R O M A N I A

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Str. Gen. Berthelot 28-30, Bucuresti 70738, Tel.& Fax. (+40 1) 310.4214/3145420

Limba i literatura romn

Programa
pentru

examenul de definitivare n nvmnt

obinerea gradului didactic II

Tematica
pentru

obinerea gradului didactic I

Aprobate prin
Ordinul Ministrului Educa\iei Na\ionale nr. 3442 / 21.03.2000

PROGRAMA DE LIMBA I LITERATURA ROMN

PENTRU OBTINEREA GRADELOR DIDACTICE
Programa se adreseaz profesorilor care predau limba i literatura romn, absolveni ai
nvmntului superior de specialitate. Aceasta este astfel structurata in continuturi incat s rspund
schimbrilor intervenite n activitatea didactic din perspectiva noii abordri curriculare.
Urmrind obiectivele generale i specifice ale disciplinei, programa vizeaz evaluarea competenelor
profesorului, avnduse n vedere:
cunoaterea continuturilor si a problematicii actuale a disciplinei;
probarea competenelor necesare pentru proiectarea, organizarea, desfurarea i evaluarea
activitii didactice;
abilitile de comunicare, empatice i de parteneriat educaional;
valorificarea coninuturilor specifice disciplinei pentru dezvoltarea la elevi a unor capacitati si
competente intelectuale si operatorii , a unor atitudini afective, motivaionale, volitive;
disponibilitatea pentru formarea continu n vederea perfecionrii profesionale.
DEFINITIVAT
1. COMPETENE SPECIFICE
1. cunoaterea coninuturilor tiinifice i metodice ale disciplinei;
2. capacitatea de a construi demersuri didactice interactive si formative, prin valorificarea coninuturilor
tiinifice i prin folosirea unor strategii metodice specifice;
3. capacitatea de adecvare a demersurilor didactice la particularitile colectivului de elevi;
4. capacitatea de a proiecta secvenele didactice ale evalurii in contexte educationale diverse;
5. capacitatea de comunicare eficienta cu partenerii n activitatea educaional, pe baza unei bune cunoasteri
a acestora;
6. capacitatea de autoevaluare i de realizare a feedbackului n devenirea profesionala.

Continuturi

A. LIMBA ROMN
I. Limb i comunicare
Comunicarea uman. Situaia de comunicare. Tipuri de comunicareParticulariti ale codului
lingvistic.Comunicarea oral i scris.Natura, unitile i funciile limbajului. Textul. Textul ficional
i nonficional caracteristici. Probleme ale receptarii diferitelor texte
Limba literar, limba popular, limbajul standard.Stilurile funcionale ale limbii. Sens si semnificaie
Mecanismul conotaiei si al functionarii imaginilor poetice. Figurile de stil Mijloace de expresivitate fonetice, lexicale, morfosintactice.
II. Fonetic i fonologie
Noiuni generale: sunet, fonem, alofon.Fonetica: proprieti ale sunetelor. Fonologia: conceptul de
sistem fonologic.Foneme vocalice i foneme consonantice: inventar, clasificare, realizare
fonetic.Principiile ortografiei limbii romneEufonia, cacofonia, accentul, intonaia; fonetic i
prozodie. Abateri de la norm i corectarea lor.
III. Lexicologie i semantic
Noiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii romne; vocabularul fundamental i masa
vocabularului; vocabular activ i vocabular pasiv. Cuvntul ca unitate de baz a vocabularului;
semnificaie, sens, referent.ContextualitateSemantica: polisemia, omonimia; relaii semantice ntre cuvinte:
sinonima, antonimia; cmpuri/ arii lexicalsemantice. Valori expresive. Mijloace de mbogire a
vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe
(mprumuturileadaptarea mprumuturilor la sistemul limbii romne contemporane); mijloace mixte
(calchierea/ calcul lingvistic ). Expresii,sintagme,unitati frazeologice. Structura etimologic a vocabularului
romnesc. Dinamica vocabularului romnesc contemporan. Valori expresive.
IV. Morfosintaxa
Noiuni generale: prile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii romne; morfemul i structura
morfematic a cuvintelor (rdcin, sufix gramatical, desinen, afix mobil, radical, flectiv). Prile de

