PSIHOLOGIA DEZVOLTARII TEORIA DEZVOLTARI COGNITIVE A LUI PIAGET Majoritatea psi sunt de acord é8 Piaget (1931 fost cel mai influent psiholog (in domeniu! psi 1 XX-lea. In mare parte ca 1e2 lui din vremea cnd lucrarile sale au fost tradi engleza ip de mai bine de j cum vorbese nleste de gandire, Metoda It $i observatia naturala (v. cap. metodele riguroase si striet controlateutlizate de. beh wu condus pe Piaget la formularea unet teorii a modului i care copiii formeazA ‘conceptele implicat gitidire — adict,o teorie care sugereazi’ cA, drept consecintd. a maturizarii, copii dezvolta modalitati de gandire mi Conceptul este ideea pe care 0 are individul despre 0 clast specific’ de usiv obiectele ‘animate) sau evenimente, je de lucrurile pe care'le au in coman. Prim De exemplu, Dezvoltarea cognitiva__93 ca un obiect care zboar pe cet, intro zi, ea a vizut un avion sia reat. sil asocieze conceptului de ypasire". Dar zgomol ea si forma nu se potriveau conceptului existent. Dacd si creeze Piaget ce trecem este pur si ci difera Schemele si operatiile (structurile cognitive variante) Piaget defineste structura intelectu! operatiilor. ‘Schema constituie reprezentarea internd a unei anumite fizice sau mentale specifice. Copilul nou-nascut, considera el, este inzestrat cu un numar de: scheme inndscute care corespund ras- punsurilor reflexe, de exemplu schema despre observare, schema despre apucare, schema despre supt etc. Pe misurii-ce copilul, se dezvolti, aceste scheme inniscute se completeaza reciproc si devin iar noile scheme sunt formate in intregime cfnd copilul laborare a lucrurilor sunt fun- itelectuala sau particulare. Operatia reprezinti’o structura mentala de nivel superior eare ste prezenti la nastere i94 _ PSIHOLOGIA DEZVOLTARI regulilor mai complexe ale modului de desfasurare ‘a mediului. Ea prezint& caracteristica de a fi reversibild. Aceasta inseamn ca 0 ‘operatie poate fi considerata drept ‘0 activitate mentalé revers recia cA acest proces ‘mai mare, capabil de gi procesul de adunare este rev reversibila prin tnmultire. le rispunsul dat de un-eopil de’7 sau 8 ani, De obi I de 8 ani va rispunde fark ezitare: ,Desigur, ele sunt acele: capabil s& elaboreze ope ‘mentala a modelului ca varsti. Prin urmare, Piaget defineste scheme structuri cognitive variante. Adaptarea la mediul ambiental (functii inyariante) Piaget si-a fundamentat teoria dit i ei ia din perspectiva ‘adaptarea reprezinta conceptul-cheie. Pentru a supra vid webu se adaptezeverinelor me ezvoltarea intelectualé poate fi consider strueturlor cognitive (schemele si operat sree dr ambiental, Aceasta adaptare se realizeaza de asimilare $i acomodare, Asi idee sau.un obiect nou este Dezvoltarea cognitiva 95 actiunilor (scheme) pe care coy le are. Acomodarea reprezinti procesul complementar prin intermedial ci fied conceptele $i actiunile pentru a corespunde noilor sit sau informatii Sk reconsiderdm exemplul descris anterior referitor la copilul care sa confruntat pentru prima dat cu un avion. Interpretarea ca fiind 0 paslre este un exemplu de asi avionul in schema lui despre ,pasire achizitionarea informatii, despre caracteris copilul se acomodeaz noii situafit si, in consecint’, elaboreazi 0 e misurd ce comportament Idapteaza eircumstanfelor in schimbare. Asimilarea este procesul intermediul cdruia individul face fafa noilor bleme utilizarea ‘schemelor existente. Acomodarea, pe de alti parte, ese procesul care implicd modificarea schemelor existente sau elaborarea Titora noi, Aceasta se datoreaz naturii neschimbatoare a acestor procese pe care Piaget le-a denumit func {fnainte s& fi achizitionat o inform: stare pe care Piaget a denumnit-o ect Cand aceasta stare de echilibru este afectath ~ cdind copilul se con- frunta cu ceva nou sati cu o cerintfi—procesul de'asimilare si cel de ine existenta’ unui proces de acomodirit prin nitiya evolueaza gradat, Stadiile de dezvoltare propuse de Piaget Rapi influentata de experientele particulare ale copi96 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARII ate biologic. ie apt (din punct de urmatorul stadiu. La fiecare se adiuga niveluri de Stadiul 1 - Senzoriomotor (aproximativ de la nastere pani Ia 2 ani) waza Iumea mai ales prin percept , fird o