Estelle, din Neuchatel, HIPNOTISM SI SPIRITISM 21 in varsta de unsprezece ani, paralizata dupa o ranire la spate gi insdnatosita in parte in urma bailor din Aix; la a, magnetizarea muta auzul la maini, coate, umeri si, in timpul crizei letargice, la epigastru. Aceste fupte real constatate si verificate ne adue aminte de ceva ce se stie despre somnambuli, care disting obiectele cu pleoapele Lasate, si vad gi prin alte parti decat prin ochi. Preyer si Berger, iar acum, de curind, Heidenhain, au observat fapte asemnatoare, pe care le explicd printr-o crestere a simtului vazului si pipaitului (hiperestezie tactil& gi vizuala), observate in cazurile in care aceste dou simfuri sunt confundate. Autorii modemi nu {in seama de aceste fapte gi Hasse le priveste ca inchipuiri, din cauza unei tendinje = Viudabila dar, desigur exageratd - de a nu admite decat faptete stiintitic explicate. Tot aga, numai dup& mult timp s-a admis actiunea magnetilor, precum si multe alte Iucruri constatate empiric de magnetizatori (catalepsie, hipnoza, hiper- estezie), fapte sigure azi si explicate destul de bine, Adevarul este c& nu se poate da o explicatie pur Stiinfificd acestor constatari curioase, care sunt situate dincolo de realititile admise in general, trecdnd in pragul lumii oculte si, deci, neexplicate. 2. Transmiterea gandirii la distant ‘Am studiat impreund cu Grimaldi i Ardu azul lui E.B. din Nocera, in varsti de 20 de ani, devenit histerie22 (CESARE LOMBROSO in urma unei dragoste f’rd noroc. De semnalat la el: {ata nesimetricd, infaigarea de femeie, sensibilitatea la metale (mai cu. seama cupru si aur), simpatii i antipatii excesive, fric& de intuneric, dispozitii adeseori foarte mute senzatiile gi $8 transmitd gandul, Ghiveste euvin- tele si numerele gandite de altii si poate reproduce destul de bine figurile care sunt desenate departe, indaratul lui, in timp ce el are ochit legati Paralelograme, cercuri, triunghiuri, poligoane, = toate sunt redate destul de bine si doar cu cateva i in desen. Mai prost, dar totusi fri a gresi obigetul, sunt reproduse desenul unei piisiri sau al tunui om. Serie exact prenumele Morguente gi Andrée, la care m-am gandit yi i-am cerut si le identifi Experiente asemandtoare, mai recente, au fost executate in fala dr. Guthrie sia profesorului Herdmann de la societatea engle7i de cercetari psihice, iar darea lor de seamd cu detalii asupra acestui caz, pe ccare-I voi relata sumar, formeaz la ei un volum, Subiectul, miss Relph, stitea pe scaun, in timp ce obiectele alese erau ascunse dupa o perdea, indaratul ci, Raspunsurile pentru diversele obiecte propuse furd exacte, Cu oarecare e7itiri, dar numai in aminunte, ‘mediumul spune forma si culoarea diferitelor obiecte: sont evil HIPNOTISM SI SPIRITISM 23 hartie rosie, albastra sabie, moneda ete {in Anglia, celebra societate pentru cercetari psihiee a experimental asemenea Fenomene pe subieeti adormiti salu tre, pundndui si deseneze pe © placa diferite figuri pe care alfii le cea 1a un alt etaj, sate in alt loc Indepartat ( este vorha, desigur, dle Society for psychical Research), Resultatele objinute sunt pozitive o data din einei cori fx hipnotizati, o data din patruzeei si trei de ori la nehipnotizati. Or, rezultatele sunt de aya naturd ined calculut probabilitatitor nu ne di dreptul s& te privim, ca liind eu totul intamplatoare, Charles Richet, Stewart, Ochorowiez, operdnd fiecare atat pe subieeti hipnotizali, eat si pe subiecti in stare de veghe, dar histerici, au reusit sd-i facd s ghicease’ rangul cartilor de joc, nume sau numere, doar printr-o simpla transmitere mentala. Richet trage concluziile urmatoare cu privire la ‘asemienea experiente: sau forme determinate: 1. Gandirea se transmite fara semne exterioare de la un individ fa altul; 2. Intensitatea acestei transmiteri variaza de la individ la individ si ¢ maxima in stare hipnotica. Ar fi ugor de explicat toate aceste fapte, privind24 CESARE LOMBROSO a un mod de misea ne: ‘epem transmiterea ei la distan dacd aceasta este mai mare ori mai mic’, 1 migcarilor vibratorii descrescand cu patratul distantelor, ne explicim de ce gindirea se poate transmite intre dowd puncte vecine, dar pierde din intensitatea ei cind se transmite intre doug puncte departate. inarmati cu aceste date si constatiri mai simple, vom incerea acum si patrundem in SPIRITISM deoarece - in fond - hipnotismul este doar vestibulul or mai adnei ale ocultismult wandire: putinta sa Apart, fotografie realizth Je ispindit do insigi cele dou fant tro camera de experimentarePoNeU TAAATUMA RS VINTRN AA realizat de Sir William Crooekes (1832-1919) pring-0 1} concepats pentru experimentatea insusirilorcelebrula ‘iedium Daniel Douglas Home (1833-1886) cae, prin capecitile sale psthokinetice,reugea sf determine funetionarea unui ucordeon fick 8 fe ins in vreun fel de participant ls experienjele parspsihice selome pune © mind pe partes inactivi a acordeonului fd i poatd tinge partea instrumentalé ce era protejati de eos, in timp ce mina cvalaltd asa, si piioaree, erau inute de asistenya. [n aceasta poziti avordeontl incepea mai indi sf mist, apoi scotea prime acordari $i la urn cinta mai multe arit una dupd lta, pe cind ming tui Home ena permigeatd. Cu incetul, Home ig indepiria $i mina de la acordcon, iar avexta cinta ma depart." (BP Hasseu- Sic Cogito) Capitolul II SPIRITISMUL Eusapia Paladino Obiectiunea cd fenomenele spirtiste sunt inexplica- bile pe cale Fiziologicd nu este indestulatoare. Plin de indoiaki, am primit, in anul 1891, s& iau parte la o sedin(§ fa lumina zilei, singur, eu gi cu EA atunci am vazut obiecte grele ridicdndu-se Far atunci ma ocup de aceste cereeténi intr-un domeniu. extraordinar. Eusapia Paladino s-a nayeut la Murgo, in. 1854; la opt ani tatal ei a fost omorat de banditi chiar sub ochi ei. ingrijita prost gi chinuita de bunica ei, Eusapia este in cele din urma alungata de acasi; niste burghezi bogati din Neapole o iau la dngii si o creased. Din copilarie Eusapia este supusd la fenomene curioase; aude lovituri in mobilele de care se sprijina, isi simte hainele sfigiate in timpul noptii si vede stafii... in 1863, Damiani, asistand la o sedinta spirtista in familia unde se pripasise Eusupia, constath c& prezenta ei28 ARE LOMBROSO. coincide cu fenomene neobisnuite si migedri de obiecte. Ceea ce astizi denumim poltergeist (n.n). De atunei, Damiani gi Chiaia i-au Ricut educatia de tedium si biata copitd gi-a facut din spiritism singura ocupatie, gasind, astfel, un mijloc oarecum sigur de trai, Amanuntele experienfelor facute in Europa cu Eusapia ar cere un volum de expuneri mult prea mare M4 multumese 8 amintese doar unele rezultate ale celor saptesprezece gedinte din Milano (1892), la care am luat parte intovarigit de Aksakoll, Richet, Finzi, Ermacora, Brofferio, Gerosa, Schiaparelli, du Prel, rezuma{i intro Iucrare redactata de catre Finzi. Am luat, de comun acord, precautile obignuite: am cereetat medium-ul de aproape, i-am schimbat hainele, i-am legat mainile gi picioarele, sau uneori i le-am inut noi in nemigcare, Cu toate precautiile luate dupa punerea fa punet a unui plan comun de actionare asupra mediumului, Eusapia aprindea o lamp electrica de pe masi in orice clipa voia dansa... HIPNOTISM SI SPIRITISM 29 Experientele din Milano, 1892 Fenomene observate la intuneric. a) Ridicarea completa a mesei Este una dintre experientele cele mai dese pe care le Eusapia, si ea se lasd a fi controlatd orieat ar dori supraveghetorii Facem cu totii un fant in jurul mesei, cu mainile fntinse pe ca. Eusapia sti la un capat; picioarele, ‘genunchii si mainile fi sunt tinute nemiscate de catre vecini. Dupa cdteva minute, masa are migcari de clati- nare gi se ridicd uneori la dreapta, alteori la stanga, iar apoi se ridied in sus cam la vreo jumatate de meu si, in cele din urma, recade, dupa ce a stat in acr cAteva secunde, miscdndu-se intocmai ca gi cum ar pluti pe apa. In timpul acestei experiente, fata mediumului se convulsioncazdi, mainile i se contract, geme gi pare ci sufera din greu. Pentru experimentare inlturdm pe rand gi cu incetul diferitele persoane din jurul mesei, dup care ne convingem cd nu e nevoie de un lant prea numeros de asistenti in jurul mesei pentru a reusi 0 acecasi experienta, La urma, © singurd persoand rimane in stinga30 CESARE LOMBROSO mediumului, ii tine picioarele fixe sub picioarele sale si fi pune 0 mand pe genunchi, in timp ce cealalta mana o fine pe cea sting’; mana dreapté a mediumului se vede pe masa si se ridicd in aer chiar in momentul inaltirii, Timp de cdteva secunde, cat a durat ridicarea mesei, s-au Iuat fotografiile doveditoare asupra experientei Ricute, E curios e4, putin timp inainte de ridicare, rochia Husapici s-a umflat spre stinga astlel, inet a atins masa, Cdutand $2 evil aceastd atingere, indepartand rochia cu mAinile, sau incerednd si operdm, find toti - si mediumul - in picioare, sau ayezind mediumul departe de piciorul mesei, nu am mai putut obine un acelagi rezultat, 0 ridicare completa 1a 60 de centimetri a fost objinutd si fotografiatd la Institutul Psihologie din Paris; iar la Roma s-a obtinut 0 fotografie si mai deslusita: mediumul Caraneini, cu masa plutind in aer, deasupra capetelor celor care participa la experiment. b) Ridicarea mediumului pe mast Am