vorbire : substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziia, conjuncia.
interjecia Locuiuni Valori expresive ale prilor de vorbire.
Uniti sintactice. Definiiile i structura acestora; criterii in definire; ierarhia unitilor sintactice (partea
de propoziie, propoziia, fraza, textul); definirea i descrierea unitilor sintactice; corespondena unitilor
sintactice; reguli de expansiune/ extensie i de contragere. Relaii sintactice (coordonare, subordonare,
apoziionare, supraordonare); mijloace de exprimare a relaiilor sintactice. Funcii sintactice. Conceptul de
funcie sintactic. Inventarul funciilor sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ , complementele
necircumstaniale (direct, indirect, de agent) i complementele circumstaniale (de mod, de timp, de loc, de
cauz, de scop, condiional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relaie, sociativ, opoziional, cumulativ,
de excepie). Corespondentele lor la nivelul frazei.Abateri de la norm i corectarea lor.Sintaxa
poetico sintax a selectiilor , a interferentelor diferitelor stiluri ale limbii, a abaterilor. Valori expresive
V. Elemente de istorie a limbii romne
Definiii ale limbii romne. Latinitatea limbii romne; locul i epoca de formare. Unitatea i continuitatea
limbii romne. Unitate i diversitate local (dialecte, graiuri). Limba romn literar; etape ale formrii (faza
veche, constituirea limbii romne literare, faza de tranziie, limba romn literar modern.)
B. LITERATURA ROMN
I. Literatura popular
Caracteristici; categorii: genuri, specii, teme, motive.Mitologia Interferenta literatura populara
literatura culta.
III. Poezia. Evoluia poeziei romneti
Poezia paoptist (Ion Heliade Rdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore
Alexandrescu). Mihai Eminescu. Universul poetic (teme, motive, limbaj). Eminescupoet naional i
universal. Influena operei eminesciene asupra literaturii romne. Prelungiri ale clasicismului i
romantismului (George Cobuc, Octavian Goga). Simbolismul; Al. Macedonski, Ion Minulescu, George
Bacovia. Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Al. Philippide.Tradiionlismul; Ion
Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotru. Avangarda; Tristan Tzara, Saa Pan, Geo Bogza, Ilarie Voronca,
Gellu Naum - prezentare generala.Neomodernismul; Cercul de la Sibiu (t. Aug. Doina), poeii de la
Albatros i Kalende (Ion Caraion, Geo Dumitrescu), Emil Botta. Generaia 60 - prezentarea generala
( cu referiri la Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mlncioiu, A. E. Baconski, Ioan Alexandru). Nichita
Stnescu, Marin Sorescu,.Generaia 70 prezentarea generala (cu referiri la Mircea Ivnescu, Emil
Brumaru, Mircea Dinescu, Virgil Mazilescu). Leonid Dimov Postmodernismul: prezentare generala ( cu
referiri la Mircea Crtrescu, Alexandru Muina, Ion Stratan, Cristian Popescu)
NOT: In cazul poetilor al caror nume a fost subliniat se are in vedere o cunoastere monografica a
operei.Se au in vedere de asemenea competente ce privesc interpretarea unui text poetic la prima vedere
IV. Proza
nceputuri .Istoriografi munteni si moldoveni - prezentare generala. Dimitrie Cantemir - prezentarea
generala.Proza paoptist i postpaoptist: Costache Negruzzi (Alexandru Lpuneanul), Vasile
Alecsandri ( Balta Alba), Ion Ghica (Scrisori ctre Vasile Alecsandri), Nicolae Filimon (Ciocoii vechi
i noi), Alexandru Odobescu (Pseudokinegeticos)Epoca marilor clasici: Ion Creang (Poveti,
Amintiri din copilrie), Ioan Slavici (nuvele - Moara cu noroc, Padureanca, Popa Tanda- Mara),
I. L. Caragiale (nuvele - La hanul lui Manjoala, In vreme de razboi, O faclie de Paste - Momente), Mihai
Eminescu (proza literar Sarmanul Dionis). Proza de la sfritul sec. al XIXlea i nceputul sec. al
XXlea: Barbu tefnescu Delavrancea (nuvele prezentare generala), Duiliu Zamfirescu (Viaa la ar,
Tnase Scatiu), Calistrat Hoga (Pe drumuri de munte), Ion Agrbiceanu (Arhanghelii- prezentare
generala). Proza interbelic: Mihail Sadoveanu ( Zodia Cancerului Baltagul, Fraii Jderi, Hanu
Ancuei), Liviu Rebreanu (Ion, Pdurea spnzurailor Rascoala), Camil Petrescu (Ultima noapte de
dragoste, ntia noapte de rzboi, Patul lui Procust), Hortensia Papadat Bengescu ( Fecioarele
despletiteConcert din muzic de Bach), Mircea Eliade (Maitreyi,Nunta in cer, La tiganci ), G.
Clinescu (Enigma Otiliei), ). Proza postbelic: Vasile Voiculescu (povestiri Lostrita , Ultimul
Berevoi ), Marin Preda (Moromeii, Viaa ca o prad), tefan Bnulescu (Iarna brbailor), Sorin
Titel (Femeie, iat fiul tu), Augustin Buzura (Absenii), Nicolae Breban (Bunavestire), Radu Petrescu
(Ocheanul ntors), George Bli (Lumea n dou zile), Mircea Crtrescu (Nostalgia), Mircea
Nedelciu (Aventuri ntro curte interioar).

