Capitolul 1. Introducere in topografia minierd 1.1 Oblectivele topograii Zacén b scoarta t de substante minerale utile situate hid pri luerdri miniere care se amplaseazi conform unor proiecte 4 toate elementele topografice necesare materializarii lor in teren. in acest rile minire gi prin masu incadreze in proiect, iar ia ceptic, Gomeniului de activitate, scopului urmBki cu specific topografic apa: Obiectiv dow’ aspecte: ~ reprezentarea grafic pe planuri a tumror uerdrilor miniere importante, att de Ja suprafata cét si din subteran, necesare pentru buna desfigurare punere in valoare a unui zic&mént de substanjé minerald util - rezolvarea problemelor cu caracter geometric ce apar ea urmare a activittil miniere precum: geometrizarea zActméntului, trasares si dirijarea, ca pozi spajiu, a constructiilor si instalatiilor miniere, delimitarea pilierilor (zonel i si executii a lncrarilor mini sigurana) ete., in scoput unei corecte proiecté exploatare a zic&mantului,Rezolvarea acestor probleme, ce constituie obiectivul final al orul misurstorilor efectuate conf miniere, se realizeazi cu aj geodeziei si topografiel generale adaptate condipillor de Iuoru din subte: fiei miniere. 2 completate cu metode si eparaturd proprii pogre ‘Adeptarea metodelor si aparaturli cunoscute din topografie generala. ls St conditiile de ineru din subteran se impune din urmatoarele considerente 3 - lipsa luminii naturale ceea ce conduce Ja iluminarea art proprii activitatii din subteran, a semnelelor topogratice: - ex de dezvoltar fa unor frasee de lucru impuse de modul de exploatare a zicaméntului - existenta unor zone de hucra i adaptate acestui incovenient exsioata - circulatia intens& a vagonetilor care nu poate fi iatrery = prezenfa in vatra minei a apei, noroiului si a sinelor cailor de rulare. ale clemente ce fac, cel mai adesea, imposibili marcarea la topografice, iar daca acestea au fost marcate Jizatea cerintelor de precizie impuse lucrariior topografice din subteran directie Fiind strans legati de toate ctapele din activitetee minie: minierd s-a dezvoltat odaté cu aceasta conturindu-si treptat metodele de Incr : 1.2 Rolul topograffel mniniere in etapele activitatii miniere jer insojeste toate etapele in care se m sa ardtat top: desfisoard activitatea miniera, in speta etapa de explorare a subsolului, cca de proiectare a tucrarilor miniere si d xploatare a zicaméntului in etapa de explorare, pe baza datelor geologice avute la dispozitie (cart -ologice, sondajele, aflorimentele si altele), topografia miniert are rolul de a a determina, pozitia in spatin si forma stratelor de substantl minerald utila dinografici todelor teran $i eral Ia nijloace ‘lor de lucra vunetelor srite sau abteran spostafia care se i, cea de (cartirile otul de @ util din subteran, Acest lueru se realizeaza prin interpretarea datelor geologice cunoscute in zona si corelares acestor interpretiri cu datele topografice rezultate din masuratori Odata obtinuie datele despre forma si pozitia spatiala 2 zAcaméntulvi, se procedeaz la proiectarea tuturor Jucrarilor miniere si amplasarea lor in teren. Suprafata de interes geologic, in aceasté etapé, se transforma in suprafaf& de interes minier destinati constructitlor si amenajérilor necesare procesului de exploatare ‘inierd. Prin intermediul Iueririlor topografice aceste constructii i amenajari se mateializeazA pe teren, ceca ce implies, foarte adesea, adaptarea ridictrlor topografice la specificul luerérilor miniere. In faza_de exploatare a zicdméntului centrul de greutate al activititi topografice se deplaseaza in Iucrarile din subteran, deservind operativ procesul < explostare si avénd legatura cu toate ramurile tehnicii miniere si anume: = ridictri topografice de deschidere @ galeriilor de coast, a puurilor verticale sau de pregatire de abataje: = ridicdri topografice pentru stabilirea pozitiei in spajiu 2 tuturor amenejarilor, constructiilor s instalatilor si a raportului lor eu zcémancul; - ridieari topografice de unmarirda execufiei lucrérilor in vederea asigurari direofiei, pantei si gabaritelor corespunzitoare; ~ ridicdri topografice pentru urmérirea modului de manifestare a presiunilor in lucrarile miniere si influenfei_spajiilor exploatate in subteren_esupra Principalelor lu lucrarilor miniere si asupra suprafefei terenului in scopul delimitirii zonelor de siguran{i ce se practick in zécdmant, necesare penta protectia suprafefei bazinului minier si a constructiilor aferente; ~ geometrizarea Zicémantului prin stabilirea: pozitiei, formei si grosimii acestuia; directiei si inclinarii stratelor; existenfei faliilor, precum si raportul zacémantului cu luer&rile miniere de deschidere;Cap. 2 Retele topografice de sprijin si sisteme de referin¢ in bazinele miniere 2.1 Tipuri de refele topografice de sprifin in bazinele miniere intocmirea planurilor si hirfilor de la suprafafa terenului precum si # celor care au drept scop determinarea pozitiei in spatiu a lucrarilor miniere subterane sau a ziciméntului, se realizeazA pe baza masuratorilor topografice care se sprijina pe © serie de puncte topografice materializate tainic in teren si repartizate uniform, atat la suprafala bazinului sau perimetrului minier, eat si in subteranul acestuia. Determinarea povitiei acestor puncte se realizeazé cu 0 precizie corespunzatoare necesitifilor exploatarii miniere intr-un sistem de referintd unic. Totalitatea acesior puncte formeaz& reteaua topograficd de sprijin a bazinului sau perimetrulu miinier, rejea care se prezinté ca un tot unitar, indiferent de faptu cf punetele se afl la suprafaja teremului sau in subteran, Datorti moduli diferit de determinare a pozitiei punctelor, cét si specificului lucrarilor topografice din subteran si suprafai, acestea se grupeaza astfel: ~ refeaua topografica de sprijin de suprafasé sau de la zi in care sunt incluse punctele de la suprafata terenului care se determina, in general, prin metode triangulajiei sau trilateratiei. Ele servesc la ridicarile topografice de deteliu de ia suprafafa bazinului minier, intocmirea planurilor topografice, amplaser lucrarilor de exploatare, a constructiilor industriale miniere etc.; ~ refeaua topograficé de sprijin din subteran sau scheletul topografic al minei care include totalitatea punctelor topografice din subteran, plasate in grupe de 3-4 puncte numite ,grupe de puncte tari”, determinate, in majoritatea cazuri prin metoda poligonatilor. Aceasta refea se Ieaga de'cea de Ja suprafayt prin operat speciale mumite, in ansamblul lr, ,transmitere sistemulu de refernté de ja zi m subteran”, Consttuirea refelei subterane rane permite dezvoltarea independent a luerrilor din subteran faja de cele de la suprafaa elemer cunose mneteints scum si a celor e subterane sau + se sprijind pe stizate uniform, sranul acestuia, ‘orespunzitoare “jin a bazinului ferent de faptul modului diferit ropografice din are sunt incluse 1, prin metoda Je detaliu de la xe, amplasarea 1 topografic at slasate in grupe itatea cazurilor, suprafaté. prin de referinta de ‘a independent’ Reteaua de sprijin - de suprafata sau subterana ~ ridic&rile de detaliu si planurile miniere prezinta o precizie unic’. si omogen® numai in situatia in care se stabileste un sistem de sninier respectiv care trebuie conservat