constatat-o in dou randuri. Mediumul ¢ agezat pe scaun, Richet si cu mine ii finem mainile, Scaunul pe care st mediumul se inaltd incetigor si se ured pe masa. Noi o tinem pe Eusapia de mani sii urmim migcarea fara a o atinge. Putin dupa aceea scaunul gi ‘mediumul eau iar la pamant, revenirea facandu-se cu HIPNOTISM SI SPIRITISM 31 aceeayi in Richet si Finzi insotese migear mediumului sezdnd pe scaun fr nici un efort din partea lor. in timpul scobordtului intr-un mod curios ei sunt alinyi ugor pe cap de © mand nevazuta ) Sunete de trompeta © trompetd este pus indaratul_ mediumului, despartita de el printr-o perdea si deodati se aud sunctele instrumentului, Cei care se giseau King’ Husapia ne asigura e@ sunetul nu venea de la ei Fenomene observate la lumina. Mai trebuiau objinute la lumind fenomenele petrecute ‘mai inainte numai la intuneric, De indatd ce intunericul ajuta producerea lor, trebuia lsat doar fenomenul in, intuneric, mediumul gi asistentii ramanand la lumina, Printr-o perdea dubla se desparte camera in dou: un cabinet intunecos, la intrarea clruia e mediumul, cu spatele la intuneric, si un cabinet luminos, unde stau ci care asisté gi unde in plind lumina se vad bratele, Picioarele si faja mediumului, indaratul mediumului este un seaun cu un clopot la vreo jumatate de metru de medium; mai departe putin, un vas cu lut umed, eu suprafatd perfect neteda. In partea luminatd facem lant32 CESARE LOMBROSO HIPNOTISM $I SPIRITISM 33 in jurul mesei care este agezatd in fata mediumulu Schiaparelli si du Prel ii tin mainile mediumului. Fenomenele incep! La lumina unei lumanari vedem cum perdeaua se tumila dinspre partea noastrd; cei ce stau Kang medium pipaie si simt revistenta indaratul perdelei; seaunul Uunuia dintre ei este tras dintr-o dati gi se aud cinci Dalai. Asta inseamna cd lumina e prea mare. Aprindem © lantern cu sticld rosie, Dupai cererea Eusapiei mar- ginile perdelei sunt prinse de masd, indoite pe capul ei si prinse cu ace, Deasupra capului ei apare ceva, Aksakof se ri bagi mana in cabinetul intunecos prin deschiderea ce este deasupra capului Eusapiei, isi simte degetele atinse si mana apueati, Simte pe urma ed ii vine un scaun la mand si fl apucd; seaunul Ti este smuls gi trntit la pamant, in fundul negru al deschiderii, apar de mai ‘multe ori flacdri albastre deasupra capului mediumulu Schiaparelli este atins de mai multe ori la spate $i pe uméir; capul ii este acoperit de perdea sitar partea intunecoasd a cabinetului in timp ce fin lui Finzi si a mediumului. In aceasta pozitie, se simte atins de o mana calda, vede lumini care descriu curbe in aer gi lumineazt chiar mana care le poartd. Cand se intoarce la locul lui, ‘mana apare in deschiderea perdetei, mai Kimuritd, Fara a se retrage prea iute. AksakoiT introduce in deschizdtura perdelei_un cereion care e apucat si zvarlit indarat. Un pumn inchis| apare pe capul mediumului si se deschide incetul cu incetul, ardtind degetele despa La sfargitul sedinfei, du Pret intra in cabinet gi i se aratd o urma intiparité pe vasul de lut, amprenta prove- nind de la cele cinei degete ale unei maini drepte. Rezumatul fenomenelor real cu Eusapia e Morselli rezuma astfel, intro scurta sintezi, Fenomenele rezultate cu ajutorul mediumului Eusapia, Prima clas de fenomene mecanice si migcare a obiectelor in atingere cu mediumul; Eusapia le produce Uugor, atat la Lumind, cAt gi la intunerie, 1) Clatindrile gi migcarile mesei, fer deosebit. 2) Migcari si lovituri in masa cu un anumit inteles. Ele formeaza graiul conventional, de care se slujeste Eusapia (dowd lovituri pentru nu; trei lovituri pentru da; etc.). Cu mediumul nostru, tipologia este destul de raed gi se reduce la destul de pufin fata de comunicarile speciale gi filozofico-sociale, pe care ni le dau alte ‘mediumuri, mai evoluate fata de Eusapia vreun injeles34 CESARE LOMBROSO 3) Ridicarea totala a me secunde, 4) Miscarea diferitetor obiecte, numai prin atingeri ‘cu mainile ori trupul mediumului, inexplicabite prin apasarea foarte ugoard pe care 0 exercita el. 5) Migcari, cltindri, umflarea perdelelor cabinetului de experimentare, Eusapia nu poate s& le produc& cu mainile sau cu picioarele ei, care sunt indeaproape supravegheate, 6) Migcarea si umflares hainelor mediumului i in timp de maximum 78 ‘A doua elas nu este decit o perfeetionare a primei clase. Efectele mecanice se produc fara atingere cu mediumul, la o distant de citiva centimetri pani la cftiva metri. Sunt cele care stimese mai mult indoiala, c&ei sunt in contradietie cu legile Fizicii, care spun c& o putere mecanicd lucreazi direct asupra corpului care opune rezistent. Totusi aceasté tensiune mediaticd este foarte des observati la gedinfele scildri si migcari de mese fird atingere, 8) Ridicarea prin sine insisi a mesei, Am vazut experienta asta in pling lumina, pe cand mediumul era inchis gi legat in cabinetul intunecos. 9) Ondulari, umMaturi si azvarlire inainte a perdelelor cabinetului. Asta se intampla fra vreo atingere cu mediumul, care ¢ legat foarte solid de HIPNOTISM $I SPIRITISM 35 scaunul lui. S-ar zice c& fiinte nevazute ridica indeparteazai ori o lasd si cada. 10) Corpurile metalice capt’ o migcare prin indreptarea mainilor inspre ele, dar fra atingere. Fenomenul are loc de obicei la sfarsitul gedinjei si in plina lumind. Rochas Ia studiat gi I-a numit exteriori- area motricitati. 11) Migeari de la sine (spontane) cu deplasarca diferitelor obiecte, chiar cand se gasese la 2-3 metri departare fata de medium, 12) Aducerea pe masa a obicetelor indepartate 13) Migcarea de la sine a scaunclor acelor p care controteat 14) Migcari imprimate masinilor distant’. Mando! dinamometre funetiune 13 cane instrumentelor, la » piane, trompete, clopotei, toate departate de Eusapia ~ intra in -a sf le ating’ cineva. A treia clas cuprinde schimbarile in greutate ale corpurilor. Sunt fenomenele cele mai putin sigure, a itatea este confirmata de observatori eminenti. 15) Schimbarea greutfii pe un cdntar. Am vazut bratul cintarului migcdndu-se, (Grd ca Eusapia si-l ating. Dar fenomenul mi-a parut indoielnic. 16) Schimbarea greutatii mediumului, cu 0 seddere de 5 pand la 10 kg de fiecare gedina. 17) Levitatia (ridicarca in aer) chiar a mediumului.36 CESARE LOMBROSO. HIPNOTISM $I SPIRITISM 37 Lui Morselli i ful cd migearea este reali la inceput, dar pe urma cd cei doi controlori o ajut = ira vointa lor - pe Eusapia. Nu sunt de parerea asta, intrucat efortul respectiv ar cere o exteriorizare evident din partea celor doi controlori 18) Vant venind din cabinetul negru, Fenomenul € foarte des. Un adevarat curent de aer vine din cabinet, din spatele mediumului 19) Frig puternic. il simt cei doi controlori si, de obicei, apare inaintea unora dintre manifesta. 20) Rave Iuminoase, care pleacd din capul gi corpull mediumului, Atingdnd caput Eusapiei la punctul unde craniul © spart in urma unei cdzdturi din tinerete, ai senzatia unei risufliri reci, dar uneori_ si de caldur 21) Lovituri, ciocdnituri si alte zgomote in masa, 22) Lovituri, cioednituri date de medium de la distanta, 23) Sunetele instrumentelor de muzicd. Nu-s prea ordonate si muzicale, dacd nu exista la gedint& vreun bun executor; totusi se nimereste edte © masurd, 24) Zgomote de maini si de picioare. 25) Voci omenesti; Eusapia, din cauza lipsei ei de cultura, nu prea produce asemenea fenomene. 26) Semne misterioase Ricute de la distant’ constats in semne sau pete apiirute pe masd, pe pielea celor de {atd, pe perefi; ele par sa fie fcute cu creionul, 27) Scris direct. Spiritele, Prd actiunea vazuta a mainilor, seriu cu instrumente materiale vizibil precum creioane, ori chiar fara ele. 28) Urine pe lut, Urme de degete, maini, picioare, fete chiar in profil ori in semi-profil. Uneori pare 0 Eusapia mai bitrind si alteori i reprezinta pe John. King, tatal ei, in alta viet’, 29) Aducerea obiectelor. Dintr-o dati apar pe mas Win alte locuri din odaie lori, frunze, cue, monede, pietre gi alte obiecte venite de departe, treedind prin us si pereti 30) Materializari, Se ere forme mai mult ori m: putin organizate, avind insuyiri fizice ale materivi; rezistentd la atingere, lumina. ile au proprietatea de a opti razele luminoase de afard, 31) Atingeri, pipdituri si strangeri de maini nevavaute 32) Ivirea formelor solide, avand insusirile membrelor omenesti. Maini, brate, capete, pot fi atinse prin perdea si par hucati dinto Hint in formatic, Uneori ni se pare ed pipaim chiar o fina intreaga. Cand asemenea forme le prindem si le strangem cu mana prin perdea, ele pared se topese; cAteodata, se lasd atinse mai mult timp. Gura nevazuta, face chiar gestul sdrutului sau al muscaturi, Find de perdea. 32 bis) Apar maini care se simt prin atingerea directa, Céteodatd, te simti atins de maini adevarate,38 CESARE LOMBROSO- arora le simfi piclea, c&ldura si migcarea degetelor. Cand le strdngi, ai impresia cA se topese, intocmai 0 substanta vascoasd. 