Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Rodica Luca Metode de Preventie Carie

    Uploaded by

    rox12123
    11 views36 pages
    Rodica Luca Metode de Preventie Carie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Rodica Luca Metode de Preventie Carie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views36 pages

    Rodica Luca Metode de Preventie Carie

    Uploaded by

    rox12123
    Rodica Luca Metode de Preventie Carie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 36
    RODICA LUCA METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI IN SANTURI SI FOSETE - editia a Ta reviizuta si adiugitl - Editura Cerma BUCURESTI rad W2vauaNUHaIe9 WOIOEA p’E snsedojoumg eg a1asoy 18 umnjtes IP ofeznfoo some snp ap jnurstuRoayy * San eee ee ‘oenpa eo aroonpoud { Z0p}OS0} |e JS JOPLINJueS [JOY “ZT * soyte> eajprede uy asp1 9p 09203 - afezn/90 sopo}ayEIGns wPBO|O}AOYY | SNTadnd eS € I-€2-9976-€L6 NEST ‘marozas tans wunyoa msoow dase opMdOHp aI} 6661 "26610. nosouoy BURN :eezZLEOINdw09 areDepaLOUYE, vruodojoy FoyTA eUEPEY eULOY “3G :TPHONIpS soITISUOD YEP Woy “Ig 10,9"Poy, CAPITOLUL 1 MORFOLOGIA SUPRAFETELOR OCLUZALE - FACTORI DE RISC IN APARITIA CARIILOR fn practica stomatologicd se recunoaste cd santurile si fosetele ocluzale reprezinti zonele cele mai vulnerabile 1a proceselor carioase, Aceasti recunoaslere este urmarea epidemiologice efectuate 1.2. DATE PRIVIND PREVALENTA CARIET OCLUZALE fntr-un studiu asupra rez la sase luni ickerson din crescute a cariei ocluzale in raport cu celelalte topografii. intre acestea se retin: ~ studiul intreprins intre 1971-1974 de First National Health and Nutrition Examination Survey pe un lot de 20.000 de subie ca varste cuprinse intre 1 si 74 de ani care a aritat ca in jurul varstei de 18 ani mai mult de 50% din suprafetele ocluzale ale molarilor permanenti prezintd carii sau restaurdri, in timp ce suprafejele proximale rman sanatoa - studiul efectuat intre 1979-1980 pe copii din $.U.A, cu vi cuprinse intre 5 si 17 ani, care a demonstrat ci 83% din carii ‘aint plasate pe suprafete ocluzale si vestibulare sau orale; ‘A. rece in revista care se desprinde ideea frecvent: Moroes JoyNUE Pour UNFiORLaTUT osatorep a8 a[eZN}o0 Jaume v pinosaro elueproUT IS wluajeAesd “Tpuod oisooe Up amquap atapesdns aypejaqo 1gsap aurea x asndsipa ‘au afeznjoo ajajoyesdns ‘onauad arapoa op yound wip ‘yo wynzas a[eznoo sop qe arzonposd op npow putaud aqypms wig ROP op viuaAsaNy aySo1o TIE no ‘puerpidsn> vareUrTOUL aysalo 10 NO “Ro WAISqO B-§ “JO[TLeS BaMMJOAZep nnuad nipoutt ung fur [90 yroyo aisnBur 1$ toupe opuMiues yo rxeprsuos ag ‘Ise ‘sz ‘p] vunmopyjpems zounriouof op ojoomp apunxa aywod as azo “YS1e{ yzeq 0 puyuozaid rep essay ‘oummoy yoadse un quamde pupae iniues “zfons ap 1e8 nun mnuose aiwod as 18 1e]nduenis ap mIsap aise ,.