UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOYEI. SAY ELECTROTEHNICA GENERALA Indrumar de ldborator4, INTRODUCERE 4.1. Regulamentul'de functionare a laboratorului Laboratorul de electrotehnicd este destinat efectudrii lucr& rilor prectice de caitre atudentii de ls facultdpile de mecanica, tehnologie, constructii gi arhitecturé. lucrérile de laboretor se efectueez& in scopul completarii cn nogtinjeler teoretice gi al insugirii practice a materiei din do- méniul ‘electrotehnicii. Studenpii sint admigi le lucréri numsi dup& o instruire pree- 1sbilé din punct de vedere ol normelor tehnicii securit&{ii mun - Oii gi dupé semnarea figei sau a tebelului de instructaj, Studentii se prezint& fn laborator cu materia pr gitit&s pentr lucrerea pe care o executd. lucrérile de laborator se desfSgcar& numai in presenta profe sorului sau a personalului tehnic al laboratorului. Luerérile se efectueezi la ese individuale pentru 3-4 stu - denfi. Studentii au un caiet de laborator fin cn-9 conspecteaz’ lucrarea ce urmeataé a fi executaté, noteazd datele experimentale, @fectueez& calculele necesare, completeazd tabelele cu date, con struiesc (pe hirtie milimetricd) grafice gi noteazd observatiile gi concluziiile deduse in urma efectuérii lucrarii, '> terminares luer&rii, {neinte de dewontarea ei, studentii prezint& profesory lui pentru verificere caietul cu datele experimentale obtinute. Dac& datele sint nesutisficktoare, misurarile se vor reface, Erorile masurérilor sint determinate, de reguld, de cele ele aparatelor de mésur&. © parte din rezultatele obtinite sint prelucrate fn Laborator, far definitiv = le domiciliu. Darea de seam’ s lucrdrii de lebore tor se fntoomeste dup’ o forma corespunzdtoare, respectind regu lile desenului tehnic gi ale standerdelor existente. Derea de seam&i cuprinde demimiree gi scopul lucrérii, scheme le de montaj a1 circuitului de studiu, tabelele cu misurari gi cn Galcule, formulele de calcul aplicate, graficéle pe hirtie mili+ iketric&, disgramele fazoriale gi conclueiile de régosre. Iucreres de laborator sxecutataé neglijent nu este acceptata. Studenjii, care au fiteplinit lucrariie de leborator prevdzu te de programé gi lesav eustinut le timp, obtin la affreitul es- westruiui note de trecere le colocviu f8-8 o conversatie supli- mentari. 34,2. Instructiuni privind tehnica gecuritaétii muncii ‘in laborator Gevintele principale impu.e montejelor electrice realizete sint buna functionare a acestora gi asigurarea securitstii celer ce le folosesc. Probabilitatea producerii unor incendii sau explozii exista stunei efad in circuitul electric iau nagtere curenti esare circu- 1é pe elte B41 ce nu sfnt destinate trecerii curentului electric. Pot avea loc,.2 asemenea,accidente prin . electrocutare? atin- gerea direct&é a conductoarslor electrice, atingerea indireot& sau deteritaé tensi ii de pas. Un rol important pentru prevenirea ac~ cidentelor prin elegtracutere 21 are respectarea normelor privind tehnica securitatii muncii, uplares la tensiune a montajului lucrérii gi luares datelor oxperimentale se face numai dup& verificares montajulyi de c&tre profesor, Par¢ile metalice sle apsratelor trebuie s& fie protejate, ast- fel fnc{t s& nu poaté fi atinse. Partea exterioarA @ bornelor es~ te confectionatS din metel isolant.tste interzis& atingerea simul- tené a p&rtilor metalice ele montajulud seu aparatelor ce se aflk sub tensiune. Orice modificare a mentees ud se fece dup& scoaterea lui de sub tensiune, Existenta lensiunii “fi monte) se verific& cu ajutorul instru- mwentelor de m*suré ( nu prin atingerea cu mina). i. Nu se depigesc valorile nominale ale eparatelor de misurd,ale maginilor electrice folosite in montaje gi se respect& polerite - tea apuratelor de eurent continuu, La executarea montajului se efectueazé fn primul rind monte- rea sparatelor care se conecteazé fn serie, epoi, intre punctel’ < leg&tur& astfel formate, se monteazé aparatele care se conec- teezé in parelel. Alimentares montajuiui cu energie electricé se fece de 1a pupitrul mesei ie leborator respective, in cazui depist&rii unor defecte studentul este obligat s& deounectése urgent scheme de te retee gi oi informeze despre aéeasta profesoral,Lucrarea de ‘.borator ur. 4 STUDIEREA CIRCUITULNT ELSCTRIO DB CURFENT CON IPUU Scopul lucrarii: Btudierea variatiilor mirimilor qe caravitri- zeaz& regimul circuitului de curent continuu fn dependent& de mari mea rezistentei sarcinii, Ridicarea experimenteld a carecteristi cilor de studiu. is) yr Modul de lucru 4. Se exeout& mortajul din fig. 1. 2. Alimentecea montejului din fig. 1 se race de la o surb& de ter siune electromotoare corstent& Uy = const. indicat& de profésor Aperatele utili: te sints 4 = ampermetrul de curent continvu de fA; Vas Vp - voltmetre de curent continuu de 30 V5 R, ~ reostat variabil de 100n, 7,0 4; Q@ - intrerupator bipoler; Ry - rsostat ce reprezint* regzistentea linic. Se varias&é resistenta receptorulu' Ry, de as valoarea ‘mci & pink le R= 0 (sourtcireuit) treptat, y oby icing detete ou care se completeasé tebelul 1, apoi se realiseac& regisul 42 mers in gol. 3. Conform datelor obtinute se celcutesza: Rg, u, * 1. « paterea furnizaté de generator; ‘ Pz - 3 ot, Vy. 1- Re * I - puteres absorbits receptors OP a Py Py = 17, Ry ~ pterderes ae putere; * * ‘hs a -Z - rendamentul tren portulu pe lints; : 1 ‘ U,- const. tensiune splicats . Use U, - B21 . Te U, - U~ tensiun » Ae cepétul ‘liniei (1 reeep- Fy tor) &. Ua U, - UZ ~ pierdcree de tensiune, Y. 4 Repiaurile de functionare »liniei sints _ é ‘a) reeimul de mers fn gol - cfod linia este deschied ie capkt (R, = 00), fax ndrimile electrice corespyns&toare tnt 22 6 aU. 0, U, = U5, P,. 