SEMINARUL GEOGRAFIC “D, CANTEMIR” NR.23-24/2004 Procesele geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu Cristian-Dan Lesenciuc Abstract ‘Taking into account the sum of actual geomorphological processes that are present in the Giumalu Massif, there can be divided in two morphogenetic floors: upper one, above 1500 maltitude, with ice-snow-fluvial processes in which for morphogenesis is relevant frost-defrost processes and snow for almost 6 months (october-march) and fluvial processes when there is no snow and are dominant; lower one, which covers the whole area below 1500 m altitude which is covered, mostly, by coniferous forest with the dominance of fluvial processes which are temperated by forest, Along all these processes are present slides, crashes, rollovers and biogenic processes. Key words: geomorphological processes, morphogenetic factyors, metamorphic rocks La nivelul sistemului geomorfologic actual al Masivului_ Giumaliu interactioneaza o serie de procese si fenomene geomorfologice ce sunt dependente de factorii de morfogenezd si de relieful pe care acestea se grefeazi. Manifestarea proceselor geomorfologice actuale are un caracter permanent sau sezonier in functie de anumiti factori potentiali ai morfogenezei, rezultind forme de relief. compozite. Dezagregarea si alterarea rocilor (meteorizarea) Formarea scoarfei de alterare este rezultatul interactiunii rocilor si mineralelor, din interiorul scoarfei, cu atmosfera, hidrosfera si biosfera, concretizati prin distrugerea unor caracteristici fizico-chimice ale rocilor in situ, Deosebit de important pentru caracteristicile scoartei de alterare este asociatia petrografica specifics Masivului Giumalau, constituité predominant din roci metamorfice. in cadrul asociatiei petrografice alternanta dintre diferite tipuri de roci, ale ciror rezistenff la actiunea agentilor de modelare externi este variabila, constituie punctul de plecare in atingerea unor parametri (grosime, grad de transformare fati de rocile initiale, textura) specifici scoarfei de alterare. Un alt factor favorizant este gradul de tectonizare (fisurare) a pachetelor de roci de care depinde in bun’ misura viteza de dezagregare i alterare. Suprafetele de roca in situ, aferente zonei luati in studiu, care intr in contact direct cu agentii de modelare externi sunt extrem de reduse. Cea mai mare parte a versantilor este acoperiti de o scoarti de alterare cu grosimi variabile. Desi dezagregarea rocilor se produce si sub scoara de alterare, cele mai ample procese sunt inregistrate la nivelul abrupturilor stancoase gi ale martorilor de eroziune. in Pleistocen, conditiile climatice au favorizat 0 dezagregare extrem de intens& care se producea pe tot parcursul anului. Aceasta a avut ca rezultat formarea numeroaselor abrupturi de dezagregare si depozitelor de grohotis. fn perioada actual, dezagregarea rocilor se manifest cu intensitate mai redust pe intreaga suprafata a masivului amploare mai mare avand indeosebi in anotimpurile de tranzitie gi cel de iama. Alituri de suprafefele cu roca la zi, eficienta maxima se22 Cristian-Dan Lesenciuc inregistreazi in treimea superioara a versantilor unde grosimea redus& a scoartei de alterare permite inghetului si se propage pana la roca in situ. Importanta dezagregarii este cu att mai mare cu cat aceasta actioneaza si asupra fragmentelor de roca prinse in masa scoarfei de alterare de pe intregul areal luat in studiu. »Factorul fundamental, este marirea volumului apei prin inghef, cu cca 9% Tespectiv, Icom’ de api, prin inghefare, capt un volum de 1,051 cm’, iar presiunile ajung intre 2000 - 6000 kg/cm’, dilatarea maxima producdndu-se la aproximativ 2050 atmosfere. Teoretic, presiunea maxima pe cate o exerciti apa prin inghefare este de cca 2100 kg/cm” la -22°C. Presiunea criostatic asociat cum rirea volumului, la care se adauga faptul c& inghetul se produce dinspre exterior, conduc la cresterea fisurilor in care se afla apa. in consecinf4, prin repetarea fenomenului se ajunge la desfacerea de fragmente de roca prin inghetarea apei” (J. Ichim, 1997). Dezagregarea prin gelifractie formeazi, pe lang scoarta de alterare, o serie de forme de relief specifice, intre care mentionim, abrupturile de gelifractie, trenele si conurile de grohotis. Alterarea este un proces care acfioneaza simultan proceselor de dezagregare, care contribuie la desfigurarea acestora, avand ca rezultat transformarea materialului dezagregat. Dintre elementele