Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drept International Umanitar - Jarka PDF

    Uploaded by

    Cristina Iancu
    93 views248 pages
    diiu

    Original Title

    Drept International Umanitar - Jarka.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    diiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    93 views248 pages

    Drept International Umanitar - Jarka PDF

    Uploaded by

    Cristina Iancu
    diiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 248
    Beatrice ONICA-JARKA Drept international umanitar ~ Note de curs ~ Editia a 1-a, revizuta si adéugitit Universul Juridie Bucuresti -2011- Eeditat de $.C. Universul Juridie SRL. Copyright © 2010, 2011, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepuritasupra prezents edit apartin S.C. Universul Juridic 8. ‘icio parte din acest volum nu poate fi copiata fart acordul ses al S.C. Universul Juridic SRL. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA SI 'STAMPILA_EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIME! COPERTE. ‘eserierea CIP a Biitect Nationale a Rominii | ONICATARKA, BEATRICE pain international umanitar note de curs / Beatrice Onica Jack. - | ba baev giadang - Bucuresti -Unversl lui, 2071 | Bibliogr. ISBN 978-973-127-698-4 Td tel./fax: 021.514.93.15 tel. 0731.121.218 emai — redactie@universuljuridic.ro 341.3(075.8) 021.514.93.15: 0753.673.555 fax: 021.514.93.16 email: distributieauniversuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel: www.universuljuridic.ro (COMENZI ON-LINE, (CU REDUCER! DE PANA LA 15% CUPRINS CaprrouuLt CARACTERIZAREA DREPTULUI INTERNATIONAL UMANITAR $1 A DOMENIULUI RELATILOR INTERNATIONALE CARUIA ISE APLICA Seofumea 1. Notte de , dept intermasonal umaiar” 1. Noviunea de rept internaional umanitae” 1.2, Distnciadntre jus ad bellum (drepul la rizbo) 3 usin bello (rept in rizbo) 1.3 Partcipani la elaile de drep intemajonal anita. . Sectiunea 2 Seurt itorie al regulilor de drop international waar. Seetiunea 3. Obictuldreptuli international umanitar. Nofanile de conflict avmat inter lineation. Eempe caren stor: dria epi Si tncheerea pail. Neutrals 3.1 Scopul deep intomational umanitar 32. Conficularmatintemaiona 3.3. Confital armat intern 33.1. Conflict armat desiuctrat sau de idenitate ~Ruanda 1998 34, Conical armatinternaionaizat 3.5. Roja impotrva tO. 3.6, Definti conflict armat,coordonatee geografice gi temporale ‘ale calificarii unei situati drept conflict armat a 3.7, Inctarea ostitilor: capitularea,armisiful, debellatio 3 ncheierea tratatelr de pace. 38, State neue Seotiumea 4. voare le drop nvemayionalwmanitar: convent dept Catia ‘si principii de drept international umanitar. oe “41. Cuma... 42. Trt... cig titi rep intematonal manta. Setiunes 5. Raportul dine dreprul internafional umanitar gi dreprl tntermajona public. Raportul cu alte ramuri de drept. " vee z ‘ 7 S.1 Raportl dine éreptul international ummanitar i dreptal international public 53. Raportl inte dep interatona manta 5 dete fandanene TEME DE REFLECTIE........ : BIBLIOGRAFIE SELECTIVA. n u n 12 12 3 6 DREPT INTERNATIONAL UMANITAR Cuprins + canouu.? 4.4, Persoane care nu beneficiact de statutl de prizonier de rizhoi SPECIFICUL IMPLEMENTARIL DREPTULUL INTERNATIONAL UMANTTAR 6 {in cadril confitelor armpateinterationale 16 Sectunea 1. Merode de implementare Seofumee 5. Capivitarea n 112. Aplicarea dreptului international umanitar in timp de pace dt Scotiunea 6. Dreprurile si abligaile prizonierilr de racba! th timpul caprivtaf uu.77 1.2.1, Comisia National de Drept International Uranitar 48 Sectiunea 7. Sistema gravelor incdlcari ale Convene dela Geneva I 1.3: Aplicaren dept interajional umanitar fn timp de confit ama. n 4 Sectiunea 8. Consbataniinelegl. Secties 2 Persoanele protejate de drepel international umanitr. 8.1, Terminologie Trcaloariledrepeuilinernajional wantar. Cine raspunde? . 30 8.2. Spionii 2.1, Categorie de petsoaneprotejate de dreptulnterayional manta... 50 £3. Mereenai ~ 3.2 fncaleavile dreptulu interationsl umanitar~ tipar de rspandere 50 84, Ter0tstieccan : : a 3 Secfiunea 3. Miloace de implementae a dreptuuiinterofional umanitarspecifice Sectiunea 9. Persoancle care participa Ia lupin cadral confictele neinrermationae cacesteiramuri de drept. : i Sectlunes 10. Membriifortelar militare internationale 3.1, Mecanisinul Puterlor Protectoare 3.2. Comisiile de ancheta a TEME DE REFLECTIE oo 3.2.1, Comisia International de Stabile a Faptelor, ' BIBLIOGRAFIE SELECTIVA. fi 3.3. Comitetul Intemational al Crucit Rosi (CICR). Rolul Societtilor Nationale ‘de Cruce Rosie gi al organizatilor neguvermamentale 54 (CaPrroLuL IV MULOACE $I METODE DE PURTARE A CONFLICTELOR ARMATE. 4 53.1. Comitetul Interuational al Crocii Rosii (CIR) 3.3.2 Societitile Nationale de Crace Rosie Secfiunea I. Principié de dreptinternasional wnanitar eu aplicare fn limitarea 35 5, FederayiaIntermtional a Socetilor Najonale de Crce Rose si mterzicerea mijloacelor si metodelor de purtare arézhotul Cee ne aces Es Sectiunea 2. Miloace de upta reglementate de dreptul international wnanitar a Fe 2.1, Reglementarea mijloacelor de lupt8. Crteri de reglement 3.3.4, Organizatile noguvernamentale . 