SENATUL ROMANIEI DEPARTAMENTUL LEGISLATIV DIRECTIA DE INFORMARE $I DOCUMENTARE PROTECTIA MINORITATILOR NATIONALE {N ROMANIA - STUDIU DOCUMENTAR - - TULIE 2001 -Vi wees CUPRINS Cadrul legal privind protectia minorititilor Constitutia Roméaniei 1 Reglementiiri internagionale Tratate politice bilaterale 3 Participarea minorititilor la viata publicd... Reprezentarea minoritétilor in Parlament Reprezentarea minoritéiilor in organele administratiei publice Acte normative privind drepturile minoritatilor .. Egalitatea in drepturi si principiul nediscriminarii Invéttiamantul in limbile minoritatilor nationale Pastrarea identitatii culturale si libertatea de exprimare in limba maternit 7 Restituirea unor bunuri cditre organizatiile minoritétilor nationale 9 Cadrul institutional. Avocatul Poporului Departamentul pentru Relatii Interetnice Comitetul Interministerial pentru Minoritai Nagionale Consiliul Minoritatilor Nationale Procupiri actuale privind minoritatile... Prevederi din programul de guvernare 2000-2004 Strategia nationala pentru imbundtairea situatiei rromilor Participarea UDMR Ia viata politica din Romania |. ANEXE.. . ONSTITUTIA ROMANIEI (Extrase) 17 TRATAT cu privire la relagiile de bunét vecindtate si cooperare intre Romania si Ucraina 21 TRATAT de intelegere, cooperare si bund vecindtate intre Romdnia si Republica Ungar 24 LEGEA Nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului 27 LEGEA Nr. 70/1991 privind alegerile locale 28 LEGE Nr. 215/2001 privind administratia publica locala 28 PROGRAMUL DE GUVERNARE 2000-2004. CAPITOLUL X: RELATHLE INTERETNICE 30Protectia minoritatilor nationale in Romania |. __ Date statistice Conform recensdmantului din ianuarie 1992, populatia Romaniei este de 22 760.449 locuitori. Structura populatiei din Romania este urmatoarea: romani - 20.352.980, reprezentand 89,4 %, maghiari - 1.620.199, reprezentand 7,1 %, rromi - 1,8 %, germani - 0,5 %, ucraineni - 0,3 %, rusi-lipoveni - 0,2 %, turci - 0,1 %, sarbi - 0,1 %, tatari - 0,1 %, slovaci - 0,1 %, alte nationalitati - bulgari, evrei, croati, cehi, polonezi, greci, armeni .a. (0,3 %). il. Cadrul legal privind protectia minoritatilor Constitutia Romai Constitutia Roméniei, adoptata prin referendum la 8 decembrie 1991, definind principiile democratice de organizare a autoritatilor publice, forma republicana de guvernamant, caracterul national gi unitar al statului roman, cuprinde si o serie de prevederi relevante pentru drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale. © Astfel, in articolul I, aliniatul 3, se precizeaza ca “Romdnia este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertdgile cetdenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic sunt valori supreme si sunt garantate”’. ‘© Consfintind principiul democratic al exercitarii puterii suverane de catre popor prin intermediul institutiilor reprezentative, legitimate prin alegeri libere, Constitutia RomAniei este elaborata din perspectiva unei conceptii europene, moderne si civice asupra natiunii, dup’ cum se precizeazi in articolul 4, aliniatul 2. “Romdnia este patria comund $i indivizibila a tuturor cetafenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnicd, de limbd, de religie, de sex, de opinie, de apartenen{a politica, de avere sau de origine sociala2 in privinta drepturilor pentru minoritati, in articolul 6, aliniatul 1 din Constitutie se precizeaza ca: “Statul recunoaste $i garanteazd persoanelor apartindnd minoritdtilor nationale dreptul la pdstrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitafii lor etnice, culturale, lingvistice si religioas Constitutia proclama principiul egalitatii si nediscriminarii intre toti cetatenii sai, indiferent de ras, nationalitate, origine etnica, limba, religie, garanténd dreptul la invatimant in limba matern’, libertatea de educatie religioas’, libertatea constiintei, libertatea de exprimare, dreptul de asociere. Astfel, articolul 32, aliniatul 3, garanteaza dreptul persoanelor aparfindnd minoritafilor “de a invata limba lor maternd si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limb@”. Aceste prevederi au fost concretizate ulterior in legislatia privitoare la administratia publica locala si la organizarea invatamantului Constitutia garanteazd drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, iar dispozitiile sale in acest domeniu sunt in acord cu reglementarile gi documentele internationale. Constitutia din 1991 introduce o importanta schimbare de opticd cu privire la drepturile omului, prin dispozitia care se refer la aplicarea tratatelor internationale, ratificate de Parlament, in ordinea interna a Romniei. De asemenea, in situatiile in care existé neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile omului, la care Roménia este parte, si legile interne, Constitufia prevede prioritatea reglementarilor internationale. O prevedere importanté a Constitutiei garanteaz reprezentarea in Parlament pentru organizatiile persoanelor ce apartin minoritafilor nationale, precum si dreptul lor de a fi alese in organele administratiei locale, in condifiile legii electorale. Totodata, in desfasurarea actului de justitie, cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dreptul de a lua la cunostin{a de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret, iar in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit. Reglementari internationale Protectia drepturilor omului, inclusiv a drepturilor ce revin persoanelor apartinand minoritatilor nationale, este asiguraté in cadrul reprezentat de Constitutie, legislatia interna si conventiile internationale in materie, la care tara noastra este parte. Art. 20 al Constitutiei consacri primordialitatea dreptului international fata de dreptul intern, in domeniul specific al drepturilor omului. Rominia este prima tara care a ratificat Conventia-cadru a Consiliului Europei pentru protectia minoritafilor nationale, incluzand-o, ca instrument al politicilor3 nationale in materie de protectie a minoritafilor in tratatele bilaterale incheiate cu farile vecine (Ungaria, Ucraina). Romania este parte la majoritatea instrumentelor internationale in materie de protectie a drepturilor omului, in sistemul ONU, ca si la un numar semnificativ de conventii ale Consiliului Europei. Roménia este in prezent parte la 55 de instrumente juridice ale Consiliului Europei si este semnatara altor 18 astfel de instrumente. Romania a ratificat Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, primele 11 protocoale ale acesteia si a semnat Protocolul nr.12 al acestei Conventii, Carta sociala europeana (revizuita) si Carta autonomiei locale. De asemenea, Roménia a ratificat Carta european a limbilor regionale sau minoritare. Tratate politice bilaterale Tratatul de intelegere, cooperare si bund vecinatate intre Romania si Ungaria (semnat la 16 septembrie 1996) reprezinta inceputul unei noi etape in relatiile dintre cele doua tari, care se traduce printr-un dialog constructiv si eficace atat la nivel politic, cat gi la nivelul specialistilor privind aspectele legate de aplicarea articolelor din tratat, inclusiv a celor referitoare la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Precizam ca articolul 15 al Tratatului este consacrat in intregime (12 paragrafe) problematicii protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Ucraina (semnat la 2 iunie 1997) marcheazi o abordare pragmatic a relatiilor bilaterale dintre cele doua ari. Tratatul consacra standardele cele mai inalte in domeniul protectici minoritatilor nationale (articolul 13). De asemenea, acest document juridic