V. Dramaturgia
Bogdan Petriceicu Hasdeu (Rzvan i Vidra)Vasile Alecsandri ( Chiria in provincie, Despot
Vod)I. L. Caragiale (O noapte furtunoasa,O scrisoare pierduta,
Conul Leonida fata cu
reactiuneaBarbu tefnescu Delavrancea (Apus de soare) Lucian Blaga (Meterul Manole) Mihail
Sebastian (Steaua fr nume)Tudor Muatescu (Titanic vals)Marin Sorescu (Iona)
VI. Critica
Titu Maiorescu (O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867, Directia noua n poezia i proza
romneasc , Comediile dlui Caragiale, Eminescu i poeziile lui)G. Ibrileanu (Creaie i analiz,
Eminescunote asupra versului)E.Lovinescu (Istoria literaturii romne contemporane prezentare
generala)
G. Clinescu (Istoria literaturii romne de la origini i pn n prezent prezentare generala, Sensul
clasicismului, Clasicism, romantism, baroc)Tudor Vianu (Arta prozatorilor romni)
C. TEORIA LITERATURII
Literaturamodalitate specific de cunoatere i comunicare;opera literara determinarea conceptului;
autor, text, cititor Probleme privind receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitiv, analitic, de
adnotare, de formare a judecilor de valoare); niveluri ale receptrii.Text i context (social, cultural,
literar).Conceptele de baz ale analizei operei literare; genuri i specii literare; problema estomprii
diferenelor tipologice..Categorii estetice Curentul literar Motiv, subiect, personaj (erou).Compoziia
n operele lirice, epice, dramatice. Procedee si particularitati ale comunicrii literarartistice; sensul i
semnificaia cuvantului; limbaj poetic ca expresie a subiectivitatii (prozodiasistem semnificant;
procedeele retoricefigurile poetice; metafora ca nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea si ncifrarea
poetica; modaliti de receptare i de interpretare a textului poetic; imaginea literarartistic (poetica);
topica, sintaxa textului poetic; stilul operei; procedee narative; timpul i spaiul n naraiune; instane
narative; conflictualitatea in textele literar-artistice; semnificaii ale prezenei modurilor de expunere;
funciile descrierii, naraiunii, dialogului, monologului; particulariti ale conflictului n genul dramatic;
reprezentarea textului (spectacolul teatral); structuri literare i evoluia acestora;modalitati de receptare a
textului in proza si dramatic.Evaluarea critica a operei. Funcia i finalitatea operei literare.
GRADUL II
1.COMPETENTE SPECIFICE
1. capacitatea de selectare , dezvoltare si aprofundare a coninuturilor tiinifice i metodice ale disciplinei;
2. capacitatea de a evalua eficiena didactic a diferitelor tipuri de demersuri educaionale;
3. capacitatea de modelare creatoare a demersurilor didactice;
4. capacitatea de a perfeciona demersul didactic n vederea unei evaluri intra/ inter i transdisciplinare;
5. capacitatea de a perfeciona comunicarea n cadrul parteneriatului educaional;
6. capacitatea de autoevaluare i de realizare a a feedbackului n procesul de formare continu.
2.Continuturi
A. LIMBA ROMN
I. Limb i comunicare
Comunicarea uman. Situaia de comunicare.Tipuri de comunicareParticulariti ale codului lingvistic.
Comunicarea oral i scris. Natura, unitile i funciile limbajului. Textul. Textul ficional i
nonficional caracteristici. Probleme ale receptarii diverselor texte.Limba literar i limba popular.
Limbajul standard. Stilurile funcionale ale limbii. Denotaie, sens. semnificaie Mecanismul
conotaiei si al functionarii imaginilor poetice Figurile de stil . Mijloace de expresivitate: fonetice,
lexicale, morfosintactice.
II. Fonetic i fonologie
Noiuni generale: sunet, fonem, alofon. Fonetica: proprieti ale sunetelor. Fonologia: conceptul de
funcie n lingvistic, relaii i corelaii n fonologie; segmentare, comutare, distribuie; conceptul de sistem
fonologic.Foneme vocalice i foneme consonantice: inventar, clasificare, realizare fonetic. Principiile
ortografiei limbii romne.Eufonia, cacofonia, accentul, intonaia; fonetic i prozodie.
Abateri de la norm i corectarea lor.
III. Lexicologie i semantic

Noiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii romne; vocabularul fundamental i masa
vocabularului; vocabular activ i vocabular pasiv. Cuvntul ca unitate de baz a vocabularului;
semnificaie, sens, referent ContextualitateaSemantica: polisemia, omonimia; relaii semantice ntre
cuvinte: sinonima, antonimia; cmpuri/ arii lexicalsemantice. Valori expresive. Mijloace de mbogire a
vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe
(mprumuturileadaptarea mprumuturilor la sistemul limbii romne contemporane); mijloace mixte
(calchierea/ calcul lingvistic, truncherea,contaminarea ). Expresii,sintagme,unitati frazeologice Structura
etimologic a vocabularului romnesc. Dinamica vocabularului romnesc contemporan. Valori expresive.
IV. Morfosintaxa
Noiuni generale: prile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii romne; morfemul i structura
morfematic a cuvintelor (rdcin, sufix gramatical, desinen, afix mobil, radical, flectiv). Prile de
vorbire : substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziia, conjuncia.
interjecia Locuiuni.Valori expresive ale prilor de vorbire. Uniti sintactice. Definiiile i structura
acestora; criterii in definire; ierarhia unitilor sintactice (partea de propoziie, propoziia, fraza, textul);
definirea i descrierea unitilor sintactice; corespondena unitilor sintactice; reguli de expansiune/ extensie
i de contragere. Relaii sintactice (coordonare, subordonare, apoziionare, supraordonare); mijloace de
exprimare a relaiilor sintactice. Funcii sintactice. Conceptul de funcie sintactic. Inventarul funciilor
sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ, elementul predicativ suplimentar, complementele
necircumstaniale (direct, indirect, de agent) i complementele circumstaniale (de mod, de timp, de loc, de
cauz, de scop, condiional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relaie, sociativ, opoziional, cumulativ,
de excepie). Corespondentele lor la nivelul frazei.Abateri de la norm i corectarea lor. Sintaxa
poetico sintax a selectiilor , a interferentelor diferitelor stiluri ale limbii, a abaterilor. Valori expresive.
V. Elemente de istorie a limbii romne
Definiii ale limbii romne. Latinitatea limbii romne; locul i epoca de formare. Unitatea i continuitatea
limbii romne. Unitate i diversitate local (dialecte, graiuri).Limba romn literar; etape ale formrii
(faza veche, constituirea limbii romne literare, faza de tranziie, limba romn literar modern.)
B. LITERATURA ROMN
I. Literatura popular
Caracteristici; categorii: genuri, specii, teme, motive.Mitologie Interferente literatura populara
literatura culta. .
II. Curente culturale i literare
Umanismul; teme, motive, reprezentani . Iluminismul; trsturi generale i specifice, reprezentani.
coala Ardelean; direcii de manifestare; Ion Budai Deleanu - Tiganiada.Romantismul; estetica
romantismului; romantismul romnesc. Dacia literar (Introducie, de Mihail Koglniceanu). Poezie,
proz, dramaturgie; reprezentani prezentare generala. Realismul; estetica realismului. Realism
tradiional i modern n liteatura romn. Reprezentani prezentare generala. Prelungiri ale
romantismului i realismului la nceputul sec. al XXlea (smntorismul i poporanismul).
Simbolismul; estetica simbolist. Simbolismul romnesc; grupri, reprezentani, opere simboliste
prezentare generala Tradiionalism, modernism, avangardism.
III. Poezia. Evoluia poeziei romneti
Poezia premodern (Vcretii, C. Conachi, Anton Pann prezentare generala)Poezia paoptist (Ion
Heliade Rdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu).Mihai Eminescu.
Universul poetic (teme, motive, limbaj). Eminescupoet naional i universal. Influena operei eminesciene
asupra literaturii romne. Prelungiri ale clasicismului i romantismului (George Cobuc, Octavian Goga).
Simbolismul; Al. Macedonski, Ion Minulescu, George Bacovia. Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga,
Tudor Arghezi, Al. Philippide.Tradiionlismul; Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotru. Avangarda;
Tristan Tzara, Saa Pan, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Gellu Naum.
Neomodernismul; Cercul de la Sibiu (t. Aug. Doina), poeii de la Albatros i Kalende (Ion Caraion,
Geo Dumitrescu), Emil Botta. Generaia 60 - prezentare generala (cu referiri la Ana Blandiana, Cezar
Baltag, Ileana Mlncioiu, A. E. Baconski, Ioan Alexandru); Nichita Stnescu, Marin Sorescu, Generaia
70 prezentare generala (cu referiri la Mircea Ivnescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Virgil Mazilescu);
Leonid Dimov, Postmodernismul - prezentare generala (cu referiri la Mircea Crtrescu, Alexandru
Muina, Ion Stratan, Cristian Popescu)