0, P,- 0, h 4,0 wb) veminwl de soastdirentt ~ ofnd ay = 9, in cape ceazL= tee =Bi3 (Us Rites Wy Ur 205 Rateiast; “Bea: hag. 4) cazul Liniilor de transport se intereseaz’ tn mod deosebit. con- © 119 da transport ale puterii maxime da la generator catre re- repter, Pentru aceasta se la derivata de la Pp 51 se edaleaz® cu zervi \ Uy att. af Beat hei ge BEETS ai sau aot eR. Rg is ey ibia puterii maxime P2 5 ah =a, ae te unde obt tnem Re = Ry” - reaistenta receptorului este egala cu rezistenta lini \. Pentru Funct tonarea adoptata CRe=Re) pearen trensportata pe. tinfe ¢ t@ maMiea, adica: 2 Us Rumen = PR = Re: tm weesta eae rendementul lintel este esal cu 50 x. h = Bot on = B. soot. = 50% , 4 Razuitatele ine le $1 cele “alculate se trec in tabelul 1. apt ene ee RNA npeen esa lBlepie : ] P, . or5. Se reprezirt& pe hirtie : limetrick cerscteristicile (fig, 2)+ WAFS FCs AUR FOS BURP Fas = 40) 6. Se compara curbele experizental> cu cele teoretice gi se dou = plidefiile pentru eventuelele abateri de la form’ lor teoretic# 7. Se trag concluziile necesere. . =. eae . oe a t Pig. 2, 7 . ‘ NA oe ge » Evsretapi te contror™ : 4+ Core este diferenté.. utre nofiunea dé piérdere de téfsiuue 9 cédere de tensiune? 3 2. Care sint regicurile de functionere a lini ? v« Care este conditia transportérii puterii ‘maxime pe Linte? 4. Ce numim regim adoptat de functionare gi care sint domeniile de aplicatie a acestui regin? 5. De ce depinde valoarea rezistentei conductoarelor 1iniei? Bibliografie G, b. 22-24, 31-39, 47-59, (2, p- 5-12, 16-20, 25-4, : , (3, P- 10-15, 35-47. ' (4. p- 32.bid i Iucravea de laborator ar. REOSTATUL, ~ BOBINA GU MIBZ FEROMAGNETIC §1 CONDENSA- TOKUL iN OTRGUITELA DE CURENT CONTINUU §1 ALTERNATIV Seo; 1 lucrariit Studierea fenomenelor electrice pentru reos- Wee, bobine ou mies feromagnetic, conden: torul le conecteres pe ri. {m circuitele de curent coniinuu gi de curent alternativ. De- terminerea parametrilor acestor slemente. ¥ wodul de lucru I, Stua:erea fen enelor electrics ale elementelor R, L, © in cir- euityl de eurent continua, 4. 0 executé montajul din fig. 5. FO valoarea cf- reigeste indicat# de profesor. Se conecteazd le acest circt t pe” Pind feostatul, bobina ou mie feromagnétic gi condensatorul gi a@ c pasurarile necesare. Rezultatole se trec fn tabelul 2, Aplicind regultatele obfihute se executd caleu:21e psrametrilor elémentéior fn studiv gi rezultetele se introduc fn tabelul 2., Tabelul 2 Calcule a9 lz ee eee jofina cd de2 fora reenetic Condansa terII, Studierea fenomenclor e1-strice ole slementelor R, L, C in eir Re) ca rozultat al re | saptiedett neuniforme a curentului in seofiun: . conduc orulul gi = pierderii de energie {n madiul heen eer. Din categoria recep toarelor cu resistenté ative Ae es reostatele, becurile ein- etrice, aparatele de incAlsire 2 dispositive analoge. ‘ Considerim um circuit, cere contine numei un condensstot oii capacitates "C", ce caracterizeasi proprie condensatoruius © de « acumula sercini electrice sau de a provoen cfmp electric .Coh- (@ensetorul ideal este caracterizat numai prin“cepaditates @, teks Stenta de pierder a dielectricului gi inductivitatea proprie a pl&cilor conductosre se neglijeazi (R, L*0), Fie circuitul de ca (fig. 3) slestuit din condenratorul ideol ¢ gi suren de ten: eiune do form’ sinusoidela: + De = Uns sin wt. qr‘ Gurentu., fy tr-nun cireuit cu capscitate, reprezinté deplaserea sarcinilor la pldoile conductoare!ale luit ‘ (2.9) wd. Sepranind in expresia (2.9) fercina q yin capacitates C gi ten- aiu 6 Uc/le bornele condensutorulu , obtin ’ Lee at: (2.10) Sensiderind cA tensiunea la bornele .m.7 2. Gare rezistenta se numegte rezistentaé activé i care rezisten $8 renctiva? Care este deosebirea dintre-ele? ! 3. Cera este rapomtul dintre curent gi tensiune fatroun circuit de. c.a. cu rezastent® activa’ 4, Cum se deterwin& puterea momentend gi eivasks medie tntr-un circuit cu reaistent& ectiv’ R? . Ce numim inductivitate gi cere sint relutiase dintry curemt, f.e.m. de autoinductie gi tensiune intr-un circuit de curent alternativ cu induetapta? 6. Care este deosebires dintre. pute: va? 7. Cave este deosebiren dintre resis tena activs ei resctente inductiva? €. Ge nunim capecitate gi cere sint relatiile dintre darent gt tensiune intr-.a circuit cu cepecitate? 9. Gere este diacrama vectorielé e dobinei resle gi ce reprezint® triunghiul de tensiunt, de rer. :tente si de puteré? AG. Ce cate fectorul de putere gi ce rol jonck nm Inetalatille inf stricle eleetrine? hype 3r-3qh activi gi puteres rogoti- bi) Hogrefie: Ears 6-100), [Byp. Aewowarea de leboretor ar. 3 CiRCUITUL RL, C smpig fi REGIM PERMANENT SINUSOIDAL > REZONANTA TENS IUNTLOR Scopul lucr&rii: Studierea fenomenului ~ezonantei tensiunilor intr un cireuit de curent alternatd: . Kegimul de funcftionare e unui circuit, confinind bobine gi con- densatoare, Ga cere se snuleazsé defazajul dintre curent gi tensiu— + , poart&é denumirea de regim de rezonany&. Valorile frecventei, -veeun g° parametrii cireuitului, corespunzdtoare acestui regim se nuwegte freevenfA .2 rézonanfa, respectiy parametri (inductante, capacit&!') de rezonanta. Condifie de reelimare, a rezonant elementele ideale R, L, G legute in y aplth a fit 4 Yang K= Mi ke WL Gre =O jpentru circui 1 continind rie