6 a glementare 3.4. Angajarea rispunderi penale pentru inciledri ale dreptului international 2.2. Armele de distrugere in mash... ae : aa 21. Armele CMC enn : 3:5, Comisile de Adevar i Reconlire sr n 39 22.2. Amel les a tactile TEME DE REFLECTIE “ v - 68 nee a BIBLIOGRAFIE SELECTIVA. . a ve 68 24, Armele ee le 7 a seine Mtoe dione deel rato ita 18 STATUTUL JURIDIC AL PARTICIPANTIEOR LA CONFLICTELE ARMATE el aee 105 COMBATANTIL, PRIZONIERII DE RAZBO! $1 PERSOANELE DETINUTE, 33. Represallle i = . 105 PENTRU MOTIVE DE CONFLICT ARMAT.... J 3.4. Alte metode de lupta interzise de dreptul intematior “1 fe Senna {Important delimit conBatantior de popula ch, prinipid Alte meta de pn iment 1% inant prin damon de dept interarional wnt yn TEME DE REFLECT . : ns Seven 2. Defi combutogor Caesar de combotar. Bp Popa levee en masse ——— 30 camo ee es r—C “=r rer 2.2. Categori de combatant rr a LA CONFLICTUL ARMAT; PROTECTI SPECIALE IN DREPTUL 23, Consein principals a aul de combatant CO RASC ae DR ” secu 3 Evol statu urd priconlerilor de rho. Bo pees sn Secfmen 4 Dein prconlerlor de BO wane 14 ee " wt sta Pledecasreptto def consideration de cb 75 Tee ae : vol? 43. Determinarea stautulul de prizonier de razboi . vn TS 1.2.1. Conflictele armate interafionale a 1.22. Conficele armate neinternationale 1.3. Reguli generale aplicabile 1.3.1, Protectia generald a populate! civile ga persoanelorcivile contra pericolelor rezaltind din operafiunile militare, 1.3.2, Proteefia populate eivile in timpul ocupatii militare 13.2.1. Ocupatia militar. . 13.22, Obligafi si drepturi ale puter ocupante pe tenitoriul aftat sub ccupatie.. a 1.4. Reguli speciale de protect a unor civil 1.4.1, Copii in conflictele mate 1.4.2. Femeile ip conflictele arma... 1.4.3. Jumnaliti in conflictele armate 1.5, Raspunderea de a proteja 1.5.1. Conceptal de intervenfie umani se intervenfie umanitar? 1.5.2. Raspunderea de a proteja 8 Exist un dept naufragiai, personatul medical : 2.1, Evolufia statutuli juridical acestor categorit 2.2. Continutal protectei. : soon Sectiunea 3. Proprictaiea cultural protejasd de dreprul international unanitar Secjiunes 4. Mediu! fnconjurdior protyjat de dreptu internasional wnanitar. ‘TEME DE REFLECTIE ve EXTRASE DIN DOCUMENTE INTERNATIONALE «sss ‘Adunarea Generala 2 ONU, A/HRCI9S3 din 27 tune 2008 .o.ncnnennnns ‘Comisia privind drepturle omului a ONU Extras din Raportul reprezentantalti secretariatului general, dl. Francis M, Deng Seetiunea L. Principt generale. Seotiunea I. Principil referitoare la protect privind stmutarea. Sectiunea Ill. Princip referitoare la protectia oferita pe perioada strdmutari Seotiunea IV, Principiirefertoare asistenfa umanitard Sccjiunea V, Principit reféritoare ia retnioarcere, reinstalare gi la reintegrare carrrouut VI JURISDICTIA INTERNATIONALA PENALA Seotiumes 1, storie Secfiunea 2, Instanfe internajionale penale, soon 2.1, Tribunalul Militar Intemational de la Nomberg si Tribunalul Militar 1 ‘ternational pentru Estul indepartat de la Tokyo. : 2.2. Tribunalul Internafional pentrfosta Iugoslavie 2.3. Telbunalul Intemational pentru Ruanda 2.4. Curtes Penala Internaionala. 2.5. Curtea Special pentru Sierra Leone DREPT INTERNATIONAL UMANITAR 129 soo 29) 129 130 130 137 139 Sectumtes 2, Ale persoeoe protejate de drepeu!internayional umanitar, ranitil, bolnavi $i 1a 14 141 142 142 143 144 144 147 147 148 149 153 154 155 155 158 156 158 159 139 160 el Luprins 9 Seotiunea 3. Crimele internationale ce fac obiectul jurisdicyet internationale penale .162 31, Comin! jue re eration care se jurisdictiei internationale penale “ae Si crinade arsine 33 Genocide 3.31 Latur pon pil gaps 3.3.2. Lara iterator pelea geno 34: Chime tmotrve umn i 34 Tae pea specail inal 2. Lara eratioal specif cimelor emotes ssl 3.43. Cegatuacomporameri istic one arme 344. Cetin existent moter tmnt nals tapi éerepesn rine pote unant 3.5. Cyimele de rizboi........ : 3 em cminc tamr ciclo abi pins des§ din Statutul de la Roma gi de art. 8 din Elementele crimelor. 3.5.2. Clasificarea crimelor de rézboi a 53. Elemente comune ctimelor de razboi comise n conilictcle amate internationale conform Elementelor Crimelor 3.5.4, Elemente comune crimelor de rAzboi comise in eonflictele _armate non internationale sau interne Secjiunea 4. Curiea Penalé Internayional vo 4.1, Curtea Penala Intemationala ~o organizafie intemafionalé sui generis 4,2, Caracterizareajurisdictiei Curfi Penale Internationale (CPI). 43. Regimal de cooperare internationala creat prin Statuul de la Roma, ~TEME DE REFLECTIE. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA STUDIIDE Caz, METODOLOGIE DE ABORDARE A STUDILOR DE CAZ.. ANEXE, os . ~Convnia penis innate sori tn bina dis fle oat in campani ol Convers penta bundle sot anor, bona naaaglaar forfelor armate maritime os : “ Convent dea Geneva cla tame iano inca dora aoe ~Convenia. dea Gono ivi a prota pesoanto ci Inti de nib. ———— Protocol adn i convened a Geneva din 885 co pn la poeta veto din cone anmateimetmalonies a, rotcol ain Ie conven de Geneva din 15 pie In protec vietinelor din confitle rat it caractr inna “Stu Cs Penal eraonale 198 162 163 let 168 167 167 169 nI71 i m2 mm, 173 174 m4 175 175 175 178 179 180 180 182 192 CAPITOLUL I CARACTERIZAREA DREPTULUI INTERNATIONAL UMANITAR ‘STA DOMENIULUI RELATHLOR INTERNATIONALE CARUIA I SE APLICA Motto: lata wreme ed orf oameni vor fs rdzboae ‘ber Einstein Sectiunea 1 Nofiunea de ,drept international umanitar” 1.1. Notiunea de ,drept international umanitar” Dreptul international umanitar este ramura’ a dreptului international public care se cup de domenin exceptional ce al conflcsior armate ‘Obietl dre ineratinal unanisariZarmear,n mod paradoalreslementara la vel ntersatal,aviolenfei sen, altfel sp, reglementarea modal de urizare a vile! ‘nconfictele arate, precum sia assented acoiate vitor acest lene Dey exists mai mle detintt ale dretuui international umanitar. ate suepied esenja dceptlu intemational umantar ca drep ivort din imperative necesiii mie tare confantate eu nevoia de a protiavetimele conflictelor arate Conform defini pe cae © propuner, cre infermational unanitar® reprezins an samblul de reguli de drept conventionale si cutumiare, aplicabil conflictelor armats ' Carstera e ramr de drept a deep inemaional pic este cet ml desea afm in dost, ‘Retines is ca ite cele Gouk ser de eul xs diene esi, pe ete l-am pete cape sedi nt, ® A se vedea in acest sens Hans Peter Gace, nemtions! humanitarian awa the poten of wee victims” Ia aves de Irae: hp: erarleng sores! documents mnise'S7}9 hm a dain (it de ee prof univ. de. tonl Clogs, I Closes Suceava, in Trot de sre inernaiona mat Fairs ARDU, Bucur, 200.14, ® Dre inernional vane mai este cunoseu i sub demure de dep al conto mates Ae drep al rich. Ulis expresi este uno flosta ma les pentru considerene Ge tecsibline pea "sport nei care rei sh aplce aes dept itr de evernp * Exorsio coe arma” tides tlie terme deck, ce mine 9 eve eanoepinen eta Je lun iio epoca exams pin race i pon Trail erat pont eae eho ca insrument depot sions in 1828 (Pac! Briand Klis) smn es rin Cats Ozonia ajunor Unite. resin cd, dup cel deal Doin Razoi Mondial, majors ceficelor emate pe lat ‘mena ug arate, cea cect elses, apr set deco arene sata ‘ect nine lair erste confer coeengibr deo Haga, devin la tare 2 DREPT INTERNATIONAL UMANITAR inteme si intemafionale si care urmireste, din motive umanitare, spre fimitarea efectelor negative ale acestorconflicte ' sect dot = Regulile de drept international umanitar se refer® la: desfisurarea operatiunilor rilitare, restrctionarea saw interzicerea utilizarit unor mijloace si meiade de razbi, tratamentul vietimelor de rézboi si al populailor civile, adoptate in vederea sigur unei protect sporite, mal ales celor care nu iu sau nu mai iau parte la conflict arma. 1.2, Distinctia dintre jus ad bellum (dreptul la razbot) si jus in bello (dreptul in razboi) Drepl la rhboi ua elm 8 rerecena, pen mul wen, o opune favorit cet de olin extemal soiiont deen dine sae ‘real meatal usc conenoran eslenereas exes at stale tn care veces col ese cone i ati Hate sum dep Shape nial cole at 3 Cr nnn! Naplr Ue fenven suai de spooae 8 pl seu interaonle pen mis xe ‘implica fobste fonel ‘armate in conditiile capitolului VII din acecasi Carta). Orice alta Siti de reser laze or ama exte considera neler aprniilor Tandamerae de ep netafoa clei iron inept eta Dele capt Vt din Carta ONU eine a artoll 8c esta care ata competent Cons de Sect nadparen ue devi de liza a fe mae mane de resale api seu nero ee sn sper anaes aes fe nash Oewe ie eae Fide stn pt epecena sit econ rat elezle Independent de caracter gel Sou nla lulz, pin apr la disp shine Care ONU, vex notlenta un rept Bn hol Gu nll) eae a reglonet copa subtly de pt patti cofitl arate (ile ne Shs erations) eu pvr, in pina, ante catego de persone fice 5 Banu pre ‘ead caractrlnelega a ecreri fconic rat poste pls desgurrea acct sf sep spf ole ~ rep! Tntematon! Una. 1.3. Participantii Ia relattile de drept international umanitar In categoria participantilor la telatile de drept intemational umanitar nu intra. mama forjele beligerante stata sau non-statale’, ci si ati participant, precum: fortele armate in cadrul unor operatiuni multinaionale sub comands unor organiza regionale sau ale ONU, organizatile umanitare, Comitetul Intemational de Cruce Rosie, Societal Nationale de Crue Rosie, reprezentantiiacestoa. "Gent ama por wc ca ual at ae, dar nt sa mir eer aia ne ee ethce ma te ec om aes fle le borden! mai. Capitolul —Caracterizareadeptulu iernosional umanitar. 