NOT: In cazul poetilor ale caror nume a fost subliniat se are in vedere o cunoastere monografica a
operei.Se au in vedere de asemenea competente ce privesc interpretarea unui text poetic la prima vedere
IV. Proza
.Proza paoptist i postpaoptist: Costache Negruzzi (Alexandru Lpuneanul), Vasile Alecsandri (
O cltorie n Africa Balta Alba), Alecu Russo (Cntarea Romniei), Ion Ghica (Scrisori ctre Vasile
Alecsandri), Nicolae Filimon (Ciocoii vechi i noi), Alexandru Odobescu (Pseudokinegeticos)Epoca
marilor clasici: Ion Creang (Poveti, Amintiri din copilrie), Ioan Slavici (nuvele Moara cu noroc,
Padureanca Popa Tanda - Mara), I. L. Caragiale (nuvele La hanul lui Manjoala,In vreme de
razboi, O faclie de Paste - povestiri - prezentare generala , Momente), Mihai Eminescu (proza
literar). Proza de la sfritul sec. al XIXlea i nceputul sec. al XXlea: Barbu tefnescu Delavrancea
(nuvele prezentare generala), Duiliu Zamfirescu (Viaa la ar, Tnase Scatiu), Calistrat Hoga (Pe
drumuri de munte- prezentare generala), Ion Agrbiceanu (Arhanghelii prezentare generala). Proza
interbelic: Mihail Sadoveanu ( Zodia Cancerului Baltagul, Fraii Jderi, Hanu Ancuei), Liviu
Rebreanu (Ion, Pdurea spnzurailor Rascoala), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, ntia
noapte de rzboi, Patul lui Procust), Hortensia Papadat Bengescu ( Fecioarele despletiteConcert din
muzic de Bach), Mircea Eliade (Maitreyi,Nunta in cer, La tiganci), M. Blecher (ntmplri din
irealitatea imediat), G. Clinescu (Enigma Otiliei), Mateiu Caragiale (Craii de CurteaVeche), Urmuz
(Plnia i Stamate).
Proza postbelic: Vasile Voiculescu ( nuvele i povestiri), Marin Preda (Moromeii, Viaa ca o prad,
tefan Bnulescu (Iarna brbailor), Fanus Neagu,(Cantonul parasit) , Sorin Titel (Femeie, iat fiul
tu), Augustin Buzura (Absenii), Nicolae Breban (Bunavestire), Radu Petrescu (Ocheanul ntors),
George Bli (Lumea n dou zile), Mircea Crtrescu (Nostalgia), Mircea Nedelciu (Aventuri ntro
curte interioar).