bilateral contine prevederi relevante referitoare la constituirea “euroregiunilor" "Prutul de Sus" si "Dunarea de Jos", structuri menite s& faciliteze promovarea contactelor si colaborarea directa intre cetfenii Romaniei de nationalitate ucraineana si cetiifenii Ucrainei de nationalitate romand (articolul 8). in vederea punerii in aplicare a prevederilor din cele doua tratate bilaterale referitoare la protectia persoanelor apartindnd minoritatilor nationale au fost constituite comisii sau subcomisii de specialitate la nivel interguvernamental. Tratatele politice bilaterale incheiate de Romania cu Bulgaria, Croatia si R.Flugoslavia contin, de asemenea, clauze privind protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale.4 Ill. Participarea minoritatilor la viata publica Reprezentarea minorititilor in Parlament Legislatia roméneasca cuprinde reglementari cu privire la dreptul cetatenilor apartinand minoritatilor nationale de a participa in mod neingradit la viata publica, asigurand dreptul acestora de a fi alesi in institutiile reprezentative, atat la nivel central, cat si la nivel local, precum gi dreptul de a fi desemnati si ocupe diverse demnitati gi functii publice in administratia centrala si locala. Astfel, Constitutia Rominiei prevede in articolul 59, alin. 2 ca: ,,Organizatiile cetdtenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunese in alegeri numdrul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetéfenii unei minoritdati nationale pot fi reprezentafi numai de o singurdé organizatie”’. Aceasta prevedere este intregita de normele legii electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului nr. 68/1992 si ale Legii pentru alegerile locale nr. 70/1991, ambele modificate in cursul anului 2000. Conform acestor dispozitii legale, organizatiile minoritatilor nationale au fost reprezentate in mod constant in Parlamentul Romaniei inca de la alegerile din mai 1990. ¢ Astfel, in alegerile din noiembrie 2000, Uniunea Democrat a Maghiarilor din Romania (UDMR) a obtinut 39 de locuri in Parlamentul Roméniei (27 de mandate in Camera Deputatilor si 12 mandate in Senat) Atét in Senat, cat si in Camera Deputatilor, UDMR dispune de cate un grup parlamentar distinct. Senatorii si deputatii UDMR fac parte, cu regularitate, din structurile de conducere ale celor doud Camere, precum si din diverse comisii parlamentare, din delegatiile oficiale ale Parlamentului Roméniei la organizatiile europene si internationale. ¢ De asemenea, alte 18 organizafii ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care nu au intrunit in alegeri numarul de voturi necesar pentru reprezentarea lor in Parlament, au obfinut, fiecare, cate un loc de deputat, in baza prevederilor Legii mai sus amintite nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputafilor si a Senatului. in Parlamentul Romaniei sunt reprezentate astazi urmatoarele organizatii ale minoritatilor nationale: 1. Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania; 2. Uniunea Democrata Turca din Romania; 3. Comunitatea Bulgar din Banat; 4. Uniunea Elena din Romania;5 Uniunea Polonezilor din Romania "Dom Polski"; Uniunea Democratica a Slovacilor si Cehilor din Romania; Partida Romilor; Comunitatea Italiana din Romania; Uniunea Democratd a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania; 10.Liga Albanezilor din Romania; 11 Comunitatea Rusilor-Lipoveni din Romania; 12.Uniunea Sérbilor din Romania; 13.Uniunea Armenilor din Romania; 14,Forumul Democrat al Germanilor din Romania; 15. Uniunea Ucrainenilor din Romania; 16.Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania; 17.Uniunea Croatilor din Romania; 18. Asociatia Macedonenilor slavi din Romania. Deputafii care reprezinté aceste organizafii ale minoritajilor formeazi un grup parlamentar distinct in Camera Deputatilor (Grupul parlamentar al minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara), membrii sai facdnd parte din diverse comisii parlamentare si structuri de conducere ale acestui for legistlativ. Ce AY Reprezentarea minoritafilor in organele administratici publice in aprilie 2001, Parlamentul Romaniei a adoptat 0 noua Lege privind organizarea administrafiei publice locale si regimul general al autonomiei locale (Legea nr. 215/2001). Conform prevederilor acestei legi, autoritatile locale vor asigura, la cerere, si folosirea limbii materne in raporturile cu cetafenii de alta etnie. In comunele si orasele in care cetafenii apartindnd unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritafile locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor gi a institufiilor publice, precum gi afigarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetafenilor minoritatii respective. Totodata, in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor romani de alta etnie Persoanele apartinand minoritafilor se pot adresa autoritatilor (oral sau in scris) si in limba materna si trebuie s primeasca raspunsul bilingy, in limba romana si in limba materna. Lucrarile sedintelor consiliilor locale se pot desfagura si in limba unei minoritati, daca reprezentantii acesteia totalizeazd cel putin o treime din membrii consiliului, primarul trebuind s& asigure, in acest caz, prezenta unui traducator. ‘Aceasti lege extinde sfera drepturilor de care se bucura minoritatile nationale din Romania, fiind in acord cu reglementarile internationale referitoare la protectia minoritafilor, la autonomia locala si la descentralizarea administrativa.6 La alegerile locale care s-au desfaigurat in Romania in luna iunie 2000, in baza prevederilor Legii nr.70 din 26 noiembrie 1991, modificata si completata prin Legea nr.25 din 12 aprilie 1996, un mare numar de persoane apartinand minoritatilor nationale au obfinut mandate de primari si consilieri la nivel de comune, orage, municipii si judefe. Acestea au candidat fie pe listele propriilor organizatii, fie pe liste ale altor formatiuni politice sau in calitate de independenti.. in ceea ce priveste UDMR, pe listele sale au fost alesi 148 de primari si 2.586 de consilieri de comune, orase, municipii si judete. in afara UDMR-ului, alte organizatii apartinand cetatenilor de etnie maghiara au obfinut 33 de mandate de consilieri Pentru celelalte minoritati, situafia se prezinta astfel: Mandate de primari (comune, orase, municipii): Forumul Democrat al Germanilor din Romania - 5 mandate; Uniunea Ucrainenilor din Roménia - 3 mandate; Uniunea Democratica a Slovacilor $i Cehilor din Roménia- 2 mandate; Uniunea Croatilor din Romania - 1 mandat; Comunitatea Rusilor-Lipoveni din Romania -1 mandat. Mandate de consi ri (comune, orase, municipii, judete): Situatia statistica este urmatoarea: rromi — 220; germani — 82; cehi gi slovaci — 28; ucraineni — 26; rusi-lipoveni — 18; sarbi si caragoveni — 14; bulgari — 11; croati — 8; tatari — 2; polonezi — 1; greci — 1 IV. Acte normative pri ind drepturile minoritatilor Egalitatea in drepturi si principiul nediscriminarii Romania este un stat democratic in care tofi cetafenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara deosebire de ras4, nafionalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politicé, avere sau origine social. in sprijinul acestor prevederi continute in Constitutia Roméniei, Guvernul a emis un act normativ care reglementeazd cadrul legal privind nediscriminarea cetatenilor romani: Ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare (OG. 137/2000). Aceasta ordonanta, care reprezintd un progres important in lupta impotriva eliminarii tuturor formelor de discriminare, interzice orice fel de discriminare: discriminarea pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuald, apartenenta la o categorie defavorizata etc.7 Pentru sanctionarca tuturor acestor forme de discriminare se prevede crearea unui Consiliu National impotriva discriminarii fnvatiméntul in limbile minorititilor nationale Preocuparea autoritatilor romane de a perfectiona sistemul de protectie a drepturilor persoanelor aparfinand minoritafilor nafionale este ilustrata convingator de Legea roménesca a invatimantului nr.84/1995. Astfel, cadrul legal din Romania asigura: © educatia in limba materna la toate nivelurile, formele si tipurile de invatamant; © posibilitatea de a se infiinta grupe, sectii, colegii si facultati in limba materna in cadrul universitatilor de stat; © posibilitatea de a se infiinta universitati multiculturale; © dreptul de a sustine examenele de verificare si de admitere in limba in care a fost studiatd disciplina respectiva; Minoritatea maghiara din Romania dispune de un numar considerabil de gradinife, scoli, lice si facultafi cu predare in limba maghiara. De asemenea, in unitatile universitare multiculturale, precum Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, exist facultati si sectii cu predare exclusiva in limba maghiard, iar la Institutul de Medicina si Farmacie din Targu-Mures gi la Institutul de Teatru din ‘Targu-Mures intregul proces de invatamant se desfaisoara in limba maghiara. Institutiile de cult religios ale minoritatii maghiare din Romania dispun de scoli si institute teologice pentru pregatirea personalului de cult, unitati de invatamant in care predarea se face exclusiv in limba maghiara. Pastrarea identitatii culturale si libertatea de exprimare in limba maternd Pentru incurajarea si sustinerea pastrarii identitétii nationale a persoanelor apartinand minoritatilor, statul roman asigura acestora posibilitatea_de exprimare in limba maternd prin intermediul presei scrise, al editurilor gi al posturilor de radio gi televiziune, la nivel national si local. in Romania sunt editate ziare si reviste in limbile maghiara, germand, sarba, tured ete., publicafii ce oferd persoanelor aparfindnd minorititilor nationale posibilitatea de a-si cultiva limba, cultura si traditile. © Un numar semnificativ de reviste sunt publicate in limbile minoritafilor: 16 in limba maghiara, 2 in limba germana, 1 in limba ucraineand, 1 in ebraica etc. Numérul total al periodicelor editate in limbile minoritatilor etnice este de aproximativ 130 de titluri.8 Unele ziare gi periodice publicate in limbile materne ale minoritatilor nationale sunt finantate de statul roman prin intermediul Consiliului Minoritatilor Nationale (organ consultativ al Departamentului pentru Relafii Interetnice) sau prin intermediul Ministerului Culturii si Cultelor, minister care finanteaza si publicarea de carti in limbile minoritatilor nationale. Edituri precum "Kriterion" si "Mentor", precum gi alte edituri din centrele judetene, editeazA carti in limbile minoritatilor. Persoanelor apartinénd minoritatilor beneficiazi de programele nationale de radio gi televiziune. Societatile Nationale de Radiodifuziune si de Televiziune produc gi difuzeazi programe in limbile minoritatile atét prin studiourile centrale, cat gi prin cele locale. Aceste programe destinate minoritatilor insumeaza aproape 26 ore pe saptamana in limba maghiara si in jur de 25 de ore in limba germana. Aceste programe functioneaz pe principiul independentei editoriale si in acelasi timp redactorii acestor emisiuni fac parte si dintr-o serie de asociafii internationale in domeniu. Studiourile locale de radio si televiziune opereaz’, de asemenea, dupa principiile autonomiei si independentei editoriale. Studiouri precum cele din Cluj-Napoca, Targu-Mures, Timisoara si Constanta emit programe distincte in 10 limbi ale minoritatilor nationale. Aceste programe insumeaza, in fiecare saptimand, 71 de ore de emisie in limba maghiar, 14 in limba germand, 7 ore in sarba si cate 30 de minute in slovaca, cehd, bulgara, greacd, turcd, tatara si Tusa. Societatile Nationale de Radio si Televiziune difuzeza cate 60 de minute siptamanal programe pentru minoritatea rroma in Targu Mures si 15 minute séptaménal in Craiova. Organizatiile minoritatilor reprezentate in Parlament beneficiaza si de o serie de emisiuni speciale, destinate pastrarii si promovarii traditiilor culturale ale minoritatilor. Statul roman asigura persoanelor apartinand minoritatilor dreptul de a avea propria lor viafa cultural, precum si institufii $i asociatii culturale proprii, prin intermediul carora minoritatile in pot conserva si dezvolta identitatea spirituala. De asemenea, se asigura protejarea si pastrarea bunurilor si a valorilor ce constituie patrimoniul cultural gi istoric al minoritatilor, monumentele, obiectelor istorice, culturale si religioase, legate de existenta si viata minoritatilor pe teritoriul RomAniei. fn aceeleasi condifii, statul subventioneaza edituri si institufii culturale ale minoritatilor, teatre dramatice si de opera, ansambluri folclorice, muzee, biblioteci etc. in Romania functioneazi 7 teatre dramatice in limba maghiara (in Targu- Mures, Oradea, Cluj-Napoca, Timisoara, Satul Mare, Sf. Gheorghe si9 Gheorghieni), 3 teatre de papusi si un teatru liric (Opera Maghiara din Cluj- Napoca). Restituirea unor bunuri catre organizatiile minoritatilor nationale O atentie deosebit este acordata de autoritatile romane masurilor cu caracter reparatoriu, in legaturd cu restituirea bunurilor care au apartinut organizafiilor minoritatilor nationale. Astfel, Ordonanta de urgent’ a Guvernului nr.21/1997 (modificata prin O.G. nr.111/1998 si OUG nr. 101/2000), reglementeaza retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatii evreiesti din Romania (potrivit acestui act normativ au fost restituite 6 imobile); © Ordonanfa de urgenta a Guvernului nr.13/1998 prevede restituirea a 17 imobile ce au apartinut unor organizatii ale minoritatilor nationale si care au trecut in patrimoniul statului dupa anul 1940 prin constrngere, confiscare, nationalizare sau manevre dolosive (dintre aceste, 8 imobile au fost restituite minoritatii maghiare, 3 minoritatii germane, si cate unul minoritafilor bulgare, polone, turce, elene, armene si sarbe); © Prin Ordonanfa Guvernului nr.112/1998 au fost restituite 4 imobile ce au apartinut unor organizatii si culte religioase ale minoritatilor (dintre acestea, 3 au fost restituite comunitatii evreiesti); © Ordonanfa de urgenfé a Guvernului nr.83/1999 (modificata si completata prin OUG nr. 101/200) prevede restituirea a 36 de imobile ce au aparfinut unor organizafii ale minoritatilor nationale din Romania (comunitafii evreiesti — 12, maghiare - 15, germane - 4, elene - 2, slovace -1, ucrainene -1 si sarbe 1); © Ordonanfa de urgenfi a Guvernului nr. 94/2000 prevede retrocedarea unor bunuri imobiliare care au apartinut cultelor religioase din Romania. in baza acestui act normativ se vor restitui maxim 10 imobile pentru fiecare centru de cult sau centru eparhial; © HG nr. 1334/2000 privind completarea anexei OUG nr. 83/1999 prevede restituirea a 37 de imobile, din care 20 apartinand comunitatii evreiesti; © Aceste acte normative prevad infiinfarea unor comisii paritare formate din reprezentanti ai guvernului si ai comunitatilor respective pentru intocmirea documentatiei necesare restituirii. Noua Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv de stat in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea 10/2001) prevede, la articolul 8, alineatul 2, cd "regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale"V. Cadrul