33) Actiuni mai complicate ale unor forme pe care le simtim, dar nu le vedem, Aceste maini, brate, capete, sunt nevazute chiar pentru acela care patrunde in cabinet; din spatele perdelei care le acoperd, ele se indreapta spre cei din fat, fi ating, fi strang, fi resping, ii atrag, fi mangaie, fi imbratigea cu toate mis. fiintelor vii si reale. Aceste forme indeplinese acte chiar si mai complicate, fie in apropierea purtici- pantilor la experimente, dar, intotdeauna la adapostul perdelelor aruncate inainte si umflate peste ma spre scaunele celor ce asistd. Ba, edteodata, formele lucreaz descoperite, in mijlocul celor de fafa, care se simt atingi, sdrutati ori buzundriti de fiinte nevivzute, A. patra clas stringe intr-unacela Fenomenele luminoase - vizibile sau prin el sau printr-o Iumind din atar 34) Aparitia de puncte luminoase, Sunt celebrele iminozitati spiritiste, Fle se produc din cd in end sub influenta Eusapiei, dar nu aga de intens ca ta alte mediumuri observate de mine, Sunt licdriri ce nu pot fi descrise precis, cAteodatd sub forma de mici sfer sirilucitoare, alteori vedem adevarate limbi de foc, ca desenate in unele ieoane pe capetele apostolilor. i grup sisi, HIPNOTISM SI SPIRITISM 39 Dupa cate stiu, nu au fost ined fotografiate; dar sunt foarte caracteristice, numeroase gi migedtoare. E cu neputinta, pentru cine le-a observat o singura data, ca sale ia drept fosforescenta artificiala. 35) Aparitia norilor albiciogi. Nu par a avea o luming proprie, cdi nu pot fi observati decd induntrul cabinetului, la lumina slab. Céteodata inconjura capul Eusapiei sau se ridicd deasupra corpului ei, cind € intinsd in cabinet. 36) Formarea prelungirii corpului mediumului. Sunt prelungirile membrelor, vazute si desorise de toti cei care att experimentat cu Eusapia. Vizibile la lumina alba, cind mainile mediurnului sunt bine contro- late, Sub ochii nostri, aceste apendice indeplinese mai multe din fenomenele descrise mai sus: atingeri, pipairi, clatinari de scaun, transportari de obiecte. 37) lesirea din cabinetul negru a formelor sema- nnd cu brate si maini 38) Aparitia mainilor. Este unul dintre fenomenele spiritiste cele mai vechi si cele mai dese. Mainile apar cu. contururi nehotirite, fugit strvezii gi uneori pretun- gite. Le-am vazut ori de cate ori erau condifii favora- bile si sigur c& nu erau mainile mediumului - cd acestea stdteau intinse pe mas, sub ochii mei. 39) Aparitia de forme intunecate cu caracter ne~ determinat, Este vorba de materializari necomplete, In Jumina sepulerald de la amurg, vezi apropiindu-se sfere40 CESARE LOMBROSO HIPNOTISM $I SPIRITISM 41 negre (capete?), apendice nehotarite (maini, brate?), umbre cu profil in linie franta, cateodata barboase (parca John King?); iar_pe fond semi-tuminos larve negricioase, stravezii, cu forme curioase. Le-am vazut in sedintele din 1901-1902 gi erau atat de Kimurite, c& le-am numarat pe rand. 40) Aparitia de forme avand un caracter bine determinat, apart Laaveste patru clase determinate si sistematizate de Morselli, eu adaug, dupa experienta mea, ined una: A cincea clasa. 41) Actiunea asupra placilor fotografi sistematic in hartie neagra. 42) Citirea gdndurilor, vederea in intuneric si, uneori, la distanta, 43) Priceperea unor limbi necunoscute mediumul 44) Actiunea asupra electroscopului, aparat pe care mediumul il poate descdrca, deja aga cum am vaizut, repetate randuri, cu mana. lata deci 44 de manifestari diferite ale mediumului Eusapia Paladino, Pentru Morselli, aceasté clasificare simplified ins& prea mult lucrurile, imparjind feno- menele in ordini deosebite, ca si cum s-ar produce fiecare aparte gi independent unul faya de altul, Sedintele sunt ins foarte complexe, ele prezintd invelite ile acestea sunt, uncori, niste adevarate explozii de fort medianimica, manifestari deosebite in acelayi timp, iar manifest Cine este Eusapia Paladino’? Sa vedem deci dacd organismul mediumului_ne poate da explicatia acestor Fenomene uimitoare. S-0 studiem pe Eusapia din punet de vedere clinic si fiziologic. insugirile ci exterioare nu vedem din prima clipa nimic deosebit; doar o guvitd de par alb, inconjurand 6 gaurd in parietalul sting, gaurd pricinuita de bunie’-sa, care i-a 2varlit, cand era mi in cap, «xi de la 0 edzatura, de pe o fereastra, la varsta de un an, Greutate, 60 de kilograme; craniul si obrazul ne- 1 partea dreapt mai dezvoltata; Ia ochiul 8, caractere proprii epilepticilor (dupa Claude Berard si Homer): pupile micsorate (midriasice), reactionand lenes la lumina, dar acomodandu-se bine presiunea arterial’, masuratd cu. stigmo- ‘manometrul, este de 230-240 la stnga si numai 200 la dreapta (asimetric care se intdlneste adesea la epileptici).. Eusapia are, de asemenea, simful pipditului: mai dezvoltat la stinga: 5 milimetri la dreapta si 2,5 la42 CESARE LOMBROSO ga (cu extensiometrul, masurand la varful degetelor); sensibilitatea generald se aratd tocmai dimpottiva: 73 de rmilimetri interval la dreapta gi 35 la sténga (normal este 45) cu aparatul lui Rhumkorff;simtirea ta dureri, 60 la dreapta gi 30 la stinga (media normali este 20); sensibilitatea la greutate ¢ inegald; 0 acceasi greutate ii apare mai mare la dreapta decat la stnga, cu dis- tingerea diferentelor de cinci grame, La dinamometru, 11 kgf la dreapta gi 12 la stinga in timpul transei, puterea in ambele parti ereste la 15 kgf. Are zone de hiperestezie (simtire exageratd a durerii, la ovat, mai cu seama); are slahiciuni ori paresie la membrele din dreapta. CAmpul ei vizual, studiat de doctorul Sgobbo, € anormal. Nu e sensibild nici la aparatul lui d’Arsonval, nici la razele Roentgen. in plind lumina gi in stare normala, a yinut intro zi, timp de patru minute, mana dreapté deasupra unei placi fotografice invelite in trei foi de hartic neagra. A intrat in transa si a simtit in mand un freamat electric, La developarea plicii, s-a gasit, pe locul corespunzator indexului, o urma - oarecum neprevisé - de deget. ‘Acest fapt, in legdturd probabil cu radioactivitatea mediumului, poate fi coroborat cu o altd anomalie a ‘consti intr-o strdvezime in jurul degetelor, care formeazi un al doilea contur in jurul lor, Ba zice cA, atunci cand are acest semn, poate si faci Tucruri minunate (12). HIPNOTISM SI SPIRITISM. 4B Are cultura unei femei din popor. Adesea prezinta bun simt, iar intuitia ei contrasteaz8 cu ignoranta gi fi permite s& aprecieze adevaratul merit al fiecdruia, Para a se [asa emofionatd de bogatie ori de autoritatea persoanelor cu care vine in contact, Adesea e naiva, pind intr-atita ca se lasd ingelata de intriganfi, Dar nu trebuie neglijat nicidecum ca este, (olusi, capabila de siretlic si mineiund. Mijloacele ei de ingelitorie sunt nenumarat Inconstienta in timpul transei, cu bund stiinta cand € trea, ca scoate o mind de sub control pentru a migca obiecte si a tinge pe cineva, Cu ajutorul genunchiului, inceared. $4 ridice incetiyor piciorul mesei! Faiholer a vizzut-o culegand flori pentru ca, pe intuneric, sa simuleze transportarea acestora de la Gistanta la locul experimentelor. Se zice chiar ed ar fi invatat de la un prestidigitator mijlocul de a simula figurt omenesti prin misedri ale mainilor, invelite intr-un vl in forma de turban. (12) Se aratd in schimb foarte mahnita cand o acuzdm ea ne ingeald, Cand se mani din cauzi c& i se atinge reputatia de medium, devine violentd si impulsive ‘and intr-atata cd-si poate chiar lovi dusmanul. Aceste apucdturi contrasteaz’ cu o deosebitl bunatate sufleteased. isi cheltuie cdstigul pentru a ajuta pe cei straci si pe copii, isi pierde somnut si odihna pentru cei batrdni si slabi, are mild de animale44 CESARE LOMBROSO La inceputul transei, vocea ei devine asp secretiile i se maresc, hiperestezia devine anestezic, are tremuraturi si parezii (skibiciuni) mai eu seams la mana dreapta, Ca si fachirii, iyi incetineste respiratia pentru a intra in trans, trece de la 25 la 15, chiar 12 respirafii pe minut, in timp ce inima trece de la 70 la 120 de pulsatiis mainile fi tremurd, incheieturile ii devin fepene, Morselli a notat pentru acest meditt aflat in transi unnatoarele caractere histerice: amnezie, confuzie a personalitatii ei a tui John King, in numele Caruia vorbeste uncori, precum yi atingeri patimase, obsesii, halucinati. La sfarsitul sedintei, cand fenomenele sunt mai deosebite, simte o mare sete (pobdipsie histericd ipata convulsii gi strigd intocmai ca o femeie alunci cand nayte, La urma cade intrun somn adane, iar in timpul somnului fi iese din trup un fluid eald, ee se poate pipai Alt fapt nou a fost descoperit de doctorul Imoda. In stare normala, Eusapia nu are nici o inrdurire asupra electroscopului; ins, in transa fiind, ea provoacd teva minute deasupra lor, Ad3ugand Ta asta faptul 8, doar prin simpla atingere, ea impresioneaza placile Totografice protejate in hartie neagr’, avem 0 confir- mare a radioactivitatii mediumului, respeetiv in timpul sedintelor. cAderea foilor de aur finand méinile doar HIPNOTISM $I SPIRITISM 45 Norii albiciogi gi luminogi care se observa deasupra mesei gi pe capul mediumului in timpul sedintelor se explicd prin aceea cd razele catodice au proprictatea de a provoca formarea vaporilor, trecdnd_printr-o paturd de aer saturat de umiditate. Aceste insusiri bolndvicioase nu le are numai Eusapia, Ele pot fi constatate la aproape toate mediumurile, Conditii pentru mediumuri Dintre insusirile bolnavicioase pe care le dovedese majoritatea mediumurilor folosite pentru hipnotism gi spiritism, vom aminti doar * Celebra medium, doamna, Smith, avea o bunic’, si un frate, supuyi fenomenelor hipnotive, i, toate aceste persoane din familie erau folosite ca ‘mediumuri, O familie de mediumuri! Chiar ea, doamna Smith, a avut halucinatii ined din copilarie, iar mai tarziu a avut accese de somnambulism. in trans’ suferca de anestezic (nesimfire) completa a unei maini side olochirie, adicd intepata find la mana stanga, simtca durerea la mana dreapta si de asemenea vedea la dreapta obiecte agezate la stanga. + La doamna Piper, transa incepe prin convulsii,46 urmate de horeait. A devenit medium in urma spaimei datorate unei lovituri de trdsnet si a unei operat + Renumitul medium american Douglas Home (1833-1886) spunea c& fenomenele cele mai intere- sante si desavarsite le produce numai in stare de somn profund, apropiat de letargie si ci de aceea nu si le poate aduce bine aminte cdnd se trezeste, El s-a dez voltat foarte trziu: la sase ani inca nu mergea pe picioare, si, dupa o intrecere eu doamna Lyon, a patimit de congestie cerebral, paralizie si amnezie, “an starea de letargie, spune el, spiritele pun stapénire pe mine, imi schimba infatisarea, gesturile yi chiar corpul mi se lungeste cu opt degete™, £1 nu produce: totdeauna fenomenele dorite yi mu avea inrdurire mult prea volitiva asupra lor + Cand intru in transi, ice d-na dEsperance, am ce atdrn in gol, pierd simul spatiului; nu pot st zie cum gi unde mige degetul - pared I-ay {ine in apa". Acestui_ medium ii iese dint burtd un abur luminos, care se preschimba intr-o fiinta vie. ,Cand apare stafia aceasta, mi-e gret si-mi adun ideile gi puterile, imi pare & vizez si nu ma pot migca. Cand ea se mise, md obosese mai mult decat cand ma mige eu: mugchii mei se contracté cdnd ea atinge un obiect, iar eu simt o arsura edind ea pune mana pe parafind topit simt intotdeauna o durere cind ea se infeapd. Cand ating mainile stafiei, parca le ating pe ale mele, dar HIPNOTISM SI SPIRITISM 47 observ c& am gresit in momentul cind vad patra ‘maint. Aceste simptome le vedem in isterie, in tabes si in paralizie generala, mai cu seamé la sifilitici, dar rd ca ele sd fie o manifestare propriu-zisd a sifilisului. Se poate deci deduce, in incheiere, cd in fenomenele de trans stépaneste automatismul, cd transa media- nimicd are cam acceagi valoare ca gi histeria, Spatiul cu patru dimensiuni si mediumnitatea Sunt fenomene ce nu pot fi Limurite numai prin energia mediumului, Unii autori cred cA in jurul lui, a mediumului, se formeazi 0 atmosfera extrafizied, in care legile obignuite ale gravitatiei, comprehensiunii, impenetra- bilitatii, inertici materiei, nici nu exist’; ca gi cum spatiul ar prezenta a patra dimensiun Aceastd presupunere a fost ficutd intai de Zollner, exprimndu-se mai cu seama asupra fenomenelor de aducere, de autolevitatie, disparitii yi reaparif Despre acesta vorbeste un pasaj din Brofferio: Pentru a un obiect si poatd intra de afaré intr-o camera inchis’, {ard ca si se deschidd usile sau ferestrele, el48 CESARE LOMBROSO HIPNOTISM SI SPIRITISM 49 trebuie sf treacd prin peretii ori lemndria oda; or, asta implica trei presupuner 1) Obicetul trece Hird u se desface in particele micis atomii lui trecdnd prin intervalele dintre atomii inchideriis 2) EL este prefticut in materie fra greutate, deci dematerializat inainte de a trece prin pereti, iar pe rm este materializat iarisis 3) Obiectul intra int-o a patra dimensiune a spa tiului si de acolo tese iar, in spatiul nostru, Reprezentarile unui spatiu cu doud dimensiuni, ca figurile fotogrative, o pictura sat un obiect desenat, ar putea dispare migcindu-se in adneime, ori inaltime - ipatnd o a treia dimensiune, pe care aceste repr entiri n-ar putea s-0 coneeapa ‘Asa s-ar Himuri transportarea la distang a unor obiecte fird a fi atinse, (teleportarea n.n) scrierea intre out placi, ne-arderea mediumului sau paterea de a tine suspendatd in aer apa varsatd dintr-un pahar. Si numai intr-un asemenea spatiu nou, eu o alta dimensiune, nedemonstrabil8, putem admite ristumarea legilor timpului gi, numai atunci ne explicam cum pot profetiza mediumuri ca Doamna Piper. Limitele influentei mediumului Fenomenele spiritiste pot fi explicate datorita consumiirii energiei mediumului, data fiind istoveala acestuia dupa sedinte, materializaté prin pierden putere si greutate, ca si producerea fenomenclor numai in vecindtatea apropiat lui. Dar ar fi exagerat sd eredem c& numai prin intermediul mediumului se pot expli lugor si presupui cd gindirea - activitate specific’ a toate fenom ele IntAlnite in spiritism, F creierului - se poate transmite la distant prin vibratiile eterului intre dow! erviere; de altfel ea, am vazut, se transforma din fort psihicd in fort motrice si vice~ versa, Dacd admitem ci avem in ereier centre care stipdnese migearea si gindirea, ¢ firese sf admitem cd atunci cdnd aceste centre sunt iritate, ca in epilepsie, si genereze edd miscdri violente in membre, cand ‘marile inspirati ale geniului uman, cdnd delirul ineoerent al nebunici, Ermacova, imi atrage - cu dreptate - atenfia asupra faptului ed energia migearii vibratorit¢ in raport invers cu patratul distanteis si atunci ne putem explica trans- miterea gandirii la distant mic, dar nu cazurile de telepatie de la o emisferd a pamantului la alta, Exteriorizarea motricitatii si a simtirii, descoperit de catre colonelul de Rochas, explicd, de asemenea,350 CESARE LOMBROSO unele fenomene ca vederea la distant, in intuneric ori ccu ochii legal, prin intermediul mediumului, simtirea intepaturilor pe care le suferd fantoma, miscar obiectului ta distant prin fortele lui Muidive, chiar producerea unei fantome sau a unei dubluri proprie: lui fiinte, Dar raman neexplicate desfigurarca unei puteri care intrece cu mult pe cea a mediumului, seamind deloe, rile de orice obieet. Tormarea nor fantome care nu materializarite yi demateriali Trebuie st mai relev, de asemenea, edt de multe sedintele fenomene se intdmpla in acelasi moment spiritiste. into 7i, pe edind Eusapia era in plina trans, apare la dreapta mea © figura de femeie, in acelasi timp perdeaua se umf deasupra mea, mas se misc’ in odaia intunecatd yi un obivet este adus pe masa din mmijloc. in alta sedinta, Barzini simte 0 mana in parul Eusapici, in timp ce partea stanga a perdelei se intinde peste capul controlorilor, iar Bozzano e atins la umar, nin timp ce 0 statie ma atinge gi se lasd pe spatele meu, spune Visani Scozzi, vid la fereastrd umbra alteia; o a treia il atinge in timpul acesta pe Mainardi™ Alta data, pe cind era méngaiaté de o fantoma, principesa Ruspoli se simte atinsd pe cap de o mana, iar Imola are la réndul ei capul strans de 0 alta mand, Am varut de multe ori mediumuri seriind cu HIPNOTISM SI SPIRITISM 51 amandoud mainile, in timp ce vorbeau cu cineva. Mausfeld scria in acelasi timp cu amandoud mainile, in doua limbi diferite, vorhind despre altceva in acelasi timp. Mosers a auzit trei instrumente (trompetd, pian tamburind) céntind in acelasi timp. Cum am putea explica faptul ed forta psibicd a mediumului, nu numai se transforma in fort motrice, dar si lucreaza in trei direet diferite? $i cum poti admite o asemenea atentie distributiva, deci in mai multe direetii, ta. un medium in stare de automatism, cand ea este cu neputinta de obtinut la un om treaz gi cu mintea sindtoass? De altfel, observa si fapte potrivnice voint mediumului, iar uneori potrivnice chiar aga-zisului spirit. Afland c3 la o sedint& la ducele Abruzzi, masa a marcat_prin migcarea celor patrupicioare, ritmul margului regal, am zis, raznd, c& la Turin (Torino- nun.) masa si John King sunt monarhisti, Nici nu sfarsisem cuvintele si masa incepu s& protesteze, intr ‘un limbaj care era Kimurit chiar gi pentru cei mai igno- rani in stiinta... meselor! Intrebai din now: John, vra sa zicd nu esti monarhist?": masa, prin cele dowd batai obisnuite, hegd cu hotdrére. Am erezut cA ideea vine de la Eusapia, desi poporul din Neapole tine mult la dinastie;,52 CESARE LOMBROSO- HIPNOTISM SI SPIRITISM 33 ‘am intrebat-o in privinta asta si m-am convins cd biata femeie habar nu are de politica; ea spune ed eel m: bun guvem e acela care se ocupd mai mult de saraci. Manifestatia monarhistdi de mai sus nu numai c@ nu a venit de la John King sau Eusapia, dar era in contra- icere cu ei Citeodat mediumul nu vrea sé dea un nume, dar masa il pune se capa cite, care ins nut au nici un inteles, dacd masa nu le di cheia... Altidatd se obtin cuvinte serise pe dos, ew ortogratia simplificatd in chipul cel mai_ curios. Spiritele se impotrivese uneori dorinfelor mediumulu Aksakof pomeneste de un medium care, dorind si fie in legitued cu mama lui, mourtd, primeste ace Figpuns: Nu vreau si te ecupi et spiritismul, Un viiduv nu poate intra in lewiturd eu sofia Tui moarti, dar reugeste foarte uyor asta eu alte persoane AksakoT vorbeyte de un medium pe eare spiritul a oprit si consume came, cafea, cea situtun, Cand voia si inealve ordinul, spiritul il prevenea prin lovituri in ‘masa gi chiar prin glas tare. fntr-o zi a vrut si fumeze © {igard gi a fost trantit la pamant. Sandtatea medi- umului s-a imbunataqit mult pe calea aceasta, fn sffrgit, sunt persoane pe care spiritele le-au perseculat fir& pricind, ori ca si le sileased sa devin mediumuri, Astfel dociorul Dexter, care se indoia de i expliciteve; se cer liter problemele de spiritism si nici nu vroia si se ocupe de cle, a fost silit fa aya ceva de o serie de