V. Dramaturgia
Bogdan Petriceicu Hasdeu (Rzvan i Vidra)Vasile Alecsandri (ciclul Chirielor, Despot Vod)
I. L. Caragiale (O noapte furtunoasa,O scrisoare pierduta,Conul Leonida fata cu reactiunea, Dale
carnavalului) Barbu tefnescu Delavrancea (Apus de soare)Camil Petrescu (Jocul
ielelor)Lucian Blaga (Meterul Manole) Mihail Sebastian (Steaua fr nume)Tudor Muatescu
(Titanic vals)Marin Sorescu (Iona)
VI. Critica
Titu Maiorescu (O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867, Directia noua n poezia i proza
romneasc , Comediile dlui Caragiale, Eminescu i poeziile lui)G. Ibrileanu (Creaie i analiz,
Eminescunote asupra versului)E. Lovinescu (Istoria literaturii romne contemporane)G.
Clinescu (Istoria literaturii romne de la origini i pn n prezent, Sensul clasicismului, Clasicism,
romantism, baroc, Domina bona)Tudor Vianu (Arta prozatorilor romni)
NOT*:
Pentru pregatirea candidatilor se prezinta pentru obtinerea gradului II se vor mai avea n vedere si
urmtoarele module de sinteza:Proza fantastic romneasc Conceptul de fantastic; disocierea de
miraculos; sursele fantasticului; teme i motive ale literaturii fantastice; personajul fantastic; fantasticul n
opera unor scriitori (Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, G. Galaction, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu). II.
Spiritul modern n literatura romn interbelic Definirea conceptului; promotori ai modernismului (E.
Lovinescu, Camil Petrescu); aspecte ale modernitii n operele literaturii interbelice; problematic; structuri
epice, lirice, dramatice III. Interferene ale genurilor i speciilor n opera literar Coexistena
elementelor clasice, romantice i realiste n literatura romn din sec. al XIXlea; estomparea granielor
dintre speciile lirice, epice i dramatice n sec, al XXlea. IV. Eseiti Eseul ca form de reflecie cultural;
tipologie (eseul filozofic, literar, critic etc.); reprezentani (Lucian Blaga, G. Clinescu, Emil Cioran, Mircea
Eliade, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu prezentare generala).
* Nu se cere profesorilor absolventi de institute pedagogice de 3 ani
C. TEORIA LITERATURII
Literaturamodalitate specific de cunoatere i comunicare;opera literara determinarea conceptului;
autor, text, cititor Probleme privind receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitiv, analitic, de
adnotare, de formare a judecilor de valoare); niveluri ale receptrii.Text i context (social, cultural,
literar).Conceptele de baz ale analizei operei literare; genuri i specii literare; problema estomprii
diferenelor tipologice..Categorii estetice Curentul literar Motiv, subiect, personaj (erou).Compoziia
n operele lirice, epice, dramatice. Procedee si particularitati ale comunicrii literarartistice; sensul i
semnificaia cuvantului; limbaj poetic ca expresie a subiectivitatii (prozodiasistem semnificant;
procedeele retoricefigurile poetice; metafora ca nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea si ncifrarea
poetica; modaliti de receptare i de interpretare a textului poetic; imaginea literarartistic (poetica);
topica, sintaxa textului poetic; stilul operei; procedee narative; timpul i spaiul n naraiune; instane
narative; conflictualitatea in textele literar-artistice; semnificaii ale prezenei modurilor de expunere;
funciile descrierii, naraiunii, dialogului, monologului; particulariti ale conflictului n genul dramatic;
reprezentarea textului (spectacolul teatral); structuri literare i evoluia acestora;modalitati de receptare a
textului in proza si dramatic.Evaluarea critica a operei. Funcia i finalitatea operei literare.
D. METODICA PREDRII LIMBII I LITERATURII ROMNE
I. Curriculum National si Curriculum Local. - locul limbii si literaturii romane in structura noului
plan-cadru; conceptele de trunchi comun si curriculum la decizia scolii; prezentare generala a programelor
(pe cicluri de invatamant).Tipuri de optionale si motivarea psihopedagogica.
II.Tehnologia instruirii la limba i literatura romn. Obiective pedagogice si obiective specifice.
Taxonomii de obiective pedagogice (cognitive,afective,psihomotorii prezentare generala )
Elaborarea strategiilor si modalitatilor didactice. Sarcini si situaii de nvare. Relatia metode traditionalemetode moderne in realizarea obiectivelor educationale ale disciplinei.Metode active de predare-invatare
(dialogul euristic,invatarea prin descoperire,problematizarea, debatul brainstorming-ul ,exercitiul,
analiza lingvistica )
III.Proiectarea (conceperea) activitilor didactice la limba i literatura romn.Variante.Realizarea
activitatilor didactice; enuntarea obiectivelor urmarite, actualizarea si verificarea cunostintelor si a
capacitatilor necesare predarii invatarii; conducerea procesului de invatare; asigurarea conexiunii
pe
parcursul invatarii, evaluarea continua a progresului scolar, asigurarea retentiei si a transferului de
cunostinte, alcatuirea si propunerea de sarcini de invatare pentru acasa ; diferentierea acestora.

IV.Variante si tipuri de lectii si proiectarea acestora (n gimnaziu i liceu):