institutional Avocatul Poporului Prin Legea nr.35/1997 a fost infiinfata institutia Avocatul Poporului, care primeste si solutioneazd plangeri adresate de persoane fizice, cu privire la incalearile drepturilor_ si libertatilor cetifenesti savargite de organe ale administratiei publice. in structura acestei institufii exista un Departament pentru probleme privind minoritatile,cultele si mass-media. Departamentul pentru Relafii Interetnice Pana in anul 2001, gestiunea programelor guvernamentale destinate minoritailor a fost asigurati de Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale (DPMN). fn prezent, programul guvernamental in domeniul relatiilor interetnice este elaborat si coordonat de catre Ministerul Informatiilor Publice. In cadrul acestui minister, functioneazd Departamentul pentru Relatii Interetnice, condus de secretar de stat, in subordinea caruia se afla Oficiul National pentru Rromi si Oficiul regional pentru relatii interetnice, ambele coordonate de cate un subsecretar de stat. Cei doi subsecretari de stat sunt unul din partea Partidei Rromilor, celalalt din partea UDMR. Comitetul Interministerial pentru Minoritati Nationale Prin Hotararea de Guvern nr. 460 din 7 august 1998 a luat fiinté Comitetul Interministerial pentru Minoritati Nationale. La lucrarile acestui Comitet participa cate un reprezentant de la institutiile administratiei centrale, precum si invitati de la alte institutii (Parlament, Academia Romana, organizatii neguvernamentale etc.) Acest Comitet are rolul de a sprijini activitatea Departamentului pentru Relafii Interetnice in exercitarea atributiilor proprii si contribuie la elaborarea strategiei unitare cu privire la protectia persoanelor apartinand minoritafilor nationale. Consiliul Minoritatilor Nationale Este un organ cu rol consultativ al Guvernului (infiintat pe 21 iunie 20001), in coordonarea Ministerului Informatiilor Publice, avand ca scop asigurarea relatiilor cu organizatiile legal constituite ale cetatenilor apartinand minoritafilor nationale. Acest Consiliu este format din cate 3 reprezentanti ai organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, reprezentate in Parlamentul Romaniei.ll Consiliul Minoritatilor Nationale are urmatoarele atributii principale: ¢ coordoneazi si sprijind activitatea organizatiilor cetdfenilor apartinand minoritatilor nationale; © propune spre aprobare ministrului informatiilor publice repartizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru sprijinirea organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale; © face propuneri pentru imbunatatirea cadrului legislativ ce vizeazi minoritatile nationale; © inainteaza propuneri privind adoptarea unor masuri cu caracter administrativ i financiar, in scopul solutionarii mai eficiente a unor probleme ce intra in competenta sa. Fondurile de la buget care sunt gestionate de aceasta institutie sunt folosite pentru editarea unor carti si publicafii in limbile minoritafilor nationale si pentru organizarea unor acfiuni cultule destinate minoritatilor. Consiliul cuprinde trei comisii de specialitate, ce vizeazi domenii specifice de activitate: legislatie, probleme sociale si economico-financiare, cultura, culte si mass-media Vi. Procupari actuale privind minoritatile Prevederi din programul de guvernare 2000-2004 Programul de guvernare, ce a fost aprobat de Parlamentul Roméaniei in decembrie 2000, cuprinde un capitol special referitor la protectia minoritatilor nationale, in care sunt precizate orientarile, principiile democratice si strategiile ce vor fi puse in aplicare pentru a asigura condifiile sociale si politice de manifestare liberd si deplina a tuturor minoritatilor, garantiile ce vizeaz4 respectarea drepturilor omului, in conformitate cu angajamentele Roméniei de integrare europeana si euro-atlantica. Dintre aceste linii de actiune, retinem urmatoarele: © Guvernul va acfiona pentru continuarea si dezvoltarea programelor legislative si institutionale demarate in ultimul deceniu, astfel incat s4 fie garantat efectiv dreptul persoanelor aparfinand minoritatilor etnice de a-si pastra, dezvolta si exprima in mod liber identitatea lor, in sfera culturii, limbii, religiei, vietii publice, educafiei si invatimantului. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu organizatiile minoritatilor nafionale in vederea cunoasterii problemelor specifice si a imbunatatirii actului decizional. Se va actiona pentru dezvoltarea diversitatii culturale in folosul intregii societafi, cu scopul de a preveni aparitia unor curente de orientare extremista ce promoveazi intoleranfa si ura interetnicda. Se va asigura totodatd, buna12 functionare a unui sistem de educatie in materie de respectare a legii si de promovare a valorilor democratice. © Programul guvernamental porneste de la convingerea cA minoritatile sunt pentru orice far 0 mare resursd. Un bun management al acestei resurse este 0 cale de a servi in egala masura dezvoltarea identitafii minoritatilor, ct si o cale de a garanta cooperarea intercultural. Acest model poate fi definit, ca un model civic-multicultural. Obiectivele specifice de sustinere a dezvoltarii multiculturale sunt: © asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuarii dezvoltarii fiecdrui model cultural specific, atat in comunitatea respectiva, cat si in comunitatea locala si la nivel national. © dezvoltarea unui model de transfer catre majoritate a valorilor culturale ale minoritafilor, astfel incdt sd se poat asigura, fiecdrui cetifean, posibilitatea si asimileze cunostinte privind spiritualitatea si istoria "celorlalti” din acelasi spatiu. © gestionarea tensiunilor ce pot sa apar la un moment dat, astfel incat si poata fi prevenite conflictele si s se poata asigura managementul crizelor. Guvernul va analiza posibilitatea largirii cadrului existent al invafamAntului si al componentelor media in limbile minoritatilor. Vor fi analizate in continuare posibilitatile de consolidare si dezvoltare a identitatii etnice pentru minoritatea cea mai numeroasa, minoritatea maghiara, cu privire la educatie, cultura, limba si religie. In acest sens se va avea in vedere: © largirea cadrului existent al invatimantului, pe specialitafi si niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar; asigurarea conditiilor pentru folosirea limbii materne in activitatile publice, in asa fel incdt, pe o asemenea cale sa se incurajeze atat multiculturalismul, cat gi integrarea multilingvistica; © interconectarea si integrarea programelor culturale in limba maghiara de radio gi televiziune, astfel incat sa se realizeze 0 coerenta si consistent sporite a acestora la nivel national; © asigurarea conditiilor pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului confesional, respecténdu-se principiul libertatii de constiin{a si al pluralismului religios; © reprezentarea corecti in structurile socio-profesionale ale farii, pe baza principiului egalitatii sanselor si in contextul efortului pentru edificarea unitatii in diversitate a societatii. Pentru a imbunatati substantial situatia rromilor se va elabora o strategie nafionala, cu programe specifice, vizand:13 © forme diversificate de invatamant, tinand seama de nivelul actual de instruire a rromilor; © realizarea de cétre televiziunea nationalé a unor programe educative si de atragere a persoanelor analfabete pentru invatarea limbii romane gi limitarea abandonului scolar; ¢ implicarea institutiilor responsabile ale statului in socializarea tinerilor rromi; realizarea unui program de locuinte sociale in mediul rural, destinate familiilor de rromi si atribuirea