gandire asa cum o cunose adultii. De exemplu, pana la varsta de 8 luni nici un copil mu define conceptll de permanenyd a obiectelor. Pan’ atunci, tot ceea ce si acum, O dati cu achizitia conceptului obiectului gi a celor- mijloace de cunoastere, cum ar fi memoria si limbajul, se incheie stadiul senzoriomotor. Acum gopilul poate anticipa viitorul. gi poate indi despre trecut. Stadiul 2—Preoperational (aproximatiy de la 2 ani la 7 ani) Este stadiul de dezvoltare cel mai intens studiat de Piaget ‘Acesta marcheaza o perioada lunga de tranzitie care culmineaza cu de a vedea nu este capabil si Dezvoltarea cognitiva _ 97 leaga ca pot exista si alte opi jac un baietel este rugat sii spund ce se afla in cealalté parte a camerei, el va descrie lucrurile imai-din perspectiva lui; o-fetita v-ar spune c& are o-sord, dar va fere cli sora ei are o sora! Figura 3.1 prezi sd ilustreze egocentrismul copii Centrarea implic& orientarea atentiei (centrarea pe) asupra si ignorarea celorlalte, indiferent de le probe de conse figura 3.2. in proba 1, copilul din stadiul preoperational va pre: inabilitate de a conserva ~ adici, va fi incapabil si infeleag c& proportia (Cantitatea) de_plastilind rimane aceeasi chiar daca isi proba 2, chiar daca copilul a fost de acord wceleasi. Piaget a elaborat probe similare cu suprafefe, lungimi, greutat ete. fea ~ experimentele de conservare ne arati, de98__ PSIHOLOGIA DEZVOLTARI Dezvoltarea cognitivi 99 PROBA1 Conservarea substantei si este Intrebat: Apol i se vvazeze continutul unui ent unul care corespunde unei imagi “Siruile contin totus! acelagi numar de er ‘mic de 8 ani nu pare a fi capabil s ooeee Fig. 3.2. Probele de conservare tipice piagetiene.100 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL Dezvoltarea cognitiva 101 Stadiul 3 = Al operatiilor concrete Guraizaay daly sea tl Sa sf rezolve o problema fa nivel mental prin evaluarea sistematicd a mai ercorelationarea * care a fost Copii se dau mai muite grout io bucaté de 3 suspendatd de un fine c& procesul de conservare apare intr e oate varia lungimea rvarea numerelor la 6 sau influenjeaza timpul necesar unel balanséri a pen- dull de dezvoltare preoperajional crede c& forla de -tragere" este singurul factor important. 1 din stadiul de dezvotare operational concret va tncerca 88 i factor — greutajdiferite, coarda mai scurté sau mai lunga Stadiul operatiilor concrete poarti aceasta dem Speer Res copilul trebuie si manipuleze scopul de a rezolva problemele intémpina nici o dificultate daca i se dau trei papusi care le reprezinta pe Joan, Susan si Mary. Stadiul 4 — Al operatiilor formate set de intrebari gi inta de a ,.conduce102 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL copiii Ia opinii care nu erau strict ale lor. Piaget insusi era constient de aceste probleme si o mare parte a cercetarilor sale ulterioare au angajat metode mult mai strict controlate, Bryant (1974) sustinea cA protocolul celor mai multe probe piagetiene au facut foarte dificil obtinerea unor rispunsuri corecte considera ci Piaget a subestimat bajul copiilor din primii ani de viat mai realist, Bryant a aritat c& pind la erau capabili de 0 gindire mai sofisticata decét pretindea Piaget. ilititile cognitive in primul an de viata Mai multe cercetiri contemporane privind cognitia copiilor din primul an de viafé arati c& Piaget a subestimat unele abilitti cognitive ale sugarilor. lati unele studii care au contrazis eateva dintre afirmatiite sal ‘© faptul cd, dupa cum era convins Piaget, pani la 8 sau 9 luni sugarul nu prezint uit concept despre permanenta obiectelor, a fost negat de Bower (1981). intr-o serie de experimente efectuate cu sugari, Bower a ardtat ci sugarii in varsti de 4 sau 6 saptamani prezinté 0 oarecare abilitate de a aprecia existenta obiectelor care vigual. Cand li s-a prezentat un obiect in migcare spatele unui ecran si apoi a reapfrut pe partea pareau si sugereze fapi este perceput de obiecte diferite. Pand la varsta de 5 sinu prezintd interne a obiectelor si evenimentelor. Dezvoltarea cognitiva 103 studiile asupra memoriei sugarilor (Rovee-Collier, 1993) arati cA sugarii pot fi capabili de anumite tipuri de reprezentari interne cu inainte decat a t Piaget. Rovee-Collier au demonstrat