13 Sectiunea 2 Scurt istoric al regulilor de drept international umanitar fnct din Antichitate, au existat regu serise referitoare la practicarea rizboiuli precum Codul Ini Mana in India secolelor XU-XE fe. sau tratatele chineze ale lui Sun ‘Tau inttulate Arta rbotulul \Vechiul Testatment cuprinde, de asemenea, reguli de purtare a boiului, Astéel, in Dewteronomul, capitolul 20, st8 sevis e3 Dumnezeu transmite prin vocea lui Moise comenzi cu privite la legile aplicabile in caz de rézboi, prin care cere cx numai bétbatii ‘namiei fie lovii cu aseuisulsabiei”, femeile si copiti urmand s& fie cru {In Evul Mediu, un rol decsebit in promovarea nor reguli de purtare a izboaielor a revenit Bisericii, care a stabilit zile de armistifu obligatori, cum ar fi yPacea lui Dumnezen”. ‘Tot din perioada Evului Mediu dateaza primele angajiri ale rispunderiijuridice pentru inc8lcarea regulilor de purtare a rizboiului in 1268, Corandin van Hohenstofen este judecat de un tribunal pentru crime de rizhoi, iar in 1474, la Breisach — Germania, cavaleral Peter von Hagenbach’ este judecat gi condamnet la moarte de un adevarat ‘vibunal intemational, pentru violri ale ,legilor lui Dumnezew si ale omulul", devarece a permis trupetor sale s& violeze sisi ueida persoane civile nevinovate, precam si s& cistug proprietatile acestor, Secolul al X1X-lea aduce cu sine inlocuirea micilor armate profesioniste cu masinile de razbo; nationale create prin introducerea in Europa, Incepind cu secolul al XIX-lea, & serviciului militar obligatoriu, ca o consecingg a Revolutiei Franceze (schimibare de paradigma militar de care Napoleon Bonaparte a fos inital, in mod clar, avant), Primul document adoptat la nivel intemafional in materia dreptultiv international lumanitar modem este considerat # fi Declaratia referitoare In dreptul rizboiului maritim din 16 aprilie 1856, Paris, care a eliminat operatiunile de rizhoi duse de persoane particulare eu autorizatia unui stat beligerant impotriva navelor comerciale ale adversarului (cusa). Batalia din iunie 1859, de la Solferino, dintre trupelesranco-sarde si cele austriece’, {i determina pe elvetianul Hensi Dunant si serie, in 1862 lucrarea Un souvenir de Solferino, emotioneazaopinia publicé din Elvetia si din intreaga lume, Ca urmare, a fost creat Je Geneva, in 1863, Comitetul International pentru Ajutorarea Ranifilor, cunoseut sub numele de Comitetul celor Cinci care, ulterior, a devenit Comitetal Inter national de Cruce Rosie, organizajieimplicaté apoi in promovarea dreptuluiinternajional ‘umanitar gi mai ales in aplicarea acestui, {In 1864, ta initiative Comitetului celor Cinci, se convoaca prima conferin’ intema- fionala a statelor care adopta Convengia de le Geneva privind ameliorarea sort ‘militarilor anit din forge armate de campanie. » Un banal frat din 27 de judestor ai Salieri Roman jude si eaamna pe Peer ‘yon Hagenbach pons viol ale alo ai Dame le emul pests st pees trapelo sale iolee 18 use persone ce hevinovate, preci si sh dst puplile acer, Apirare ui Pte ‘von Hagentoch, costing in tvocatea ordi sopeio su pent sls yea falar Ge cre est, ‘seu, fos respi, iar ctzal fo vingvat ota a mee Ase veden Ihe, ep IP. 39, “ DREFT INTERNATIONAL UMANITAR Momenele marcante in evolu deptleiintemajional umanitar modern sunt reprezentate de Conferinfele de Ja Haga dia 199 i 1907 Prima conferinl de pace de Ia Hlagn fos convoca la initive Tari Ruse, Nicole alee, spent a cuta cele mai eficientemiloace de w asigra tof oamenii de benefice une pci reale i durabiles, pest toute, delmitarea dezvolarit armaments existent” (Nota dplomaticd din 30 deremrie 1898/1 ianuarie 1899). La confer at prteipatreprezentani peste 26 de vere Desi conferint mi condus a adoparca unui acord prvi limitareatnarmait, 2 soldat, tt, cu adoptarea Convent dela Haga, care euprinde patru seein Bel decarati ‘Aste, cele ptr scfuni sunt cunoscute sub numele de: * Conteniade a Haga, privindrezalvares pe cae pagncd a difeendelr; 5 Convent I de la Haga refertoare Ia drepul si entumele rbot epicabile abosilor terest : Convent II de Ia Haga privind adaptarea rizboiuhi martin ta prncipile Convene dela Geneva din 22 august 1854 * Convengia TV dele Hoga, privind intezicerea tans de proiectite5 expozive din brloane seu prin alte metode no similar ale tet dear se refer ls inferacerea.lansrit de arden dn Iloae sau prin ale meibde nol, intricerea lant de proce i expozive din disable sau pin alte melode nol sine, interlere ula de proictle al clror obiectv exe cftwarea gcelor asfiviane sau dtundtoare, precum sla interzceea wiz loaner care explode sous plzz a impactl cu cpl omenese. in 1907 are loc cea de-a dou conferinfi de pace la Haga, moment in cae se acopti Convenfia de in Haga cuprinzind 13 sectnn, ulterior find raticte numa 12, cunoscute sub numele de ‘= Conventia I de la Haga, privind rezolvarea pe eale papnich a diferendelor intemal: ‘Convenjia It de la Haga, privnd limitarea utilis fori pentru reeuperorea itetor conracral: * Convent Ilda Hogs, privind deschiderea oso, * Conveatia IV de la Haga, privind rept si cutumele rizboiulaplia tabosielr terest; * Convenia V de ia Haga, prvind deptrile si obigaile pueitor si persoaneor eure naz de rzbo ees, * Convenia VI dela Haga, privin stata navelor comercial in cade ostilitti * Convent VI de la age, privind conversa navelor comercial in nave de ribo + Conveis VII de In Hag, pind amplasare mipelo de eortac submarine: * Convent IX dela Hag, privind bombardareaforeior navale pe tmp de rzbois “ Convenia X de la Haga, peivind adaplaea rboiul mantim ta princiile canvente de la Geneva, * Convenia XI dela Hag, privind vsti Gu privite ls exreitaren dreptu de capri boil mari: Capitoul | ~ Caractertzareadreptul international mania. 