de teren agricol; orientarea asistentei educationale - sanitare pentru rromi; © reprezentarea rromilor in administratia publica locala; politici de responsabilizare civica si educatie cetdteneasca pentru populatia de rromi; © participarea statului la proiecte internationale de sprijinire materiala gi culturala a rromilor. Totodata, se vor elabora gi strategii de integrare cultural si sociala a celorlalte comunitati etnice. Strategia nationala pentru imbundtafirea situafiei rromilor in sedinfa de guvern din 25 aprilie 2001 a fost adoptata Strategia Guvernului Roméniei de imbunatatire a situatiei rromilor. Conform programului de guvernare, acesta strategie cuprinde principii directoare si obiective pe termen scurt si mediu. Principiile directoare pentru aplicarea strategiei sunt urmatoarele: Principiul consensualitatii — strategia de imbunatafire a situatiei romilor este rezultatul unui efort comun al Guvernului si al organizatiilor reprezentative ale comunitatilor de rromi. Aplicarea programelor si proiectelor din planul de implementare a strategie’ se va realiza in consultare cu reprezentantii organizatiilor de rromi. Principiul utilité¢ii sociale — strategia raspunde nevoilor specifice cu care se confrunta etnicii romi si realizeaza acele cadre sociale prin care romii se pot integra functional in comunitate si in societate. © Principiul diviziunii sectoriale — strategia este conceputa si aplicabila pe domenii de responsabilitate sectoriala. © Principiul descentralizarii in executie — aplicarea strategiei se va realiza prin responsabilitati specifice ale institutiilor si autoritatilor publice si prin atragerea organizatiilor neguvernamentale in implementarea programelor locale desprinse din Planul de masuri pentru aplicarea strategiei. © Principiul compatibilitatii legislative — prevederile strategiei sunt in consonanta cu Constitutia si legile Romaniei, precum si cu legislatia si practica internationala in domeniu.14 lentitare — strategia vizeaza edificarea unui sistem institutional de dezvoltare comunitara, combaterea discriminarii fata de romi, promovarea educatiei interculturale, crearea de elite din randul romilor, in vederea resolidarizarii sociale si reconstructiei identitare. ¢ Principiul egalitatii — protectia cetatenilor romani de etnie roma nu trebuie sa afecteze drepturile si libertatile celorlalti cetateni romani. Strategia are urmatoarele obiective: « Institutionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern in problematica rromilor si responsabilizarea autoritatilor publice centrale si locale in aplicarea masurilor concrete de imbunatatire a situatiei cetafenilor romani de etnie roma. ‘© Sprijinirea formarii si promovarii unei elite intelectuale si economice din randul rromilor care s sprijine politicile de integrare sociala $i modernizare. © Eliminarea stereotipurilor, prejudecatilor si practicii anumitor functionari din institutiile publice centrale si locale ce incurajeaza discriminarea cetatenilor romani de etnie roma. Producerea unei schimbari pozitive in opinia publicd in legatura cu etnia rromilor, pe baza principiilor tolerantei si solidaritatii sociale © Stimularea participarii etniei rromilor la viafa economica, sociala, educational, culturald si politica a societatii, prin atragerea in programe sectoriale de asisten{a si dezvoltare comunitara. ¢ Prevenirea discriminaii institutionale si sociale a cetafenilor romani de etnie roma in accesul acestora la serviciile oferite de societate. © Asigurarea conditiilor pentru sanse egale ale etnicilor rromi in vederea atingerii unui standard decent de viata. Strategia confine liniile directoare si un plan general de méasuri in urmatoarele domenii sectoriale: administratie si dezvoltare comunitara, locuinte, securitate sociala, sinatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului, educatie, cultura si culte, comunicare si participare civica. Strategia este conceputa pentru o durata de 10 ani (2001-2010), cu un plan de masuri de 4 ani (2001-2004). Participarea UDMR la viata politica din Romania Minoritatea maghiara din RomAnia este reprezentata in plan politic de Uniunea Democrati Maghiaré din Romania (UDMR), formatiune care a fost prezenta in Parlament inca de la alegerile din 1990. Dupa semnarea Tratatului dintre Romania si Ungaria, in perioada 1996- 2000, UDMR a facut parte din coalitia majoritara, alaturi de CDR si USD, coalitie ce a asigurat guvernarea {arii. Cooptarea UDMR la guvernare a fost apreciata pe plan international ca un semnal al normalizarii relatiilor interetnice din Romania si15 ca expresie a faptului cd Roménia si-a demonstrat angajamentul de a asigura protectia drepturilor minoritatilor nationale si participarea acestora la viata publica. In Raportul privind alegerile care au avut loc in Romania in toamna anului 2000, Misiunea de observare a alegerilor din partea OSCE, prin Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului, apreciaza ci “Rominia si-a castigat un palmares pozitiv in ceea ce priveste participarea minoritatilor nationale in procesul electoral”.' Specificdnd ci atmosfera electoral a fost normala si s-a caracterizat prin “absenfa totali a tensiunilor interetnice si a campaniilor impotriva minoritatilor”, Raportul menfioneaza faptul ca reprezentantii minoritatilor din Romania apreciaza in mod deosebit cadrul legislativ care permite reprezentarea minoritatilor in Parlament si in organele administratiei locale, considerand c& preocuparile si problemele lor sunt adecvat si eficient promovate in actualul sistem, ce incurajeaza spiritul dialogului si al cooperarii interetnice Si in alegerile din 2000, UDMR a obfinut o reprezentare parlamentara corespunzatoare cu procentajul maghiarilor in totalul populatiei, in jur de 7 la suta. Preluand guvernarea, in decembrie 2000, PDSR a incheiat un acord de colaborare parlamentara cu UDMR in vederea sprijinirii masurilor de reforma politica, administrativa si economica initiate de guvern, precum gi rezolvarea pe calea dialogului politic si parlamentar a unor solicitari ce privesc problemele specifice ale minoritatii maghiare. Pe temeiul acestui acord, Parlamentul Romaniei a adoptat in sesiunea februarie-iunie 2001 Legea administratiei publice locale si regimul general al autonomiei locale in care sunt cuprinse dispozitii permisive si favorabile pentru folosirea limbii maghiare in administratie si in relatiile dintre autoritatile locale si cetateni in localitatile in care minoritatea maghiara are o pondere mai mare de 20 la suta, in spiritul acestei colaborari politice, reprezentanti ai UDMR asigura conducerea unor prefecturi si a unor servicii descentralizate ale administratiei publice, sunt prezenti in structurile unor institufii, pe principiul competentei. UDMR dispune, de asemenea, de un subsecretar de stat care asigura conducerea Oficiului regional pentru relatii interetnice din cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice, integrat in Ministerul Informatiilor Publice. in plan parlamentar, UDMR dispune si in actuala legislatura de cate un grup parlamentar distinct in Senat si in Camera Deputatilor. Conform Regulamentelor celor doud Camere, senatorii si deputatii UDMR sunt prezenfi in Birourile permanente ale acestora si fac parte structurile de conducere ale unor comisii parlamentare permanente. ' OSCE, Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului, Romdnia - Alegerile prezidentiale si parlamentare, 26 noiembrie si 10 decembrie 2000, Raportul final, Varsovia, 15 ianuarie 20001, p. 116 Astfel, in actuala sesiune, la Senat, unul dintre cele patru posturi