persecuti Harry Phels, baiatul unui preot protestant din America, a vazut deodatd miscdndu-se seaune, mese, hainele fi erau rupte in bucati, in cdteva: stiptimani saptezeci gi unt: de obiecte se sfrdmas gael; la plimbare, i se zvarleau pictre in trisurd de catre niste mini nevaiute; si toate acestea mu incetau deedt atumei nd. se pune in comunicatie cu spiritele Arendasul rus Schtchapov povesteste, in revista Rebus, din 1886, perseeutile pe care le-a indurat el cu treaga sa familie timp de sase luni. Ple ineepeau, de obicei, prin lovituri in pereti si mobile, deplasiri de obiecte 5.3 sub patul sotie! sale, apare un glob uminos care se apropie de ea madrindu-se treptat. Sotii, ingpaimantati, merg Si locuiased in targul inveeinat; dur persecutiile continud yi acolo, Obiectele sar in aer; cutitele si furculitele ies din cutie lor yi se implinti in usi si fn ferestres © canapea grea se ridied de la Mimant si ineepe s& joace; Iucrurile ard, Prd ea cineva, si le aprinda gi, intr-o bund zi, sofia lui Schtchapov se vede inconjurati de Maciri care fi ard toate hainele ar n-o ating deloe pe trup. Aceste accidente nu-si pot avea pricina in voinga incongtient a mediumului. Este sigur cd avem de-a face cu o putere straind lui, edi el, mediumul, cautd instinetiv sa se apere de aveste nepliceri. Tot aga s-a54 CESARE LOMBROSO intémplat cu cei dintai care au propdvaduit spiritismul in America, prin anul 1847, anume cu membrii familie’ Fox. Acestia au fost sili s& facd spiritism si si-l dezviluie altora, prin persecutiile violente ale spiritelor de care nu puteau scapa in nici un fel. Transa spiritistd manilesta energii fizice $1 psihice foarte diferite de cele ale mediumului, ba chiar superi- are lui. Asta ne face si presupunem interventia, trecdtoare poate, a unei inteligente si a unei activitat deosebite de ale mediumului, Astfel Eusapici ti ereste ‘mult puterea fizicd in stare de transa. intr-o gedint, la ‘Torino, ca a putut ridica de la pamant_o mas pe care se gisea editorul Bocca, apoi la tras, pentru o elipa, pe Botazzi cu scaun cu tot; o greutate de 93 kg. Asemenea cazuri se explicd grew prin puterile ‘mediumului, Ce sa mai icem de experientele in care ‘mediumul se ridic3 singur de la pamant, eu scaun cu tot, frd ca si miste picioarele, fra vreun punct de reazem gi adesea impotriva vointei controlorilor? Cum s ne explicim cazul lui Home, care inconjura feres- trele unei case, plutind in aer (levitatie) in timpul somnului; sau cazul eelor doi Pausini, din Bari, care au parcurs 45 de kilometri in 15 minut John i-a destainuit lui Ochorowicz, ca trupul ii este ridicat si sustinut de un fluid emanat de mainile medi umului gi ale celor de futds iar trupul cade, dac se rupe lantul fluidic. De notat cd obiectele care se mised HIPNOTISM SI SPIRITISM 55 in timpul sedintei sunt indreptate intr-o directie, ca gi ‘cum ar fi tinute de o mand, Mana fluidic’ a fost chiar vazuti atingind mandolina, batand toba, punand in migcare metronomul; iar mana asta era mai mare decdt nie Cele mai multe fenomene se intampla in vecinatatea mediumului allat in trans, mai cu seam’ la partea stanga, cdet Husapia ¢ stingace. Fenomencle sunt ingotite de migcarile mediumului, care se fac exact in acelasi timp (sinerone), Se vede adesea iegind, din haina si de pe spatele ei un corp Muidie, slujindu-i rept brat si misednd obiectele, Chiar daed mediumul are in aceste fenomene o parte mare, uneori chiar cea ‘mai mare, nu resulta de nivdieri ed aceste fenomene Vin numai de la el. De asemenea nu se pot expliea numai prin influenta lui aecle manifestari, in care legile obignuite ale gravitatiei, coeziunii, impenetra- materiei - par desfiintate - ceea ce ntei ct deci Si, in sfarsit, cum si explicim ghicirea viitorului si vederea la distanté in timpul transei? Eusapia, de pild’, este aproape analfabetd. Ea deseifreazd grew imprimatele si nu pricepe deloe serisul cu mana. Or, La © sedinta in Torino, un tanar veni cu o bratard in buzunar pe care vroia sa i-0 dea ei. Eusapia i-o seoase ‘cu o mand Muidicd gi gi-o treve pe bratul ei, tinut fix de ccontrolor. Intrehatd daca tandrul mai are ceva in buzunar,56 CESARE LOMBROSO cea rispunde: Da, o serisoare, in care se cere ceva. $i in buzunar se gist serisoarea uitala si necitité, unde se ao intrevedere cu Eusapia. Cum a putut mediumul, care nu stie carte macar, si citeasca in intunerie? Cum a putut acelasi: medium, care nu eunostea sculptura, sd facd mulaje foarte fru- moase? Adesea, trebuie si consideram cd mediumul primeste (prin simpatic?) gandirea cvlor care asistd, atunei cand noi eredem ed o inventeazi; sunt totus cazuri in care aceasta influenta nu se gise: Biichner aduce elogii autorului ameri Arcana of Nature. Acesta, wn Yaran simply, fi rispunde ca scris-0 sub dictarea unui spirit! Multe din comunicarile obtinute prin transi is - dictate de Galileo, Bruno, Kant, nu sunt nedemne de ci, Cele trei cantece formate de terfetele pe care Dante le-a dictat mediumului seriitor Scaramuzza, hestiutor in poezie, sunt dupa parerea mea, foarte frumoase. Barkas a obfinut rspunsuri precise asupra stiintei muzicale gi nici un muvicant nu era de fata. Spiritul lui Spencer Stattforde a dezvaluit telefonul, cu treizeci de ani inainte de inventarea lui, domnigoarei d°Esperance, ire nu se pricepea in chestiuni de fizied rejineyi cd la sedinyd nu asista niei un fizician! Ca si nu mai spun de tanarul englez care seria chinezeste, sau de doamna, citatd de Charles Richet, HIPNOTISM $I SPIRITISM 37 care scrie pagini intregi in Limba greaca al cde alfabet nici nul cunoastea macar. La sedintele din Milano, Neapole, Torino, John King rispundea de obicei in limba englez3, pe care n-0 cunostea deedt unul din cei de fat, dar pe care n-o cunostea nici Eusapia, Botazzi a obtinut o comunicare fn arabeste, iar la New York, miss Edmonds a vorbit, limbile greacd, hindusa, polineziand, pe care nici unut din cei de Taya nu le cunosteau, Cum poate mediumul sa inteleaga, sf vorheased, si serie cu uyurint’l in niste limbi pe care le intrebuinjeaza pentru intaia data? Observatiile lui Stainton Moses. sunt importante prin autoritatea Iui personala si prin natura faptelor. Comure a comunicat ew un spirit care spunca ed € fiul unui profesor de muzied si s-a ndiscut in anul 1710. Aceste umanunte au fost ulterior cercetate gi recunos- cute ca find exacte, Spiritul fu rugat sa reprodued ultimele rinduri de la pag, 54 a unei carti care se gisea la capatul raflutui al treilea al bibliotecii, carte edreia ‘mediumul nu-i gtia titlul, Randurile au fost reproduse exact, Nu putem explica fenomenul prin urme de memorizari, de altfel inexistente, ramase stratificate in subconstientul mediumulu Cazul Smith, scriind in limba sanserita, pe care nu © cunostea, dar pe care a vazut-o cu sigurant§ reprodusd intr-o gramaticd, este adevarat cA se poate explica prin cryptomnesie: amintirea inconslient’ a unor perceptii mai vechi, oti prin supraexcitarca memoriei,58 CESAR. LOMBROSO- AksakotT a seris pe o foaie literele alfabetului rus si francez gi se slujeste de © plangeti ale cdrei miscari indica literele. Dup& mai multe fraze in frantuzeste si ruseste, se obtin, in caractere latine, cuvintele: .emek habbacha - Dar cuvintele acestea n-au nici un fngeles; nu sunt frantuzestit observa Aksakofl. ~ Si cine va vice c& sunt frantuzesti? Sunt ebraice; ele inscamné .valea lacrimilor’, iar autorul lor este Cardovy, un invatal evreu portughey Sea cercetal ulterior si sa aflat intr-un dictionar hiogralic, cd, in seeolul al XVIlF-lea, a existat intr- adevar in Portugalia un savant evreu Cardovy, a edrul ste purta ca epigra euvintele ebraice de mui sus. Experientele fiziologice asupra mediumurilor Nu se poate studia bine marea problem a spiritismului decét cu ajutorul unor instrumente de precizie, impiedicand crorile de judecatd si inchipuirile (autosugestiile). Multumita lor, de alvfel, s-a objinut solutia marilor probleme stiintifice care s-au ridivat cu asemenea prilejuri. HIPNOTISM $I SPIRITISM 39 Greutatea Studiul fizic cel mai insemnat poate este acela al greutajii mediumului, precum si al aga-numitelor spirite. W. Crookes observa ca femeia-medium Cook pierdea aproape jumatate din greutatea ei cand apirea fantoma si cl-yi recdpata greutatea la disparitia ei. ‘Acest fapl, intdrit in mai multe randuri, arat& c& fanto- mele se formeaza chiar in coxpul mediumului. La 0 gedint& cu miss Fairlamb, mediumul a fost ccusut inte-o plas ce era prinsd de un aparat are inregis tia schimbarile de greutate. Dupa citeva minute de trans, greutatea a sedzut cu incetul si in clipa cand aptiru fantoma, se inregistra o pierdere de 60 de livre (27,25 ke) in greutatea mediumului Gumatate din efeutatea sa obignuita). Cand fantoma s-a demate- rializat, greutatea mediumului a inceput sd creasca si, la sfargitul sedintet, nu-i mai lipseau decdt 3-4 livre (1,5 kg). Marselli a observat la Eusapia o pierdere a mai mult de 2 kg dupa fiecare trans; in afara transei, in plind luming, s-a observat o cdere a greutatii de la 60 la 56 kg, pentru ea, pe urma, si se observe iar 0 ureare la 60 kg, $i nu era cu putintd de descoperit nici o uma de ingelatorie in 1892, la Milano, Eusapia fu cantarité dup’ ce S-au Iuat toate masurile pentru a se preveni vreo60 a »SARE LOMBROSO. frauda; 1a putine minute de