invariabil pe intreaga duraté a activitafii de exploatare miniers 2.2 Sistemul de referint& al bazinalui sau perimetratat minier Sistemul de referint& al unui bazin sau perimetru minier se compune din anumite axe si suprafete cu pozitie cunoscuti in spatiu faté de care pozit punctelor topografice se determina conform regulilor geometrice de proiectie, pr valori numerice - coordonate — in mod univoc. Alegerea acestui sistem de referins& se face astfel incat distanjele si suprafefele s& fie cat mai pufin deformate “Sistermul de referinta al bazimului minier este caracterizat de urmatozrele elemente ig.20: - = suprafata de refering’ MM considerati la nivelul _mediu_al_lucrérilor miniere; aceasta supralata se reduc 1 verticald a acestora (proiectie central); ~ suprafata de proiectie respectiv, planul tangent H-H le suprafaje de referingé intr-un punct, (3), situat pe verticala centrului bazinului minier; - sistenmul de coordonate plane — axe rectangulare cu origine si orientare cunoscute, se determin coordonatele rectangulare plane (x,y) ale punctelor topografic. © suprafafa de nivel pentru altitudini, respectiv nivelul mediu al marii, fe de cardse stabilesc altitudinile Z ale punctelor.. eee Avand in vedere aceste considerente, pozitia sistemului de refering’ este determinata prin: ~ suprafefa de referingd prin altimudines Z, fats de suprafata de nivel: - suprafata de proiectie prin coordonatele x yn ale punctului de tangent, - - altitudinea lui fiind Z,:(MM - Suprafta de referine HH - Suprafita de proi LAS.B-Punctereale ale bazin xt . Fig 2.1 Sistemul de refering al bazinului miner + sistemul de axe de coordonate plane materializat de coord dowd puncte 4, B fixate in teren; cu ajutorul coordonatelor acestor puncie se determind orientarea laturii care le uneste @,,, precum si coordonatele oricarwi ait punet nou ce aparfine bazinului minier, prin metodele topografiei generale; - suprafata de nivel data prin cel putin un punet de altitudine cunoscutl in raport cu valoarea Z, (Z; de exemplu), material metodele nivelmentului geometric se stabiliese altitudinile punctelor topografice noi, Corelarea sistemului de referint& al bazinului minier cu sistemele de refer generale respectiv, sistemul STEREO’ 70 sau Gauss, se realizeaz& prin adoptarea pentru punctul de tangenfa si orientarea originei axei Ox,a valorilor coordonatelor si unghiului de orientare din sistemul interesat, urménd ca rejeaua si se dezvoite conform principiilor aratate 23 Deformarea lungimilor prin proiectie in sistemul de referint minter Dupa cum se stie aducerea punctelor reale 4, P (fig. 2.2) pe suprafaja de referint& M-M se realizeaz§ cu deformarea lungimii reale dintre aceste puncte. 10Suprafata de referinta Suprafata de proiectie B- Punctereale ale bazinului minier Sistem de axe rectangulare liminier | aa at de coordonatele xy a aatelor acestor puncté se coordonatele oric&rui alt agrafiei generale; le altitudine cunoscut’ in => | Fig. 2.2 Deformarea lungimilor prin proiectie in sistemul de referinta / aren si, fata de care, prin Astfel prin aducerea la orizontul mediu a punctelor A si P se obtine distanta a dian pe planul tangent H-H obfinem distanja d Conform fig. 2.2 deformarea rou sistemele de referinta eeEeeE—E—E—r er reer ee proicctarea pe suprafata de refering’ reaulta din: ‘ile punctelor topografice d, prin proiectaréa pe suprafaja de refering& rezult& dist realizeaza prin adoptare: : Rez, Rez, GBA 8 gag Bide a valorilor coordonatelor Go ReZ. 4 Raz ca refeaua s& se dezvolte refering minier (fig. 2.2) pe suprafata de Zz, . az ’ dintre aceste puncte. ulIn ceea ce priveste deformatia Ad, rezultati din transpunerea distantei d de pe suprafaja de referintl pe planul de proiectie H-H (Ad, =d Jaceasta se obtine din relatia urmitoare: 4a, wo3 Avind in vedere cele aritate mai sus se poate determina deformatia pentra distanja de Jn datorata pfoiectici pe planul H-H cu o relatie de forma: Mn Re in care /reprezint& distanta de la punctul de tangenté la punctul considerat. Ca urmare a celor prezentate mai sus se apreciaz cA pentru bazinele miniere a clror dimensiune este de maximum 4 km in jurul punctului de tangenti, lungimile din planul de proiectie sunt practic egale cu cele din planul de refering’, ceea ce conduce la reducerea acestora numai la suprafaja de referinta considerandu-se d=" Deformatile de project intervin in calcul numa fn cazuri speciale si numei atunci cand nara :problemelor de rezolvat impum Iuarea lor in considerate, 24 Pianuri miniere 2.4.1 Importanta, clasificarea si continutul planurilor miniere Activitatea miniera, indiferent de etapa in care se desftsoara {aul poate fi concepuié fri existenta planurilor miniere, care sunt utilizate in toate compartimentele tehnice ale exploatirii miniere. Ca urmare a acestui fapt ele trebuie sé prezinte un continut corespunzator, continut ce serveste Ia rezolvares icimantului, procesul exploatare, transport, de problemelor legete de: geologia aeraj. asanare a apelor, avarii, estimarea productiilor (lunar, trimestrial sau anual) ere. Deoarece planurile miniere se utilizeazi in toate fazele de desfisuare 2 activititii miniere, se impune ca metodologia de realizare §i continutul lor s& fie in acord eune: cesititile specifice fiecdrei etape, realizandu-se astfel corelarea datelor tipuri ¢ (cantare Si protec P cu situa reprezen conduc: altele) gi ale planu curentstantei d de ¢ obtine din natia pentra sat. aele miniere le tangenga, de referinta, le referinta ale si numai rare. poe 6 2 in toate tui fapt cle | rezolvarea {sim amuai) esfiguare a area datelor geologice, topografice si a celor ichnico-miniere prin colaborarea dintre compartimentele interesate a execuia acestor faze ” Totalitatea documentelor grafice realizate, pe de o parte, conform unor reguli de reprezentare si proiectie bine stabilite, iar pe de alt& parte, pe baza masuratorilor din teren constituie documentatia graficd minieri care poate fi de suprafata sau de subteran Documentatia grafici de supra include planurile si hirfile_miniere realizate pentru suprafat, profilele cu cdlacter top tipuri de lucrati, precum gi reprezentirile grafice realizate in diverse scopuri fic intocmite pentru diverse (artarea geologic, planurile cu amplasarea forajelor, cele ale zonelor de sigurant& Pentru subteran documentatia grafica are in componenta sa planurile miniere cu situafia lucrarilor din subteran, datele despre zicimént, sectiunile prin acesta, reprezentirile de detaliu ale lucrarilor miniere, traseele retelelor tehnologice (conducte de acr comprimat, de canale de evacuare a apei, rejele de transport gi altele) si cartarea geologica subteran’ Dupa destinatia lor si_modul de utilizare, plamurile miniere se clasificd lanuri fundamentale; acestea constituie piesa graficd de bazi a unei re i cuprind wmitoarele reprezentii grace: +/+ plamul general al minei scara 1:500-1:5000 -planurile pe strate ___seara 1:500-1:5000 31. seetiunile prin zicamant scara 1:500-1:5000 - planuri de lueru; acestea sunt reprezentate de copii integrale sau partiale "Plamuri de lucru; acestea sunt reprezentate de copii integrale sau parfisle ale planurilor findamentale si se pun la dispozitia personalului tehnic pentru uz curent, ‘Planul genera//at unei mine are in componenta_sa_totalitatea