de mediu, cu efecte deosebite in dinamica proceselor de alterare, se detageazi ca importanfi apa si temperatura. Cresterile valorilor termice diume si sezoniere, mai mari de 10°C, au ca rezultat dublarea ratei reactiilor chimice. in ce priveste rata alteririi, prin combinarea celor doi agenti, se constati deosebiri, intre diferitele sectoare ale masivului, Rolul semnificativ al apei, ca agent alProcesele geomorfologice actuale din Masivul Giumalau 2B proceselor de alterare, este dublat de faptul c& se constituie si intr-un mediu de transfer al produselor de alterare sub actiunea gravitatiei, Variatiile termice din pleistocen au avut ca efect 0 alternanfa intre perioadele de THoire accentuats a climei, in care dezagregarea era avansatl iar procesele de alterare Se manifestau la card redus&, cu perioadele interglaciare in care cele dou procese de dezagregare-alterare se manifestau intens $i la scar mare. Holocenul s.a caracterizat Printr-o inelzire accentuat a climei, fapt ce a favorizat manifestarea cu intensitate a proceselor de alterare, Dezvoltarea accentuat& din ultimele dou’ secole a industriilor chimice din Romania si firile invecinate a determinat aparitia ploilor acide care constituie in Perioada actuala un agent cu actiune important fn alterarea rocilor. Se consider’ c&i cca 65% din aciditatea ploilor se datoreaz’ acidului sulfuric, 30% acidului nitric si sub 5% acidului clorhidric. Actiunea simultan& a proceselor dezagregare-alterare favorizeazi. formarea scoartei de alterare de tip sialitic care se adauga celei de tip litogenic formate in pleistocen. Sub actiunea gravitafiei, o parte a materialului din scoarta de alterare este transportat spre baza versantilor unde se formeazi o scoarta de alterare de tranzitie care are grosimi apreciabile (5 ~ 10 m), (Fig. 1). in functie de pozitia acestora pe interfluvii si versanti s-a constituit mantia eluvio-deluviali de grosimi diferite, conditionate de declivitatea versantilor. in cadrul eluviilor de pe interfluviile aferente fragmentelor de suprafati de nivelare s-a constatat existenfa unei stratificdri a materialului, La partea superioar’, pe © grosime de cca. 2 m, exist o zona de alterare avansati care include cuvertura de sol 51 parte a eluviului. Sub aceasta, se dezvoltd o zond de alterare incipienta ce include material mai grosier care acoper’ roca in situ aflata in diferite stadii de fisurare si alterare. in ceea ce priveste grosimea deluviilor aceasta este © rezultant& a echilibrului dinamic dintre rata proceselor de. dezagregare-alterare (meteorizare) si rata transportului materialului spre baza versantilor. in anumite conditii locale, rata Hansportului este mai mare decat cea a meteorizivii, rezulténd suprafete de versant fard scoarfi de alterare (sectoare de versant din defileul Bistritei de la Zugreni) sau condifii locale in care rata proceselor de dezagregare-alterare este mai mare decat Capacitatea de transport la care se adauga un aport permanent de material provenit din sectoarele superioare de versant. Sortarea_materialului deluvial se. realizeazi si in lungul versantului, remareandu-se 0 crestere cantitativai a fractiunii mai fine pe misura apropierii de baz unde se pot forma glacisuri coluviale, Solifluxiunea si creep-ul Solifluxiunea face parte din categoria proceselor periglaciare care au avut un tol extrem de important in Pleistocen, cand Masivul Giumalau se afla in totalitate deasupra izotermei de 3°C. Odat cu inc Izirea climei din Holocen, intensitatea si24 Cristian-Dan Lesenciue arealul de manifestare s-au redus treptat ajungand, in prezent, sa fie o caracteristica a proceselor geomorfologice actuale de la altitudini mai mari de 1400 m. Procesele solifluidale sunt caracteristice suprafetelor interfluviale si versantilor, din compartimentul estic al masivului, cu declivititi cuprinse intre | - 30°, Grosimea mate a scoarfei de alterare, pe care s-au format soluri evoluate cu profil adane, favorizeaz& aparitia acestor procese cu microformele de relief caracteristice. Alaturi de eroziunea de suprafata, solifluxiunea contribuie la transportul materialului aferent scoartei de alterare spre baza versantilor, avand ca rezultat mentinerea la partea superioara a versantilor a unei rate avansate a proceselor de dezagregare-aiterare. La peste 1400 m altitudine, solifluxiunea imprima o tendinta de descrestere altitudinala a culmilor contribuind astfel la ecuatia echilibrului dinamic dintre migcarile neotectonice de