[* ap eULLOY uy jniuEy vansnSuy ‘Jougpe “(9p uLog uy Lanjures - sJougpe urind 1$ ares uneurenp no ¢,,** op wULsOy ur Sze LINjues - tundyy pnop nuosap os qWaAoaNy TEU “oreo Us UROTSeTO INU TELL Indes Ne-s 18 a[ezZNJoO Joyjuniues eYZopoyiom yeipms v-s mnyndumy jasmoep ul Teanjo0 myniues vomouype IS wULIOS no woaNp eIMeFa] UL o1S9 IONICS varaonposd yo eaapt 2] snpuoo nv aotu THazasqo a1saoy {gZ] usar 18 oWaUNTTe UHfar area a[au0Z UIp 10}29 B Woop vor TeUT BluaAsaTy O no sep ‘aren ‘apolou ofoloyesdns ad 18 soytues erivede eazesqo uosucqoy ‘Segt U] ‘AreqUep TWIEIOAz9p v RANRULIOY epeoLTad Ut iadind e ,.pseorpuesaU atfovar o 9 Inmde myniqeurs ye jooyop un gutzoudar opunjues ¥O Blopisuo |g "ID ap amorous JOPOUT aye ,areuToeUt ap rojaiayeidns ajtiginenBarou* sussop ¥ xog ‘gogt Up “oan InpATooes rIndaouy vy op your JopTusconowd eHUoTe seNe e “oqeznjoo Yates foriurede ye juezuOARy WaUE|D [EqISOd vo “yeI01e] JoftiIp ee afeznjoo sojsiayeidns ye repaaruap |nyoury WIVZN100 TaRIV Vawsondowd NJ YOTHLASOT TV IS YOTANINVS TATION “ZT {2Z] aleznpoo forme & J01 aya azeut TEU v0 BjUEADaY Je “2p0S'Ep Feu ap arsa ejuapeaasd “eD|Lop Te [mio] e7] “woUdns 89 Teo9p MUI FeU WO BnOp ap HeIZaRe Pury HOLE HxejOU eT “plezn}D0 vEED pupAR RMoAdayy areUT YUE Bad ‘9,6¢"pY Op IRD ® Riuoqeaaid o yoy jnasyzd ef ywereisuoo ne OMY “We ¢ ap dum aleziuatSr mov} v-s axed B] (Tue OT 18 g ant Hdoo) apOp [e [MO] 2p anigesoap ards areziuorSt ap yoyousg # nu UE |] 18 ¢ aNUT aisiga no tidoo ap yeuttoy *jo} ntutig “doo ap mor ynop ad {tte asv8 op JoyLEjour JoyTLIea vadnse vo!Tojonuapide ari99109 0 Z86I W P2voMID9F9 HoTwIOqe}O> 15“ NALD “eIUEWOY UL “Eep] queuoden jor un -npumuaaar amps op poruysy ‘oanuanard umspus op wesSord un-nund yeznjao ww grejonuod ¥y areod - £9506 0p attiodoud ur nro pruyzaud JopLejout som ope ayezn]90 ajaiageadns we gy sp vIsHEA el - yur gf ef eed 99] ne 1S rue 99 wissga vdnp doour a1asoj 18 umn}tes up asvou ojeszoosd - ‘yzundes JopLrejout ae ayeanjoo afotoyexdns ‘iu ¢] op wIsIeA dnp sey “uejour sopmud ape apeznjo0 ajotosedns quns re Oy] 9p FISIEA qns eLTeD vf inosala six no anEIUap apoiayeadns 18 wuEp - 9 asafar nipms se08 ug] “‘epurrury mp oodsy varentyes0y ur ndoo ap undnus ad yenisej0 ‘anes ud aropored 18 wsewap arereups op Jepout nun zidnsv njdure nipms un vognd pe|qpioNn ouUY “Oger Uf [ep] azeiuewaye afrjoos Up s0pA2[9 ape aRRUEP ayFLBeD vUIUNTD ‘anoesd “oC as “tidnza qua0a IO]HUIP e]aresoy 18 opLMjuRs uT JOpLfURPLBIS vaxIsoJO} no vjecgurmdes amo ap umesford mun vareuiquioo und “po wiznjouco vy Sunfe Lome ASooy “ymuUes 1$ arosoy puradno ayemeysay Nes ayeLeD apaioyeadns uIp ay p6 vo pmidey eZeIUNTGNS ‘sony no zin8 op ade negin o> amuowsfo yoos mp 14912 9P OOO'L oP 10] un ad “tur 7 op ypeorad o ad rypms mun uLIN UE ‘OLVSOdS “FAST ‘VaIe ap o1euodes ajareqnzos - 9 8 9 - capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adénci ca intr-o nisa retentiva; - imposibilitatile realizéirii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat, ceea ce face ca procesul carios sf apara in santurile si fosetele susceptibile curand dupa eruptia dintelui; = cantitatii de smal} mai mici intre suprafaya dintelui si jonctiunea smalt/dentina in cazul