ci pot aminti timp de mai bine de o sAptimana le de lovire ficute pentru a deplasa un obiect mobi upra patujului Egocentrismul ald sa evalueze de vedere al unei alte persoane; find acest model, Piaget a indicat 0 performanti. slaba | rezolvarea probei in cazul copiilor sub 8 ani. Margaret Donaldson (1978) a descris 0 serie de experimente, efectuate de colaboratorii sli care arata ca intre 3 si 5 % copii sunt destul de capabili s* apreci opinia unei alte persoane. Figura 3.4 confine descrierea probei {elul si politistul aplicata de Hughes (1975). De ce experimentul descris de Donaldson produce rezultate atat de cele ale lui Piaget cAnd a utilizat proba muntelui'*? Mai in experimenul lui Donaldson, s-au luat o serie de masuri care si asigure c& s-a infeles foarte bine proba si, in particular, semnificatia verbului ,a ascunde*. in al doilea rand, Donaldson ardta c& proba politistului* are semnificatie pentra iar interesul pentru rea- lismul si valoarea acesteia a captat imaginatia copil Proba cere copilului s& actioneze in modalititi asemand- toare anumitor Scopuri primare umane (evadarea si urmarirea). Din punct de vedere al omului are sens...in acest context, el nu prezinté nici o dificultate in ,decentrarea* pe care i-o atribuie Piaget.....proba muntelui este abstracta intr-un sens psihologic foarte important, in sensul ch este abstracts din perspectiva + umane bazale, sentimente si nlizuinte ‘Donaldson, 1978)104 _ PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL POLITISTUL COPILUL ‘Se monteaz doi ,peret” astfel Incat s& formeze o cruce, Figurina ,poltist” este plasaté pe model astfel incét si poatd vedea arile marcate ‘cu A si C, iar arile 8 si C nu pot fi vazute intrucat sunt obstructionate de perete, . Coy se da fgurina ‘modelului unde nu poate fi vazuta de pols. Proba este repetata de cAteva ori utlizand figurinele ,polist” care sunt plasate in diferite poziti pe model. La fiecare Incercare, copilul este rugat 88 plaseze ,baiefelu” acolo unde ,poltistul nul poate vedea 90% dintre copii testali au plasat corect .baiefelul’, astfel c& nici un polit” nu La vazut roba , baiefelul si pol 9 prescolariint-un experiment destinat ismului. (Sursa: Donaldson, 197 Conservarea 0d in probele de fxpedmeniele/ def comsermct tuto eqroducce a ir de probe piagetiene, McGan in Donaldson, 1978) a descoperit, ca si Piaget, fapul ca p sub 6 ani au infeles principiul conservarii numerelor (v. proba 3 di proba a fost repetata, dar de aceasta dati s-a re a reporitionat i trobilia. Cu aceastt ocazie, end copii trebati daca ambele ri contineaw acelasi numar de entitai, cea mi e dintre ei (63%) au dat rispunsul corect, indicdnd abilitatea lor de conservare a neascultator* a determinat 0 ul experiment, s Donaldson, copilul s-ar fi gandit c@, deoarece experimentatorul (un adult important) a t entititile, parea rezonabil sa considere c& ceva anume s-a istului sunt exemple ale mpetenta si performanta co- ealizat de Eames Cercetitorii au sugerat 4 efectele expe le pot fi responsabile de aceasté106 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL ea cognitivd Gandirea operational-formala Unele cercetiri = nu este folosit de logica operational vare a problemelor. Keating (1980) st ¥ 50-60% dintre co asta fi procedat asfel, ea nu a fost angajati cu consecventa Conceptul de stadii ne c dezvoltar ora are loc din stadi forma modificarilor comportamentale cercetitori si discontinue dezyoltarea se desfisor ating, 1980). jiunea lui Piaget de generale, cocrente. Mai Studiile transculturale fundamentate pe teoriile lui Piaget Numeroase studii transcultural opinia lui Piage form careia stadiile dezvol ve sunt aceleasi_pen din diverse fri si culturi, De exemplu, au fost elaborate probe ervare pentru copii intre 7 si Meru ~ Tanzania 1976), din Themne Sierra Leone (Kamara si Easley, 1977, n toate aceste culturi, varsta medie de conservare este foarte cum ar previziona teoria lui Piaget, u wt sunt la scoala, prezinté 0 diffe Jahoda sunt compatibile ' de Donaldson, conform céreia contextul si rele- probelor au o influenta majora asupra abilitatii cogniti- opilului. Copiii de 9 ani, din Harare ~ Zimbabwe, au prezentat 0 fa jocului ,la cumparaturi, intr-un magazin lat, in particular, ei