lucririlor ‘miniere exeeutate aiat la izonturile in exploatare cit si la cele l activitatea Sa incheiat,precum si detalile stratigrafie gi teetonice ale Iuearilorefeetuate in stratul de material util sau de steril si se intocmesc pe plane speciale cu B“Ge valoarea cote’ absolute a orizontulul rorunjtd la valori inte intregi (de ex. 300) si de culoarea cu care este conturat orizontul respectiv pe planul general. Pentru lucririle miniere efectuate in cadrul orizontului se inscriu cotele reale ale punctelor caracteristice (rampe, intersecfii de_galerii, baza_planclor inelinate etc.), menfionfndu-se faptul e8 distanja dintre punctele cotate nu tebuie si depiiseascé valoarea de 150m, Pentru toate lucrarile principale precum: ufurile, galerile de coasti, galeiile principale de deschidere, abatajele se va, inseripjiona pe plan_si denumirea lueréri. Dezvoltarea fa timp a lucratilor la un orizont se va reprezenta, pe planul acestuia, prin semne conventionale numite stufe, care indica plasarentul frontului de inaintare al Iuerisilor de exploatare la anumite montente (stérsit de trimestru zile stratelor fount intocmite separat, adic& pentru fiecare in parte, pundnd in evidenfa totalitatea Jucracilor efectuate pentru pregitirea si explostarea stratului respectiv si, orientativ, schema de deschidere a stratului. Zonele ce au fost exploatate sunt marcate pe planul stratului prin hasuri,iar perioadele de explostare corespunzatoare fiecarei zone se inscripfioneaza prin valori numerice, 34 /: Secyiunile transversale sau longitudinale prin zicdminifau mareata pozitia Yor fata de planul general al minei si au rolul de a evidentia raportul lucriilor miniere fata de zicamant 2.42 Nomenelatura planurilor miniere Planul tangent H-H1 ce contine punctele topografice ale detaliilor supratejet terenului sau ale lucrarilor miniere din perimetrul interesat constituic reprezentarea 4 ums drept 4x3kfar stilizBei) prin conventional in plan a suprafeyei bazinului respectiv sau a subteranului, conform aivele, gruparea cu coordonatele sistemului de refering’ adoptat si cu deformatiile analizate anterior e utilizate pot fi ‘Unicitatea grafica ca desen- in planul tangent se asigur& prin delimiter: sistematici a suprafefelor reprezentate pe planuri la diferite seari, suprafeye cirora irile miniere de la __e corespund foi sau planse ale planurilor miniere cestiua find dati "~Aria planului de proiectie se divide in suprafete de forma dreptunghiulara cz (de ex. +300) si latura de 6x8 km, latura lunga fiind orientati pe directia Est-Vest (fig. 2.3). general. Pentru” supraiefe ee Se reprezinti pe foi la seara 1:10 000 iar formatul lor, corespunzator zale ale punctelor scirii de reprezsntare, este de 600x800mm. Aceste foi de plan se denumese prin _inclinate eie.), coordonatele coltului Sud-Vestic sau prin denumirea unui detaliu important din tie s& depaseasca cuprinsul suprafetei precum o localitate, o zona etc. Conform fig. 2.3 suprafata rile, galeriile de hasurata se denumeste 6-4 (coordonatele punctului sud-vestic M) sau Ponor. Prin ona pe plan si racordarea foilor de plan pe limitele astfel stabilite se obtine in final un plan unitar, se va reprezenta, dica plasamentul iente (sfarsit de fiecare in p: va si exploatarea Zonele ce au —— | Fig, 23 impartirea foilor de harta si de plan = localitatea Ponor mareatl pozitia Prin imptrirea foilor sau plangelor la scara 1:10.000 se objin, in planul de portal tucrarilor Proiecti, foile care Te prezinta grafic la diferite sea respect ‘1:5 000; 1:2 000; 1:1,000; 13500 dupa cum urea entra obfinerea planurilor la scara 5 000 se Imparte foaia de plan le scara 1:10.00 fa patra piri egale notate 4, B, C, D. Deaumirea lor este di numele plansei la scara 1:10,000 urmat de litera corespunzatoare (¥. fig 2.3). Astfel lange Astfel Lill i = a far suprafata lui HOt suprafefei_“Greptunghiul notat cu litera D se va numni (GT2/-D Sau Ponor-D jar suprafata lui de ie reprezentarea oo 4x3km se va reprezenta pe acelasi format de 600x800mm; 15| é “enum dupa numele pleaulu ia cara 1:10.000 urmat dem 1:2.000 (Ge ex. 2(6x14)-13 sau Ponor-13); = planurile la scara 1:1.000 rezulté din impirtirea foilor de plan la scars _ 1:2.000 in patru parti egale nota ou literele mici ale elfabetului a,b, ed i se vor denumi dupa numele plangei le scara 1:2.000 urmata de litera corespunzitoere (Ponor-/3-a sau (6x14)-13-a;, - planurile la scara 1:500 se objin din cele la scara 1 deasemeni, in patru pis{i egale aumerotate cu cifte arabe (de ex. Ponor-[3-<-2 sau (G14)-13-<) Dimensiunile planselor la toate scarile sunt accleasi si anume 600x800mm. 100 care se divid 2.5 Crearea retelelor topografice ale bazinelor miniere 2.5.1 Retele topografice de sprijin la suprafata La suprafati reteaua de sprijin este formata din puncte determinate prin _etoda triangulatiei, care const®, asa cum se stie, din incadrarea punctelor din “rejea int-o serie de triunghiuri ce formeazA, in final, o figura geometrica complex anpuri de triunghiuri, patrulatere cu diagonale, poligoane cu punct central et.) Pentru a determina pozitia punctelor din rejea este necesar s& stabilim distantele dintre punctele retelei si unghiurile dintre laturile delimitate de aceste puncte, masurand in teren directiile laturilor triunghiurilor si lungimea a doua lat numite baze. Bazele se reduc la orizontala (daca sunt distante inclinate) si se proiecteaza pe suprafata de referint’ stabiliti pentru bazinul minier respectiv, aplicand corectiile de proiectie aratate anterior. in acest mod, intreaga figura geometrica a refelei — consideratd plana — este adusé la nivelul mediu al suprafefci de referints Cu ajutorul acestor elemente si avand cunoseute coordonatele unui punct cin retea si orientares unei laturi se stabilese coordonatele celorlalte puncie ale retelei ‘bazinelor refering, planul ge 28. ‘wrmrind forma tri puncte de in punctelor ransmier determine acestor pt Mete inoscute intersectiile plan la sara a 25. Ele se vor plansei la scara e plan la scara b,c dsise vor vorespunzatoare 0 care se divid onor-13-d-2 sau 600x800mm., 2 punetelor din tried complexa, tral ete.) jars stabilim titate de aceste geo Matar Se proiecteaza ‘unui punct din Hte-ale repelei, Avand in vedere cele prezentate Ia sistemele de referinya si de proiecti bazinelor sau perimetrelor miniere prin reducerea distanjelor la suprafata de referint@, eoordonatele rezultd, practic, in planul tangent la suprafaya si deci si in planul general de proiectie al exploatirii miniere respective. 5.2 Rejeaua topogratics de indesire Ca urmare a faptului c punctele ce alcatuiese reteaua topografica de sp: sunt situate, cel mai adesea la distanfe mari, cea 1-3 km gi uneori chiar mai m urmirinds-se prin aceasta atit o conformare a triunghiurilor cat mai apropiati de forma triunghiului echilateral, cat si acoperirea cét mai omogend a bazinului cv yunete de sprijin, este necesara indesirea acestei refele. ~~ fn vederea realizirii ridicdrilor de detalin de la suprafati si asigurarea punctelor tari in zona Iuerdrilor miniere, puncte cu ajutorul carora se realizeazé transmierea in subteran a sistemului de referingi de la zi, se procedeaz’ la determinarea coordonatelor punctelor de indesirea rejelei de triangulatie.TTotalitatea _acestor puncte formeaza refeaua topografica de indesire. Metodele de determinare a coordonatelor punctelor de indesire sunt cele canoscute din topografia_generalé si anume: intersectia inainte, retvointersectia, _ iniersecfii multiple ete. si in unele cazuri polfigonatiile de mare precizie. 