indltare gi rata de evacuare a materialului aferent scoartei de alterare. Cele mai propice conditii termo-hidrice de manifestare a solifluxiunii se inregistreazi primavara tarziu, odaté cu topirea zipezilor si dezghetul stratului superficial al deluviilor. Actiunea proceselor de solifluxiune asupra deluviilor de pe versanti s-a concretizat prin acumularea, la baza acestora, a unor cantit&ti apreciabile de materiale care au constituit glacisurile de acumulare. in cadrul versantilor aferenti suprafetelor forestiere, solul i scoarfa de alterare cu grosimi reduse sunt partial stabilizate, datoriti sistemului radicular al arborilor, intensitatea solifluxiunii fiind atenuaté considerabil. Mult mai favorabile, in acest sens, sunt suprafetele desp&durite, ocupate de pajisti secundare unde coeziunea materialului este frecvent distrus’, ajungandu-se la deplasiri sub forma de brazde. Creep-ul si solifluxiunea sunt procese care, pe anumite suprafefe de versant, se desfasoari simultan. Creepingul afecteazi att stratul de sol cat si scoarfa de alterare, cauzat find de inghet-dezghet, hidratare, cresterea si ingrosarea rdacinilor plantelor, etc., toate contribuind la ruperea echilibrului relativ al fortelor de coeziune dintre particule. Ca si in cazul solifluxiunii, un rol important in producerea creepingului este atribuit grosimii materialului deluvial, declivitatii versantilor precum si dimensiunilor particulelor. Spre deosebire de solifluxiune in Masivul Giumaliu creep-ul afecteaza toti versantii cu declivitati mai mari de 15°, indiferent de altitudinea la care se afla. Procesul se caracterizeaza printr-o miscare lenta care afecteazA solul (soil-creep) sau trenele de grohotis semistabilizat (talus-creep). ‘Asupra creepingului din sol au fost efectuate masurdtori in Masivul Rardu, la altitudinea de 1350 m, pe un versant modelat pe roci metamorfice, cu expozitie vesticd si declivitate de 25° (C Rusu, 2002). Valorile medii inregistrate au fost de cca. 3-5 cm/an si, prin extrapolare, pot fi utilizate pentru evaluarea deplasarilor din Masivul Giumalau, in conditii de relief asemanatoare. Pipkrake si elevatia periglaciard Este un proces legat de ciclicitatea inghe{-dezghetului ce participa la formarea terasetelor de solifluxiune si a musuroaielor inierbate din Masivul Giumalau. Existenta sa a fost observat& cu ocazia deplasarilor in teren, in anotimpurile de tranzitie. Astfel, in anumite sectoare de pe taluzurile drumurilor forestiere, in urma unor inghefuriProcesele geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu 25 rapide care au succedat unor perioade umede, materialul fin (luto-nisipos) se afla idicat in varfurile unor ace de gheaté de cca 3 - 4 om lingime. Prin topirea acestor nace”, datorit& inclinarii suprafefei pe care se dezvoltd, materialul elevat se deplaseaza gravitational pe o distanl& de ordinul centimetrilor. Desigur c& acest proces se poate manifesta cu intensititi diferite, in fimetie de conditiile locale de relief, dimensiunile fragmentelor de roci elevate putand s& fie mai mari. Rostogolirile si prabusirile Deplasarea produselor de dezagregare spre baza versantilor se realizeaz& si cu ajutorul proceselor de rostogolire si prabusire, Cele doud procese se manifesta diferit in functie de declivitatea versantilor. Versantii cu declivitati apropiate de verticala care prezinta abrupturi de natura litologica (versantul sting al vaii Bistritei din defileul de la Zugreni, modelat in gnaise porfiroide), structural sau antropicd au caracteristice procesele de prabusire. Sectoarele de versant situate mai jos de abrupt, cu declivititi mai reduse, favorizeazi procesele de rostogolire. aS a See “eae Fig. 2 Procese geomorfologice de la nivelul malului albiei minore a viii Moldovei Prabusirile si rostogolirile sunt procese care stan la baza formaii gtohotisurilor de pe versantii de la baza abrupturilor de dezagregare sau a conurilor de grohotis, formate la baza jgheaburilor de evacuare din bazinele paraielor Sterparul, Rusca, Colbu, Chilia etc. Majoritatea acestor acumuliri de grohotis sunt semistabilizate, aportul fragmentelor find permanent. Abrupturile de mal, formate in26 Cristian-Dan Lesenciuc lungul albiilor minore sau cele ale taluzurilor foarte inclinate, ce flancheaz& unele drumuri forestiere, au caracteristic procesul de surpare. Surparea se produce in special ‘a malurile mai inalte de 0,5 m ca urmare a eroziunii laterale exercitatd de catre apa rdului asupra sectorului inferior