de vicepresedinti este ocupat de un senator UDMR, iar in cadrul comisiilor permanente, senatorii UDMR detin doua posturi de presedinte (Comisia pentru pentru drepturile omului si minoritati, Comisia pentru administratie publica si organizarea teritoriului) si un post de secretar (Comisia pentru agricultura, industrie alimentara i silvicultura). La Camera deputatilor, UDMR este prezent in Biroul permanent printr-un post de chestor, iar in cadrul comisiilor permanente UDMR-ul detine un post de presedinte (Comisia pentru industrii si servicii), patru posturi de vicepresedinte si patru posturi de secretar. De asemenea, la Camera Deputatilor, Grupul parlamentar al _minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara, define, in cadrul comisiilor permanente, doua posturi de presedinte, doua de vicepregedinte si doua de secretar.Vil. ANEXE CONSTITUTIA ROMANIEP (Extrase) Articolul 4 Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni (1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman (2) Romania este patria comuna gi indivizibilé a tuturor cetatenilor sau, far deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. Articolul 6 Dreptul la identitate (1) Statul recunoaste gi garanteaz4 persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea gi la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice gi religioase. (2) Masurile de protectie Iuate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitétii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani Articolul 16 Egalitatea in drepturi (1) Cettenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fra privilegii si far discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege (3) Funotile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romané si domiciliul in tara18 Articolul 20 Tratatele internationale privind drepturile omului (1) Dispozitile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Dac& exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interme, au prioritate reglementarile internationale. Articolul 25 Libera circulatie (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strain&tate, este garantat. Legea stabileste conditile exercitirii acestui drept (2) Fiecdrui cetatean ii este asigurat dreptul de a- si stabili domiciliul sau regedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara. Articolul 29 Libertatea constiintei (1) Libertatea gindirii si a opiniilor, precum gi libertatea credintelor religioase nu pot fi ‘ngréidite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adoptate o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta side respect reciproc. (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeazA potrivit statutelor proprii, in conditile legit (4) In relatille dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa. (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate. * Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 199119 (6) P&rintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a c&ror rspundere le revine. Articolul 30 Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a credintelor gi libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile (2) Cenzura de orice fel este interzisa (3) Libertatea presei implica gi libertatea de a infiinta publicati (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata, (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia deninitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la rézboi de agresiune, la ura nationala, rasialé, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) R&spunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostiinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in condifile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege. Articolul 32 Dreptul la invatatura (1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatémantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatémantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare. (2) Invatamantul de toate gradele se desfagoara in limba romana. In conditiile legii, invatamantul se poate desfagura gi intr- 0 limba de circulate international,20 (3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) invatémantul de stat este gratuit, potrivit legii (5) Institutile de invatamant, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfagoara activitatea in condifile legii. (6) Autonomia universitara este garantata. (7) Statul asigura libertatea invatéméntului religios, potrivit cerintelor specifice fiecdrui cult. in scolile de stat, invat&mantul religios este organizat si garantat prin lege. Articolul 37 Dreptul de asociere (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocati poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, polifistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.21 TRATAT? cu privire la relatiile de bund vecinitate si cooperare intre RomAnia si Ucraina 4) In scopul protectiei identitatii etnice, culturale, lingvistice gi religicase a minoritatilor romane din Ucraina si a minoritatilor ucrainene din Romania, partile contractante vor aplica normele gi standardele internationale prin care sunt determinate drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale si anume acele norme gi standarde care sunt cuprinse in Conventia-cadru a Consiliului Europei privind protectia minoritatilor nationale, precum, si in: Documentul Reuniunii de la Copenhaga, a Conferintei asupra dimensiunii umane a Organzatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa din 29 iunie 1990, Declaratia Adundrii Generale a O.N.U. asupra drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase gi lingvistice (Rezolutia nr. 47/135), din 18 decembrie 1992, si Recomnadarea nr. 1201 (1993) a Adundrii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la un protocol aditional la Conventia europeand a drepturilor omului, referitor la drepturile minoritatilor nationale, cu infelegerea c& aceasté recomandare nu se referé la drepturile colective gi nu obligd partile contractante s& acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritoriala bazatd pe criterii etnice. 2) Minoritatea romana din Ucraina cuprinde cetatenii ucraineni, indiferent de regiunile in care traiesc si care, potrivit optiunilor lor libere, apartin acestei minoritati in virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor. Minoritatea ucraineana din Romania cuprinde cetéitenii romani, indiferent de regiunile in care traiesc si care, potrivit optiunii lor libere, apartin acestei minoritati in virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor. > Acest Tratat a fost ratificat de Parlament prin Legea nr. 129 din 14 iulie 1997 pentru ratificarea Tratatului_ cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare dintre Romania si Ucraina,22 3) Partile contractante se angajeazé s adopte, daca va fi necesar masuri adecvate in vederea promovarii, in toate domeniile vietii economice, sociale, politice si culturale, a egalitétii depline si reale intre persoanele apartinand minoritatilor nationale si cele apartinand minoritatilor populatiei. In aceasta privinté, ele vor tine seama in mod corespunzator de conditile concrete in care se afla persoanele apartinand minoritatilor nationale. 4) P&rfile contractante reafirma c& persoanele la care se refer acest articol au, ‘indeosebi, dreptul, exercitat in mod individual sau impreund cu alfi membri ai grupului lor, la liber exprimare, la mentinerea gi dezvoltarea identitatii lor etnice, culturale, de limba gi religioase, dreptul de a-si mentine si dezvolta propria lor cultura, la adapost de orice incercare de asimilare impotriva vointei lor. Ele au dreptul s&-si exercite pe deplin gi efectiv drepturile $i libertatile fundamentale, fara nici o discriminare si in conditii de deplina egalitate in fata legii. Persoanele apartinand acestor minoritati au dreptul de a participa, in mod efectiv, la treburile publice, inclusiv prin reprezentanti alesi potrivit legii, precum si la viata cultural, sociala si economicé. 