253 Refeaua de puncte tari la suprafats Ponciele tari de la suprafafé sunt punetele pe care se sprijind direct toate operatiile topografice din subteran si ca atare ele vor trebui s& indeplineasci o serie de conditii dintre care amintim: 4) ~ sa fie determinate cu precizie_maximé triangulatie_geodezici, tiangulajie topograficd, osaturi ad-hoc (altele decat triangulatiile); a} ~ Si fe siasionabile si oAt mai apropiate de ctile de acces in subteran (guri de galerii de coasta, guri de puturi, plan« clinate ete); Wwi | ' precizia de determinare o reprezintd situatia in care punctul tare s& fie chiar tere Oe eco attaahiel ate z 3) ~Si fie agezate in teren stabil si stindtos; h M ~ si poatii fi marcate in mod permanent si durabil, adic’ marcile — cel putin cele din pimént — si mu fie supuse degradiirii gi deplasarii din alte cauze decat cele normale, respectiv de intemperi Din examinarea acestor conditii se observa ci sunt unele care se exclud proc. Este de Ia sine infeles & solufia optim’ pentru a satisface conditia legati de_ Punct de tangulatie. Avand ins& in vedere situatia real& din incinta unei exploat miniere este foarte putin probabil si se poati realiza acest Jucru fra a neglija cea “Gea doua gi a patra condilie, ceca ce este inadmisibil. solutie mai apropiatt de realitate. este aceea ca un punct de indesire sau Ste ori este posibil, st se realizeze acest Iucru. altfel De obicei, se recurge — neputindu: determinarea punetefor tari prin drumuiti sprijinite pe puncte de triangulatie sau pe puncte de indesire. Amplasarea punctelor tari se face findnd seama de urmatoarele aspecte: ~ din unul sau dow’ puncte s4 se poati da vize direct la gura minei (galerie. put, plan inclinat); ~ s& exste posibilitati de control asupra stabilitatii lor: = sh existe vize de orientare Iungi, putin influentate de excentricitatea semnalelor si a statilor, precum si de eventualele deplasari ale punctelor. fn principiu, punetele tari de la suprafaya se instaleaza ca in fig. 2.4; punciele tari J, Il, IT, IV se amplaseaza la distante relativ scurte (30-60m), iar punetele S, pentru vizele de orientare, la distante in general mai mari de 500m. O eventuala deplasare a unuia din punctele J, I, IiI, IV va putea fi sesizatt prin varietia unghiurilor a,.7,8 deoarece viza de orientate /-S sau /-V raméne practic constant pana la o anumita deplasare a reperului /. Dacd, de exemplu, reperul din punctul va suferi o deplasare de 10om otientarea laturii presupust de 500m furtimp ce orientarea laturii /-J/, cu lungimea de cca SOm, se va modifica cu eile ~ cel putin aproximativ 41%, deci o variate sesizabila, vauze decat cele care se exclud aditia legata de si fie chier un unei exploatari ia neglija cea i ‘in acest_mod_stabilitatea_materializarii sistemului de referinjé, in zona luctarilor miniere, poate fi controlatd local prin masurarea periodic’ a unghiuril ie indesire a = sau mae | Fig. 2.4, Amplasarea punctelor tari la supratara / Iii, ca ori de eee lor tenis a punetelor tari lesire Specte: ninei (galerie, xcentricitatea lor, 24; punctele punétele S, V, 0 sven ‘Prin variafa 19Cap. 3 Ridicdri si operatii topografice la suprafata bazinelor miniere 3. Generalititi privind ridicarile topografice Ia suprafata bazinelor miniere Categoriile de lucrari pentru care se realizeazA ridicari si operatii topografice Ja suprafata bazinelor miniere sunt: - obtinerea planurilor topo-miniere Ia diferite scéri necesare pentrs lucréri de: prospectare si explorare (cartare geologica), proiectarea luerarilor de cercetare (studii geologice), proiectarea instalafiilor industrial, a lucrarilor de deschidere @ Zickmantului, lucriri necesare pentru buna desfisurare a activit bazinul interesat; ~ridic&ri de topografie miniera in lucrarile de exploatare la zi: - masuritori legate de evidenta si delimitarea terenurilor aferente explozi miniere, respectiv cadastrul minier; - amplasarea si trasarea constructiilor industriale si sociale, 2 cailor de comunicatie si transport ete. conform proiectelor; - masuratori privind deplasarile suprafefelor de teren aflate sub influense exploatirii miniere subterane necesare pentru delimitarea pilierilor sau pen jor de exploatare astfel incat si se previna accidentete; - misuratori topografice necesare pentru racordarea sistemului de referts de la zi cu subteranul. 3.2 Forma si axele de simetrie ale seetiunilor lncrdrilor miniere Amplasarea si trasarea pe teren a constructiilor miniere se face conform proiectelor, proiecte prin care se siabilese atat elementele de pozitie ale acestora, respectiv coordonate si orientii, cat si axele geometrice ale constructiilor, Lucrarile miniere pot avea secfiuni circulare sau poligonale, cu dow sau mai multe plane de simetrie, iar axa de simetrie a lucratilor se considera dreapte de intersectie a acestor plane (fig. 3.1). in cazul lucrarilor cu un singur pl: 20 dela suprafata simettie (fig. 3.2), asa cum este cazul galeriilor de forma trapezoidalé, drept ax’ de i pa simetrie se considera dreapta de intersectie a planului de simetrie cu un cu vatra galeriei situat la o inaltime egala cu 1,0m, masuraté fafa de vatra ‘ata bazinelor miniere Licdiri si operatii topografice ari necesare pentra lucrici area lucrarilor de cercetare 1 lucrarilor de deschidere a ve a activititii miniere din loatare la zi; snurilor aferente exploatirii ale si sociale, a cailor de teren aflate sub influenta tarea pilierilor sau pent *ind accidentele; Fig. 3.1 Axe si plane de simetrie area sistemului de referints Axa de simetrie, ca pozitie in spatiu, (fig. 3.2) poate fi determinata prin: a) coordonatele unui punct A(t, y4) considerat punctul de atac al lucrérii * miniere orientarea laturii AB, respectiv @,, si unghiul de inclinare fai de | orizontala a, sau panta exprimaté in grade procente (%), sau miimi (%) 1 miniere se face conform punctul B este situat in interiorul galeriei prin care axa acesteia trebuic s& tele de pozitie ale acestora, ‘react obligat; > ale constructiilor. b) coordonatele a dowd puncte Afr ys, 24) si Bra, ys, 24) prin care axa poligonale, cu dow’ sau mai . galeriei trece in mod obligatoriu, lor se consideré dreapta de ‘ilor cu un singur plan de aFig. 3.2. Elemente geometrice ale galerie! Cu ajutorul celor dowd punete se obtin elementele necesare pentru Hilo respectiv orientarea laturii 4B, 0,, si panta dreptei 4B, « conform re Altitudinea punctului 4, z, se fixeaz4, in practic& pe coroana $ ferata a lucrarii, iar pentru a obtine altitudinea axei Iucrarii se ad: ‘inalyimea i a secfiunii proiectate a galeriei, urmand ca punctele si 8, determinate prin verticalele lor, s se materializeze fie in tavanul galeriei, fie in vatra lucrai 3.3 Amplasarea si trasarea constructiilor miniere fn teren amplasarea si trasarea galeriilor de coasta si a planelor inclinate consti in materializarea prin reperele stabile J, I, III 2 pozitiei axei galerici sia punctului de atac A. in functie de condifiile date in proiect aceasta operatic se realizeaza prin dow’ procedee si anume:galerie