din expresia defazajului, © La rezonsnyA impendenta circuitului devine minim&,reducindu-se de ete R, curentul din ¢ revit avind sae meximds = Zam = Ri I. = Tmax * - OBderile de temsiune de pe elementele feactive ale circuitului devin egele ee ae « U= Uc # Weble* Gre ke. . jar eAderee de tensiune de pe rezistenta circuitului are valoarea mexir*, fiind egel& cu tenpiunea eplicat’ cireuituluis : Up 2 U2 RL. Rezonante in circuit ae poate obfine pe tred chi: modifioind frec- venta ‘ensitnii eplicate, variind mirimea inductanted sau cee a * capaci tepid. In cadrul lucrari4 de lebvorator se realizeaz4 montejul indi~ cat fo fig. 4 care confine tn fatrerupaétor dipolar cu pirgie OF, un atiotransfco mator AT, o bobink reglebils ou rezistentea Ro hs « inductivitetes L variabile, o baterie de confensatoere de capaci- tete O, precun gi sparate de m&eurd, Modul de luch. ~ BA se monteze echume din fig. 4. . SA se eonentere schema la retee gi sk se stebileasea tensiu- nen aplieetk ' 250 ¥ ef industivitetes le 0,4-0,9 H, Resulte- 6tele de misurd obfinute - , cadrul procedevlui experimertal se fnscriu in tabelul 3. . 3. Conform rezultatelor objinute experimental s¢.c@lculeaz’ tore tict : : a) valorile reactantelor inductive si capacitive la rezonanta de tensiuni considerfnd of veloores capecit&tii Gr bsteri- ei de condensetoare este cata Coup incacayie profesorului )} b) valoerea inductivitépii L a bobinei, cAderile de tensiu- ne Uz pi Ug respectiv pe indi tempé gi pe capacitete le re- zonent&. 4, Veriind inductivitetee tobinei L de le 0,63 pind le 1,25, s¢ efectueaz& m&surdr. .e respective ce ac fnscriu in tedelul 3. Se comper& rezultatele obf}inute prin misurari gi prin caleal din punctul 3 la conditia de rezonanta. 5. Cu ajutorul datelor masurate (din tabelui 3) pe hirtie milime tricé, in scelagi sistem de axe se traseazs (fige5) ajeurbele t, Ug, Uz, Ue = F(L)5 >) diagramele vectoriele ale tensi.ailor pentru urmitosrele re gimuris XP Key, Re Kus Ke Shu, 6. Se trag concluziile necesare. ‘ Tabelul 3 Marini caloulste remdiwwe. ‘none dew: eNotiuni renerale 1 Se consider& circuitul electric (fig. 4) format dint o bebin’ real& “1 rezistents gi inductivitatea proprie L gi condensat-rul de capacitate C, grupate in serie, in regin permanent sinusoiubl . Aplicind legee lui Ohm pentru velori efective, obfinem: u ‘ 1 B.1) te zz? : 3 unde I - valoarea efectivd 5 intensitafii curentului, 4; U - valoarea efectivA a tensi 241, aplicat& la circuit, V; Z - impedanta circuitului determinat& prin expreaia Sas Zieey Rie eo 5 ee in care L a Xu = OL 2" 5b5 Ke = DE * Behe 4 estoy numite respectiv reactanté inductivA, reactant&é cepacitiva. der 2 Me Kir Ke . G4) poert& denumirea de reactant& toteld + circuitului; a = 2Qaxh — pulsotia , A/a, ' Aplicind 1a bornele circuitului o tensiune sinusoidald, ourentul fn circuit de eseuenea variezi dup& legee sinusului, | Us Im sinCots4) 4 | 3.5) Defagajul dintre curentul gi tensivpea din circuit, introdus de impedantS, se cu.culee “ cu relatia: ‘fa Us - Ue ae , G8) UR a sau 32 ti- ro : : “= aretg = St f* . @.7) 4 = arctg fn timp ce impedanta Z este intotdeauna positivi, defasajul por- te lua atit valori pozitive eft si negative. Astfel Bistse un cir- cuit cu ceracter inductiv ‘ a Re okey ‘kras “eset rae ‘ curentul este de “azet in urm fof de tensiune eu un unghi Y ier pentru un circuit cu cerecter capscitiv:. Me > Mas % <8; wen. Curentul este defazat Inainte fafA de tensiune. IsLa con ‘tia de rezonant& . we Kea Zak gio =. . Pulsatia de rezonant& a circuitului, precum gi parametrii de vegonent& se dedué din conditia de rezonanta: + G.8) A ee 4 Kes Kees Se FETS Le oac* &* OSE Intensitetes curenculvd fa cirouit la rezonant& se determin’ prin lefiear > relayias %\ “G ' w= _ 2. . 3.9) jap tei. iunile pe capacitate gi inductant&é respectiv sint: Ue. = UL. = LT, U, TUEIR, G.10) Practice, la calculul parametrilor circuitului pentr” regimurile ee diferé de regimul de reg wntéi, sint splicate formulele urmé- ower Zed, zadt- ants R= Fe; a x 5 , ‘us (3) = n , be cbs vce BE cea? T ¥3 “¥% 2 Pp cos = Gri “= aorccos oy - La ¢onstruirea diagramei vectoriele poste f1 aplicaté metoda in- tersectied, ce reiese dim ecuatia i} = y+ Ue. 4 ‘ tatrebiri de control’ 4. Garo oint m&rimile ce caracteriz 13 gi curent? " 2. Gum poate fi determinat ceracterul circuitu’ ui? 3. Uare este condifia rezonantei tensiunilor ei cum poate fi of- $-.u0th aceasta ? 4, Ge caracterizeaz’ factorul de calitate al Giroutturus regzonant gi care este conditia de aparit¢ie = supratensiunilor la reso~ at pa? ; 5. Oure stint Yelatiile m&rimiler circuitiui le rezonanta? , 6, Care stnt formuléle de ealeul eplicete ia/determinsrea pars- metrilor circuitului exeminat pentru diferite regimuri? % os ye netodn practica ppliéatd 1a obhstruires diag, ames aBiade? Zi defazajul dintre tensiu- 20we bee © eve er ete] eH bo Gel She f his xX, 8. Care sint condifiile apar fiei réezonanfei de tensiuni gi cate sint chile de obfinere a rezonan}ei 7 Bibliografie: E, p. 105-174), B, p. 120-723, fap. 53-60] Lucrarea de laborator nr. 4 CIRCUITUL R, L, © DEeRIvagre IN RECT PERMANENT 4 SIMUSOIDAL. REZONANTA CURENPILOR Scopul lucr&riit Studieres feno: -aului de rezonanté in circus tul cu bobin&’ real& gi condensator legate In derivatie. Regimul de rezonant& el :tricd corespunce, In cazul corcuitu- lui ce contine o bobin. gi un condensetor _egate fn derivatie, anu 1Brii defezagului dintre curentul gi tensivnea din circuit. © Conditia de rezonentA, ce tretuie indeplinité de peramotrii Circuitului alcttuit din elemente idesle legate In derivatie, ¢o- respurde expresiilor: ‘ t so, Bebb. =05 bi =b.3 Gn eee Admitenta circuitului devine, le rezo aA, minimé gi e¢ula ou conductenta activé: Y= Yaqtg - Curentul ebsorbit de circuit ve avea valoare minim’: J. aT = U-g = Tee Curentii din remurile ce contin elementele resctive ideals 1 gi C eu Sn ueest caz velori egele: Jy =Te.