.Lectia de dobandire de noi cunostinte la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu); aplicatii
Lectia de fixare si consolidare a cunostintelor la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu);aplicatii
Lectia de recapitulare si sinteza la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu);aplicatii
Lectia de verificare si evaluare a cunostintelor la limba si literatura romana (gimnaziu,liceu) ; aplicatii
Lectia de analiza literara a unui fragment sau a unui text integral;aplicatii
Lectia de caracterizare generala a unei opere, perioade,epoci culturale,curent literar;aplicatii
V.Forme de invatare extraclasa si in afara spatiului scolii: excursia de studiu,vizita la muzeu,cercuri ,
cenacluri literare, editarea de reviste scolare., organizarea de simpozioane , sesiuni de comunicari stiintifice
etc.Formularea obiectivelor si evaluarea activitatii.Invatarea in echipe (grupe) de lucru
VI*.Strategii si tehnici de predare- invatare privind:
formarea, dezvoltarea si consolidarea deprinderilor ortografice si ortoepice;
imbinarea analizei gramaticale cu cea stilistica; utilizarea cunostintelor lingvistice in analiza
textului literar
exprimarea scrisa si orala;
receptarea si utilizarea textului literar in predare-invatare;
formarea deprinderilor de a realiza diferite tipuri de compozitii/compuneri ( rezumatul,
povestirea, analiza si comentariul literar, caracterizarea de personaj , recenzia, paralela, sinteza, eseul
structurat si nestructurat, alte texte cu caracter argumentativ, texte cu destinatie oficiala);
formarea de competente de analiza critica (discutare, evaluare si autoevaluare) a
compozitiilor/compunerilor scolare;
studierea notiunilor de teorie literara, integrarea functionala a conceptelor operationale in
invatare;
insusirea de catre elevi a unor tehnici individuale de lucru;
mbogirea, fixarea i activarea vocabularului elevilor (n gimnaziu i liceu);
studierea limbii romane in liceu;
utilizarea corecta a limbii romane in variate situatii de comunicare;activitatea diferentiata cu
elevii si invatare cu ajutorul grupelor de lucru;
utilizarea manualului scolar;
predarea limbii si literaturii romane in scoli avand ca limba de comunicare limbi ale
minoritatilor nationale
.
VI. Analiza critica (evaluarea) a programelor si manualelor scolare in uz
VII.Probleme privind evaluarea
Teoria modern a evalurii. Evaluarea prin intermediul obiectivelor pedagogice si a formarii de
competente.Tehnica evalurii iniiale. Evaluarea formativ, de progres. Evaluarea sumativ, periodic.
Evaluarea prin exameneExigenele elaborrii testelor i a probelor docimologice.Tipuri de itemi (
obiectiv, cu alegeri multiple.,intrebari structurate si bazate pe texte, eseuri structurate, eseuri nestructurate)
Avantaje si dezavantaje (analiza critica pornind de la exemple concrete).Adecvarea tipologiei itemilor la
conditiile concrete ale grupului de elevi si la cerintelor evaluarilor prin examene. Alternana probelor
scrise cu cele orale.Tipologia examinarii orale (interviul,dezbaterea discutia- ,tehnica intrebarilor si
raspunsurilor,tehnica raspunsului pregatit) Specificul evalurii n nvarea limbii i a literaturii romne.
Aplicaii.Modaliti alternative de evaluare; portofolii, proiecte, lectura suplimentar; Evaluarea prin
activiti extracurriculare (reviste colare, cercuri literare, cenacluri, excursii tematice, vizite la muzee,
ntlniri cu scriitori, expoziii etc.).Evaluarea inter/ intra/ transdisciplinar.Propuneri de modele
Modulul V nu se cere decat profesorilor care sustin gradul II
SUGESTII DE TEME PENTRU GRADUL DIDACTIC I
A. LIMBA ROMN
Metode didactice de abordare a unor noiuni fundamentale de limb, din perspectiv normativfuncional
(fonetic, vocabular, morfologie, sintax, stilistic).
B. LITERATURA ROMN
Lectura literarmijloc de educaie estetic i formare a personalitii elevilor. O cercetare personal cu
contribuii tiinifice n domeniul literaturii romne (un scriitor, o oper, o problem literar). Studiul
monografic al unei reviste literare (al unui curent literar), cu implicaiile metodice de rigoare.O cercetare
metodicotiinific privind studierea oricrui scriitor bine reprezentat n programa colar.O cercetare

tiinifico metodic privind studierea unui gen literar. Metodologia didactic privind formarea i
consolidarea unor noiuni fundamentale de teorie literar (ex. Structura operei literare; nuvela; romanul;
reportajul; figurile limbajului poetic; figurile naraiunii; personajul literar .a.m.d.). Un studiu pe o tem de
sintez implicnd scriitori i opere prevzute n programa colar cu sugestii didactice (ex. Tipologii umane;
teme; motive; mituri; categorii estetice etc.).Experiene novatoare n textul literar (liric; epic; dramatic).
Valorificarea lor n coal (gimnaziu, liceu). Implicarea elementelor de teorie literar n receptarea
literaturii n coal (gimnaziu, liceu).Relevarea particularitilor stilistice ale textului literar (romantic;
clasic; simbolist; expresionist etc.). Aplicaii metodice. Familiarizarea elevilor cu limbajul poeziei
moderne.Orientri moderne n analiza literar. Valorificarea lor n studierea literaturii n coala. Lecia
de literatur n lumina dezideratelor teoriei literare moderne, ale pedagogiei i ale didacticii moderne.
Stabilirea i operaionalizarea obiectivelor pentru studierea unui capitol din programa de literatur (ex.
Proza interbelic; poezia actual etc.).Locul i rolul activitii n grup, n procesul receptrii literaturii n
coal. Elaborarea unor sisteme de lecii pentru studierea unor capitole din programa colar (literatur;
limb; teoria literaturii). Metodologia lecieiseminar (loc, rol, importan, pregtirea i desfurarea unor
asemenea lecii). Dezbaterea (discuia liber) modalitate de receptare activ a textului literar n coal.
Dramatizarea (asumarea de roluri), modalitate activ de studiere a literaturii n coal. Locul, rolul i
tehnica didactic a folosirii mijloacelor vizuale (film, arte plastice, afi publicitar, band desenat) n
procesul studierii textului literar n coal.Ancheta (literardocumentar, istoric, social), modalitate
didactic de familiarizare a elevilor cu tehnica stidiului individual i a investigaiei interdisciplinare.
Elaborarea unor programe pentru activitatea n cercurile de literatur (ex. Cerc de povestire; cerc de
literatur; cerc dramatic; cenaclu literar etc.). Evaluarea cunotinelor, priceperilor i deprinderilor elevilor
n leciile de literatur i limb (evaluare formativ, predictiv, sumativ; testele de evaluare).Studierea
textului literar n coal n perspectiv interdisciplinar (literaturmuzic; literaturarte plastice;
literaturfilm; literaturteatru; literaturtiine umaniste; literaturtiine ale naturii;
literaturmitologie; literaturreligie). Formarea i dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectual a
elevilor n procesul studierii limbii i literaturii n coal. Cultivarea deprinderilor elevilor de a elabora
diferite tipuri de compunere (ilustrnd diferite stiluri funcionale ale limbii literare). O cercetare teoretico
aplicativ privind locul, rolul, importana unor metode active n studierea literaturii n coal (ex.
Problematizarea, nvarea prin descoperire etc.).O cercetare teoreticoaplicativ privind dezvoltarea
creativitii elevilor prin studierea literaturii n coal .
BIBLIOGRAFIE
pentru definitivat i gradul al IIlea
A. LIMBA ROMN
1. Fonetic i fonologie
*** Limba romn contemporan (coord. Ion Coteanu), vol. I (ed. a IIa),E.D.P.Bucurestiti, 1985
Rosetti, Al.; Lzroiu, AurelianIntroducere n fonetic, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1982.
* ** Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii romne, Ed. Academiei, Bucureti, 1982,
Vasiliu, Em. Scrierea limbii romne n raport cu fonetica i fonologia, Tipografia Universitii
Bucureti, 1979.
*** ndreptar ortografic, ortoepic i de punctuaie,editia a V-a.,Bucuresti,Ed. Univers Enciclopedic, 1995.
2. Lexicologie i semantic
Coteanu, Ion; Forscu, Narcisa; BiduVrnceanu, AngelaLimba romn contemporan. Vocabularul,
ED.P., Bucureti, 1985.
Bidu Vrnceanu, Angela;Forscu, Narcisa-Modele de structurare semantic, Ed. Facla, Timioara, 1984.
Bidu Vrnceanu, Angela; Forscu, NarcisaCuvinte i sensuri,Ed. tiinific i Enciclopedic, l988.
** Sinteze de limba romn (coord. Theodor Hristea), Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1984.
3. Morfosintaxa
*** Gramatica limbii romne, ed. a IIa, vol. I, II, Ed. Academiei, Bucureti, 1966
Diaconescu, PaulaStructur i evoluie n morfologia substantivului romnesc, Ed. Academiei,
Bucureti, 1970
PanDindelegan, GabrielaAspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal (perioada de dup
1880), Tipografia Universitii Bucureti, 1987
Avram, MioaraGramatica pentru toi, Ed. Academiei, Bucureti, 1986 (pag. 19234)