18 + Conventia XII de la Haga, privind drepturte si obligatile puterlor neute in zboj marti, Seotiuea XII se refer ia convenfiaprivnd infinjrea unci Cui Intemaionsle de Capri Navaie,conventie care nua fost ratifcaténiciodata desi, tn 1910, se adopta sun protocol le aceasa . Statele Unite gi Anglia s-au opus acess! conventit considerird ct Infinfareauneiasemenea cur ar Ineleasuverantates national Intruct conventile de la Haga reglementeazt modaliata de purtare a conflicts srmat, le sunt cunoscute ca dreptul de la Haga sau dreptul rizboluui, Primal Razboi Mondial se incheie prin Tratatul de la Versailles care prevedea, la at. 227-230, 8 guvernui german recunoaste dept Puterilor Alate 8 judeve persoane acuzate de a fi comis acte de violae a dreptrilor si obiceiunior razboiului W oblin Guvermal German st predea Puterilor Alate suspect de @ ft sivéryit aceste nels Be asemenea, porvitdispozitilor Tratalui de ia Versailles, impératul Willem al Ikea de Hohenzollen urma 38 fie juecat de un tribunal intemational, care a fapict ce cret material .principile de baz ale dreptuiornafunilorrezifate in wma eutumel stablke intre nafiunile civilizate, dreptul umanitar, precum si regulile ‘constiinfei publice™' CChiar daca Withem ai T-lea nu a fost judeeat penta crime intectaionale comise, Intrucét Olanda, ca statin care acest se refugiase, a refuzat sl preden Puterilos Alas acest moment este deosebit de important pent conturrea princpiuti de incstre 4 irnunitisefilor de state i suveme pen faptle comise in rizboae Scoaterearizboiuli mn afara legii ~ prin adoptrea in 1928 a Pactului de la Pars reprezentat de Tratatul international pentra renuntarea la rizboi ca instrument ce Politics nationals, cunoscut si ca Pactul Briand-Kellogg, privin condarmnares sp ‘urgeri la fazboi penirasoluionares controverslor internationale” ~reprezinit un toe ‘ent de coitus in evolu dreprutiintemational umenitat Desi Conventile de la Tinga din 1899 31 1907 cuprind prevederi refertoare la testament prizonierilor de rizbo, in cursul Primului Rézboi Mondial au aparut gave deficiente privind comportamentul armat, cae au necesitat remediere. Clteva’ dite acest defciente au fost remediate prin acordurile speciale ine beligeranj inceiate lx Bema in ani 1917 si 1918, in 1921, Comite! International de Crace Rosie s-a expt dorinis de adoptare « unei coovenii speciale privind prizonieri de rizboi, In cadra Conferintei Diplomate din 1929, «fost adoptala Convenia priv trtamentul pees nierilor de razboi, care nu inlocuieste Conventiile de la Haga, ci te completeaza”. CCeie mai importante completar pe cate le aduce Conventia dela Geneva din 1920 ss refer la interzicerearepreslilr sia podepselor colective, oreanizares muncit prizoni, ‘lor, reprezentarea prizonirilor si contolul exert de Puterle Protectonre, Aceasth Conventc a fost aplicat in tmpal celui de-l Doilea Razboi Mond La sffrstal celui de-al Doilea Razboi Mondial se infinjeazs primele tibunaie internationale care au judecatefectiv criminal de Sabot Tribunalul Militar Intemational 4 Ja Naroberg si Tribunala! Militar Intemational pena Esl Indepatat dela Tole, A st vex rcomandile Comisittasupra Responsbilti Aworilor Rios gauges Impe- ‘ment Sancti Site pen Conrad Pace Pci 2a se vee o acest srt informatie reternare ia Conte del Geneva din 1929 pe steal Com tea Inemaponal de Crace Rosie I adr hep ce or ae TNTROLSOS"Opeadyeumen 16 DREPT INTERNATIONAL UMANITAR Ca urmare a murérului mare de victime, indeessbi in rindul populate civil, sBrsital celui deal Doilea Razboi Mondial aduce noi reglementari conventional, de data aceasta In ‘domeniul protect’ persoanclor implicate cu voia sau rk voia lo in canficele ama, Socata de ororile pe care le-a adus Cel deval Doilea Razbot Mondial, comunitatea intemationala si Comitetul Internajional de Cruce Rosie se implica jn revizuirea con- vvenfilor interationale in domenit umanitar. Astfel, in 1949 s-au desfigurat Ia Geneva lucratile conferinlei diplomatice pentru laborarea conventilor internationale destinate 8 protejeze victimele de rizboi, la care au participat 63 de state, intr care si Romani. ‘Conferinta 2 avut ca rezultat adoptarea celor 4 conventii, valabile gi in prezent, 1a care, ulterior, au aderat apronpe toate state “Aceste conven sunt: —Conventia penini imbunitiires sori rinfjilor si Bolnavilor din fortele armate in campanie (1); CConvengia penteu imbunatjirea sort eSniilor, bolnavilor si naufragiafilor fortelor armate maritime (1D ~ Convengia cu privire la tratamentulprizonierilor