interval, greutatea scazu de la 62 la 52 kg si, in ura cererii celor de Fatd, ured iar de la 52 la 62 ke, D’Arsonval a misurat din secundé in secund’ variatia greutatii Eusapiei in transé gi a constatat e8, in clipa levitatici mesei, greutatea mesei se adiiuga la cea a Fusapici, Total inexplicabil in alte experiente au fost cdntarite fantomele. Lao sedinta Rieutd eu miss Wood, sa constatat €& greutatea fantomelor, care se materializeazd sub fnraurirea avestei doamne, varia intre 34 gi 176 livre (ultimul numar teprezinta greutatca mediumutui), ‘Adica intre 15,5 gi 80 kg. Acest fapt este in concor- dan cu acela c& dera, Esperance Wood dispare in timpul transei in clipa cdnd apare fantoma, dar si ew acela ci bratul Martel dispare end apare fantoma Beni Bod (Riche). Alte resultate interesante s-au objinut_studiind greutatea vorpurilor cure se giseve sub: invdurire mediumului. W. Crookes a vonstat c& greutatea uni corp, supus inrauririi lui Daniel Duglas Home, urca de la 8 la 36 gi chiar 48 livre, pentru a cobori la 46; alt data a ureat dde [a 23 La 43 gi a scdzut la 27 livre (1 livrd = 0,45359 kg nun), Pentru a studia aveste variatii ale greutitii corpurilor sub inrdurirea mediumului, W. Crookes $i - inainte de HIPNOTISM SI SPIRITISM 61 el - doctorul Robert Hare, au construit aparate speciale si au obtinut rezultate interesante. Home a ficut si coboare bratul unui c&ntar aflat in echilibru, intinzind, numai degetele; gi tot de fa distantd a exercitat o tensiune de 18 livre la dinamometru! Bechteren, de la Universitatea din Sankt Petersburg, a construit un aparat itn aya it chiar apasarea exercitata: de ainile lui Home s& nu poatd si mareased tensiunea ka dinamometru: totusi, el observat o ingreunare a corpu- lui fa 150 in loc de 100 de tivre. Dar rezuttatele eele mali interesante au fost obtinute in ultimii ani cu aplicarea inregistririi grafice la studiul unor asemenea fenomene. Botaz7i_puse in cabinet o toba a lui Marey in legaturd, printr-un tub de cauciue, cu un manometru cu mereur din camera veeind, John fit rugat si: apese pe tobi si se obtinurd dou randuri de linii albe eu ridiccri gi cobori care coneypundeau presiunii exercitate Herlitzka, Foa si Agavzotti au obtinut in dou sedinte cu Fusapia (la Torino) rezuttate interesante, Tati-le rezumate »Cilindrul mobil era in afara cabinetului, in viizul tuturor, acoperit cu un val, departe de era finuta sub observatie de controlori. A aparut totugi Pe elo linie. E cu neputintd sa admitem c8 vreunul din noi - in chip inconstient - am fi luat vreo parte activa la experiment, c&ci atat mediumul, cat si cei asistau, erau strict supravegheati*. “are62 CESARE LOMBROSO Biologia spiritelor Faptele adunate in ceea ce priveste activitatea spiritelor sunt acum (este vorba de anul 1902) aga de numeroase, incat este cu putinfd 0 reconstruite sint a chestiunii Spiritele se manifesta sub forma de lumini, de membre sau fete; foarte rar ele inf intreaga. Aceste aparitii, par, ea la Stasei de pilda, formate din stere luminoase, cu atét mai dese, cu eat materializarea © mai desavarsité; ele se formeazi din corpul mediumului, ale cdrui parti esentiale le absorb. "Crookes si Charles Richet au constatat la fan- tomele pe care le-at observat, temperatura eorpulu viu, bataile inimii si respiratia normal’; ba, chiar s-a observat e8 fantom elimina acid carbone. Daca lovesti fantoma, mediumul resimte durerea in. corpul lui, toemai in partea unde a fost lovit spiritul. Formarea de fantome este precedati de aparijia unui i240 persoand nor luminos, care apare pe podea sau pe capull si pante- cele mediumului, pentru ca, in cele din urmi, sia forma omeneasc’, indepartea7 céteodati de medium sau de cahinetul intunecat, pentru a inainta spre eci de fata; face gesturi, uneori vorbeste. in timpul acesta mediumul este edzut total in letargie ‘antomele sunt imbracate in nigte tesdturi_ albe HIPNOTISM SI SPIRITISM 63 foarte fine, duble, triple, chiar quadruple. Ele spun ca le imprumuta de la medium. Acest tesut mediumnic este necesar - dupa cum i-a zis Katie King lui Crookes = pentru ca organismul Nuidic al fantomelor s& fie tinut sirns $i sa nu se disipeze in lumina, Am vazut rezultatele interesante care au reiesit din studierea greuttilor comparate ale me wumului si alefantomei. Fle ne dovedese ed spiritele se material: zea7i cu substanta mediumului, edruia fi iau greutatea si chiar volumul; ba, Stasci alirma c& si persounele care ‘nu sunt mediumuri eontribuie la aceastd materiali are Formele omenesti pe care le iau spiritele cind se materializeaza nu corespund formei lor din viata spiri- tuald. Nu sunt decdt forme trecatoare, foarte sehimbi- toare, de obieei asemanatoare acelora din timpul vietii Jor pamantesti; fantomele, sau mai bine zis spiritele, se slujese de ele numai pentru c: recunoscute de cate no. Fiecare spirit are forma lui speciala de a se mani- festa; un anume ,.rap" si unele semne, asemandtoare unui alfabet Morse, fi dau putinta de a aproba sau de a contrazice pe cei de fata. .Rap"-ul se aude in pling lumina, la doi-trei metri de medium; el produce la cei de fat oarecare oboseald. Se aud aceste ciovinituri Crapuri) in salile restaurantetor, in case, muzee, in fata portretelor oamenilor mari, pe paturi, stofe, crti ete. Intensitatea rapurilor este independenta de distanta lor64 CESARE LOMBROSO HIPNOTISM SI SPIRITISM 65 Fata de medium; sunt in legaturd cu miscdrile mediu- mului sau ale celor de fata, dar n-au nimic comun cu (ar avestor migcdri. S-ar parea c&, in general, spiritele au o dorinta puternied de a se face cunoscute gi infelese. Cand nu reusese, ele incearc& din nou, revenind, insistind. Inieligenta spiritelor, chiar @ acelor persoane care au fost destul de inteligente in timpul vietii, este ant gi imbucatatités pentru trebuie sf se de creierul cetor vii, Cei morti de mult vreme sunt ca nduci cind revad scenele actuate ale pamantului. xin transi, se intampla acelasi Iueru ca gi in vis - spune spiritul Pelham, Corpul eterat al mediumulut iese din trupul fui fizie si lasd creierul gol. Atunci il udm noi in stapanire, pentru a comunica. Convorbirea cu voi, pimantenii, ne parvine ca print-un telefon indepaitat (..). In atmosfera inedreaté a lumii voustre, adesea devenim epuizati, ne lipsese puterile, mai cu seama la sfarsitul sedintei Spiritul lui Robert Hyslop, tat fostului profesor de la Universitatea Columbia, zicea fiului sau, James Hervey Hyslop, care era in viata: Ma oprese, trebuie sd plee; puterile imi lipsese, nu-mi dau seama de ceea ce fac. Aksakof? a intrebat un spirit: ,,Dacd ai un organ al vazului, de ce nu vezi Rird medium? Spiritul i-a rispuns foarte cuminte: ,,Vad, dar senzatiile mele sunt si calitaiv, si cantitativ, diferite de cele ale voastre; una este cand vad un lueru pentru mine si alta cand trebuie si-1 vad in asa chip ca voi sil inteleg ‘Trebuie sil vad in felul vostru, si de ace de medium" De altfel, unele comunicari cu lumea cealalta fost pand azi imbucdtat esigure (reamintim suntem in 1902) pentru cd mijloacele intrebuintate crau neindestulatoare si nedelicate. Dar ele se perfe tioneazd continu, pe masura trecerii timpului. intai, spiritele intrebuintau ca limbaj loviturile in pereti; dupa aceea, literele alfabetului si masa; la mast sa adaugat un creion si o plangeta si in cele din urm: ereionul ¢ luat in mana, Progresul cel mai mare a fost, realizat prin imbundtitirea metodelor grafice si ale instrumentelor de precizie ca toba lui Marey) pentru studiul psihologic si fiziologie al spiritelor gi, mai cu seam, intrebuintarea corespondentei Cross pentru dovedirea identitatii acelor spirite, Rolul mediumului este hotérator, cei el are un organism complet, care lipseste spiritului; de aceea, spiritul nu poate lucra fra medium. fn trans, ca gi in iferite aocese de isterie, centrii nervosi, care sunt de obicei activi, se paralizeazi. Prin asta, se ttezeste activitatea altor centri neactivi. Aceasté trezire a centrilor, de obicei inconstienti, di mediumului insugiri extraordinare, pe care le are numai in trans si am nevoie te sin66 CESARE LOMBROSO care nu apartin celorlati oameni, Numai aga ne explicam cum mediumul isi aduce aminte lueruri uitate (criptomnesie), cum de citeste gandurile celor de fa¥i si vorbeste limbi pe care nu le cunoaste (xenoglosie), Dar aceasta actiune a inconstientului nu explicd de ce mediumul spune lucruri pe care nu le-a stiut niciodatd, nici cum poate el s8 dezvolte o putere de zece ori fatd de cea obignuitd; tot neexplicate rman prezicerea viitorului, scrierea romanelor literare de catre oameni care n-au nici o cultura, sculptura gi pictura fr ajutorul vreunui artist, comunicarea de fapte pe care nimeni inca nu le stie, scrierea cu caligrafia gi stilul unor oameni morti, necunoscuti de catre persoanele de fata. Nunne putem muri in privinta lor decdt presupundnd 4, la puterile mediumului, se adauga alte puteri, care le dau acestora i preluate de la spirite si care lipsesc celorlalti oameni. SILVIU N. DRAGOMIR MarcinatuCapitolul I Replica lui Hasdeu Interventiile unei somitayi de talia tui Cesare Lombroso asupra coniroversatelor probleme privi- toare la hipnotism si spiritism - la inceput CONTRA, pentru ca ulterior sd devind PRO - nu puteau sal ase indiferent pe un alt titan al géndirii, cum a fost roménul Bogdan Petriceicu