al malului. Ca urmare a acestui proces, in baza malului se formeaz’ mici surplombe care favorizeazd surparea materialului de deasupra (malul sténg al albiei minore a Moldovei cu iniltime de 4 m), (Fig, 2). in cazul drumurilor forestiere spate in deluviul versantilor se constati ci surpirile care afecteaz& taluzul nou format sunt active pani la formarea unui unghi de taluz la care materialul intra intr-un echilibru relativ. Unghiul de echilibru al taluzului favorizeazi instalarea vegetatiei si intrarea materialului deluvial intr-un regim de stabilitate superior. Ayalansele de zApadi Dintre procesele geomorfologice actuale prezente in Masivul Giumalau mentiondm avalangele, Acestea sunt specifice culmii Giumaliu-Alunu si reprezinta 0 forma sub care z4pada acumulati in cantitéti mari reuseste si-si puna amprenta asupra reliefului, Fig. 3. Btajul morfogenetic superior al Masivului Giumalau Se considera c& producerea avalangelor fine seama de patru factori: grosimea stratului de zipada, coeziunea inte a zipezii, suprafata rocii care determin’ coeficientul de frecare si panta versantului (Tricart, 1963, Dolov, Halchecev, 1972 citati de P. Urdea, 2000). Conform celor patru factori, trebuie sa mentionam ci, in arealul inalt al Masivului Giumaliu grosimea stratului de zipada este apreciabilA pe tot parcursulProcesele geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu 27 iernii, Acumularea acesteia pe versanfi se face in straturi succesive de grosimi si consistente diferite. Majoritatea versantilor au declivitati pronunfate iar suprafata rocii este in bund parte acoperita de un strat subfire de sol pe care se dezvoltd o vegetatie ierboasi si de subarbusti (Vaccinium sp.). Un factor restrictiv in producerea avalangelor din acest masiv este vegetatia forestier’, care ocup partea mediani si inferioara a versantilor susceptibili producerii acestui proces. Zona cea mai favorabila producerii avalangelor se afla pe versantii estic si vestic ai varfului Giumaliu (1856,5 m). Directia predominant a vanturilor de iarni este dinspre vest si nord-vest fapt extrem de important pentru crearea unor conditii favorabile producerii avalanselor, datoriti viscolirii zapezii si acumulirii acesteia in comnise, la partea superioara a versantilor estici gi sud estici. Din observatiile de teren, cele mai frecvente avalanse se produc in sud-estul varfului Giumaliu unde se formeaza in permanenti o cornisi de zipada de dimensiuni impresionante (5 - 10 m iniiltime). Cornisa se formeazi deasupra unui culoar de avalansa iar acumularea z&pezii in acest sector este favorizati de existenta unei mici ingeuari in profilul culmii Giumalau — Alunu, Datoriti ingeutirii, curentii de aer se canalizeaz& pe aici, potentindu-se astfel viteza si durata de manifestare, viscolind zApada si acumuland-o sub forma de cornisa. Cantitatea de zipadi acumulati in cornigé se afl intr-un echilibru relativ. in momentul in care masa zipezii (care se manifest’ ca 0 component’ de forti ce actioneaza pe plan inclinat) este mai mare dect coeficientul de coeziune a zipezii i coeficientul de frecare cu suprafata versantului, se declanseazi avalanga. Mention’m faptul c& urmele cele mai evidente ale intensititii manifestirii avalangelor se observa in etajul forestier din partea mediand a versantului unde, in arealul culoarului de avalansi, pdurea este indepirtat& de forta de lovire a acestora. Astfel, culoarul de avalans& este activ pe o lungime de 250 m in interiorul pidurii ig. 3). Avalangele care se produc in acest sector montan pot fi avalanse pr&foase sau avalange umede. Avalansele prafoase (white avalanches) se manifest cu preponderenti th anotimpul de iarnd, in urma unor c&deri masive de zipadi. Planul de Tupere si alunecare al stratului de zipada poate fi unul intermediar sau suprafata de contact cu versantul. in cazul planului de rupere intermediar (alunecarea se realizeazi pe suprafata unui strat de zipada), acesta este functional doar in zona de initiere, deoarece in aval forfa de lovire antreneaza si stratele inferioare. Se poate afirma cA, in partea median’ si inferioar’ a culoarului de avalansi, actiunea geomorfologic’ a acestora este potentati de realizarea deplasdrii pe suprafata topografic’ a versantului. Avalansele umede (wet-snow avalanches) se produc cu preponderenti in lunile februarie-martie, pe fondul unor cresteri de temperatura care determin’ o supraumezire a zipezii. In masa zApezii se pot forma pelicule cu ap& ce au rol