Dumitru, Irimia: Gramatica limbii romane. Editura Polirom, Iasi, l997

Neamu, G.,G.Teoria i practica analizei gramaticale, Ed. Excelsior, ClujNapoca, 1999
GuuRomalo, ValeriaSintaxa limbii romne. Probleme i interpretri, ED.P.,Bucureti, 1973
Diaconescu, IonProbleme de sintaxa a limbii romane actuale ,Editura Stiintifica ,Bucuresti,l989
Grui, G.Gramatica normativ. 77 de ntrebri, 77 de rspunsuri, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1994
Draoveanu, D.,D.-Teze i antiteze n sintaxa limbii romne, Ed. Clusium, ClujNapoca, 1997
GuuRomalo, Valeria -Corectitudine si greseala ,Editura Stiintifica,Bucuresti, l972
4.Istoria limbii romane
*** Istoria limbii romne (coord. Al. Rosetti), vol. al IIlea, Ed. Academiei, Bucureti, 1969,
Brncu, Gr.Vocabularul autohton al limbii romne, Ed. tiinific i E., Bucureti, 1983
Drago, ElenaElemente de sintax istoric romneasc, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995
Manca, MihaelaLimbajul artistic romnesc n secolul al XIXlea, Ed. tiinific si E., Bucureti, 1983
Munteanu, t., Tra, V.Istoria limbii romne literare, E. D. P., Bucureti, 1983
I,Coteanu Stilistica functionala a limbii romana stil,stilistica,limbaj, , Ed. Academiei,l973 ,Bucuresti
Cruceru, ConstantinDialog i stil oral n proza contemporan, Ed. tiinific, Bucureti, 1985
5.Lingvistica

- Graur, Al., si Wald Lucia - Scurta istorie a lingvisticii,E.D.P., Bucuresti, 1977

Ivanescu, D. Lingvistica generala si romana , Editura Facla, Timisoara , l983

B. LITERATUR
Folclor : Pop, M., Ruxndoiu, P.Folclor literar romnesc, E.D.P., Bucureti, l978
Pop, Mihai- Folclor (I,II) ,Editura grai si Suflet.Cultura Nationala,Bucuresti 1998

Mihai Coman Mitologia populara romaneasca,vol I,II , Editura Minerva , Bucuresti , 1988

1.Istorii ale literaturii,ale genurilor si speciilor, dictionare

Calinescu,G. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Ed.Minerva, Bucuresti, l982
Negoitescu, I - Istoria literaturii romane, Ed.Minerva, Bucuresti, l99o
Manolescu, N.Istoria critic a literaturii romne, Ed. Minerva, Bucureti, 1990
Cioculescu, .; Vianu, T.,Streinu, Vl.- Istoria literaturii romne moderne, Ed. tiinific, Bucureti, 1971
Scarlat, M.Istoria poeziei romneti, vol. IIV, Ed. Minerva, Bucureti, 19821984
Manolescu, N.Arca lui Noe, vol. IIIIII, Ed. Minerva, Bucureti, 1980,1981,1983
Piru, Al. Istoria literaturii romne de la origini pn la 1830, Ed. tiinific , Bucureti, 1977
Ion, Vlad Povestirea.Destinul unei structuri epice ,Editura Minerva,Bucuresti, l972
Zaciu, Mircea,Marian Papahagi si Aurel Sasu Dictionarul scriitorilor romani (vol.I-II (A-C,D-L), Editura
Fundatiei Culturale Romanesti, Bucuresti 1995,1998
***Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, Editura Academiei, Bucuresti, 1979
2. Literatura veche i premodern
Cartojan, N. Istoria literaturii romne vechi, Ed. Minerva, Bucureti, 1980
Popovici, D. Literatura romn n epoca luminilor, Ed. Dacia, Cluj, 1972
Mazilu, D. H.Sorohan, E.- Recitind literatura romn veche, vol. III, Ed.Universitatii, Bucureti, 1994
3. Perioada paoptist si postpaspoptista
* ** Istoria literaturii romne, vol. II, Ed. Academiei, 1968
Cornea, P.Originile romantismului romnesc, Ed. Minerva, Bucureti, 1972
Manolescu, N.Poei romantici, Ed. Fundaiei Culturale Romne, Bucureti, 1999
Simion, EugenDimineaa poeilor, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 1984
Papadima, Liviu Literatura si comunicare.Relatia autor-cititor in proza pasoptista si postpasoptista.,
Editura Polirom, Iasi, 2ooo
4. Epoca marilor clasici
Munteanu, G.- Istoria literaturii romne.Epoca marilor clasici,ED.P., Bucureti, 1980
Clinescu, G.Viaa lui Mihai Eminescu, vol. III, E.P.L., Bucureti, 1964
Clinescu, G. Opera lui Mihai Eminescu, vol. III, E.P.L., Bucureti, 1969
Ion , Negoitescu - Poezia lui Mihai Eminescu,Editura Junimea,l980
Edgar , Papu - Poezia lui Eminescu , Editura Junimea, l979