Hasdew (1838-1907). De aceea am considerat ca, in completarea celor sustinute de Lombroso, ar fi bine sa luim nota si de cele sustinute de un alt savant, pentru ca astfel - din unele controverse ale celor doi spiritisti - sé ‘cumpanim mai bine asupra adevirului. Cine era Hasde: Pentru a nu fi tentat si-i acord o prea mare audienta lui B.P. Hasdeu, dnd astfel ocazia sa fiu acuzat de argumentari pro-causa, voi apela la cdteva caracteriziri Racute de cdtre Mircea Eliade in a sa lucrare Despre Eminescu si Hasdeu (Ed. Junimea, tasi, 1987).70 CESARE LOMBROSO HIPNOTISM SI SPIRITISM n Existd in cultura romaneasca 0 traditie care ineepe cu Dimitrie Cantemir si pe care am putea-o nui straditia enciclopedies*. O bund parte din oamenii de seama, scriitori mari si profe{i culturali ai neamului romanesc, se integreava in aceasti traditie. Gheorghe Lazar, lon Heliade Radulescu, Alexandru Odobescu, Jon Ghica, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Eminescu, Nicolae Torga - iar pe un nivel mai jos, V.A. Ureche, Grigore Tocilescu, Nicolae Densusianu - tot acestia continud, cu geniul sau puterile lor omenesti, linia istoricd deschisé de mintea vast a lui Dimitrie Cantemir.. Mesianismul romanese se implica de minune cu aceasta nebuneascd vointd de creatie, cu. aceasta enciclopedica, popularizai dupa 1848 si multd vreme aproape un program oficial Cu Eminescu incepuse totusi o polaritate funesti a culturii romanesti: crturarii $i oamenii politici sunt pentru sau contra Europei. Inainte de Eminescu - la Heliade Radulescu si, mai ales, 1a Hasdeu - cultura roméneasca se situa altfel fad de Europa. Avea curajul Si se ageze fat in fat, in raport de egalitate, Nu copiam Europa, nici nu o respingeam - ei ne masuram cu ea Hasdeu, marete nationalist, nu are nici un sentiment de inferioritate faté de Europa. In articolele sale, compara ‘adesea Romania cu Italia, Nu avea sentimental c& parti- ipa la o cultura mica, meschind sau modesta (aga cum credea, bundoard, Maiorescu si Caragiale). De accea gésim la Balcescu, Heliadé Radulescu si Hasdeu cea ‘mai bund atitudine spirituala si politica fat& de Europa, pe care 0 poate avea si Romdnia moderr De la cele dintai manifestari ale activitatii publi- cistice, Hasdeu s-a integrat in aceasta ,traditie enciclo- pedica... sarcasmul su ¢ luciferic si fantastic, setea Tui de ,origini* depaseste simplul devotament pentru cauza romanease’; planurile lucrarilor sale sunt monumentate... Viziunile sale culmineaza in Sic cogito. Dar si atunci edind a voit s8 cunoased lucrurile de dincolo, Hasdeu a aplicat aceeasi ,metoda » de ,restaurare, de reconstituire, de ghicire a unor realitati abisale prin simple ,documente* omenesti. Hasdeu n-a ajuns spiritist prin metafizica; a ajuns prin ,,interpretarea™ documentelor spiritiste, prin ,probele (marea tui pasiune, iluzoria sa credintd cd se apucd de ,,coneret") obfinute 1a masula de lemn fird cuie. Este aceeasi smetodi pe care a aplicat-o in toate Iucrarile sale anterioare: metoda magica, certitudinea c4 intre toate ordinele existentei, vazute gi nevazute, sunt anumite corespondente, pe care, intelegindu-le, ,dezlegandu-le", ‘mul poate patrunde cu mintea oriunde, gi poate vedea att inceputul (istoria legendard, folclorul ete.) cat gi sfargitul (viala post-mortem)...nR CESARE LOMBROSO Hasdeu a murit in ziua de 26 august 1907, in castelul de la Cémpina... Dowd zile dupa moarte corpul sau a fost adus la Bu inmormantat in dupa amiaza de 27 august la Cimitirul Bellu... Numai vreo 7-8 prieteni si admiratori au insotit cosciugul genialului seriitor... A fost una dintre faptele cele mai urate ale bucurestenilor... care uitaserd in acea dupa amiaza si se inchine in fata trupului neinsufletit al celut mai mare invatat roman. Mintea lui uriaya a strabatut toata intinderea cunoasterii omenesti.intr-un secol bantuit de pozi- tivism gi de searbada specialitate - Hasdeu a avut destul geniu si destuld putere de munca pentru anu se ‘multumi si réménd numai literat sau un istoric, un filolog sau un folcorist. EI a vrut sd cunoascd totul - si 88 cunoasca bine. 1N-@ fost numai cel mai invatat dintre toti fiii neamu- lui nostru - dar a fost poate singura minte universald a secotului al XIX-lea Dupa ce am vazut parerea uneia dintre mintile cele mai stralucite din acest secol, Mircea Eliade, despre genialul enciclopedist roman al celuilalt secol, s& abordim cAteva dintre experientele asistate de Cesare Lombroso prefirate de mintea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. HIPNOTISM SI SPIRITISM B Aceleasi experiente - alte viziuni in prima parte a lucrarii sale de Bogdan Pet tai, Sie Cogito, veictt Hasdeu tinde sa puna bazele unei bazate pe eredint’-stiint, ca ,simbure al tuturor religiilor cite au fiintat sau fiinteazd pe fata pamantului: Dumnezeu, Nemurirea, Desmarginirea. Unica religie, care se intemeiaza intreaga numai pe aceste trei principii, Mira nici un alt amestec, spune el, este Spiritismul... Prin universalitatea principiilor sale sa de patima, spiritismul este, sau cel putin devind gi tinde @ deveni, singura credint’- Hasdeu fi condamna pe antispiritistii Moleschott, Buchner, Carol Voght gi chiar pe Cesare Lombroso - dar nu este de acord in totalitate nici cu spiritisti ca William Crookes, Russel Wallace, Fichte, Zollner, Fechner, Ostrogradski, Butlerov, Robert Hare, de Morgan, Barret, Huggins, R. Chambers, Chadstone, Oyon, Varley, Edison, Victor Hugo, Georges Sands, Thackeray, Trollope, Lytton Bulwer, Arsene Houssay, Théophile Gautier, Long Fellow, Victorien Sardou $i altii, Aceasta, din pricind c& toti acesti_ spiritisti, sustine Hasdeu, cautd si dea explicatii anatomice gi biologice unor fenomene ce trebuie privite prin prisma une stiri aparte, denumita desmarginire (v.4 CESARE LOMBROSO Somnambulismul Daca majoritatea spiritistilor, printre care si Cesare Lombroso - constatand c4 somnambulii percep mediul {inand ochii inchisi - se grabesc si afirme c& umbletul Jor este datorat_unor translatari de perceptii spre alte parti ale corpului, nespecifice acelor simtiri, Hasdeu rezolvi problema prin respectiva insusire a desmarginiri Dar iatd, in rezumat, sustinerea sa, Ca si somnul propriu-zis, somnambulismul este un vis, dar un vis in care trupul nu ramane pe loc, emigeat, sau aproape nemigcat, ci este silit a se tari dupa sullet. Negresit e o desmarginire si aici, cdci altfel ear fi vis - ins o desmarginire impiedicaté printr-un ce de prisos - pe cénd sufletul visea7, trupul umbli Grd a simti nimic ca si cum ar fi rdmas in pat, desi in pat n-a putut si ramand deoarece somnambulii igi uurmeaza sufletul. Somnambulul, sau ,.unatecul* cum, il numim noi in Moldova, se scoala din agternut, iese din odaie, strabate in mod miraculos afara, se ured pe casi, fle ea oricat de inalté gi se plimba linigtit gi eu ochii inchigi fra nici o sfialé pe marginea sau pe coama acoperigului, acolo unde, la lumina zilei, ecurn noaptea, n-ar cuteza si pageascd nici un pompier invatat cu abisurile de sub el. in aceasta primejdioasa plimbare somnambulul poate fi cu ochii deschisi sau inchisi; totuna. HIPNOTISM $I SPIRITISM 15 Chiar cand subiectul are ochii deschisi, totusi ei sunt sticlogi si fir viata, fra a clipi, pierduti in atintire, astfel c& orice s-ar pretinde, el vede, minunat de bine, tot ceea ce trebuie si vada - dar vede nu cu ochii trupului, ci cu totul altceva, Pand si picioarele somnambulului nu se migea {intocmai ca la starea normald, ci mai mult el aluneca intr-un chip de tot eiudat, incdt s-ar putea spune c& memibrele sale au o migcare intocmai ca sub impulsul lunui resort, Parcd ar avea tendinfa s& se ridice de ta pamént, si zboare, dar greutatea trupului fl impiedica. Acelasi automatism se regdseyte si in migcarea mainilor. $i tocmai de aceea, in somnambulism, des- marginirea fiind ingreuiat, lipseste acel element de fericire prin care se caracterizeaza visul normal: somnambulul pare s& sufere, {ntre somnul normal si somnambulism mai exist gi tunele stiri de mijloc: nici tocmai somn, nici tocmai somnambulism. in loc de a umbla pe inaltimi, bundoard, sommambulul muzicant sti pe loc si cinta din vioara, iar somnambulul literat se ageaz’t Ia mas si scrie. Nu umbletul este deci caracteristic somnam- bulismului, ci acea desmarginire, o impiedicata a sufletului, bagati bine de seama: impiedicata! $i 0 dovadi despre accasta este somnambulismul artificial, provocat fie prin hipnotism, fie prin nareotice16 CESARE LOMBROSO HIPNOTISM SI SPIRITISM 71 sau cloroform. in asemenea cazuri, desmirginirea sufletului este impinsd atat de departe, incat el se face aproape cu desavarsire strdin trupului, simfindu-se fericit chiar in momentul in care lucreaz fri mili asupra cdmmii sale bisturiul chirurgului in asemenca cazuri de somnambulism artificial, omul nu mai este om, ci-i un rob, un ,,jumétate de sullet*, cum spunea batranul Homer. Mutirile de simpuri Am varut in relatirile lui Cesare Lombroso. = (Ciiteva fenomene histerice si hipnotice) experientele Picute de Petetin si Despine, cdrora li s-a gasit ca unica explicatie mutarea de senzatii spre organe nespeciali- . Fenomenul, cunoscut in literatura de specialitate povitiunea simturilor este reanalizat de BP. Hasdeu, care-si pune intrebarea: ,Dar ce fel de trans- i aceca, de vreme ce ochii si urechile mu se