au demonstrat o mai bund infelegere a weptelor, de exemp! t si pierderi, decat copiii de aceeasi varsti din Marea Brit n Harare erau puternic implicati in datorita acestui fapt ei au Implicatiile teoriei piagetiene in procesul educational Desi teoria lui Piaget ct interesaté de ceea ce se in clasd, la scoala, cercet Je au avut un impact major modului de investigare a copiilor, in particular copiii de nivelul108 _ psioLoGis DezvoLraRit . Unele dintre implicatile educationale ale acestei teori fi apts. Dator de fa de concepte. De exemplu, nu are sens si ne asteptim ca un coy ani si aiba capacitatea de infelegere au conservarea Volum imulator. Piaget a Subli ediul. Acum este i pot asigura variate care Vor ajuta 58 faca Chestionarea copiilor. Chestionarea copiilor de asemenea ti Incurajeaza si fie activ profesorul s& caute indicii care pot asigura la nivelul proceselor de gandire. ialelor concrete, C llarea si acomodarea. Pentru acomodarea. co} idei si experi le asimila. Coneeptele n deja cunose si lui Jahoda pri de gandire ale copilului). Intrebari de autoevaluare dou probleme controversate in legaturd cu studiul 2. Descrieti pe scurt metodele piagetiene de investigare a pro- cheie ale proceselor de gandire ale tare din perspectiva 7. Deserieti le educationale ale teori Piaget. DEZVOLTAREA COGNITIVA iN CONTEXT SOCIAL ‘Asa cum am observat, teoria lui Piaget privind dezvoltarea at existen{a unor structuri psihologice Ia nivelul in ce mai-complexe cu varsta. Dezvo wstruiese propriul exterioare, relativ independent de110 _PsiHOLOGIA bEZvoLTARIT profesori si ce mai reven- Cereetirile lui Vigotsky (1967, 1978) $i Bruner (1966, 1986) au 6 influent deosebit dezvoltarii cognit social. Ambele vor fi dis n continuare: Influenta lui Vigotsky tus Vigotsky (1896-1934) nu au: fost ‘eunoseute in Vest pani 1960, cand s-a inceput traducerea lor. Chiar si in Rusia, 0 mare parte a act sale a fost denigrata sau si rezolve probleme, care joaca 0 p re. Ceea ce diferd de Piaget, este opinia despre importanta persoanelor mai bine informate in tocmai datorité acestui proces de cooperare care implied ,experti* si i experimentatd asiguri un cadru — sau nad exemplu. poa ima data un joc de constru ajutor si modelul sol Dex toare celor in care imbaj ritual si poezii si area acestora. Concept iu in acest capitol. sunt strdns interrela Vigotsky, individul organizeaza perceptiile $i procesele de gindire. Asadar, compara pune mai mult accent pe importanta dezvolt108 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL Conceptul de ,a fi ap fesorii sunt constienti de fa punet de vedere c: portant ca profesor Prin urmare, este relul de dezvolta ge si a face fai diferitelor tipuri de concepte. De exemplu, nu are sens s& ne ate I aiba Capacitatea de infelegere a unei probleme care imy conservarea Volumului, A cete unui copil sa aibii control asupra probe sau si rezolve probleme inainte si fie apt si fact fafi confuzia $i disconfortul coy poate impiedica pentru totdeauna evaluarea perfecti a unor concepte. Implicare activi intr-un mediu stimulator. Piaget a Sul importanta participarii active si intera mediul. Acum este general recumoscut fa und infelegere $i retentie mpezicd. Asadar, profesorii pot asigura tun mediu adeevat sub forma nor materiale vor stimula curiozitatea natural a epi Chestionarea copi urajeaza si fie activi in procesul de invatare. Cand se da un rispuns ‘rect, profesorul trebuie si ca Utilizarea materialelor concrete. Coy niyelul de dezyoltare operational-formal_trel concepte noi prin folosirea obiectelor concrete, ‘gandire mai abstra Dezvoltarea cognitiva 109 EEE ENG ee Seema eT a ui Jahoda privind importanja contextului si a relevantei in procesele de gandire ale copilului). intrebari de autoevaluare 1. Deseriefi dowd probleme controversate in legituri éu studiul dezvolaii cognitive. chemi §1 operatic asa cum sunt iaget. De ce acestia sunt cunoscuti ca ,structuri cognitive variante"? 4, Explicafipe scurt procesele de asimilare, acomodare si echilibrare. cheie ale proceselor de gindire ale i stadiu de dezvoltare din perspectiva 6. Evaluafi teoria lui Piaget in lumina unor cercetari mai re- cente. 