> bag, = User. In ceml in cere %,.=be.>q , velorile scestor curer*i deps~ gesc curentul absorvit aa rejea,rezonants circuitului fiind o re zonanté de current? Me in cadrul lucrarii de laborator se realiz #& montajul, care ontine o bobind reeld cu rezistegte Rb gi inauctivstatea L, o beterie de condensatoare de capacitate C variabila. Modul dé lucru~ 41. S& se monteze schema din fig. 6. ‘ 2. S& se conecteze schema la retea gi S& Se stabileascd tensidnes indicat& de profesor. S examineaz& cerul cind baterfia de cou- densatoare este deconectaté (0 ~ 0). Rezuttotele dé nviaurk 0m introdue fn te :lut 4. 3. Conlorm rezv?tatelor obtinute in p, 2 se calculeaz&é parametril betiow! reale Rb, b. Pornind d la coatitie rezonantei de cu- , 89 devromina v losrea cnpacitStii condeneatoralas 6. cnanial.‘4, Se executs a8 ardri experimentale pentru circuitul cu bobina re+ el& gi condensatorul legati fn derivatie la variatia capacit& ~ id condensatorului te 1a C = O pink le CO Gop? (pentru 8 - 10 experi nte gi trecind prin punctul de rezonanté). Rezultatele de mésura se introduc fin tabelul 4. ° \form rezultatelor obtinute fn -abelul 4 se construiese pe hir- ile milimetricé’ graficele; LP, WGC} n= Sls 4 a5). Se efectueaz&’ celoulele perametrilor circuitului si se introduc in ta. lu) 4 Tabelul 4 _ Marimi Ae Formulelo de calcul * * Gontorw legit lui Uhm, pentru circyitul din fig. 4. avemi : L=U¥s Y(U-gh + (Ub) = U- vs +(be- by, unde Ya $ * ae a bP > adni tenga cireuitus "qui, Sy 47 Renee = conductante cirevitului, S; RE *(oony . —— + gusceptanta.inductiva, 5; a. Parking bez toe - Busteptanta capacitivi, S; : WV heb hy ~ Suaceptanta totals, S. Re, Phecind de la reletiile de> vi sus, se detormind admitanta cir maituluis a a Ry Y=; conductanta 4= -— Rt (esy : WL susceptenta inductivd i= Rebs (ouy : susceptante capacitivd be x = . x ' ‘ be i 4 i" capacitatea C= -—> , inductivitstes Ls oh’ fectorul de putere cos¥= & , jer defuzajul fntre curentul sbsorbit de circuit gi tensiunea enlics & acestuia se celculeazd cu reletiat Ma urctg aj in timp ce admitanta este intotdeauna; pozitiva, defauejul pow te lua atit valori pozitive, cit gi aegstive. t i s 3 Astfel in cazul unui circuit cu ceracter ir‘uctiv bh >be <0 , ier Sn cazul unui cirenit cu ceracter cepa thy = 79, ta - . wy & * $ mA < on y lCm— Sa ” z Fig. 8 ,Notiumi generale (CA:SSO Circuitele electrice ale cSror mirimi electrice (curenti, tens iuni, tensiuni electrowotosre) formeaz&, in functionare normala, sistent de m&rimi trifazate se numese circuite trifazate. . Gircuitele trifazate pot si fie cu conexiunea in stee sau tri- unghi (la generator seu receptor). La conexiunea fn stea capetele ‘x,y, 2 ele receptoarelo: (bobinejul generatorului) se leagé fn- ” tr-un nod numit neutru, iar capetele #, Bg l.ale receptoarelor’ (bo- binejul generatorului) se conecteazd le conductoarele de linie, ©) Conductorul, care uneste punctul neutru ad bobinajului genera- torynui ei al fezelor } receptor se numeste conductom neutru. Con- ductorvele, care leagd bobinajul generatorului cu receptorul, se ° | numeso conductoere de linie. < F.e.m. sau tensiunes pe fazele generatorului gi ale receptoru- ‘gui fafi de punctyl neutru se numegte f.e.a. de faci sau tensiunes . de faz& gi se noteaz& cu U,, Up, Ug, iar in form& genersl& - cu Uf, Tensiunea de faz’ este tensiunea dintre firul conductor de 1i- “nie gi firul conductor neutru., Tensiunea intre doud conductosre de linie senumégte tensiine de linie (tensiunes de linie se noteazé Qu dod indicd Usp, Ugg Ugg), _Gurentul din conductorul de linie se numeste curent de linie, iar curentul. care circuld prin una din impedantele receptorului sau printr-o {nf&gurare a generatorului se numeste curent de fazd. Pentru conexit 28 fn stea, curentul [1 de linie este egal cu 26eurentul If ‘2 fazk: Tl = Ir. ‘ In cazul unui receptor in-regim echilibrat tensiunile de fezd -vrmeaz& un sistem trifazat simetric gideci Up = (3Us, edici valoarea efectivé a tensiunii de linie este de (aq o¥f nai re decit valoarea efectiv&’ e tensiunii de fazd. Pentru un sistem sinetric (sarcinai simetricA) obtinem relati- ile urnitoeret Urs YSU5; Ler ty gi lw a8. In cazul unni recentor in regim dezechilibrat obtinem: a) pentru un sistem trifezat cu 4 fire conductoare; : Uy V3 Us 3 Testgy Inet atiethei b) pentru un sistem trifezat cu trei conductoare © Ut # VBUs Trs Tg. 5 Inso- Gn ecest caz tensiunile de linie se exprimé prin tendiunile de faz& cu_relatiile urmatoare: Une = Un- Us Ue = Ue Hey | Yen 2 Ua Un. Zn cam) earcinilos diverse pe enc pontru edatemil trifaset fi:k fir neutru reginul de functionareeste dexechilibrat.Curec ii de ff 2& se schimb& fn aga mod fncft suma vectoriald © curentilor devine egel’ cu sero, Devin diferite gi tensiunile de fazi. Tensiunea pe fexd ou o serciné mei me ¢ devin. méd mick decit tensiunea je fax! normal&, ier le feza cu > sarcin& mai mio&d ~ devine mai nate desi la .aza normala, Din sceste considerente nu se practicé legeres gtupelor de becuri fn stee firs conductor neutrus Entrented de control 4. Ce ae numegte conexiune in-sten