santurilor, comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafete (0,6 mm fata de circa 2 mm pentru varful cuspidului sau 1,5 mm pentru suprafati nereda). Aceasta permite 0 progresie mai repida spre dentind a ceriilor din santuri si fosete; - concentrafici mai mici a fluorului in smaltul ocluzal dec&t in cel proximal (4, 25] 1.3. MECANISMUL DE PRODUCERE A CARTILOR OCLUZALE DIN $ANTURI $I FOSETE Initial se credea c& debutul leziunifor din sanjurile ocluzale are loc in adéncimea santului si cuprind zonele profunde ale suprafetei ocluzale inainte ca procesul carios si afecteze peretit fisurii si pantele cuspidiene. Acum, ins&, se stie ci debutul se produce ta orificiul santului prin doua leziuni bilaterale independente in smaltul pantelor cuspidiene opuse. Ulterior leziunea cuprinde peretii santului. in progresiunea sa, procesul urmareste structura prismatica, extinzandu-se. Baza sanjului se demineralizeaza dupa ce cele doua leziuni bilaterale se unesc la baza acestuia, Se crede c& orificiul si peretii santului se demineralizeaza inaintea bazei santului deoarece prezenta unui corp organic poate tampona metabolitii acizi ai plicii dentare si, de asemenea, actioneazA cao bariera de difuziune avand drept rezultat reducerea atacului acid la baza santului. Evolutia leziunii poate fi influenfata prin prezenta in mod obisnuit la baza santului a unor cantitati crescute de proteine ale tufelor de smalt. Acest tip de proteine asigura: rezistenta fata de progresia cariei faverizénd redepunerea fazei_ minerale (remineralizare) si limitand accesul acizilor produsi de placa bacteriand la cristalele ce smalt [25]. saommuryo alueisqns ayLoyIp WezyyHn nv “TeODS IN|MID9F ‘warautigo Uf seoonsut efI0e ND a1eplos sep ‘ayasoy 18 Uniuvs uy soiree writede risasud w nnued amnoey poss: . [or] Cousd Hedeorpuet doo jereds ut) pjesous8 arzaysaue gns a21SojoyeUIOIs Oya) “uoureyen waxenjoofo wysaoalt Besos oyereURS Jos ¥ HIdo - no doo - snus iqnp Jun wUaIsixe - ‘piowURUD yNeUIaT arerpurs ap afauresosd uy vazez af avo roppsms09 yeumsuoo Injndump HELOWep ‘eyTe ap ad ser ‘ayred o ap od ySoreurs qwosede tiuip od waarut v ep JopUaronoead farhizodo muoMp Brey wreos ad aysofoy rs0j ne nu apo ynop aiseoy “erlemmqo ap EyeMIN ay] BS AUT BOTY) piseoor wo BiRy ‘ANION MpRuEjwauNNysuT [rsoM[e no RoTuROUE Jo] vosIZa}ou 1S voNBy] upd sopM}ues w oxeztAnuorerop © oundoid os ,injniues e ameorpeso* ap voluyo) Ung ssopmo saocad tnun eyjumede wdnp wzyyeau ze-s earesedaxd woop 102p ‘prequop Bmp Riueysqns ap opur year yNu MjayLONs Un-stMad oyasop 1S Unlues Uy Touwo vamyarS Jo is9oe wy pugUIdUMEL wT ‘ap wreSpeure no Jof eareamyqo 18 aperoyiedns riytavo zoun vamesaud und tdnzo nou Jopiutp sojarasog 18 sopEiues sosnMy w yoru varerdaid uy msuoo sonoeyord yomuorortiopo vouye, -reyoopog ap vsndod ,opsmiues nvoipeo™ voruyo op 676 uy peu ‘oonoe|YOId JoruroVoIUopo wotUYar sHIOSep B EZGT UE amo ‘HRAEL IN] v BaD aIS9 apEZNID0 TaLTeo v azTUaAaid ap apoyout soun v amisyS ap areoroous yu o “MNSOU jnjodes Uy ep ‘auriap sojLmonus v 2921 ‘89 PPO}OUT ALI No soOjerzs0} 