7. Deserieti unele dintre imy Piaget, le educationale ale teor DEZVOLTAREA COGNITIVA iN CONTEXT SOCIAL teoria Tui Piaget privind dezvoltarea nor structuri psihologice la nivelul Aga cum am_ observat112 _PsiHoLoGiA DEzvoLTaRI stu de dezvoltare, at cat sis producd confuzie sau si-l'demoralizeze: Cu alte cuvi dat copiilor la invatare, adulfiitrebuie si asigure experienfe care se ma ceva ce nu pot face singuri. Teoria lui Bruner Psihologul american Jerome Bruner (1966, 1986), puternic in- acestuia principale de reprezentare re Ta maniera personal de dobindire a proceselor de gindire matura Aceste trei ‘moduri de reprezentare s ii de reprezentare enactiva, gandirea se bazeaz’ pe wu foloseste imagini sau cuvinte. Pentru un sugar cate se joact cu 0 jucirie, migcarea implicata devine reprezentarea intern’ Reprezentarea enactiva opereazi pe tot parcursul vieti si se {in numeroase activitii fizice, de exemplu la aruncarea tnei reprezentim intern prin limbaj sau imagi Dezvoltarea cognitiva Cand copilul devine capabil de teprezentare a mediulul Pit ‘mentale, este posi nore pne ie ‘ot fi vizuale (vederea), auditive (auzul scam n-miloe prin care copii pot in de la modul de reprezentare ic te eapabil si-si reprezinte mediul pri i prin cor sisteme simbolice, de ea da ey muzica, Reprezentarea simbolicA conduce la-un tip de a abstract, perm nu numai ‘dar si manipularea si transformarea acesteia. condus de Bruner si Kenney (1966) 2 jament de pahare din s functie de indlfime si diametru (fig. 3.5). fb [0 fe Fig. 3.5. Experimé Bruner si Kenney (1966). au fost capat . harele au fost iarisi indepartate $1 pi ndepartarea paharelor, tofi coPi corecte. Apoi palDOLESCENTA SI PERIOADA ADULTA somatice si nfeaza empirice ADOLESCENTA _Ami acuz périnfii c& nu mi-au fixat niciodaté standarde de valoare, pentru a putea sé ma revolt impotriva lor!"252_ PSIHOLOGIA DEZVOLTARIT functionarea cognitiva, in interactit wane. Adolescenja este 0 ele st adolescentul pe adolescenfi tipici sugereaza ci aceasti agitatie a este exagerata (Conger, 1977), perioa ‘Transformarile fizice in timpul a ‘nsotita de o crestere a marimii vaginului, ce la barbati dezvoltarea penisului si ransformari sexuale secur ambele sexe, dezvoltarea parului pu le crestere*, 0 rapida si de crestere Ja baieti tneepe, de obi fa fete, si dureaz o perionds mai mare de tr le sexe. La barbs letare la aceste transform pri ‘CASETA 6.1 \olescentei festiculele la |, Feproducerea eveniment care apare, de ‘menstrual, de latia la femei este si uterului, n timp a test ide cu apare ndare. Acestea includ, pentru fn forma si Adolescenta si perioada adult 253 Maturizarea timpurie si tarzie ‘Asa cum am mentionat anterior, varsta la care persoanele tinere ajung la pubertate variazi. Maturizarea timpurie sau tarzie pare si aiba putine efecte ps situatia difera. Bai ‘émpla eu baietii care se maturizeaza tirziu. Ca rezu itatea unor diferente de personalitate intre barba maturizeazi mai repede si cei care se maturizeaza tarziu. Numeroase au indicat c& barbaii care se maturizeazd térziu sunt mai dinamici si const ne, nu sunt adept sentimente puternice de inadec-vare gi re contrast, cei care se maturizeazi mai devreme sunt mai siguri de sine si calmi, Studii terioare au indicat cA aceste diferente pot persista pana la varsta . La varsta de 33 de ani, majoritatea indivizilor maturizati ti par a fi mai putin increzAtori in propria persoand, necontrolati si mare nevoie de sp (Clausen, 1975). Dupa cum am vazut, maturizarea timpurie pare si constituie un i, dar pentru fete, impactul este mai redus $i va~ 1, fetele maturizate timpuriu nea lor corporal, sunt indispuse, conditi de stres. De cele mai multe joase cu fetele de aceeasi varst, comparativ cu fotele maturizate tarziu, si obtin performante slabe la scoal’i (Simmons b., 1983). Totusi, ele sunt mai independente si mai prietenoase sia celei iabil (Crockett si Peterson, 1987) ultumite de ima, ind si nu fie indiferente si m:254 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARIT Adolescenta si perioada adult 255 integreazé gradual si fac posibila simtirea propriei persoane si a celor din jur. Esecul in dobandirea unei identi ferme, confortabile si du- (role-diffusion), sau un simp al te negativa. Convingi c& nu pot trai cu tindrul se poate rizvrti $i'se comport {ntr-o