5) Partile contractante vor crea, penru persoanele apar ‘and minoritatilor romane din Ucraina si pentru cele aparjinand minoritatilor ucrainene din Romania, aceleasi conditi pentru studierea limbii lor materme. Partile contractante reafirma c& persoanele sus- mentionate au dreptul s& fie instruite in limba lor materna, intr-un numar necesar de scoli si institutii de stat pentru invatémant si specializare, situate tinand seama de raspandirea geografica a minoritatilor respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor materna in raporturile cu autoritatile publice, in conformitate cu legislatia national gi cu angajamentele intemationale ale partilor contractante. 6) P&rtile contractante recunosc c&, in exercitarea dreptului la asociere, persoanele apartinand acestor minoritafi nationale pot infiinta si mentine in conformitate cu legislatia interna, propriile organizatii, asociatii, precum si institutii sau agezdminte de invétmant, cultutale si religioase. 7) P&rtile contractante vor respecta dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a avea acces, in limba materna, la informatie si la mijloacele de semnat la Constanta la 2 iunie 1997. Legea a fost publicati in Monitorul Oficial al Roméniei, partea I, nr. 157 din 16 iulie 1997.23 comunicare in masa, precum si de a schimba liber si de a difuza informatii. Ele nu vor crea obstacole, in ceea ce priveste infintarea si utilizarea de céitre aceste persoane, in cadrul legislatiei interne a fiecdrei parti contractante, a proprilor mijloace de informare in masa. Persoanele la care se refera acest articol au dreptul de a mentine contacte intre ele si peste frontiere cu cetateni ai altor state si de a participa la activitatile organizatillor neguvernamentale, atat la nivel national, cat i international. 8) Parfile contractante se vor abtine s& ia msuri care, modificand proportiile populatiei din zone locuite de persoane aparfinand minoritatilor nationale, urmaresc limitarea drepturilor si libertatilor acestor persoane, care decurg din standardele si normele internationale mentionate in paragraful 1 al prezentului articol. 9) Orice persoand aparfinand unei minoritati nationale, care considera c& drepturile protejate prin acest articol i-au fost incdlcate, are dreptul s& adreseze o petitie autoritatilor de stat competente, folosind procedurile legale disponibile. 10) Prtile contractante recunosc obligatia persoanelor la care se refera acest articol de a fi loiale statului ai cdrui cetafeni sunt, de a respecta legislatia nationala, precum gi de a respecta drepturile celorlalte persoane, indeosebi ale acelora care apartin populatiei majoritare sau altor minoritati nationale. 11) Nici una dintre prevederile acestui articol nu va fi interpretat ca limitand sau Negand drepturile omului, care sunt recunoscute in conformitate cu legile partilor contractante sau cu acordurile incheiate intre ele. 12) Nici una dintre prevederile acestui articol nu poate fi interpretata ca implicand vreun drept de a intreprinde vreo activitate sau de a comite vreo actiune contrara scopurilor gi principilor Cartei O.N.U., altor obligafii decurgand din dreptul international sau prevederilor Actului Final de la Helsinki si ale Cartei de la Paris pentru 0 noua Europa, inclusiv principiului integritati teritoriale a statelor. 13) Partile contractante, in scopul de a coopera in urmarirea indeplinirii angajamentelor prevézute in acest articol, vor crea 0 comisie mixta interguvemamentala, care va tine cel putin o sesiune anuala.24 TRATAT! de infelegere, cooperare si bund vecinitate intre Romania si Republica Ungara Articolul 14 P&rfile contractante vor incuraja un climat de tolerant si intelegere intre cetdtenii lor, care au origini etnice sau religii, culturi ori limbi diferite. Ele condamné orice manifestari de xenofobie, de ura, discriminare sau prejudecati rasiale, etnice sau religioase gi vor lua masuri eficiente pentru a preveni orice asemenea manifestari. Articolul 45 1) a) P&rtile contractante se angajeaza ca, in reglementarea drepturilor si obligatillor persoanelor apartinand minoritatilor nationale care tr&iesc pe teritoriul lor, s& ‘indeplineasca Conventia- cadru a Consiliului Europei cu privire la minoritatile nationale, daca in ordinea lor de drept intema nu exista o reglementare mai favorabila in privinta drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor. b) Prtile contractante, fara a aduce atingere continutului paragrafului de mai sus, in scopul protejarii si promovarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatii romane din Ungaria si a minoritatii maghiare din Romania, vor aplica, ca angajamente juridice, prevederile care definesc drepturile acestor persoane, aga cum sunt incorporate in documentele pertinente ale Organizatiei Natiunilor Unite, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa gi ale Consiliului Europei, mentionate in anexa la prezentul tratat. 2) Drept urmare, p&rtile contractante reafirma c& persoanele la care se refera paragraful precedent au dreptul, exercitat in mod individual sau impreuna cu alti membri ai grupului lor, de a-si exprima liber, de a-si pastra si dezvolta identitatea etnica, culturala, lingvistica gi religioasa. In mod corespunzator, ele au dreptul sa infiinteze si s& mentina * Acest Tratat a fost ratificat de Parlament prin Legea nr. 113 din 10 octombrie 1996 pentru ratificarea Tratatului de intelegere, cooperare si buna vecinitate dintre Roménia si Republica25 propriile institut, organizatii sau asociatii educative, culturale si religioase, care pot apela la contributii financiare voluntare gi la alte contributii, precum gi la sprijin public, in conformitate cu legistatia interna. 3) Prtile contractante respecta dreptul persoanelor apartinand minoritatii romane din Ungaria si al persoanelor apartinand minoritatii maghiare din Romania de a folosi liber limba lor materna, in particular gi in public, oral si in soris. Ele vor lua msurile necesare pentru ca aceste persoane sd poaté invata limba lor materna gi s& aiba posibilitati adecvate pentru a fi educate in aceasta limba, in cadrul sistemului invatamantului de stat, la toate nivelurile si formele, potrivit nevoilor acestora. Partile contractante vor asigura conditiile care s fac posibilé folosirea gi a limbii materne in relatiile cu autoritatile locale, administrative gi judiciare, in conformitate cu legislatia interna, precum gi cu angajamentele internationale asumate de cele doud parti. Aceste persoane au dreptul de a folosi numele gi prenumele lor in limba lor materna gi se vor bucura de recunoasterea oficial a acestora. in zonele locuite de un numar substantial de persoane apartinand minoritatilor respective, fiecare parte contractant& va permite s& fie expuse, si in limba minoritatii, denumirii traditionale locale, denumiri de strazi si alte inscriptii topografice destinate publicului. 