tele necesare pentry trasare, , @ conform relatiilor: ae ‘ica pe coroana sinei de cale rari se adaug’ la valoarea zs punetele 4 si B, determinate aleriel, fie in vatra lucrétii, zoast si a planetor inclinate Ta pozitiei axei galeriei si a 1 proiect aceasta operatic se 1) cazul cand punctul de atac A este dat prin coordonatele sale si constitui un punct obligat; 2) cazul cind este data pozitia in spatiu a axei galeriei iar punctul de atac se plaseaz acolo unde axe lucr&rii inteapa terenul, 1) Procedeul cénd punctul de atac este determinat In acest caz se procedeazi astfel: Fig. 3.3 Trasarea galeriilor de coast& (procedeul cu punct de atac determinat) ~ se realizeaz o drumuire scurta (fig. 3.3), R-2-3-4, sprijinité pe un punct de indesire, respectiv punctul P si pe viza orientata R-P cu ajutorul ckreia se determina, in final, coordonatele punctului 4, (&, y4); - se calculeaz’ orientarea vizei 4-4 din coordonate:- se dX o via cu aceasti orientare pe a cérei directie se planteazé un re ~ se calculeaz& din coordonate distanta orizontala dj,, care se m&soara cu punctul 4 pe directia vizei 4-d si la aceast distanta se planteazi un reper solid (paras armat, tarus metalic etc.); acesta va materializa pe teren pozitia punctului de atac A; - se stationeazA punctul A si se vizeazi spre punctul 4, ficdndu-se lectura oarecare pe limbul teodolitului 4, ; se roteste apoi alidada pind se obtine lecturs 7, care este data de relatia: +8, in care @,,, este orientarea axei galeriei data prin proiect; - pe disectia acestei vize se planteazi bomele J, IJ, III care mate: axa galeriei Ca urmare a faptului cd punetul de atac A este distrus odati cu incepersa 5 dezvoltarea lucrarilor de exploatare miniera, pentru aceste bome se determ coordonatele rectangulare plane si altitudunife. in acest mod axa eriei dirijarea, in continuare, a lucrarilor din subteran, grupul de borme constituin astfel in grup de puncte tari. 2. Procedeul cdnd este data pozitia in spatiu a axei galerie’ in aceasti situatie, intalnita cand exista contrafront la zi (fig. 3.4) pe care axa AB (determinati) a lucr’rii trebuie sil strabata, punctul de atac este situat Ia interseofia liniei terenului cu directia axei, Pentru 2 determina direotia axci se procedeazi astfel; - se determina un punct / (fig. 3.4) dat de intersectia axei Iucririi cunoseut’ prin orientarca laturii AB, coordonatele punctului obligat B si panta a, cu o di tie cunoscuta care traverseazi axa (spre exemplu directia 3-2); 24eojie se planteaz& un reper Adz, care se masoars din 2 planteazai_ un reper solid ¢ teren pozitia punctului de mnetul 4, fiedndu-se Lectura da pana se obtine lectura 7, 1, If, IIT care materializeazi istrus odat cu inceperea si aceste bone se determina cest mod axa galeriei este elemente topografice pentru ul de borme constituindu-se xei galerie? oat la zi (fig. 3.4) pe care axa metal de atac este situat la 1 determina directia axei se sectia axei lucrarii cunoseuts zat B sipanta a, ou o directie 3D); Fig. 3.4. Trasarea galeriilor de coast (procedeul cu pozitia in spatiu a axe’ determinata) + se stafioneaz& punctul 3, (v. fig. 3.3) se vizeaza spre I si se mtsoar , cu ajutorul caruia se determina orientarea vizei 3-[ = cu clementele cunoscute ale axei @,,.x),y,date prin proiect si cele ale vizei 3- J, respectiv 0,,,.x,,», se determiné coordonatele punetului J cu relatiile cunoscute de la intersectia inainte: pe De Ia ty tg ty 180 5 +O, 3) 198, 5 ~ se determin’, din coordonate, distanta 3-/ si corespunzator acestei va planteazi boma J pe directia vizei 3-/; ~ in continuare se procedeaz& asemindtor cazului anterior pentru a stabili si materializa directia axei galeriei; se stafioneaz punetul J, se vizeaza spre puncte! 3 obfinand astfel lectura pentru viza directiei axei pe care se pun bomele i $i J Acestor borne li se stabilese coordonatele x, y, z. Pentru determinarea altitudinii la care gaseste axa galeriei fai de punctul J respectiv altitudinea punctului I’ se utilizeaza relatia: 25in care dj. se calculeaz& din coordonatele cunoscute ale celor dow’ punc titudir Pe teren se fixeazd un punct 4 pe directia axei galeriei de acceasi cu punctul J’ si se m&soara distanta -4 (se recomanda o distant scurté) si luan in considerare cresterea de altitudine detorata pantei p si distenfei 4’ se stabil altitudinea punctului de atac A, ou relatia: 3.4 Amplasarea 5i trasarea pufurilor verticale 3.4.1 Elementele geometrice ale pufurilor verticale toarel in ceea ce priveste pufurile verticale (fig. 3.5) se disting urm’ elemente geometrice principale: » Fig. 3.5 Elemente geometrice ale puturilor a) vedere in perspectiva ; b) vedere in plan ~ axa putului C-C care reprezinté, de altfel, axa cilindratui putului sau 2 simetrie a altor sectiuni regulate;ale celor dowd puncte. galeriei de aceeasi altitudine da o distanfa scurt) si Inaind > si distanjei A’ se stabileste 3.5) se disting urmatoarele > » pufurilor ere in plan 1 cilindrului pufului sau axa de le - planul de extractie Z-E care este definit ca fiind planul vertical fat coliviile Az, k ale pufului sunt situate simetric; directia acestui plan este aceeasi cu directia rampelor si cea de circulatie a vagonefilor din rampAin colivie si invers; = planele de simetrie ale putului P’ si P” perpendiculare pe plamul de extracfie; ele se mai numesc si planele principale ale pupului deoarece intersectia or determina axa pufului. Aceste plane principale, in anumite situatii si in proiectare, servesc ca sistem de referint& pentru detaliile din put, deoarece n sectiune orizontala sau in proiectia pe un plan orizontal umele lor determin’ sistem de axe rectangulare cu originea in centrul putului. in acest sistem se fac ridic&rile de detaliu in putul respectiv: ~ axa de extractie care reprezinta dreepta vertical’ rezultata din intersectia planului principal P” cu planul de extractie E-E, axa ce confine si central de extracfie al pupului Ce. Pentru a trasa un put vertical sunt necesare urmétoarele elem: topografice: ~ coordonatele centrului C al putulu; - orientarea @, a planului de extractie aceeasi cu cea a planului P'; - pozitia centrutui de extractie Ce (xo,,2c,) determinata faga de s referingé al putului P°CP’ 3.4.2 Consideraii privind trasarea pufurilor Materializarea pe teren a elementelor topografice prezentate mai sus constituie, de fapt, operatia de trasare care se realizeazA prin procedee care depis de pozitia putului proiectat, in raport cu ansamblul lucrarilor miniere din care face parte, Astfel, in cazul in care puful reprezint& Iucrarea de deschidere, pozitia sa, respectiv centrul pufului si orientarea axelor sale este strans legati, in cea mai r misur’, de natura suprafefei. Dac& putul va trebui sa strapungi alte lucrai niniere, deja existente, sau s& se constituie intt-un contrafront al unui alt put ce se sap din 27Cap. 4 Ridiedri topografice in subteran 4.1 Scopul ridicdrilor topografice subterane ‘Scopul lucririlor topografice intr-o explostare minieré este acela de a d imagine completa, exact si sugestiva a distributiei in plan si ia spatiu a tut Jucrarilor ce se execut& atat la suprafafa cat si in subteran. in subteran ridicarile topografice au drept scop orientarea in spatit activitifii de explorare si exploatare ce se desfésoara in limitele perimetn