lubrifiant. Desi vitezele de miscare ale zipezii sunt mai mici decat in cazul primei categorii, eficienfa geomorfologica a acestora este mai mare datoriti presiunii si28 Cristian-Dan Lesenciue energiei mari cu care se manifest (P. Urdea, 2000). Odata cu z&pada, in migcare, sunt antrenate numeroase fragmente de roca, de dimensiuni diferite, desprinse din scoarta de alterare. Prin acumularea acestora, la baza culoarului de avalansa se formeazi un con de grohotis care confine si numeroase fragmente lemnoase. fin perioada lipsiti de zipada, culoarele sunt modelate sub actiunea apelor torentiale care contribuie la eroziunea si transportul materialelor mai fine din cadrul scoartei de alterare. Eolizatia In cadrul arealului studiat, se remarci faptul ca suprafetele forestiere ocupa un procent de peste 80% din suprafata totala, Din cadrul suprafetelor despadurite, un procent insemnat este aferent vailor si versantilor situati la altitudini de sub 1100 m din apropierea asezirilor umane, suprafefe asupra cArora rolul morfogenetic actual al vanturilor este nesemnificativ. Eolizatia are totusi 0 component& importanté asupra versantilor vestici ai culmii Giumaliu-Alunu precum, si asupra podurilor interfluviale aferente fragmentelor din suprafata Poiana Ciungilor. Actiunea acesteia este permanent ins& de mai mare eficacitate in anotimpurile de tranzitie si iarna, in absenta startului de zSpadi. Indicii, in acest sens, sunt date de cantititile de material fin ce se pot observa pe petecele de zipadi care se mentin pind primavara tarziu in zonele viscolite sau in microdepresiunile de pe versanti. Cea mai cficienti actiune geomorfologicd a vantului se inregistreazi pe suprafetele nude ale diferitilor martori de eroziune din sectorul varfului Giumalau, determinand rotunjirea colturilor si muchiilor unor blocuri de sisturi sericitoase gi cuartitice, Un alt reper, utilizat pentru aprecierea eolizatiei din acest masiv, este crucea din beton armat, amplasat& pe varful Giumalau, la inceputul secolului XX, in cinstea eroilor din primul rizboi mondial. iniltimea acesteia este de cca. 8 m iar in sectiune transversala are un profil patrat. O parte a muchiilor din beton au fost eolizate astfel inet acestea s-au rotunjit. Un efect indirect al actiunii curentilor de aer asupra reliefului este si cel al dezridacinarilor de arbori, Se considera cd aceleasi parcele cu paduri de conifere sunt afectate, cel putin o data la 400 ani, de doboraturi masive, cauzate de vant sau vant si zpada. Prin dezradacinare o mare cantitate de material aferent scoartei de alterare este dezlocuita datorité aderentei la ridacini. Ulterior dezridacinarii, o parte a materialului revine in excavatia de unde provine in timp ce o buna parte a acestuia este transportat, sub actiunea gravitatiei si apei de siroire, spre baza versantului sau spre microdepresiunile existente in aval. Alunecirile de teren Pe un substrat litologic constituit din roci metamorfice, procesele de miscare in masa, de tipul alunecdrilor de teren, nu sunt reprezentative. Un rol important in aparitia acestor procese il poate avea scoarta de alterare, de grosimi apreciabile, in special la baza versantilor. In astfel de situatii, au fost identificate alunecari de teren superficiale, in brazde, care ocupa suprafete ce nu depigesc 50 m’, Alte perimetreProcesele geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu 29 afectate de alunecri de teren sunt cele ale fruntilor de terasi constituite din materiale aluviale si deluviale. Aceste alunecdri se produc in urma unor perioade ploiase, de lung’ duratd, care determin& umezirea in exces a depozitelor cu texturd predominant find (Fig. 4). Eroziunea indusa de actiunea apei Suprafetele de relief care detin ponderea majoritaré. din suprafata totald a Masivului Giumalau apartin versantilor. Modelarea suprafefei terenului prin actiunea ploii sti sub incidenta marimii picaturilor gi vitezei de cddere a acestora, care reunite, compun agresivitatea ploilor. Cele dou tipuri de manifestare a pluviodenudatiei izbire-improgcare si spailare sunt rispunz&toare de dizlocarea gi antrenarea materialelor solide spre baza versantului. [Ee re a superficiale pe o frunte de terasai de pe partea sting a viii Bistrigei Situarea masivului intr-o zoni cu potential pluviodenudational ridicat este asociaté gradului ridicat de acoperire cu vegetatie forestier’ care face ca transportul prin improscare si spalare si fie neglijabil. In arealele despidurite, ocupate