maniera inacceptabild fata de persoanele ca facute atatppe adolesce Identitatea in adolescenta Marcia (1966, 1980) Marcia a extins si aprofundat ideile lui Erikson referitoare la a identificat patru tipuri de statut de Erikson (1968, 1970) Pottivit lui Erikson (1968), adolescenta este stadiul de dezvol- tare in timpul caruia individul cauta 0 ident (v. § Studiul © descriere sumari a teoriei dezvoltarii in timpul identitagii vs. confuzia rolului din Difuziune de identitate, Se caracterizeaza prin absenfa an- indecizia cu privire la problemele de viata importante cum ar le ocupationale, ideologia si religia. (cao-identty), durabile si sigure sau are trei componente important 1) un simt al unita 2) un simt al eon trem, cfind un individ iyi a leduce la bun exemplu angajare religioasa sau optiune profesionalA.256 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARI Meilman (1979), studiat un grup de barbat varsta intre 12 El a descoperit n categoria celor care experimenteaza di te sau forcluzia, in timp ce de la 18 a icati in categoria celor lese identitate. Totusi, statutul de moratoriu = criza extre- at doar la un numar foarte mic de particips indiferent de varsta lor. Identitatea Ia femei. Inti 0 intrebare importanta iviti din Iman gi le Iui Erikson si Marcia: Se poate spune ci, asa cum adeseoris-a intimplat in trecut, dezvoltarea barbatilor este standard in contrast cu dezvoltarea femeilor? Aceasti inin, ‘se pare ca existau unele rezultate biirbatilor. Erikson arata ca femeile se dezvolta diferit deoa ‘gi amana dezyoltarea identi- ‘8tii pand la gisirea partenerului, al c&rui nume il va accepta $i a c&rui ‘ocupatie le va determina statutul social, Marcia (1980) admite c& modelul lui Erikson si abordarea statusului identitatii pot fi femeilor, variabil. Stilurile parentale si identitatea irea unui simt al identitatii durabil si are sunt slab adaptati si prezinta i mai degraba rejectici parentale sau ostilitatii decat acceptarii si dragostei (Rutter, 1980). In pa le control parental repre: portant in rela nte-copil. O serie de stu * Pirintii democratici, dar severi, au copii care, ca adoles- Adotescenta si périoada adult 257 Jua decizii,asteapti de Ia ei un comportament diseiplinat gi:le ofera motive pentru a proceda astfel (Elder, 1980). Aceste explicaii ratio- nale’ sunt importante: pentru adolescer cofmitiva si sociala gi se pregitesc pentru a-si asuma tesponsabilitatea pentru propriul comportament. ‘© Prin cdhtrast, parintii mai autoritari se asteaptd la 0 obe- dient indiseutabi explica motivele pentru aceste preten toritari sunt mai putin independenti si nu au considerdnd’ 8 parinti lor sunt absu siti de afeetiune prin asteptirile lor (Elder, 1980; Conger si Petersen, 1984), in gen nu asiguré un sprijin major ideii conform céreia cei mai multi dintre adolescenti trliese 0 erizi de identitate serioasd, desi acest lucru se poate intimpla si unei minoritai ldman si Elliot, 1990). Referitor la intrebarea daca fiecare adoles- cent trdieste 0 ctizA totald, Hill (1993) sustine c& aceasta rimane fri Adams si colaborator rezultatele care evidentiaza influena st le asupra ‘rag concluzia cA tinerli cu difuziune a rolului provin din familii dezorganizate, in timp ce tin care dobandes¢ un sim solid al identtatii provin din familii care le-au asigurat caldurd, susfinere, independenti § . Durkin (1995) argumenteaza cd ceea ce rezulti din cercetarea acestui domeniu este faptul ch dezvoltarea identitiit nu reprezinti un proces de scurti durata, ci unul care se extinde dincolo de adolescenta (cel putin pind privind adolescenta Opinia ,traditionala Opinia traditionala privind adolescenta este accea a unei peri- ade de dezvoltare dominata de agitatie si revolta. Adolescenta se ca258 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARI le si cognitive extreme, a face alegeri profesi- ibuie Ia agitatia trata de catre majoritatea adoles- interne, considera cercet sive pe masura ce adolescentul a 6.2). Teoria persoane de aceeasi varsti din partea altor , necesita formarea asteptiri mai sctele factorilor de | conflictul (Mars stresante. CASETA 62 Adolescenta in Republica Samoa Antropologul Margaret Mead (1939) a infirmat opinia trad rebandu-se daca descrierea specified. soci