1S JO}LMIueS PoroRlum aundosd ja yndumy ur Sanstp ‘nyjuod riuaueunsod ‘aueo golay Unies 18 uTuE, ap * sngou us ajaqutp ezRar0j09 aueo “apemyeU Jo|TUISps omoRURMIOSE piNEISqns ‘arDasUT your sfepuE|s op aypjazsas sjumsqns toun e oz Jan op dum ‘vamoyde - Jous|LeD9}Y = [BLL o © o a0 40 B) 2 2) 2 At+~9HD- OHO~ 4G ~OTHO~ 9*HO- “HO "HO “HO SHO (1661 ‘TOWHO 8 ONAZIN vednp) sony wznozsqy9 axe ynjnsouryod v ouRY eINALIOG + 1 *HO-0 6 10 2 ) “19 “HOI -"ID -“HOI- “HO "HO nuony wzear -ogifo 2s amo uLid ynursqumoou 1S only PZBALAGD O1RD Jo mun ® poRUNYo wfnKUsOJ aversazaud yuns Z IS | oNsIy Uy ({g1] ap eH L861" 4FI00 8 YAVNV.L) 2189 ¥| piuarsyzay supUET qos op vivpeudns ‘arepiais op mynreuiayeur ywopundsep apiipuoo uy servo ‘snjd uy ezyesourutop iayniyeus ye ameayetounar op jnsoooid yzeoztOARy teraqtfe JONI ap UOT “eIssow INI} UY ‘[pz] uni g ap ourtougpe 0 v] wad QoL1 8 wrigy ap austouype o ey sony ap uidd QoSE yourED}op ne jews od aremoaja Tisdorg “Ipeuts uw, yeod09u1 aysa reagye Ingony{ “([g1] ap THO L86T “STMV) ainjos UL yelaqya aise 18 vieyesdns ards ezeaznyip Jong ap juoy “aseyLsIs op [REuACU UIP JON op |NUOT asainso[UF ,,LIMIO]I" |TUOL 1S ,[Exoupny uoy “asmmnsqnsyounyzngip op wsrueau un-nuLd Do] aue aue[iSis ap a[fuises tp sonyy ap JoLLWOY wazesoquTEL (C1) 9p eno - e661 “WaTU ‘S86r “YorPesey [eIUaq] Jo aIMIASU feuoneN) Prezuouodou euIser vy erEZoNy ares ep ofipe ud er kad 24 TEETHMATE F, comparat cu un material conventional de sigilare (White Sealant) si cu dowd materiale glass jonomerice (Fuji ionomer III si Fuji ionomer If LC), prezinta 0 adeziune inferioara sigilantului conventional si elibereaz mai putin fluor fn api deionizatd decat Fuji II si decét Fuji IT LC [49]. intr-un studiu ,,in vitro“ asupra eliberarii fluorulu: pe o perioada de 30 zile din mai multe materiale de sigilare care elibereazd fluor (Fluroshield, Helioseal F, Ultraseal XT, Baritone L3, Teethmate F) GARCIA-GODOY si colab. (1997) au constatat ca toti sigilanfii testati elibereazi fluor, dar cé “Teethmate F elibereaz4 cantitatea cea mai mare, incepind din a doua 2i a testirii si pana in ultime zi. FLUROSHIELD (Caulk/Dentsply), sigilant fotopotime- rizabil care confine NaF 2%, comparat cu un sigilant conven- tional , prezinté dupa patra ani o retentie inferioard acestuia din urmi (76.5% fati de 88,8% pentru retentia completa a sigilantului si 14,1 % fata de 5,5% pentru retentia partial) fn schimb, in privinta protectici anticarie nu se inregistreaza diferente semnificative statistic intre cele dowd ma‘eriale. Retentia scizutd a Fluroshield-ului se pune pe seama defectelor microscopice apirute in suprafafa materialului sub actiunea gelurilor fluorate aplicate local cu ocazia fiecarui control cfectuat o dati Ia sase luni pe toa:d perioada de urmarize. Din acest motiv, se subliniaz’ cd, pentru eficient’, acest gen de materiale treauie si se aplice numai in cadrul acelor programe in care nu se asociazi in mod regulat aplicatii locale de preparate fluorate (31). in cazul Fluroshield-ului, rezistenta 1a forfecare si adaptarea la suprafata de smalt demineralizata acid sunt mai bune decit cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant) si similare cu cele ale sigilantilor granulari (Prismashield - L.D. Caulk, Milford, DE). 