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Formular Excursie Scolara 2021-2022 0

  

  Document3 pages

  Formular Excursie Scolara 2021-2022 0

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Componenta Dosarelor Pentru Aprobarea Excursiilor - 2

  

  Document1 page

  Componenta Dosarelor Pentru Aprobarea Excursiilor - 2

  Lily Valley

  No ratings yet
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Chestionar or Scolara 12

  

  Document2 pages

  Chestionar or Scolara 12

  Lily Valley

  No ratings yet
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (894)
• Tabel Operatori

  

  Document1 page

  Tabel Operatori

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Caracterizare Psihoped. Up

  

  Document1 page

  Caracterizare Psihoped. Up

  Lily Valley

  No ratings yet
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Chest Parinti

  

  Document3 pages

  Chest Parinti

  Lily Valley

  No ratings yet
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Caracterizare Psihoemoţională Upload1

  

  Document1 page

  Caracterizare Psihoemoţională Upload1

  Lily Valley

  No ratings yet
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Cerere Excursie 3

  

  Document1 page

  Cerere Excursie 3

  Lily Valley

  No ratings yet
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• Caracterizare Psihovocaţională Upload

  

  Document1 page

  Caracterizare Psihovocaţională Upload

  Lily Valley

  No ratings yet
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• Caracterizare Psihoemoţională Upload

  

  Document1 page

  Caracterizare Psihoemoţională Upload

  Lily Valley

  No ratings yet
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Pentru Interpretare

  

  Document7 pages

  Pentru Interpretare

  Lily Valley

  No ratings yet
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Date2 Chest Par

  

  Document3 pages

  Date2 Chest Par

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Chest Absenteism

  

  Document1 page

  Chest Absenteism

  Lily Valley

  No ratings yet
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• Chestionar Violenta

  

  Document4 pages

  Chestionar Violenta

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Nu-Mi Spune Așa Ceva

  

  Document2 pages

  Nu-Mi Spune Așa Ceva

  Lily Valley

  No ratings yet
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Recadrarea Situatiei2

  

  Document1 page

  Recadrarea Situatiei2

  Lily Valley

  No ratings yet
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Limbajul Trupului

  

  Document2 pages

  Limbajul Trupului

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1712)
• Recadrarea Situatiei

  

  Document1 page

  Recadrarea Situatiei

  Lily Valley

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Grilă de Observație Emoții

  

  Document1 page

  Grilă de Observație Emoții

  Lily Valley

  No ratings yet
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Diferențele Asemănătoare

  

  Document2 pages

  Diferențele Asemănătoare

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Fisa Consiliere

  

  Document1 page

  Fisa Consiliere

  Lily Valley

  No ratings yet
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• Despre Stereotipuri

  

  Document1 page

  Despre Stereotipuri

  Lily Valley

  No ratings yet
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Teza Socio 17.2

  

  Document1 page

  Teza Socio 17.2

  Lily Valley

  No ratings yet
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Ai Vazut

  

  Document1 page

  Ai Vazut

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Foaie Răspuns Motiv Scolara

  

  Document1 page

  Foaie Răspuns Motiv Scolara

  Lily Valley

  No ratings yet
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• Copiii Invata Ceea Ce Traiesc

  

  Document2 pages

  Copiii Invata Ceea Ce Traiesc

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• ATENŢIA

  

  Document1 page

  ATENŢIA

  Lily Valley

  No ratings yet
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• Teza Socio 16

  

  Document1 page

  Teza Socio 16

  Lily Valley

  No ratings yet
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• Fisa Psihoped Scurta

  

  Document2 pages

  Fisa Psihoped Scurta

  Lily Valley

  No ratings yet
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Dacă Trăiesc În Critică Şi Cicăleală

  

  Document1 page

  Dacă Trăiesc În Critică Şi Cicăleală

  Esthera Ioan

  No ratings yet
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)