lice a adolescenfei ca o perioada tulburata si tumultuoast era ccelelalte culturi. Studiul lui Mead asupra viefii Ia oameni primitivi din insula Samoa sugereaz’ ci tumultul adolescentului poste in societaile vestice industri- comparativ cuttei din societitile vestice, detasandu-se de anxietatea $i cconfuzia cu care se confrunté descori acesta Concentrndu-se pe traseul la fetele din Samoa; Mead i natural ~ Int-un contrast evident cu cd. A creste in Samoa este mai ‘mai pufin complicata. Relaiile ,cresterea copillor este tratat cu usurin, ‘aproape inexistenfe. Prin urmare, trebuie si gas centilor pentru gama de opti acd fat de pregitire a adol i personale gi societale carora trebuie si le260_PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL Sua Ta Mead a Tat porani. Freeman. (1983), de. exempl, p Mead. asupra viet din Samoa era fe cercetitoarei sunt lipsa unei Studii asupra starilor conflictuale din adolescent 65% de ca- 1967) a descoperit dovada am uri dintr-un esantion aloftuit din. adolesc mali cu varsta cuprinsa intre 12 si 18 ani. Descoperiri similare au fost raportate de Whitmore (1970). Aproape jumatate din esantion, spozitie emo- tionala, cum ar fi depresia sau suferinte severe. au Teusit si descopere o dovada a De exemplu, Offer (1969) a aceeasi varsti. au apirut treptat si fird traume. Dusek (1981) au inve -un studiu longitudinal pe perioada de la adolescenti. Raspunsurile la autodescriere au evidentiat: conceptul de sine al pare si se supund unei transformari excesive. Transformarile observate la subiecti pareau sA apara gradual si fara prea multe evenimente. indica in mod coples rir, majoritatea adolescentilor excesive de sate prezenta une par si controleze stirile conflictuale stres. Coleman (1995) ‘Asa cum am observ furtun si stres' privire la indivizilor pe car ciolog de ,migcare a considerat de citre so- valorile stabilite ale ele oamenitor obi *. unele comportamente adolesce1 majoritatea care nu. procedeazi ast faptele a considerate de citre ado- ‘Comportamentul minori-262 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARIL Coleman susfine c& toti acesti trei factori pot contri opinie exagerati asupra stresului si ,framantiri asteptate in perioada adolescenfei, astfel ducand In o fracturd intre teorie si cereetare. Aceasta nu oare. Probabil cea mai important contributie adusi de teorile in discutie este aceea cA ele au asigurat un cadru pentru infelegerea acelor adolescenti care au probleme, si mai multe informatii despre cei care apartin grupurilor minoritare. Referitor la teoriile mentionate, Coleman afirma: ‘Trebuie recunoscut faptul c& ele sunt acum inadecvate in tate de fundamente pentru infelegerea dezvoltarii unei mari itati de adolescenfi. De fapt, adolescenta are nevoie de 0 teorie, nu a anormalitati, ci a normalita (Coleman, 1995, p. 61) EI crede c& 0 teorie contemporani viabili trebuie si ‘incorporeze rezultatele studiilor empitice. Aspecte ale experientei adolescentului Dezvoltarea cognitiva {in teoria dezvoltarii cognitive, Piaget (v. cap.3) a definit un now nivel de gindire care apare in jurul pubertitii ~ gdndirea operational ‘formald. Gindirea operational-formala, va veti aminti, necesité abil tatea de a rationa abstract si testa sistematic propozitii fara a face referinta 1a obiectele concrete. Ea este considerati de catre Piaget ca find un aspect important al dezvoltarii umane. Potrivit lui Piaget, adol confruntat cu rezolvarea unei probleme stiintifice, este capabil de un rafionament ipotetic si de ana~ lizi a unei game ample de alternative diferite, precum si de injelegerea substratului ice. Aceasta transformare in gindirea adoles~ lui a fost descrisi cao mutare a ui de pe real pe Po Totusi, multe studii au ardtat cA adevarata gindire operational Adolescenta si perioada adult 263 se gliseste in cultura vesticd numai la 0 minoritate de adolescenti. De exemplu, Shayer $i Wylam (1978), testind un esantion foarte larg de scolari din Marea Britanie, au descoperit c@ numai aproximativ 30% dintre adolescentii cu varsta de 15 sau 16 ani au achizitionat ,.primele operafii formale*, Prin urmare, se pare c& teoria lui Piaget nu se aplicd stri fon reflexive decét la indi complexe ca ajutoare ale memori Cercetarea