in caz de rézboi (I) — Convenjia cu privire la protecjia persoanelorcivile In timp de rizboi (IV), ‘Aceste patru conventii ssigur’ abosdarea dint-o perspectivi nowt a desfaguarit conflitelor armate, prin concentrarea reglementirii asupra protectiei victimelor confictelor armate. Tet in perioada wlterioard celui de-al Doilea Razboi Mondial au fost sdoptate Conventia din 1948 pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid, precum si Convengia din 1973 asupra elimindri gi reprimatiicrimei de apartheid, convenfii ce pun bazele conventionale ale sanctionari Ia nivel international a crimelor deosebit de grave ‘care se pot comite si in timpul conflitelorarmate {In 1977, le initiativa Comitetului International de Cruce Rosie ~ care gira asumat sereina dezvoltirit dreptului international umanitar, are loc o nou’ conferinfa de revizuire ‘convenfiilor de la Geneva, in urma cAreia sunt adoptate dou protocoale aditionale fa cele pairu convent de la Geneva = Protocolal aditional I la conventile de ta Geneva din 1949, cu privire la protectia victimelor din confictele armate internationale: = Protocol aditional II la conventile de a Geneva din 1949, eu prvire la protectia victimelor din confictele armate fra caracter internafionsl Confetinta de revizuire a conveniilor de la Geneva, numitt Conferinta diplomatiea entra reafirmaree si dezvoltares dreptului international umanitar aplicabil conflictelor rmate a fost organizaté de Guvernul Elvefian, in virtutea calititit sale de depozitar al conventijor de ia Geneva si in conformitate cu o tralijie de aproape 100 de ani in ftanizarea acestui tip de conferinte. Conferinja a avat loc in 4 sesiuni, prima sesivne findnd tntre 20 februarie gi 29 martic 1974, a doua sesiune inte 3 februarie gi 18 aprilie 1975, atreia sesiune intre 21 april si 11 ianie 1976 gia patra sesiune din 17 mate pana {in 10 iunie 1977", La confering au partcipat inte 107 si 124 de state (numarul Jor varind 7k se eden in west sens Commentary on he Adonal Protocol of Se of Je 1977 wo she Geneva Conventions of 1 August 1949, edo: Yves Subdoz, Christophe Sirus, Brano Zimmermann, Mains ijt Publishers, Genev, 1978 ,Generlirodton, pas ooi Capitol 1 Carasterizarea drepttut ternational wmeniar 7 misc&ri de eliberare nafionala, precum si 51 de organizatii internati le interguvernamentale sau neguvernamentale, “afore asenttinee Organizatiei Natiunilor Unite si adoptarea Cartel acesteia reprezinta, de conaca eee giageraste in volte repulul intemafonaunaniar p cee liz fore amate sa amenin curs ante ce intestate. Practica Consul de Sccurkate a! Ongnisher Ree "eprezenat un mloe ese de adapts scope reli umant ncalaestor tp de eonffces | PEMeMA iterator» ne Ra miss dapat de Conde Secu in bra apo VI din Car on injarea Tribunalului International pentru fosta Tugoslavie' (1993), ‘oi infiinfarea Tribunalului Internat Ops ToCONU a contibut Sie Leone = Ia tnfinjree Cu Specie Conflictului armat desfisurat in acest stat, Interoatiorat ioe in cacral Conferinet de la Roma, Statutal Cart Penale poral le, cate intt fn vigoae in 2002, moment end se infnfeazs prima curs ou caracter permanent, cre judecd, atunci cénd sttele nu pot sau de Num st air 90, nani Naini Ute Orga Aan ‘armata intemafionala in conflictele armate. om Bomiw Pe eae te implied. Interven J uma wor dc Indetngnte pent” 2 mor SCH Indslngte crea IncepuIned de I Ai anor “90 Ents Rosi Lea eae ligas a enblnelr fst pent pace rcs Rose; Leal! Sole Ros 5 Semin Rost tw tikes Conte lneajona! de Crate Roi fo adopt in 205, Pratcala aden nso ela Geneva ain 12 augur 190, prvind adoptares ual sn nance rot ~ cristalul rosu, cunoscut sub numele de onal II I Convenjiile de la Geneva din 1949, » Ne Protocol adignal DT te "Deal wows niga cera Dia lowe nines sot a I conpen ulnaca ,p pite “ium “ie ‘ten 18 DREFT INTERVATIONAL UMANTTAR Sectiunea 3 Obiectut dreptului international umanitar, Notiunile de conflict armat intern $i international. Exempie. incetarea ostilitdtilor. Armistitiu, capitulare st incheierea pacii. Neutralitate 3.1. Scopul dreptului international umanitar ere ere ee ey ee ae ees 1989 sunt considerate ca ind dept cutis, Spee teoseire de aces rua nuit dsr din Proton! aon I int conseate sep eta. Capitol 1 Caracterizarea drut iteraional smarter 19 Art. 3 comun celor patru conventii de la Geneva si Protocoluladitonal Il, in masura in care statul pe teritoril caruia are loc conflict armat a ratificat Protocolul ditional I se aplic8eonflictelor armate interne sat neinteruationale. 