25 in privinta micropenetrabilitatii marginale (,micro- leakage"), Park si colab. (1993) au constatat cd nu sunt diferente semmificative, in schimmb COOLEY si colab. (1988), citati de {18] au demonstrat prin studi de microscopie electronica (SEM) ca Fluroshield-ul, comparat cu un sigilant fari fluor (Helioseal), nu se adapteazi atét de bine si permite micropenetrabilitate in multe dintre mostre. DELTON PLUS, care contine un amestec de NaF si o sticl& cu alumino-fiuoro-silicat de bariu si un sigilant experimental (Formula 6) care contine o sticla fluorata cu dimensiunea particulelor mai micd de 106 im si solubilitatea relativé 200 adaugata la Delton (sigilant conventional) nu prezint& diferente semnificative in prezenta retentici in comparatie cu sigilantul conventional (41 }. Desi rezultatele de laborator si clinice obfinute prin folositea risinilor de sigilare care elibereazi fluor sunt inctrajatoare, se impun in continuare studii clinice pe perioade mai lungi de timp pen:ru a le confirma. 3.1.1.2, Produse comerciale Din multitudinea de materiale de sigilare existente, Asociatia Dentari Americana (ADA), Consiliul pentru materiale dentare, instrumente si echipament au ,acceptat" 0 serie de produse comerciale, considerandu-le sigure si eficiente. De asemenea au acceptat provizoriu unele produse comerciale cu posibilitatea reconsiderarit calificativului pe mnisura ce se primesc informatii suplimentare favorabile asupra siocompatibilitatii, eficientei carioprofilactice si retentiei (36, 39, 61]. Tabelul 1 contine o sintezd a produselor comerciale acceptate™, ,acceptate provizoriu sau in curs de testare sfectuat de HICKS (1994) prin coroborarea datelor fumizate de ADA, Consiliul pentru materiale dentare, instrumente si echipament in 1987, 1988 si de RUEGGEBERG si HOFFMAN ‘Tabelul 4 Iker tanutoctring Co Producator (SS We Deval Products [iD Gack Co, Denti [C0 Gack oa, Denti fou Dental Products Liohason & Jetson Ivivadent SUA [eSPE Prenver Corp vi los es [Opes [ones Ft ont 7 ans eis-stta, isaw, 3 granular VSS. GMA [ureters GUA, iss-GiA, 12% granular Isom granvie Bis cua exranutr Tas oHR Ioegranuar BS-ENR lnogranutar isch, ik fre i (dupa Hicks, 1994) [24] olan ca ain jee Tovidepaeraae | Touldertsna” | Guotioe int] Fotopelmenati eu min jst Fotopatmerea ca ang eat Fotopoimeizab cami Fotopamertesbi cu ura Webi Webs Fstopaimerse cu urn \ablsAulepotmerizasl Fotopokmercab eu turin \absAulopolmerzah Folopoimenaaby enamine fas PRODUSE PENTRU SIGILAREA $ANTURILOR $I FOSETELOR [Concise white sealant [incre de astra ADA: : i [Prema Shots \Visio-shies i [retosea! ; [ortin [seate re “apiqeaauos ezud 18 niony op dun - ‘sesnpox aqpyjospry - ‘arezyounjod ef vont axisenuco - ‘oreupmy ~ sormitqnedaroso1g - ‘eluaysizar - ‘aresuma ap ayentoedvo - ‘seung sunrzape - seuouinua as ‘areoygonpoud euunyy ap ap -uouiorar “Ingn-repSig optigandosd anuy “opeySisou ajouoz op iigasoap yj vaind v nguad yuerojoo un 1S ouT}uOO [HPELIOEPY “axwzyrourtjod op jnaowerajaooe [Mprysy] ter ‘pruoyeritur puyuriuos vasogind ‘ponurTyp oserituT wud vzeoquourtjod aro (prysy ‘aroqind) qouodwoorg woysis ¢nun ULOy qns erejuazard orLISEIp eUISEL O aIso snpoud ys2oy "AVTIOIS wunwop apis 9p mjayeayeut v wooden-fnig wip ,uedry eonjey* aramyg 9p jaimns bf vameztjear wud yezyassuco ysoy w JO|HIpMIs IMENZAY “69 "Zh °L ‘9 *p-C] woryome azep is op jeuoeU iran varoonpoud najuad 18 panuaxaud guamo vonoesd wy JOT uEpss vatoonponut nunuad rspdnooaid yeisixo ne viuywioy UL 1S wSoupuios apmsonyy €TTE [39] eiuayord ep purojgosd o reumna yurzaxdou inpnyerroyeur waraBaye ‘woaoe oq “omvonmuyuiase Sofuryo syerpnzar ne PULOUSUIY BIEIUEC| et}eII0sy ap aredaooe arepiSis ap ajapetzareur ayeo1 yo Braptst09 og “opoIU ayUTUT LoFaqaqOALOoNT MLO ypueUooal TeUI 9s nu (JPag-RANN' ‘d10D-tANN) aoJoIABNIN 2jozed aueanise ngued asasojoy area 18 9g61 UE ,,oreIdaooe™ gyeereu ojoun yo yzyoaxd ap iuesazowUY aq “1661 UL 9% 2 ‘Materialul este livrat intr-o cutie care contine mai multe flacoane, in care se afla pulberea s: lichidul pentru SIGILAR, acidul fosforic 37% pentru demineralizarea smaltului si instrumentarul accesoriu (lingurite pentru dozarea pulberii, flacon cu pensule, flacon cu bureti) Studii ficute in Clinica de Pedodontie a Facultajii de Stomatologie din Bucuresti subliniaz ca, aplicat in conditiile respectiitii indicatiilor de folosire, Sigilar-ul este un material cu care se lucreaza usor, rezultatele in timp, in privinta retenti adapta si protectiei contra cariilor ocluzale fiind bune. 3.1.2. Cimenturile glass ionomer Desi nu sunt materiale de electie, in anumite situatii clinice cimenturile glass ionomer constituie 0 alternativa in sigilarea santurilor si fosetelor. Cimenturile glass ionomer au dowd calititi importante care le recomanda pentru a fi folosite in stomatologia preventiva: adeziunea chimicd la structurile dure dentare si capacitatea continua de a elibera ioni de fluor. Datorité acestor calititi, cimenturile glass ionomer se comporta ca materiale dinamice, spre deosebire de sigilantii din grupa materialelor compozite care sunt inerte din acest punct de vedere. Prin avantajele oferite, cimenturile glass ionomer reprezinta ¢ mare tentatie pentru practicieni, Pe de o parte pentru ci ar putea rezolva mai bine problema retenfiei materialului la suprafata de smalt, pe de alté parte pentru ci ar asigura o protectie anticarie mai eficienti si, in plus, ar simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt [63]. Totusi, datoriti unor dezavantaje, retentia sigilarilor realizate cu cimenturile glass ionomer este inferioara retentiei sigilarilor efectuate cu materiale din categoria rasinilor compozite. Studii ,in vivo" publicate in 1990 subliniaza retentia 29 slaba, in jur de 6 luni, a glass ionomerilor (TORPPA- SAARINEN si colab.; MEJARE si M/OR; OVREBO si RAADAL ~ citati