gi core stnt particularitatile @qiz « ‘ . Gore sint rolayiile intre mirimiie dd linie gi de fask tn cary) unud receptor fn regim echilibret gi'fn regim derecnilivret? « Core este voli) firdudt neutru? ’ . De ce pe firwl neutru nu sé puné sigurenta? » Care aint formulele’ dé celevl Al puterdior active, reactive gt aperenté Sntr-un aistem teifmaat ethilibrat gi dozechilibrat? » P 2 ur Ueps Bibliogratie: [, pe WE = 15€ 158 - 163, 354 - 354], ‘ [2, pe 154 - 177, 279:- 282), C3, p. 133 - 142], C4, p. 66 - 72} Lucrarea de laborstor nr. 6 RECEPTOR “TRIFAZAT IN TRIUNGHI Scopul lucriwii: Studierea unui receptor rezistiv trifazat cu eonexiunea in triunghi, limentat la borne cu un sistem tri- fazut¢ simetiuc de teusiuni fn diferite regimuri de functionare. oe Modul de lucru 4. Se ryelizeaz& schema de montaj din fig. 9. 2. Tensiunile de faz’ gi de linie se nisoar& cu ajutorul unui voltmetru unit’la dou fire libere. 3..Rewultatele de misuré a tensiunilor gi curentilor se introduc fn tabelul 6., 7 3~SGHe, 36 ,/ i 28 ‘Tabelul 6 ‘MSrimi misurate . Marinivcaleulate jegimul | Echilibrat, Dezechili- brat tap turd e_fazd upturd @_linie 4, Aplio{nd rezultatele experimentale-din tabelul 6 se calculeszé puterile active in regimurile de functionare indicate fn tabel, S& se construiasch dis;-amele vectoriale. . Mobhans generale Conexiunes in triungai.a receptosrelor se reslizesz5 legind vorna de iegire a primului receptor cu borne de intrare a recep~ torului urmitor. Punctul de legiturd.dintre doud receptosre con~ atituie punctul de plecare #1 conductorului de linie. ee In cag] conexiunii triu.ghi conductorul neutru lipsegte gi cl- + @epea de tensiuné pe fiecare impedan{& a receptorului este egald cu cideres de tensiune fntre douk conductoare de limie, Déci,ia conexiunea triunghi, tensiunea de fezi Uf este egal& cu tensivne de linie U1;'Uf = U1. Pentru a determina releyia de legiturd intre ourer ii de lie nie ei cei de fazd se. apliod prima teoremb a lui Kirchhoff, suc~ oéeiv fn nodudile A, B, C, Reeulta&: ‘ Vo = Beb-Jeed Fee Be Bey! bet bee Tee Fentru un receptor echilibrat conecteat fn triunghi, avem: Ul = Uf Ite JSly. devi, vatoeren efectivd @ curentului de Li- hie este de 3 ori mat mere decSt valoares efectiva a curentu- dni de fash. . 29» Intreba&ri de co; :rod +, Care sint relatiile intre m&rimile de linie gi de fez& intr-un circuit ‘trifazet in regim echilibrat gi regim dezechilibrat? 2, Care este modul de conexiune @ receptoarelor in triunghi? ‘3% Care sint particularitatfile regimului de functionere cu un cond ductor de Jinie intrerupt gi diagrama vectorial fn acest coz? ’ - 4, Care sint particularitaétile regimului de funcyionare cu un con- ductor de fezd intrerupt ¢i diagrama vectorieli in acest cez? 5.:Q@are este cauza excluderii regimului de scurtcircuitare a unei | (age a receptérului trifazat? ’ bi vidografies [1,p. 151 - 163, B,p. 154 - 169, Bp. 140 - 149, ow : utype 77 ~ EM} : * _ lucrerea de leborator nr. 7 AMBUNATAPIREA FACTORULUI DS PUTERE IN CIRCUITELE TRIPAZATE Sco ul lucr&rii: Cerceterea posibilitatilor de imbundtatire a ectorului dé putere al motorului ssincron cu roterul in sourt circuit prin conec'tarea in derivatie la fiecare faz’ a infagurd- rit statorului unei bateri. de condensatoare. a & Consideratii teoretice ° Diferite instalatii electrotehnice (motoare - trensformatosre ‘gaa.) au-cimpuri magnetice mari, adic& ai reactantd inductivi, ca- re consun& curent reactav. Teneiunea U, puterea activi gi curent- ‘tul re -eptorului depind de factorul de putere cosy = ‘ . er «) yo ‘ re LS VeosS Prin. rmere, la miégorarea factorului cos ¥Y , pentru e mentine la . acelagi nivel puterea P, este nevoie de o sursé mai puternic&. Ge- neratorul de ‘curent alternativ este calculet ins& pentru tensiune ,. gi curent nominal. Un. - tensiunea pentru care este aleas& izole- ia generatorului, In - curentul, conform cBfuia sint celculate oy een ?{ toate compone tele subcurente ule generatorului. « Prin urmare,puterea aparentA # generatorului: Sa =\Unin este © sirime constenté. Puterea ectivé a generatorului: P= S-tos4 = Un-T,-cos4. = De eici se ede c& pentru valoares constant’ S = const. gi ln = const,micgorerea factorului cos “$ ‘uce la micgorarea puteris ac tive, cees ce, le rindul sau - la utitizarea incompletA a puterii motorului prim. tn alt caz, dacd'se admite c& P « const gi U = const, atunci micgorerea lui cos Y duce le supraincdrcarea generatorului, ce rei din formule (1). Factorul de putere se “sterminé din rapor- tul puterii active fat de puteresa aparenté, cosYa Aici e evident, care parte dip energ*s total& produal de gene~ rator se transformA fn alt& form& de energie. wotim I,, curentul generatorului pentru cos4%4* 1 gi I, pentru cos4.