3.2, Contflictul armat international Conflict armat international este defini, in sistemul conventilor de fa Haga din 1907, ca fiind ,o situate legalaintre dowa sau mai multe grupuri ostle chemate si dec-da {asupra confictului lor prin folosireafortelor armate sau ca find o lupta séngeroasd rere srupuri organizate Asadar,definitia reglementeaza rizboiul ca pe o relate intr state, care au dreptul de a recurge la razbo. Conflictul armat international este defint, in sistemul conventilor de In Geneva din 1549, ca fiind toate cazurile de razboj declrat sau orice alt conflict armat care poate s& apara inte doud sau mai multe inalte parti contracante, chiar daca starea de rachot sa este recunoscuta de una dintre cle” Definitia conflictului armat international prevazuté de Protocolul aditional I, aduse a element de noutate incfuderea in aceasta notiune conflietlor anmate In ene Popoarsle Iupti impotriva dominatei coloniale si ocupatiei straine s impottira regimurior rasiste, in exereitarea drepturilor popoarelor de a dispune de ele Insele, consacrat in Cara Nafiunilor Unite si in Declarata referitoare la principle de dept international privind relatile amicale si cooperares inure state in conformitate cu Cara ‘Natiunilor Unite Extinderea definitiei conflictulu armat international, astfel incdts@ includ conflicte armate care au fost considerate inital inteme ca lupia impottiva dominatiei coloniale.¢ determina’ ca timp indelungat Protocol adifional I sa nu fie ratficat de mari pute! precum Anglia, Chiar si atunci cind in cele din uma a ratficat Protocolul 1. in 1998, Anglia a formulat o rezerva la chiar extinderes definitiel conflictuls\armat!- Alte state precum S.UJ.A. si Isracl sau Indi nu ratificasera nici in 2011 Protocota! ditional 8.8. Conflictul armat intern Dreprul umanitar conventional defineste conflictul armat fra caracierinternationsl sau intem prin exciudere raportat la conffictal armat international, astel: -in cas de conilict armat neprezentand un caracter international si ivt pe tcvtoriul uneia din tnaltele Parti contractante se aplig..” art, 3 comun gelor patra conventii dela Geneva din 1949, | Prin receevele formule, Anglia a formula @ exer ila art. 1 par 4 gia. 96 pare 3 cin Protocol atonal [car are umtor] eoajinst Este inelgera Ma rian ct rangle nacaea ‘mat pine isu so in context iu enot oitaie care no incl ate de tess eoeree oe jnnlne, Marea Irani, eu refer Ia oie sti In cae ere opis a se va condone ebigrs {ric cnsecint wane declri fut In scope ar 6 par. 5 ty exeeie satel beac, cee {a med expres ca a fost eth de un organi cae repens In mod suteaie attra: eee Popol implica nr-n cont amt etl ela shone pie at mae ne een {Eral reeror formate de Anglia fa Protea aaional Ik alte Se emet bayeeneesee 'hlastCONVPRESOper View; arse pe fame 2011 20 DREPT INTERNATIONAL UMANITAR In aceepfunea art. 3, comun color pau conveni de In Geneve, confit armat international sa intern cupringe riboaieeeivie,rizboaile religioase,rizboaicle de Schimibare a regimulu polite rizbosiele de secesane Dofinreaconfictui ant inter de cate Protocol atonal I sc refer la tate contetele ermate care mu cad sub incden ar. l Protocol ional! a conventile de la Geneva din 12 august 1939 refesitor ls proetiavietimelor conlctelor armate interaionale (Protocol 1) si cme se desfigoar pe teicrial une inate pir contrac tant inte forele sle armate foie rmate dizdente sau grupuri Tnarmateorganizate care, sub conduerea unui comandament responsabil exerei un semenea cone! asupra une pa a teriorilui sau inet le permits dessoare opeatun! mitre sustinute si cootdonate sis aplce protocol respectv ‘ot Protocolul ational Il (rt. | alin. 2) prevede exceptile de f clifiaree nei sia dept confit arma inter, 91 anime: staple de tensane inter i turtle imteme, cam sunt actele de dezordie public, actele sporadice si zoate de violena si alte ete anlage caren sunt conte armate,Aceasta dstinefieo rests gi in defnta erimelor de rizboicomise tn confictlearmate non internationale sa interne din art. 8 al Statuului Cart Interationsle Penle, cae prevede neapliearessispociilor at&t, C sie la “sinatior de eulbordet sau tensiuni interne, cum sunt insures, atele ‘zoate i sporadice de violent si actele de natura similar” In sitwaile care no pot fi calfcate Conflicts armate uu se aplich drepalintemafiona unanitar, ci deptrile omulu eventual dreptul internal statu espectv ‘Asada, Protocoiuladitinal If restringe definiia conic armat fr caracter interationa seu inter, provazuia de art. 3, comun conventilar de fa Genev, intod cin con speciale e tebuie ndepinite pene ca Procol aoa Ise apicabi th ceea ce priveste tensiunie gi uburrle item, Protocol adjional It nu oer crite precise de determinars a diferente! inte accsea 5 site de cont arma cae determin’ apiarea dreptuluitemaionl umaniar, Actas chestune a fost abordat de jurisprudenta’ tribunalelor penale internationale care au refinut c& pentru stabilirea existent unui confit armat cu caracter inte spre deosebire de state de euburi fensin’ interne, trebuie sie vate in vedere dow iter (3) intensitates conflictului si (ii) organizarea partilor Cu priv april eter, intesitatea confit in jussprundensatiburaletor internationale penale? s-a retinut “ in stabilirea intensitii, alte camere de judecata au corsiderst factor precum: seiortata sacri, dact a fos o erestere a confuntlor frmate, © rispndie vilenciasupra teri pent operoads de timp, o crestere & namin de fore gweramentale i mobiizarea ca i disbuta de anne inte ambele pir laconic, recom si dac,conictl 8 atas etenfia Cons de Seoustate, precum $i dac a fost adoptaterezoluti cu prvire fs acest conic.” Ase vdea i acest seas, Proeeuor vs. Lima et al, Tebualal Peal Intersiosl penta festa Tugosieve, “Camera de Judea Ml, Caz ar” TT-0346-T, la adresa de tee ip ret arg cases imgjupentin OSHS pdt idem Capitol 1 Caracterizareadroptulei international umanitar. 