Petrescu, Ioana Em.Eminescu i mutaiile poeziei romneti, Ed. Dacia, Cluj, 1989
Rosa del ConteEminescu sau despre absolut, Ed. Dacia, Cluj, 1990
Ciobanu, Nicolae - Eminescu Structurile fantasticului, Editura Junimea.l984
Clinescu, G.Ion Creang. Viaa i opera, E.P.L., Bucureti, 1964
Popescu, MagdalenaIoan Slavici, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti,l977
5. Literatura de la sfritul sec. al XIXlea i nceputul sec. al XXlea
Ciopraga, C.Literatura romn de la 1900 la 1918, Ed. Junimea, Iai, 1970
Micu, D.nceput de secol (19001918). Curente i scriitori, Ed. Minerva, Buc. 1970
6.Perioada interbelic
Lovinescu, E. Istoria literaturii romne contemporane, Ed. Minerva, Buc. 1973
Crohmlniceanu, Ov. S. Literatura romn ntre cele dou rzboaie mondiale, vol. IIIIII, Ed.
Minerva, Buc. 1972
Balot, N.De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureti, 1982
Constantinescu, PompiliuScrieri, vol. IVI, E. P. L., Bucureti, E.D.P. ,bucuresti l967 - 1972
Cioculescu, .Aspecte literare contemporane, Editura Minerva,1972
Manolescu , Nicolae Sadoveanu sau utopia cartii,Editura Eminescu, Bucuresti, l976
Manolescu, N.Despre poezie, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 1987
Mircea Muthu - Rebreanu sau paradoxul organicului ,Editura Dacia , 1993
7. Perioada postbelic
Simion, EugenScriitori romni de azi, vol. IIV, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 19741989
Ungureanu, Cornel.Prozatori de azi, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti,1993
Pop , Ion Poezia unei generatii, Editura Dacia , Cluj-Napoca, 1973
Ulici ,Laurentiu - Literatura romana contemporana, Editura Eminescu, Bucuresti , l995
Crtrescu, Mircea.Postmodernismul romanesc, Ed. Humanitas, 1999
Se recomand consultarea seriei Introducere n opera lui..., a seriei Biblioteca critica (Scriitorul ....)
interpretat de ...
C. TEORIA LITERATURII
Sandulescu, Al. (coord.) Dictionar de termeni literari,Editura Academiei,Bucuresti,l976
Clinescu, G.,Universul poeziei, Ed. Minerva, Bucureti, 1974
Friedrich, HugoStructura liricii moderne, Ed. Univers, Bucureti, 1998
Kayser, WolfgangOpera literar, Ed. Univers, Bucureti, 1979
Marino, AdrianDicionar de idei literare, Ed. Eminescu, Bucureti, 1973
Parfene, ConstantinTeorie i analiz literar. Ghid practic, Ed. iinific, Bucureti, 1993
Wellek, R.; Warren, A.Teoria literaturii, E.L.U., Bucureti, 1967
Genette, Gerald Introducere un arhitext, Editura Univers, l994
Booth , W - Retorica romanului , Efditura Univers,l974
Todorov, Tzvetan Introducere in literatura fantastica, Editura Univers , l973
D. METODIC
Cerghit, IoanPerfecionarea leciei n coala modern, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983
G.Cornita - Metodica predarii limbii si literaturii romane ,Editura Umbria,Baia Mare,l993
Goia, Vistrian;Drgtoiu,Ion-Metodica predrii limbii limbii i literaturii romne, E.D.P., Bucureti, 1995
Dumitru, Ivanus Metodica predarii limbii si literaturii romane, Editura Avrameanca, 1996
Goia, VistrianIpostazele nvrii, Ed. Napoca Star, Cluj, 1999
Ionescu, Miron; Chi, VasileStrategii de predare i nvare, Ed. tiinific, Buc. 1992
Parfene, Constantin Metodica studierii limbii i literaturii romne n coal, Ed. Polirom, Iai, 1999
EVALUARE
Publicaiile Serviciului Naional de Evaluare i Examinare.
Nota: Bibliografia recomandata pentru definitivat si gradul II stabileste un cadru general de referinta pentru
continuturile acestor examenelor.Fiecare centru de organizare si pregatire a examenelor de definitivat/gradul II va
putea propune si alte lucrari la care canditatii pot avea acces.Centrele de organizare si pregatire pot propune, de
asemenea, si alte teme pentru sustinerea gradului I
Prezenta programa a fost intocmita pe baza propunerilor venite de la universitatile din: Bucuresti, Baia Mare
,Cluj, Iasi, Sibiu,si a fost aprobata in sedinta Comisiei Nationale de Limba si Literatura Romana in data de 15
februarie 2000