miner. Masuratorile topografice executate in teren si documentatiile ce se intoom pe baza acestora precum planuri, profile, schife permit realizarea urmétoare obiective: - stabilirea pozitiei in spatiu a tuturor Jucrarilor miniere, in ensamblul lor a detaliilor constructive pentru lucrarile principale; ~ determinarea elementelor topografice necesare pentru corecta executi Iucritilor miniere de explorare si exploatare ca: directie, pant8, gabarite ~ obtinerea datelor privind lucrarile miniere existente in vedere intoom studiilor si proiectelor de dezvoltare ulterioaré a exploatarii, rezolva problemelor curente care apar in activitates de produ a minei ca de exemp amplasarea lucrarilor de deschidere si pregitire a abatajelor, evaluarea spatii exploatate in abataje, evaluarea materialului extras, calculul rezervelor de su! utila i altele; - stabilirea formei si a pozitiei in spafiu a zicaméntului; -urmirirea fenomenelor de deplasare a rocilor sub influenta golurilor ce creazi in urma extragerii materialului util si obfinerea de dete necesare pen dimensionarea corecti si rafionala a pilierilor care asigura protectie ‘ucrari miniere si alegerea metodelor de exploatare in raport cu modul de manifestere presiunilor miniere in lucrari, 38« subteran Intervenfia topografiei in procesul de productie minier este permenents continud, premergind lucrasile de proiectare prin datele pe care le pune la dispozitie ca rezultat al activitatii de explorare, insotind execuia ucratilor miniere prin amplasarea si dirijarea acestora si incheindw-le prin consemnarea pe planuri e e minieri este acela dea da 0 Gatelor despre 28cimant. i in plan si in spatiu a tuturor seran. 4.2 Considerente privind ridicarile topografice subterane si metodele utilizate scop orientarea in spatiu a soara in limitele perimetrului Dupa cum sa aratat ridicarile topografice subterane urméresc fixarea situatiei mutuale in spatiu a Iucrérilor miniere principale si a detaliilor si, ca atare, documentafiile ce se intocmesc operatiile si lucrarile topografice ce se executi se vor referi fie la ansamblul permit realizarea urmatoarelor » |ycririlor miniere, fie la grupuri de lucrari, iar unele chiar la o si lucrare. Dupa amploarea si scopul pentru care sunt executate, ridicarile topogratice di or miniere, in ansamblul lor si, subteran se grupeazi asifel: = Iucrari de transmitere a sistemului de referint’ de la suprafata in subteran; sare pentra corecta execufie a :- prin atestea se asiguri legatura dintre ridicarile topografice de le zi si cele din ctie, pant, gabarite: subteran. Metodele de lucru utilizate sunt diferite de cele de la suprafat si existente in vederea intoomirii constituiie metodele proprii topografiei miniere; nia exploatirii, rezolvarea « = ridicari topografice de ansamblu sau de schelet care urmarese crearea unt sducie a minei ca de exemplu: —schelet topografic al minei care se prezinti sub forma unei rejele de poligoane abatajelor, evaluarea spatiilor - topografice de ordinul I (planimetrie si nivelment). Ridicirile de schelet sunt calculul rezervelor de substanté- realizate prin lucririle principale de deschidere a zacaméntului precum galeriile | directionale, galeriile transversale, planurile inclinate ete, imantuluis Scheletul topografic al minei poate fi considerat rejea de sprijin pentru or sub influenja golurilor ce se} fidicdrile curente, cele de detaliu si cele speciale, asigurindu-se astfel inerea de date necesare pentru oniogenitatea tuturor lucritilor topografice din subteran; are asigurd protectia lucrdrilor: ~~ - ridicari topografice curente prin care se urmareste dezvoliarea lucrii vort cu modul de manifestare a, miftiere; “datele obfinute in urma acestor ridiciri se consemneaz& pe plant obfindnd astfel pozitiile succesive ale fronturilor de inaintare din lucrarile mini linia fronturilor in abataje, spatiile exploatate, caracteristicile geometriceZicimantului precum grosimea, inclinarea si directia stratelor de util si steril, f ete; - ridicdri de detaliu care se realizeazi pentru cunoasterea in detaliu a ur veder ‘grup de lucrari, a uneia singure sau a unei zone restranse din zicimént rezolvarii anumitor probleme legate de reconditionarea sau amenjarea wnor Incr miniere principale (pufuri de extractie, galerii principale de transport, cam subterane etc), Proiectarea si dirijarea acestor Iucrari se realizeaz’ cunoscind detaliu elementele constructive ale acestora, precum si cele ce urmeazi a reconditionate. in cazul lucririlor orizontale metodele ridicarilor topografice de detaliu si cele cunoscute din topografia generala, cu adaptirile de rigoare le conditile « subteran, in timp ce pentru lucririle miniere verticale exists metode specie proprii topografiei miniere; - ridic&ti topografice speciale care se execut’ incazu! lucr&tilor nin! ei soliciti fie 0 mare precizie fie 0 metodologie de executie diferita de cea topografiei generale; in acest sens se menfioneazA cé din prima grupa de lucrari parte operatiile de trasare a axelor de strapungere in galeriile de contrafort, a axe puturilor ce se ataca de la mai multe orizonturi, trasarea planelor si a exelor extracfic la instalajiile si mecanismele anexe din put, verificarea topograil instalatiilor de extractie, iar in a doua grup& se incadreazA operatiile topograf prin care se urmiresc fenomencle de deplasare a rocilor si de manifestare presiunilor in lucrdrile miniere, trasarea pilierilor, nivelmentul barometrice pen controlul aerajului etc; = ridicSri de control si dirijare a lucrérilor miniere; acestes au un carac operativ si se realizeazi in timpul executiei de spare, amenajare, zidire = rectificare a°Iucrarilor miniere si urmaresc modul in care se respect proiec lucrari, atat sub aspectul pozi in spafiu (pant, directie, amplasament), ct sub cel constructiv. in acest scop se efectueazi masur&tori adecvate prin care determina, fa fata locului, abaterile fafa de proiect, urmate de materializerea teren a corectiilor ce se aduc lucrétii, prin marcaje potivite. 40ia stratelor de util si steril, falii a cunoasterea in detaliu a unui stranse din zic&mant in vederea trea sau amenajarea unor huctari tineipale de transport, camere iri se realizeaz§ cunoseénd in scum si cele ce urmeazi a fi silor topografice de detaliu sunt rile de rigoare le conditille din sticale exist metode speciale, 4 incazul Iucririlor miniere care de executic diferita de cea a” 2 din prima grupi de Iucrisi fac 2 galeriile de contrafort} a axelor! trasarea planelor si a axelor de 1 put, verificarea topografica a ncadreazi operatiile topografice a recilor si de manifestare a nivelmentul barometrice pentru miniere; acestea au un caracter,, > spare, amenajare, zidire sav’ ul in care se respect proiectul, 4 directie, amplasament), cit $i nasuritori adeevate prin care se? act, urmate de materializarea pe. potivite. De asemenea, in accastd categorie se incadreaza si masutitorile topografice petiodice realizate pentru recepfia Iucrarilor de inaintare a abatajelor, evaluaree spatiilor exploatate, controlul productiei si stocurilor de material uti. 4.3 Caracteristicile principale ale ridicirilor topografice din subteran ‘Dupi cum se poate observa o parte din metodele de lucru din subteran sunt {ntalnite si in topografia generala, sau cea