21 x pvr acl del doa eta — fe lu ~ organizarea partilor - s-a retinut la fel! sensl nae “camer unl ann consider neo een Sell zone desea de vee, abla de de «procs tacos si ent crimele de rz erect de cela voli : Jc sla viola rave al ir eatameie ‘pled conftest caren pez un earcer eign hina aa ep interafona iar 8 Iit.fan Stal Cari Pemic Iaionse SS m site mumal cole amate “are epun h med presse a ero uni si, aorile gems ses Sal gpl ee ‘grupuri armate organizate intre ele” ee $3.1, Conflictul armat destracturat sau de identitate ~Ruanda 1994 Confit amma cea aut fe th Rat gi i tn Ruands si cicmstafle comitrt ater de eno in an 194 tn acca wm dtm! dosnt a Confit aa anne conc rat essere rcteinica prniall un semene ip de confit we ee dla ‘Sau partiald a autoritatii statale pe teritoriul statului unde are loc conflictul. Seals In ea, ses tip de confit wma rpc atin si ama nem sep gli deepen ap aces ape ‘3.4. Conflictul armat internationalizat Pent conficee ama nen deve i ere devi ineraional floes de ese mal male oi lemma d confit armat nerationala, In cea coco ea wane oe i oor lsugerte de cae ale wate ra aaron oss aa ema iin esr Ean aye emi a de Ren a ‘ontras de ctreS.U.A. impotive Guveraui statu Nicaragua a inceputulanilor ‘80°, amet ca Find _un conflict armat internationalizat. 7 In cazul Tadic*, Camera de Apeluri a Tribunalului Penal Internat a pela, 4a adresa de Internet: npwww ct. org/t/cmestadaxjupln tad 7 DREPT INTERNATIONAL UMANITAR, dena de crcumstan, poate interatonal 5 in aces timp ine daca: (Dun al stat intervine in acel conflict prin tupele sale sa alteratv, (i) daca edtiva dintre participant in confitul arma intern actonea pe seama unui alt sat. Rel ln odin de ssw alr anor sugar i Sa, Cures Interafionals de Juste a propus testul ,controlului efectiv” care presupunes determinazea sitafiei powivt eareia selia dine contra si guvernul SUA era de natura dependents deo parte i de contral'de cealats parte asfel inet ar fi fost corect de 2 considera pe contas ca Bind agent ai Guvernul SUA Camera de Apeluri a Tribunalului Peal Interafional pentru fostaTwgoslavie a con- siderttesul props de Cutea Intemational de Juste ca find neconvingor sia propLS ‘mai multe teste de control care implicd indeplinirea anumitor condifii pentru calficarea legitart dintre un stat ter si gruparile armate care hunts impotriva forielor guverna- ‘menfaleprecum: existenfa unor instrucfiuni speifice pentru comitrea unor ace iegale Gate de care statl respectiv unel persoane fzice sau unui grup de petsoane fizice: ontrolul unui stat asupre unor fore armatesubordonatetrebue st fie total in sensul Ck Staal respectv are un rol determinant in organizares, coordonarea sau planicarea ctiunilor miltare a forfelor armate sau asimilarea unor persoane fizice datrith at builor or unor structurt ale statulairespectiv vi Califcarea unui conflict armat ca ind intemaionalizat pune probleme din punctl de vedere sl aplciit dreptfut international umanitar care mentite, c=! pin convene fional, aplicarea unor seer diferte de norme in functe de natura intern. sa intena- oval a confictelor armate , Pentru stabilirea dreptului aplicabil, calificarea conflictului va fi facut conform citron preven convene Ge fa Geneia poco atom. Trebie la i s-a pronunfat in sensul ca, esenta dreptului precizat cf jurisprodenta intemajionsl? s-a_ promunfat timanitar aplicabl conflictelor armte intematonale s-ar aplica si conficelor armate interne. 3.5, Razboiul impotriva teror ii din 11 septembrie 2001, ‘Dupa atacurile troriste asupra Statelor Unite ale Americi din 11 sept acestea au pornit, impreund cu Mare Britanie si cu alte stale membre NATO sau nu, 0 he eet ate tir oes et a Captotul1— Caracterizarea dept iuermational umanitar 23 campanie militar inermatonela continua cunosenta sub numele de ,R&zboi impotiiva ‘Terori” sau Razboiul Mondial impotriva Terorii” sau ,Razboiul impottiva Terori ‘mului". Campania a fost lansaté in 2001 odata cu invadanea militar! a Afeanistanult de cate Statele Unite ale Americiiimpreund cu Marea Britanie sia cuprins 5 alte operaian! tniltare, Expresia ,Razboi impotriva Terori” a fost folosita pentru prima oara de presedintele american George W. Bush si de afi oficial ai Statelor Unite pentru a de- semna lupta militar, politica, ideologies si legala impotriva organizaiilor teroriste regimurilor acuzate dea avea legaturi cu aceste organizafi sau de ale asigurasprijin, Calificarea difertelor conflicte armate in care operafiuni militare au fost initiate de S.U.A. side aliati lor in cadrul ,Rézboiulii contra Terorit” se va face cu respectarea

    You might also like