<1, Atunci, con- form conditiei Pe const: U-y-cos = UI, cos Un. a cos ¥, Be slot Le “Ne Tost cites Sea ae Wajoreres | curentului va duce jls cvegterea pierderilor pentru tn eAlzirea conductosrelor ¢~ alimer are cu energie glecerioky porin a P, - pierderile de putere pentru cos 4, 3 a P, = If - Ree ri a’ F, - Plerderile pentru cos <4; ah = TERY Re = rozistente cen dsteacaios de tintes sper wha eee, Roi Re eaty, | S08 AR cos Pierderile de putere sfint direct proportionale ou‘ pitratul factorului de putere. Deci, tregem ooneluzia, c& inicgoraree lui cos \ fn primul rind ¢ ge'la utilizapes incompleta a puterii sote~ rulul prim al generatorului, fn a) doilea rind~+4a eregtert jpi~ evderiior de puters prin efectul Joule fn conductoarele alimen- tere, Sn infSgurkrile generatorului gi ale transformatoarelor. Met dele de imbun&tatire a factorutui de putere: 4, Metnaa, tare nu previ folosires Gisponitivelor de ‘compensare:, Pegleme cares proceavlud aehnologic, car! Ante 1a aveTiorsren |/Seginuiui @cergetic 61 instaleyiilor, fnlocuirea motosrelor gi transformatosrelor cu sarcind fncomplet& ‘cu alteJe de putere mai mi 8, limitarea timpului de functionare fm gol a transfornetoare~ lor electrice s.a. i, Wetode care previd utiliserea dispositivelor de compensere: bad teriea dé condensatoare sau compensatosre sincrone. Ca rezultat,in« acest cas componente reactiv’ # curentului este compensata de cu~ yentul capacitiv. Pentru a imbundtiti cos 4, micgordm veloarea 4, pind le Shy folosind cepacitatea de coupensare+ Pets 4- tos) : oh Jit "to (3) unde 9 - pulsotic, 4 gi Uy - unghiurile de defazaj pftn& gi dup compensare. Componenta react? vivé w curentului I, aupé conecterea condensatoarelor este compen- “| seta partial de curentui reactiv I). La o anumit& valoare a capa~ eitapai © curentul 1j, poate fi compensat in intregime. in acest caz defezajul Yq , Cunghiul dintre curentul I gi ten- siunea U) este micgorat pink le mirimea UY, gi curentul I ‘scade ping Ip veloarea 1,. in circuitele trifazate condensatosrele ca gi el}i consumatori de energie electricA, pot fi legate fn stea sau in triunghi, fn dependent& de tensiunea retelei de alimentare gi tensiunea maxim& pentru ci *e sint calculate condensatoarele. in ca- cazul legarii fn stea Cy este calculeta dupa formula (3). Le vonecterea in triv ghi valosrea capacit&+ii de compensere se va micgora de trod ori,fiinded in acest coz fiecdrui condenie- tor fi revine tensiunen de linie ( Up=JRU$ ). Obiectul lucrdrii, schena de montaj : gi nodul"de lucru 4, Se monteex& cireuitul electric din fig.10. 2. Conectind motowul, se mAsoar4 tensiunea, intensite curentu- lui gi puterea activé @ motorului (condensatosrele de compen- satie fiind deconectate). Se calculeaz’ pe baga acestor nusu- réri veloerea factorului de, putere. 3, Se celcnleaz& cepecitatea condensatoarelor de compensare nece- sera pentru a méri factorul de putere pind 1a 0,6, condensatoa- e fiind te $n paralel cu inféguririle motorului. Caleulul se efectueazi pentru dovd cazuri: @)-condensatoarele grupate fn ‘stea-j ‘b) condensetoar..e legate in triunghi. oS 5 ‘ oA S2- iy Sf ‘ é nm I | : [fa Fig.10 ¥ oo] ce E i So Tabelul —§ 7 Marimi calculate Schema te conectare @ condensatoare ior cosy 7 hr ) 33jt, So cliple*®A Condensatoarele 1 capacitatea calculet&é in stea re- spectiv 1a triunghi si,pornind motorul,se misoari curentii de linie gi. se verificd marinea lui cosy « 0,€ dupa compensere. Result tele misurarilor se notewz& in tebelul 7. Lucrarea de laborator or. 8 3 STUDD “ZA TRANSFORMATORULUI MONOFAZAT Scopul lucrériit Determinarea pierderilor in fier gi fn cupru raportului de transformare gi a perametrilor necesari pentru ob« tinerea caracteristicilor trensformetorului gi construirea diagra- ~azoriale, + Considerntii teoretice ¢ Traneformatorul elect~ic monofazat este un uparat static care, prin fenomenul inductiei electronagnetice, tronsform& energia ele- ctromignevic’ de la o anumit& tensiune gi curent, lao alti ten- siune gi curent, freeventa "f" a acestor marimi r&minind nemodifi- cath. Transformatorul este veriga de baz& fn sistemul . . distribu- ire gi weafic, ol energiei electrice la distant&é. Bl este utilizat Je asenenca fh dispozitive}e automate, in liniile de comunicatii Bea. Principiil de functionare a transformatorului este in intregi- me bazat pe fenomenul induet?4 electromag tice. tnfagurarea pri- ar& cu numarul de spire Ng este conectatdé la Teyeva de tensiune U4 » find etrmbatutti de curentul I, Cealalta bobiné cu spire N, cedeazé energie electromame tick unui_receptor (consum tor) le ‘ tensiv 24 Uy gi curentul 1, nunifdu-se bobin& secundaré sau se~ cundarul sGna tvanvoriied: Curentii bobinei i primare gi secundere formeaz& un flux magne- tac sinusoidal _utdy care se Sncheie fn miesnl nagnetic. O parte foarte mic a acestui flux se incheie prin aer in jurul bobinelor primare si secundare, formind fluxul de scépari. Tensiunile ele tromotoare induse in bobinele transformatorului de fluxul magnetic . util , au.expresiile: E,= 4,44 SNaPmy Eq= Aad SNe ne Le functionares fn ‘sarcind fluxul magnetic al secundarului este orientet fn sens opus fiuxului magnetic util. | Fluxul magnetic util insé, in limitele {neSre&rii nominale e transformatorului rémine practic invariabil. 3 34Explicat’« este c& actiunea de demaynetizere a curentului 1, din secunder este compe.sati prin cregterea curentului 1,. My- Es Ze Fluxurile de dispersie Py, si “4, indus do ssemenea’ in fa- f&Squrarile treneformatorului t.e.m. de dispersie Ey si Ba. Acestor fluxuri le corespuni reactentele inductive Xd, si May \cegteres reiese din relatia Le Mar aholuay YXar= 4Wb.A, Conform teoremed a dous a lui Kirchhoff vou aveai ' Us Bo tIR + jdi%iay Bas Ue tdahet phar, Pe daze acestor formule poste fi construité diagrama fezorio- l& a trensformatorului le functionerea in sarcind, Perametrii prin eipali ai transformatorului pot fi determina}: Je incereerce in \"scurteircuit", Le fncercares fn gol pot fi determinate cu o pre- oizie destui de inalt raportul de transformere y= ey Maced pi’ Ea Uso gi pierderise in fier (Pp). Reginul Sn sourteircui. a] transformatorului le tensiunea bo ve fi cel de avar: vobinele imediat se vor supraiochizi gi trai sformatorul se va deteriora. Din