de pajisti secundare, pluviodenudatia se manifest mai intens decat in arealele forestiere, valorile cantitative fiind mai mici de 100 mm/1000 ani (I. Ichim, 1981). Cele mai insemnate valori ale pluviodenudatiei se inregistreazi pe parcelele arabile situate pe versanfii sau terasele din apropierea asezarilor umane. in toate situatiile proceselor de pluviodenudatie li se asociaza cele de eroziune in suprafati si adincime.30 Cristian-Dan Lesenciuc Eroziunea in suprafat este indepliniti de scurgerea neconcentrati, exercitatd pelicular, pe intreaga suprafatd a versantului. fn urma ciderii unor cantititi suficiente de precipitatii, capacitatea de infiltrare in sol scade si astfel apa se acummuleazi prin alaturarea curentilor bidimensionali si guvoaielor care se prind intr-o singurd pelicula, Miscarea acesteia in josul pantei duce la desprinderea particulelor din sol si la transportul lor spre baza versantului. Suprafetele de versant, favorabile producerii acestui tip de eroziune, sunt cele despidurite, ou fragmentare redusa la care se asociazi podurile teraselor Bistritei si Moldovei. Materialul desprins din versant este transportat atat prin tArare, cAt si prin suspensii in curentul lamelar al apei si depus in portiunile in care au loc reduceri de panta (mici depresiuni si contrapante), sau chiar in baza versantului. Materialele acumulate prin aceste procese determina formarea glacisurilor coluviale ce se Tegasesc la baza unor versanti de pe vaile Putnei, Izvorul Giumaltului, Puciosu precum gi la baza fruntilor de terase ale Bistritei si Moldovei. Terasa de 50 - 60m ii Izvorul Giumalaului amonte Fig. 5. Versantul sting al sectorului inferior al vai de confluenta cu Moldova Trecerea de la eroziunea areolar la cea de adancime (liniard) se realizeazi destul de usor, unele din siroirile mici, distribuite oarecum uniform pe suprafata versantului, pot progresa, conturandu-se o serie de organisme torentiale. Acestea actioneazA indeosebi pe suprafefele despadurite si in parchetele rezultate in urma replantirilor (Fig. 5). O cauzi suplimentara a initierii eroziunii in adancime este intervenfia antropic de la nivelul versantilor, prin constructia de drumuri forestiere de exploatare. Acestea preiau scurgerea torenfiali si de suprafati de pe versant, adancindu-se in depozitele deluviale. Organisme torentiale de tipul ogaselor siProcesele geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu 31 ravenelor active au fost identificate in culmea Dealul Raia, fruntile de terasi ale Moldovei si Bistritei etc. in depozitele aluviale din fruntea terasei Moldovei de 50 — 60 m s-au format ravene active, cu adancimea de cca. 3 — 4 m (Figura nr. 5), in ansamblu, organismele torentiale nu sunt o caracteristicé a proceselor geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu, excepfie fac sectoarele prezentate mai sus precum gi versantii pe care se practica exploatiri forestiere. Refeaua hidrograficd actioneazi asupra morfologiei actuale cu deosebiti intensitate, avand in vedere cele trei caracteristici ale scurgerii raurilor: eroziunea, transportul si sedimentarea. Intensitatea proceselor induse de refeaua hidrograficd cu caracter permanent difera in functie de regimul sezonier al scurgerii sau de ciclicitatea pe termen lung al acesteia, ca o consecinfi a caracteristicilor climatului Prin eroziune, refeaua hidrograficd actioneazi distructiv asupra scoartei de alterare si rocii in situ in vederea dezvoltiirii albiilor minore si majore, contribuind la modificarea continu’ a profilului longitudinal gi transversal al acestora, cu influenti asupra vailor. Eroziunea apelor raurilor se manifest sub toate aspectele sale (lateral, in adancime, areolar’, conforma, regresiva) avand ca rezultat inglobarea in sistemul scurgerii a unei cantitiji considerabile de aluviuni. Capacitatea de transport a aluviunilor este direct proportionala cu debitul si viteza apei raurilor, debitul solid prezentandu-se sub trei forme: materialele mai grele (galetii) sunt trate sau rostogolite pe fundul albiei, cele mai fine (nisipoase, argiloase) sunt purtate in suspensie, iar cele solubile sunt dizolvate si deplasate in solutie. Specificul refelei hidrografice aferente Masivului Giumaliu este de a actiona asupra albiilor minore, in principal prin croziune in adncime in vederea formarii unor profile de echilibru. Conform prognozei elaborate pentru evolutia profilelor albiilor minore de ordinele TI, IV si V in timpul grade”, procesele