aplicata in diverse domenii, in timp ce 0 alt& parte sunt proprii topografiei miniere, deoarece aici si conditile, si imprejurarile si posibilitatile de lucru sunt eu totul altele decdt cele de suprafatz unde topografia generala are aplicabilitate, Ca urmare, in subteran, va fi nesario adoptare a procedzelor si aparatelor la conditii speciale de lucru precum: intuneric locuri de lucru srtdimte, apa care curge din tavan, noroi si adeseori gropi in vatrd, sine de vagoneti, trafic si circulafie de-a lungul galeriilor, imposibilitatea de a alege un traseu sau altul, lipsa de legaturi si vizibilitate intre puncte etc. in acelasi timp insd, in subteran vor fi excluse alte probleme, care de atfel sunt uzuale le suprafati, ca de exemplu acelea referitoare la reprezentarea reliefului, * -Principalele caracteristici ale Iucrarilor topografice din subteran sunt: = metode de Iucru comune cu topografia general dar adaptate la conditiile de lucru specifice subteranului, precun si metode proprii; = precizia lucririlor topografice depinde de caracterul lucrarilor miniere; accasta trebuie s% fie cel pujin egala cu cea a lucririlor de suprafata si in cele mai | multe cazuri, superioar’ acesteia; ~ continuitate in timp; spre deosebire de Iucrarile topografice de la suprafat’ cafe; ‘dat& executate si plamurile intocmite, servesc un timp indelunges, completarea lor realizéndu-se la intervale mari de timp, in subteran activitatce topidgraticd se desfisoara fira intrerupere, ca umare a modului in care se dirijeazi le miniere. Aceasta impune o continud urmitire si consemnare pe planuri a lucrarilor, ceea ce este posibil doar prin masur8tori topografice. Acest | ®Spect confera ridicdrilor topografice din subteran un caracter operativ, ele fiindstréns legate de prpcesul de producti care le impune adaptarea la condi ritmului séu de desfasurare; ~ continuitate in documentafie; aceasta presupune ca ridicirile din subteran si se execute in mod obligatoriu in acelasi sistem de referinta in tot perimetrul minier, astfel ineét Incrérile efectuate in perioade diferite s& poatd fi corelate fntre ele, Nerespectarea principiutui continuititi sistemului de referingé in subteran are consecinfe grave in ceca ce priveste cunoasterea datelor despre zic&mént si asupra dezvoltirii ulterioare a lucrarilor de exploatare, in sensul cf acestea pot fi orientate gregit fap de zacimant, iar ucririle de stripungere pot fi realizate in {ueréri vechi, zone inundate sau cu pungi de gaz 4.4 Scheletul topografic al minei sau reteaua de sprijin din subteran de realizare a scheletului topografic al minei Executarea lucrasilor topografice din subteran presupune, ca si le suprafard, existenta unei retele de puncte topografice de sprijin. Daca la suprafeta punctele de sprijin se plaseazé cu o distributie aproximativ uniforma, rezultand o densitate de puncte pe unitatea de suprafata corespunzitoare pentru ridicarile de detaliv, in subteran distributia este conditionaté de forma § dimensiunile retelei de lucrari miniere de deschidere. Vizibilitate redusa (din cauza atmosferei din min& si a trascului lucrévilor) 5 dezvoltarea Iucrarilor in diferite planuri orizontale (orizonturile mine’) impun refeaua de puncte de sprijin din subteran si fie realizati de o maniera diferita d cea de la suprafats. Punetele de sprijin singuratice care la suprafapl au, in gener vizibilitat directa intre ele sunt inlocuite in subteran prin grupe de 3-4 puncte cu vizibilitat intre ele gi plasate la distante mici intre ele (de ordimul zecilor de metri), sumit de 30 gripe de puncte tari”. Aceste grupe de puncte tari sunt situate la dista 500m unele fata de altele, plasarea lor fcdndu-se in functie de dezvoltarea viitos 2vune adaptarea la condifiile gi oune ca ridicérile din subteran de refering in tot perimetrul ferite s& poatd fi corelate intre ui de refering’ in subteran are elor despre z&cimént si asupra mnsul c& acestea pot fi orientate pot firealizate in Iucrari vechi, rijin din subteran al mine 1 presupune, ca si la suprafas, zi cu 0 distribufie aproximativ va de suprafatS corespunz&toare este condifionata de forma si mind sia traseului lucrarilor) gi (orizonturile minei) impun ca ilizata de o maniera diferit& de fat au, in general, vizibilitate pe de 3-4 puncte cu vizibilitate -dinul zecilor de metti), numite | | sunt situate la distante de 300- 1 fuuncfie de dezvoltarea viitoare a lueririlor miniere de deschidere si cercetare a zAcAmantului, iar Iegdtura intre cle se realizeaz prin drumuiri. Plasarea punctelor de sprijin in grupe de cate 3-4 este impuséi de necesitatea de-a se putea verifica local stabilitatea acestora (la suprafati accasté operatic se cexecuti prin vizarea direct cdtre punctele vecine din refea. Punctele find plasate ca in fig. 4.1 a, b, c, cu coordonatele determinete in sistemul de referinté al minei, verificarea periodic& se face prin misurerea unghiurilora,p,y.....si compararea acestora cu valorile inifiale, ceea ce permite stabilirea punctului care s-a deplasat din pozitia sa initials. Fig. 4.1. Grupe de puncte tari in subteran _ Totalitatea grupelor de puncte tari formeaza scheletul topografic planimetric al minci, pe care se vor sprijini toate ridicirile de detaliu ce se vor realize | Grunmiri in lucrarile de deschidere si pregitire,a abatajelor, ridicari de evident ec), 8BCap. 5 Transmiterea sistemului de referinta dela suprafafi in subteran 5.1 Aspectegeneraleprivind racordarea zi - subteran, u cele ¢ Ridicarile topografice din subteran trebuie sé fie in concordant suprafaté si in planurile lor aceste lucrari trebuie s& fie legate fnire ele. Chiar « exploatarea minier&, de orice natur& ar fi, nu are Iucrari la suprafati, ou t acestea, Tucririle din subteran trebuie si fie legate de rejeaua geodezict suprafafé, pentru a putea cunoaste corespondenfa anumitor puncte si pent dezvolta noi lucrati. Spre exemplu, daca se vor executa lucrari noi precum galerii de coast pufuri verticale trebuie s& cunoastem pozitia punctului de plecare a galeriei s asemeni, pozitia punctului din subteran unde va trebui si ajungem. Ori, pent stabili adevarata orientare gi lungime a galeriei este necesar ca ambele pw respectiv cel de la suprafua si cel din subteran, s& fie reprezentate in acelesi sis de coordonate, cu aceeasi origine si aceeasi directie a nordului. Racordarea lucrarilor din subteran cu cele de la suprafaté se ve face pot condifiilor locale. Ca urmare legitura dintre suprafafé si subteran se va realiz totul diferit atunci cénd intrarea in mind se face printr-o gelerie de coast fat cazul cn accesul in mina este ficut prin unul sau mai multe pufuri @) Cazul end accesul in mind se face prinno galerie de coast in aceasti situatie racordarea ridicdrilor topografice de la suprafat? subteranul este relativ simpla (fig. 5.1), in sensul cd va trtebui s& aver junc plecare la zi situat in apropierea intrérii in galerie de unde sé incepem lucr pentru subteran, respectiv punctul B. Coordonatele punctului B, de plecar putem determina prin una din metodele cunoscute, precum intersectia tne retrointersectia sau poligonatia.dang. ou cele de la tre ele. Chiar dacd uprafef, cu toate) awa geodezic’ de> |= Fig. 5.1 Cazul cfnd accesul in mina se face printr-o galerie de coast uncte si pentru af Deoarece drumuirea