de [58}). O retentie destul de redusi a sigilatilor realizate cu glass ionomeri se observa si din analiza rezultatelor centralizate in tabelul 2, Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomer conven- fionale, cu reactie de pri2a chimica (cimenturi glass ionomer autopolimerizabile), se pot enumera: + aplicare mai greoaie: - timp de priza lung; - sensibilitate in mediul umed; + deshidratare in timpul stadiului initial al reactiei de priza; - finisare slaba datoriti rugozitatii superficiale; istenta sciizutd in zonele supuse direct solisitarilor masticatori Chiar glass ionomerii care au in compozitie particule metalice, desi au rezistent mai bund la compresiune decat glass ionomerii de tip Il nu sunt suficient de rezistenti pentru a inlocui amalgamele sau rasinile compozite posterioare in zonele supuse solicitirilor masticatorii, Studii de laborator orivind rezistenta la compresiune si la fntindere a unui glass ionomer tip cermet (Ketac-Silver) si a unei risini conventionale, negranulare, de re (Delton) au dus la concluzia ea, datorita rezistentelor mai selzute, Ketac-Silver nu poate constitui o alternativa pentru naterialele de sigilare pe baza de rasint bis -GMA [52]. Cimenturile glass ionomer modificate cu risina, cu mecanism de prizi dublu sau triplu (glass ionomeri fotopoli- merizabili), reduc o parte dintre dezavantajele amintite, avind calitati Imbundtdtite, Astfel, ele prezinta urmatoarele caracteristici - manevrare mai usoari; timp de prizat mai redus; - sensibilitate mai redusa in mediul umed datorit polimerizarit initiale a matricei rasinoase [11]; -adaptare marginala mai bund; ‘un pugo ‘arwoasd quns arjoz} ap o{Lsitpuco pugs ‘Tidnse jertred Huoueuuied JojejOW juz WY “Menus oyCIUE UE PAnPUrOTTE > vo Hezin y jod wroMouor ssejs “EESIS varoprad edup 16 fz | 22 |.<8)28) 7 aeqyo BseouRanuD vHsoiosd winsise & Op 18 JONyy wIOqY{9 & BP 40} ae | ae 858/38) 2 nieroedes pnowg “are[sIs ap apeusreur v JofeuTOUOT seis ge | 82 §2| 2 1 aitso[og op wioys Supasau ashiosap ajowro‘AAMOOUE aye aa s Sa OF Z| = e338 we| = (8865 “aeI0> 1S wostEAy Fdnp) yoHTIS jasuEg “q 2 bebieg § [de] @ nja}ues jnpEI0 wy apunsned mywod epuos “= eonud 2 2b) sourouoy sey no asny/aIs najuod Injnjues w weapy BMLIOG ELT eee & ze lele] ele/éz]: jee] a] eles Tot g | alel é (el ‘wig 8 % “Tyereae a . Tuay orenjens 2 epeoHog “[o¢] wal got urind yoo od jrqisod arse ynsaooe azzo uy punts 24008 Ul Ivop JO|USWOUO} ses areZyLIN Reva av NOIR guns ‘renyo yn EVA “[e9 “Le] (€ By) sONYg zp azexeguIa no “oIUOL InqumyDs [aNIse puyzZLoaey “ous op Wlosd no wMUE 1RIUOS UE pura ys 1S aurrzunyoid uy opunad yeod ps njerroyeus vo nnued Japtios afiqisaooe ‘asiyasap runs ofLINiuRs puyo rHisojoy a1 Bs WawIOUO sseIS vo "PUCUIODO! as AOU Is<9e UIC] [RZ] [eZN}OO a ow os , ew USWONO! SSV19 ND HOTY NSIS VILNSLaa zee oe cy njniues vouzanyoud ur apunanyd v ap ysnpar rear oyeytoedeo ss 18 BINZN Pv] ROT TUL pfUAIsIZaI Ne JOMIOUOL sse{s opLMUEUIID Llelel s/s ~ g ‘arepiSis nnuad szoduroa ajmuiser no

    You might also like