geomorfologice dominante vor fi cele de eroziune, cu predominare neta asupra celor de acumulare (Colbu, Izvorul Giumaliului, Putna ete). Simultan cu procesele de eroziune gi transport, un rol important #1 are si procesul de depunere al materialelor aluvionare care are loc diferentiat, nu numai in Tungul albiilor minore ci si al celor majore aferente raurilor de ordinul III, IV si V, precum si la debuseul unor afluenti in rauri de ordin superior, unde se formeaza conuri aluviale. Puterea de transport a raurilor creste foarte mult in timpul viiturilor de primivara si var, avand capacitatea de a disloca si transporta pe anumite distanfe fragmente de roc (bolovani) de dimensiuni mari (diametrul 1000 — 1500 mm). in functie de pant’, vitezi si debit poate fi sesizata o tendinti de sortare a materialelor aluvionare in sensul ci, cele mai grosiere vor predomina in cursul superior al raurilor iar in aval vor fi din ce in ce mai mici. Misuriitori directe asupra debitului solid al raurilor din Masivul Giumaliu nu au fost efectuate, condifie in care se poate apela la o serie de formule teoretice de calcul a productiei de aluviuni. in condifii fizico-geografice aseminatoare cu cele din Giumaliu, pentru bazinele de ordinul III din Masivul Rariu productia de aluviuni a32 Cristian-Dan Lesenciue fost apreciat& la cca. 40 — 70 t/km/an (C. Rusu, 2002). Estimarea acestei cantitati trebuie priviti cu multi circumspectie deoarece, alaturi de suprafata bazinului se ia in calcul un coeficient de rezistenfa a rocilor la eroziune. Din masuratorile efectuate in teren s-a constatat c&, indiferent de constitutia litologica, versanfii prezinti o cuverturi de depozite deluviale de grosime variabili, in functie de conditiile geomorfologice locale. Scoarja de alterare este principalul furnizor de material solid pentru rauri iar pentru aprecierea productiei de aluviuni fi revine un rol esential, Procese geomorfologice specifice mediilor lacustre Lacul cu caracter permanent situat la altitudinea de cca. 1480 m in culmea Timigului, la nord-vest de varful Alunu, apartine categoriei lacurilor de nisi de nivatie, avind diametrul luciului de apa de cca. 15 m si adancimea de sub 1 m. Fundul acestuia este ciptugit cu material luto-argilos rezultat din aportul de material fin de pe versantul din spate gi din alterarea in situ a depozitelor grosiere de gelifractie (sisturi sericitoase, grafitoase etc). Principalele procese lacustre existente aici sunt cele de colmatare prin aportul depozitelor coluviale si de vegetatie. Procesele biogene Sunt legate de capacitatea unor vietuitoare de a crea microforme de relief cu caracter efemer (cArtitele, furnicile). Musuroaicle construite de cArtife sunt microforme de relief caracterizate de 0 durati de aparitie extrem de redust (cateva minute) $i durata de existent de cca. | an. Find vorba de dimensiuni mici, materialul din care Sunt constituite este afanat si foarte usor modelat sau erodat de ploile torentiale sau de Scurgerea rezultati din topirea zipezii. Observatiile de teren efectuate in anotimpul de primavara ne-au condus la concluzia c& materialul din care sunt construite musuroaiele de cArtita, suferd in timpul iemii o tasare accentuati, urmati de un proces de eroziune datorat scurgerii laminare de pe versanfi ca urmare a topirii zipezii, Musuroaiele de furnici sunt microforme de relief mult mai rezistente in timp. Procesul de forthare al acestora este mai indelungat (comparativ cu timpul de formare al celor de cArtita) putind si se desfiisoare pe parcursul mai multor ani, Formarea ‘musuroaielor intr-un timp mai indelungat favorizeaza instalarea vegetatiei pe suprafafa acestora, fapt care duce la o miirire a rezistentei fafi de pluviodenudatie si eroziunea de suprafafi. De asemenea, s-a constatat cd, spre deosebire de cele formate de cArtite, rezistenta acestora la tasare sub influenta zipezii este net superioar’. Marirea treptati a numarului de bovine, existent in agezirile situate in arealul aferent sau limitrof Masivului Giumalau, a contribuit si contribuie la formarea cirarilor de animale. Acestea se formeazi in special pe versantii abrupti care sunt utilizati sub forma de pasune. Existenta acestora este extrem de important pentru suprafetele in cauz’, deoarece microterasele atenueaza in mod semnificativ eroziunea areolar’, Tot in categoria proceselor biogene se incadreazi dezridacintrile de arbori care determin’ formarea microreliefului specific. Acestea au un rol