sceasté cauzat incercarea in scurt~ oirouit este efectuatd,oind la h~rnelé bobinei primare actioneaz’ © tensiune joas& U,,, 1@ care curentil care stribat Infaguritrize au valori nominale. Re acest caz pierderile in fier, care depind + ge mirimea tensiunii Uyg,pot £1 neglijete , ri se consider’ cA pu terea consumatié de trangsformator Psc se chéltuiegte la recupersres pierderilor tn fnfagurari prin efect Joule (pierderile in cupru Fou). f- Sqr cos 4, Rendamentul trensformatorului h = Vig. ccsttta Phe : . - Oe at ee cn < * unde p> i * cosficientnl reletiy de tnefrcare a transforna- f oruluiy Sn ~ puterea nominal aparent& e transformetoralus ; _ 5 cos Y,~ factorn) de puters al circuitului secundar.: Peetorul de butere con 44 s¢ va caléula ou expresiet ancy . COSY, = a VT, Variatis teristunid o& U,, de regents, exnrimata tn procente, este celeviatl on format a8A ~ Ure > da aU, « 40 fe et Use es ¥ unde Vag + tensiunee secundar& la functionsrea in gol. Parumetrii tr ‘veformatoru.ui reflect variatia tensiunii secundere Uz, @ cu- ¥ rentului din primar I, gi a altor mérimi, fn dependent& de curen- tul 1, din cir situl secunder, valorile U,, £ gi cos Wy fiind ne~ modificate. De regul&, in literatur& sint indicati perametrii tennici ai trapsformatoruluis tensiunile nominele U, ei Up + puterea nominalé Sp:-arentul {n primar la functioneres $f gol Lo, Pp. Py, ei mi- rincar Uy,, (tensaunea la scurteireuit). Toate aceste marimi, in at aferé'"2 Uz, g Su, se termina in procesul lucrrii. Prin urme- | re, incercdrile de mers { gol gi scurtcircuit pot determina sta- rea in care se ef18 fn momentul dat miezul gi {nfdgurarile trans- formstoruiui: aceste marimi nu trebuie s& difere mult de cele in- dicate in pagapoartele t~hnice. Modul de lucru 1, Se monteaz& circuitul din fig. 11. 2, Circuitul se conecteezdé la reteaua de alimentare gi se stabi - leste cu 4jutorul autotransformatorului tensiunea nomineld us 3. Micsorind rezistenta consumatorului de ly R «oo (mers in gol) pind 1a o sarcin& care uepigeste de doud ori I,» 21, sercina nominalé,de fiecare dat& rezultatele misurdsilor se fixeaz’ in tabelué 8. 4, Sie construiasck urmatoerele grefice: 1, = f (P,)i P, =f (2,)5 cosh= £ (Pa)5 Us = f (B2)5 80. p= f (Pads erty ) (tig.12). - ey aed Tevelur _ 3m1 E v2 Gi?) > g @) [} Pig.11 Lucrarea © leborator ar. 9 MASURAREA FUTERII URENTULUI TRIPAZAT CU AJUTORUL TRANSPORMATOARELOR DE MASURARE DB OURENT SI TuWS TUNE Scopul lucr&riis Misurarea puterii in circuitele trifezate cu ajutorul transformatosre’or de r~surA de curent gi de tens une. Modul de lucru 4, ve montedz& Circuitul conform schemei din fig. 13. Z Dup& indicetiile wattmetrului ee calevieas’ puterea fo circut- tul primar, determinind fn acest scop constenta diviziunii wat- tmetrului din. formule: . a ees unde In, Un = curental | nominal gi tensiunes neminalh a watt~, a met de. aavied ad pe scare wattmetrulud, Kna, Knv - ra- poertele de transformare a transformatoerelor de curent gi ve tenriune (se determin& conform parametrilor de besa gi trans- formatoarelor gi s@ compar& cu indicatiile apsrstelor). Puterea in circuitul primar Ps 3 Kweol ( A = indicatia wettmetrului fn diviriuni). 3, SK 86 compare adearth nutere cu puteres cAlcudaté din formuler Pah = VRE te (oereink a. fe®) 47 rs* Gonsideratii tec etice Transformatoarele de misurd mirese dispszonul eparatelor de ndsurat. Ble permit izolerea depling a acestor aparate de la cir- cydtul cu tensiune fnaltd, in care se efectueazd masurérile. Sobi- na primer& a transformatorului de m&surare conecteazé la retea, jay la cea sesunder& sint conectate apardtele de masurare. Transformatoarele de m&surare de tensiune (T.V.) sfnt folosi- td le conectarea voltmetrelor, frecvenjmetrelor gi circuitelor pa- ralele ale sparatelor de mésurare ~ wattmetre, contoare, fazmetre | yp Bade é : : : -dpansformatoe-ele de curent se folosesc pentru conecterea am- purmetrelor gi cirtuitelor se-ie ele aparatelor de m&surare. in. fig. 15 este peezentate schema de conectare a eparatelor fn cir- ; euit prin transformatoer.ie de maésurare. Borne*e.transformatoarelor de tensiune sfat marcate ca si le transformatoarele ‘de putere. Bornele Snfdgur&rii primere a trans form&torulud de ciirent, sonectate consecutiv fn linie stnt marce~ te L, g* Lj, cele secundere 1, of 1. Pentru a obtine wdeurari Ba Oz 38OV S0tty ° S | ft whine Fig. 13° calitative este neceser ce transformetosrele de misurare si fie oft mai exacte. 38» tntrebari de. control 4, tn ce scop sfnt folosite transformatoarele de masurere? “.., Gum stat marcate fn. schem& transformatoerele de curent si as tensiune? . Sf 3, De ce depinde exactitctesa masurérii sveratelor, gonectate in circuit prin trensformatoerele de m&surare? 4, Eate oare aduisibilé functionares transformatorului de ¢urent in gol? é ‘ Iucrarea de laborator nr.10 : + MOTORUL ASINCRON TRIFAZAT'CU ROTORUL 1N. SQURTCIRCUIT Scopul lucrérii: Stebiliree gi marcerea burnelor tnfagurarilor atatorice, conectarea si pornires motorului asincron, Consideratii teoretice f Motoarele asincrone trifezate se bucur& de o utilizere lerga Id industrie, egriculturd gi in elte ramiri ale economiei yatio...