sprijinits pe punctul B de la zi nu poate fi inchisé in lerii de coast& sau; ‘ subteran, $¢ recomanda ca aceasta si se execute dus-intors. we a galeriei si del : zem. Ori, pentru : i 7 Bj Clzul eénd accesul in mind se face prin dowd galerit de coasta ca ambele puncte, te in acelasi sister _« In aceastd situatie vom determina coordonatele a dou’ puncte A si B situate “Aapropierea gurilor celor dowd galerii (fig. 5.2), iar racordarea Ivetiri se va face a topografice de la zi cu cele din subteran se va face printr-o poligonatie legati, care an se va realiza ci e la suprafata ci 2 de coast fats d ui tavern un punet & incepem lucratilleferinta 1 concordanfa cu cele de la gate intre ele. Chiar daca rari la suprafard, ou toate: de reteaua geodezica de’ imitor puncte si pentru a acum gelerii de coast sau_ de plecare a galeriei si de” s& ajungem. Ori, pentru a recesar ca ambele puncte, orezentate in acelasi sistem cdului. aprafata se va face potrivit i subteran se va realiza cu o galerie de coasti fay de alte putas. ‘oasttt rafice de la suprafata ou rtebui si avem un punet de unde s incepem Iucririle unctului B, de plecare le srecum intersectia inainte, Fig. 5.1 Cazul cénd accesul in mind se face printr-o galerie de coast Deoarece drumuirea sprijiniti pe punctul B de la zi nu poate fi inchisé in subjeran, se recomanda ca aceasté sé se execute dus-intors. b} Cazul cénd accesul in mind se face prin dow geleri de coast in aceast& situatie vom determina coordonatele a dowd puncte A si B situate | fm apropierea gurilor celor dou galeri (fig. 5.2), iar racordarea lucrarilor topografice de la zi cu cele din subteran se va face printr-o poligonatic legats, care se-Va excuta cu mare precizie 392) Cazul end accesil in mind se face prin dowd sau mat multe pururt : in acest caz se vor determina la zi dou puncte P; si P2 situate in gurile de — intrare ale pufurilor, prin una din metodele cunoscute, cu o precizie egal ci triangulatiei (fig. 5.3) | Puncteie P; si P2 se iau chiar in axele pupurilor respective si se proiecteazi coaa vertical pnd in fundul pufurilor, obfinandu-se in planul orizontal al subteranului | aceleasi puncte P; si P3. in acest mod poligonatia din subteran se ve desfsura | asemfnator uneia de la 2i — intre aceste doud puncte ~ si se va compensa asemeni, pe acestea. is > ce ct Fig. 5.3 Cazul cand accesul in mind se face prin dou’ sau mai multe puturi ) iy Deoarece in subteran nu avem posibilitatea de a viza direct intre punctele | Pisi P: se va considera un sistem conventional de axe, cu originea i punctul P; si cu axa y in prelungirea directiei P,-1 iar axa x’ perpendiculara pe aceasta. Se alege = acest sistem conventional cu scopul de a orienta drumuirea provizoriu, c&ci sltfel i nu putem calcula poligonatia subterand. Cu orientarea provizorie a primului aliniament astfel stabilité se determina coordonatele provizorii ale punctelor din subieran P), 1,2....P2 $i apoi determinam orientarea provizorie 6” a aliniamentului = ee Py-P; { 60Din coordonatele determinate le zi ale punctelor P; si P; se caleuleaz eae orientarea 0 in sistem geodezic a aceluias aliniament. Diferenta dintre orientarea i sistem geodezic a aliniamentului P,-P, si cea provizorie, respectiv in ote P; giz situate in gurile de conventional ales reprezint& unghiul cu care este rotit intreg sistemul subte te, cu o procizie egal cu cea a fata de cel geodezic’ w=8-8 spective si se proiecteazi _ - ; Cu aceasté valoare se vor corecta toate azimuturile provizorii ale lor x slanul orizontal al subteranului { ! a | aliniamentelor drumuirii din subteran, obtinand astfel orientirile definitive. 3 din subteran se va desfésura Av aliniamentelor si lungimea lor vom recaleula drumuirea compensdnd-o conform ind coordonatele punctului de plecare al poligonatiei P;, orien ancte — si se va compensa de calculelor poligonometrice de la lucrarile de suprafata. <0) Cazul cand accesul in mina se face printe-un singur put ine) Acest caz este cel mai defavorabil. Trebuie remarcat faptul cA miniere modeme accesul in mine printr-un singur put este interzis prin | | tomugi apare aceasti situaie fortuitd de a face leghtura suptafata-zi ve tabu si i secen prin put in subteran cel putin dou puncte de coordonate cunoscute la © in cazul de fat’ lucrésile topografice din subteran se sprijind numai la in: aeesie puncte dar punct de inchidere @ poligonatici mu exist. Ca un in dowd sau mai multe pufuri _# Poligonatia va fi executatl dus-intors de catre doi operatori diferiti 4 de a viza direct intre punctele, $2 Metode de transmiteres coordonatelor plane in subteran axe, cu originea in punetul P; sig 97: i Qperatiletoposrafice prin care se fae leghtura inte scheletal topogratc 2 spendiculara pe aceasta. Se aleges ee punctele de sprijin de la suprafat 3 ioe identic suprafati- subteran, se numesc, in totalitatea lor, La de referint& de ia zi in subteran. Practicl, coordonatele plane si orient&rile se transmit prin , Tealizindu-se astfei un sistem de drumuirea provizoriu, cdi altfel rientarea provizorie a primuluil stele provizorii ale punctelor dis -ea provizorie 6’ a aliniamentuluiMetodele de transmitere a coordonatelor plane, a orientavilor si cotelor sus | conditionate de caile de legaturd dintre suprafafa si subteran si, in funcyie de fei, acestora, distingem: - transmiterea prin galeri de coasti si plane inclinate; baa - transmiterea prin pupur. | Transmiterea prin galerii de coast si plane inclinate ma prezint | particularitifi deosebite fata de metodele obismuite in poligonafiile suspendat: | Prima grupa de puncte tari A din subteran se determind din grupul de puncte tari Ge la zi (vezi fig4.2). Cotele se transmit prin nivelment geometric se trigonometric in cazul planelor cu inclinare mare, unde nivelmentul geomettic est inaplicabil cu operafii distinete pentra transmiterea coordonatelor plane si/seu orientari | separat pentru transmiterea cotelor. Dintre acestea, operatiile topografice cat vizeazi transmiterea coordonatelor plane prezinti cea mai mare complexitate constau, fie in transmiterea concomitenté de coordonate plane $i orientiri, fie di | ie ‘Transmiterea prin pufuri se face prin metode specifice topografici minien | } \ i operatii de transmitere pentru orientiri si pentru coordonatele unui singur punct, Funcfie de fenomenele fizice care stau Ia baza operatiilor de transmiter ji metodele utilizate se por grupa astfel: Hibsag - metode mecanice care se bazeaza pe proprietafile cémpului gravitational corpurilor in rotafie, la transmitere utilizandu-se fire cu plumb, corpurt de mic | dimensfune in cddere libera sau giroscopul. Metodele cele mai utilizate sunt cea a firului cu plumb care se comporti « | un pendul fizic si materializeaza verticala locului si metoda giroscopick ce : i bazeaza pe proprietatea giroscopului cu trei grade de libertate de a-s conser | directia axei de rotatie, sau cea a giroscopului cu dowd grade de libertate care 7 orienteaza axa de rotatie in planul meridianului geografic al locului = metoda magnetic’: se bazeazi pe proprictatea de orientare a acul magnetic in campul magnetic terestru pentru determinarea orientérii magnetice Cyunui aliniament subteran; tran provedee mecanice saz optice; ~ metode op dreapti, fenomenul de proprietifile furninit polarizat