Iui Kohlberg asupra dezvoltirii morale (v. cap.5) a atras atentia asupra modul ive influen- rationamentul moral in timpul adolescentei. Valorile morale la preconventional sunt in mod tipic legate de sursele externe cum ar fi pedepsele si recompensele. La nivelul i conventional, in adolescenta timpurie, ganditea morala este até de interesul societate sau. standarde scentii m: postconventi caracteristic isi bazea7i judecafile morale pe ceea ce | propria constiinté morali. in general, stu Kohlberg conform careia 0 data c ind s& atingé niveluri mai inalte de raf Relafiile cu indivizii de aceeasi varstit Indiviaii de aceeasi varsta joacd un rol important in socializarea fluentati de legaturile familiale, ei devin mai apropiati de indi aceeasi varsti. Aceasti tendinta a fost ilustrata foarte clar intr-un u efectuat de Sorensen (1973). 68% din esantionul su credea ef valorile lor personale erau in acord cu cele ale majoritatii adoles- centilor. De asemenea, 58% din esantion se identificau mai degrabi eu264 _PSIHOLOGIA-DEZVOLTARIL de acelasi gen, aceeagi mes Coleman (1961), atrigea Jarsti $i instrdinarea lor de din care fac parte, a stereotipa de nd (1982). a de adulti le $.a;, nu toate aceste e si valori sociale, sunt de acord: cu semenii de aceeasi decat se credea anterior. de aceeasi varsti. Dunphy i de aceedgt imea‘ se formeazA, in speci lare, a asteptatilor privind rei profsionale, De exemplu, studer multime. Adolescet obi Adolescensa si perioada adult’ _ 265 ingisi* si sA-gi exprime Adolescentii_ put mai profunde sentimente, spe erederea_ pri este ca pi Berndt incredere_sporitd,indiv iar mai tarziu sa se angajeze sexuale, intrebari de autoevaluare266 _PSIHOLOGIA DEZVOLTARII Adolescenja siperioada adultd 267 STUDIUL VARSTEI ADULTE i Tabelul 6.1 s de dezvoltare psihosociali ale lui Erikson Rezultat Reaultat Pana nu demult, putini psihologi ai dezv tirii au dat atentie Criza de viagt nefayorabi jn perioada adults. in’ parte, datorits celor mai iy 1 3 | Piaget si Frend, care nu au Tuat to ny } erare virstele adulte, adolescenja a fost tratatd. ca Incredere vs neineredere susp Copilul are new teama de vitor perioad’ major’ de dezvoltare. Mai recent, totusi, s-au efectuat seven i rstei adulte, in particular perioada volta seatimentel de securitat. LE | Investigatiile au definit perioada adulta ca find seri de Al doilea si al teilea an de: na x % a ee ie 7 ‘Autonomie vs. rasine gi indola entimente deus faze legate att de vars, et side diferitele evenimente importante aa POSE ECON ici ar irae de viata, sau evenimente de viata critice cum ar fi casatoria, grija I cauth independenta fat de | miei si apreciri... | propria capacitate de ‘Tratamenul parental nu tre- utocontol fie prea rigid sau asp. eincilea at parentala, divortul, gomajul, pensionarea, doliul si decesu S-ati elaborat putine teorii despre varsta adulta; totugi, 0 teorie | major care a cuprins intregul parcurs al vieffi, de la nastere la ; batrdnefe, este aceea a lui Erik Erikson (1963). Erikson a scris mu Teama de pedeapss ia cu prvi numai despre copilirie si adolescenta, ci si despre transformarile apes tan | aig evoliitive care au loc la varsta adulta, xual poate fi rezolvath simpatetic es ‘ de etre paring Dela 61a Tani ‘Sima competenfel | Reactille nefivorabi- ; sills cs 3s ete 4 le din partea celor- Teoria dezvoltarii psihosociale a lui Erikson Hirnicie vs. trandavie Je din part CCopilul dobindeste informat esi deprinderi legate de cul tua din care face pate. pot eauza senti- mente, de inadecvare ein propria Teoria lui Erikson (1963) a incercat s& asigure un cadru care s& ofere 0 viziune de ansamblu a dezvoltarii pe. tot parcursul Psihanalist practi kson a fost puternic influentat de id le lui | Adotescena (12-18 ani) des pe sn find vie si ti bpivndt ae Identitate vs. confuzia rolutui | conseeventa ia cine $1 ce este Be sek a gir a taba caer Ga ‘Adoleseentul eauiho dentate per-|soant integra cu. o | adolescent (el ca Psihosexuale ale dezvoltari a evidentiat forfele sociale care nals profesional coerente. | ientiate persoanl | persoand) influenteaz’ dezvol descris 0 succesiune de stadii psiho- sociale pe care stadii te culturi si Virsa altima (20-30 de ani) de iubire ficiale eu partener de sex opt