important in cadrul transferului de material deluvial spre baza versantilor. fn arealele in care se produc astfel de procese, o cantitate apreciabilé de material este antrenati gravitational spreProcesele geomorfologice actuale din Masivul Giumaliu 33 altitudini inferioare impulsionand, alaturi de alte procese, transferul materialului de pe versant, in concluzie, avnd in vedere intreaga gama de procese geomorfologice actuale, acestea se pot diferentia in doua etaje morfogenetice specifice masivului luat in studiu. Etajul superior, situat la peste 1500 m altitudine, caracteristic proceselor crio- nivo-fluviale, in care rolul predominant in morfogenezi este detinut de alternanta ‘inghet-dezghet si zipada, pe parcursul a cca. 6 luni (octombrie-martie). fn timp ce, in perioada fairi strat de zipadi, procesele fluviale sunt cele care actioneazi cu intensitate. Acestui etaj morfogenetic ii corespunde culmea Giumalau-Alunu. Etajul inferior, ce cuprinde intregul areal situat la altitudini de sub 1500 m, este acoperit, in cea mai mare parte, de paduri de conifere si caracterizat de dominarea procesele fluvio-torentiale a ciror intensitate este in bun’ misuri atenuata de padure. Alituri de acestea actioneazi procese de pribusire, rostogolire, alunecare si biogene iar, in anotimpul rece, un rol important este definut de procesele crio-nivale. Bibliografie Abagiu P. (1979) Cu privire la capacitatea de retengie a pddurii, Bul. Inf. A.S.A.S., Bucuresti Balitoni I. (1981), Probleme structurale ale viii Bistrifei intre Dorna Arini i Zugreni (Carpatii Orientali), D. S, Inst, Geol. Geofiz., vol. LXVU/S, Bucuresti. Balintoni I, Gheuca I. (1982), Comentariu la harta unitiilor tectonice ale zonei cristalino- ‘mezozoice a Carpatilor Orientali, in regiunea dintre Valea Putnei si Muntele Budac, D. S. Instit, Geol. Geofiz., vol. LXVII/5, Bucuresti. Barbu I, (1996), Contribupii la prognoza volumului si a suprafefelor calamitate de vant L.C.A.S. Campulung Moldovenesc. Barbu N. (1976), Obcinele Bucovinei, Ed. St. si Enciclop., Bucuresti. Biciuanu V. (1989), Geomorfologie, Bd. Univ. ,Al. I. Cuza”, Iasi. Bancili L. (1958), Geologia Carpatilor Orientali, Ed. Stiintific’, Bucuresti Bojoi I. (1978), Asimetria versangilor unor vai din muni cristalini ai Bistrijei datorita morfogenezei periglaciare, Lucr.Stat, ,Stejarul", Geol. - Geogr., Pangarati, Cazacu V., Lupaseu Gh., Rusu C, (1991-1992), Dinamica raporturilor dintre alterare $i procesele pedogenetice pe roci cristaline, Luer. Semin. geogr. ,.D. Cantemit", lag Chiriti V. (2000), Depresiunea Dornelor. Studiu fizico-geografic, Tez’ de doctorat, lag. David M. (1949), Evolufia reliefului in masivul Bistrifei Modovenesti, Extras din Rev. St. ,V. Adamachi”, vol. XXXV, nr. 1-2, lagi. Donisi I. (1968), Geomorfologia vai Bistrifei. Ed. Acad. R. S. R., Bucuresti, Ichim I., Ridoane M, (1981), Elemente noi pentru individualizarea ciclurilor degradare - agradare in dinamica albiilor de réu, Luct, Semin. geogr. ,D. Cantemit". Ichim I. (1981), Tendinfe actuale in formarea glacisurilor in condiiile morfogenetice din Romania, An, St. ale Univ. Al. I. Cuza. Ichim 1, Ridoane Maria, Ridoane N., Grasu C., Miclius Crina, (1998), Dinamica sedimentelor, Aplicatie la rdul Putna - Vrancea, Ed. Tebnici, Bucuresti. Leseneiue C. D. (1998), Observa if geomorfologice asupra profilelor longitudinale ale réurilor din bazinul hidrografic Moldovita, Luct. Semin. geogr. ,D. Cantemir", vol, 15- 16, Iasi.34 Cristian-Dan Lesenciue Lesenciue C. D, (2002), Structural landforms of the Giumaléu Massif, An. St. Univ. Al. 1 Cuza" lagi. Lesenciue C. D. (2002), Morfolitologia Masivului Giumalau, Lut. Semin. geogr. .D. Cantemir", lagi Maa. I, (1986), Elemente de geomorfologie dinamicd, Editura Academiei, Bucuresti Martiniue C, Donisi I., Harjoab& L. (1962), Geomorfologia teritoriului oragului Vatra Dornei, An. $t. Univ. ,Al. I. Cuza", s. Hb, vol. VII, lagi. Nordon A. (1931), Resultats sommaires et provisoires d'une etude morphologique des Carpats Orientales roumaines, C.R. Congr, Internat. Geogr., Paris, Il, £ L. Rusu C, (2002), Masivul Rardiu, Studiu de geografie fizicd, Ed. Academiei, Bucuresti. Surdeanu V. (1998), Geografia terenurilor degradate, Presa universitara clujeana Urdea P. (2000), Munfii Retezat. Studiu geomorfologic, Edit. Acad., Bucuresti. Zugrivescu D., Polonic Gabriela, Horomeea M., Dragomir V., (1998), Recent vertical crustal movement in Romania, Rev. Roum. De Geophysique, 42, p 3-14, Bucuresti