- le detorit&é constructiei «“mple, costul scfzu. gi robustetei lor. _ Moterul este construit din dou& parti principale distinctes * statorul, ca parte fix&, avind rolul de inductor, sdicd de a produce un cfimp magnetic rotitor: . zy roterul, parte mobild ou rol'de indus, in care cimpul magnetic Yotitor induce tensiuai’. lectrom tosre gi curenti electric., cAci '' Enf&eurérile rotorice sft inchise. ‘ « on crest&turile steterulud eint agesate trei bobine numite fo ‘, situete una faye alte sub un unghi de 120°. Stirgitul gi {nceputul fiecérei faze sint scoase fn cutie dé borne, ceea ce permite a lega fezele fn stea sau fn triunghi. Joritetee cazurilor motearelé ssincrone sint calculate pentru tensiunea 360/220 V, mai rer.penvrutensiunea 220/127 V. Aceate tensiuni sint indicate pe -cutia de borng « motorului. Raza motorului se afl&. Wb tenaiunea wai mic’, fn primul caz sub tensiunes de 220V fn al. c : de 127 V. om de- wondenfS de tensiunea de linie din rete fnfaguririle statorice pot fi legete fm stes squ tf triunghi. ineeyuturile infagurdriior aint mercate corespunzktor Oy, C, gi G,, der sfireiturile Cie & gf Os Rotorul reprezint&é un cilindru Sourteincuitat, Feslizet din. tole subsiri de ote] special isolate, unérde uites dn creeté~ 38tfirile din ¢°terior sfint agezate verigi legate reciproc cu inele iu capetele rotorului, Conectarea tnfégurérii statorice 1a reteaua tPifezetd provoacd cimp magnetic rotetiv, cu numarul de turatii: he 2, f - freovente curentului alternativ; 2P - numécul -- de poli si cimpului magnetic. Cuplul la arbore este rezultatul in- teractiunii cf. jului rotativ cu fnf&gurarea rotoricd stribstutas de eurentii rotorici (forts lui Laplace). Rotorul are num&rul de tu- retii ny Svident c& nfdgurarii de excitatie Reaconst n=const c- numeste ceracteristicd .externé.a generatorului. La un curent al sercinii (curentul critic) Ie = (2:3) In fncepe cade. rea bruse? a tensiunii pind la zero. in sircuitul indusulu. se ste- bi‘ sgte un cur nt de scurtcircuit sustinut de t.e.m. indus& de fin} x0 reranent al masinii. Stabilisary 1 tensiunii U « const 1a bornele generstorului de evfent continuu ctnd sercine este variabild este reelizat&é prin imbarea curentului de excitatie (ceracteristics de reclaj). Gerecteristica de reglsj indic& varietdtile curentului de ex- :itBtie pentru @ mwentine o vensiune constenté 1a bornele genera- tofulud de curent vontinuu. . Obiec ul lucraérii 4. Se monteaz% schema de .ncercare a generatorului (fig. 19). Sule 3gov 99 935 rd Pig.19 aR 2. Se. idicd cerecteristion "mers gm gol”. In acest scop'se deconecteazé reqstatul Rs gi cu ajutorul re- ostatului Re se fixeasdé un curent de excitstie la care volt- metrul va indica o tensiune cu 20 - 25 % mai mere decft c “nominal. Deplasia waneta reostatului Re tunel gn direo- $i micgoririi curentului de excitatie, notfnd pentru Te valorile corespunsétoere ale t.e.n, 5. Se deconecteant Teostetvl] Re i se noteask valoares Bo conditions t& de flumul megnetic rewarent si maginii. Conecteasi din nou recatetul Re gi, dopleatna ohmancta reostatului numai fn directie opus&, se ridicd a doua remwuré a caracteriaticti mers in gol. 3, 88 se ridice caracteristice extern a generatorului. Pentru aceasta se conecteaz& reostatul Rs. Veriind valorile reziatentelor Re gi Ra ae va fixe regiwul nominal al generatorului Un gi In. Ulterior registenja va r& ufine neschimbath Re « const. Variind Rs de la maxim pind la scurtcircuit, se ridic& caracteristica externi a generetorului. Bs ridie’ caracteristica de regiej a generatoruiui. = Pentru aceasta deconectim sarcina, fixim tensiunea nominal& in Yegim “wers fm gol" gi notém valoares curentului de excita- tie Ie. Variind curentul de sarcini de la 0,25 In pink la 1,25 In, de fiecare dati not%m curentul de excitatie la care tensiunss Ja bornele maginii U = const. 5, Resultatele fmcercarilor se fnecriu {fn tabelui 9. 6. Folosind sceste date, se vor consrui graficele B= f (ic); Ue-f (Is), To « f(s). Tebelul 9 Nr.j Regim “mers {n gol" | Caracteristice Caracteristica extern’ de reglaj tntrebdari de control 4. Care sint elementele constructive ale generatorului de cn- rent continuy 7 2. De ce depinde t + @ generatorvlui de curent continou 7 3. De care mirimi depinde tensiunes le bhornele generetorului de curent continuy 7 &. in ce consté reactie indusului 7 5. Din ce caus’ uneori nears loc autosxcitatia generatorulul de curent continun ? 45Vs a. Be a, Se BIBLIOGRAFIB PontGin V.K., Elektrotetmike.- M,: VyaSaa dole, 1976. Borisov I,M., Lipatov D.M. Obéea Slektrotehmika, = M.t Vysbe8 Skola, 1985. Kesatkin A.K, biektrotehnika, - M.t Atomisdat, 1983. Ivanov A.A, Spravocaik po blektrotehnike. ~ Kiev.: Vysiei: Scola, 1984. Taatrebov 0.1, Leboratornys raboty po blektrotehnike i osnovam blektroniki, - Kiev: Urojai, 1966. asGUPRINS INTRODUCERE lucrarea de laborator nr, 1 STUDIEREA CIRCUITULUI ELROTRIC DS OURENT CONTINUU Tucrarea de laborator ar. 2 Pace, BOBINA GU MIEZ FEROMAGNBTIO GI CONDENSATORUL CIRCUITELE DE CURENT CONTINUU §I ALT ERNATIV lucrarea de laborator nr. 3 OIRCUITUL R, L, 0 SERIE fN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL, REZONANTA TENSIUNILOR ‘Iucrarea de Jaboraton ur. /CERCUITUL R, L, 0 eeTvagie tt REGIM PREMANENT SINUSOIDAL. REZON ANA CIRBIETLON lucrarea de laborator ar, 5 RECEPTOR TRIFAZAT STBA Wacrarea de laborator ur. 6 RECEPTOR ix TRIUNGHI Tucrarea de laborator ar. 7 aXe PIREA FACTORULUI DE PUTERB 4 OTROUIPELE TRIFAZATE Tucrarea de leborator nr, & STUDIEREA TRANSPORMATORULUI MONOPAZAT lacrarea de laborator nr. 9 MESURARRA PUTERII CURENTULUI TRIFAZAT OU AJUTORUL SRANSFORMATOARELOR DE WISURARR DR CURSNT §I TENSTUND Tucrarea de laborator ur. 10 ~ MOTORUL ASTNGROW TRIFAZAT CU ROTORUL tH scuRTCTRCUIT Tuorarea de laborator ur: 11 STUDIERRA GENERATORULUI DE CURERT cont nay BIBLEOG .AFIE a? Bu 34 7 39 ae