4) P&rtile contractante vor respecta dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a avea acces, in limba materna, la informatie gi la mijloace de comunicare ‘in mas, electronice si scrise, precum si de a schimba liber si de a difuza informatii. Ele vor da acestor persoane posibilitatea, in cadrul legislafiei interne a fiecdreia, de a ‘nfiinta gi de a administra propriile mijloace de comunicare in masa. 5) Parfile contractante vor asigura exercitarea de c&tre persoanele apartinand acestor minoritati a dreptului de a participa efectiv, individual sau prin partidele sau organizatiile lor, la viata politic’, economica, sociala gi cultural si la solutionarea problemelor de interes national sau local, prin reprezentantii lor alesi in organele autoritatilor publice centrale gi locale. Fiecare parte contractanta, in luarea deciziilor asupra problemelor referitoare la protectia si promovarea identitatii nationale a acestor persoane, va Ungara, semnat la Timisoara la 16 septembrie 1996. Legea a fost publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, partea I, nr. 250 din 16 octombrie 1996,26 consulta organizatille, partidele politice sau asociatiile acestora, in conformitate cu procedurile democratice de Iuare a deciziilor, prevazute de lege. 6) P&rfile contractante respect mostenirea cultural gi istoricd a minoritatilor nationale, sprijina eforturile acestora pentru protejarea monumentelor gi siturilor istorice care pastreaza cultura gi istoria minoritatilor si iau masurile cuvenite pentru ca, in zonele cu populatie mixta, cetatenii s4 cunoasca valorile culturale romanesti, respectiv maghiare. 7) Partile contractante vor respecta dreptul persoanelor apartinand acestor minoritati de a mentine contacte libere intre ele si peste frontiere cu cetétenii altor state, precum gi dreptul de a participa la activitéti ale organizatiilor neguvernamentale, nationale si internationale. 8) Partile contractante recunosc c&, in exercitarea drepturilor la care se refera acest articol, orice persoana apartinand unei minoritati va respecta, ca oricare alt cetatean al statului respectiv, legislatia nationala si drepturile celorlalfi. Aceste persoane se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii cetatenesti ca si ceilalti cetateni ai t&rii in care traiesc. 9) Partile contractante, fr a aduce atingere masurilor luate in cadrul politicii lor generale de integrare, se vor abtine de la orice politica ori practic& avand drept scop asimilarea, impotriva vointei lor, a persoanelor aparfinand minoritatilor nationale si vor proteja aceste persoane impotriva oricdrei actiuni urmarind o astfel de asimilare. Ele se vor abtine, de asemenea, de la masuri care, modificénd proporfille populatiei din zonele locuite de persoane apartinand minoritatilor nationale, sunt indreptate impotriva drepturilor gi libertatilor care decurg din standardele si normele internationale mentionate in paragraful (1) al prezentului articol 10) Prtile contractante se vor sprijini reciproc in urmarirea modului de punere in aplicare a prevederilor cuprinse in acest articol. in acest scop, in cadrul consultarilor periodice mentionate la art. 5 al prezentului tratat, partile contractante vor examina $i probleme ale cooperarii bilaterale referitoare la minoritatile nationale, decurgand din aplicarea prevederilor prezentului tratat, si vor constitui un comitet interguvernamental format din experti. Ele vor coopera in desfésurarea corespunzatoare a procedurilor Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa si ale Consiliului Europei, care27 verificé indeplinirea angajamentelor referitoare la protectia minoritatilor acestor organizati, la care partile contractante au subscris, 11) Prtile contractante vor coopera in vederea dezvoltarii cadrului juridic international pentru protectia minoritatilor nationale. Ele sunt de acord s& puna in aplicare, ca parte a prezentului tratat, prevederile documentelor internationale, in virtutea cdrora ele isi vor asuma gi alte angajamente in ceea ce priveste promovarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale 12) Nici unul dintre angajamentele cuprinse in acest articol nu poate fi interpretat ca implicand vreun drept de a intreprinde vreo activitate sau de a comite vreo actiune contrara scopurilor si principiilor Cartei Natiunilor Unite, altor obligatii decurgand din dreptul international sau prevederilor Actului Final de la Helsinki si ale Cartei de la Paris pentru 0 nou’ Europa ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, inclusiv principiul integritati teritoriale a statelor. LEGEA Nr. 68/1992° pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului Articolul 4 (1) Organizatile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale, legal constituite, care nu au obfinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, ‘impreuna, potrivit art. 59 alin. (2) din Constitutie, la un mandat de deputat, daca au obfinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 5% din numérul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat. (2) Organizatile cetétenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri sunt echivalente juridic, in ce priveste operatiunile electorale, cu partidele politice. (3) Beneficiaza de prevederile alin. (1) si organizatile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au participat la alegeri pe lista comuna a acestor organizati ; in acest az, daca nici un candidat de pe lista comuna nu a fost ales, se va atribui pentru * Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992.28 toate organizatiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1) (4) Prevederile alin. (3) nu se aplica organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care a participat la alegeri pe lista comuna cu un partid sau alta formatiune politica ori atit pe liste comune, potrivit alin. (3), cit gi pe liste exclusiv proprii (5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acorda peste numarul total de deputati rezultat din norma de reprezentare. LEGEA Nr. 70/1991° privind alegerile locale Articolul 2 Cet&tenii romani, fr deosebire de nationalitate, ras, limb&, sex, convingeri politice sau profesie, exercita, in mod egal, drepturile electorale. Articolul 103, in sensul prezentei legi, organizatile legal constituite apartinand minoritatilor nationale sunt asimilate partidelor politice, aliantelor politice gi aliantelor electorale. LEGE Nr. 215/2001’ privind administrafia publica locala Articolul 17 in unitatile administrativ- teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au © pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu © Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996. 7 Publicat& in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001.29 prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventillor internationale la care Romania este parte. Articolul 40 (7) In comunele sau orasele in care cetétenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numérul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostint& publica gi in limba materna a cet&tenilor apartinand minoritatii respective. Articolul 43 (3) Lucrarile sedintelor se desfagoara in limba romani limba oficial a statului. In consilile locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin © treime din numarul total, la gedintele de consiliu se poate folosi si limba matema. in aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. in toate cazurile, documentele gedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana. Articolul 51 in unitatile administrativ- teritoriale in care cetéitenii apartinand unei minoritati nationale au 0 pondere de peste 20% din numérul locuitorilor hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostint& public& si in limba matern& a cetatenilor apartinand minoritati respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna. Articolul 90 (1) In raporturile dintre cetafeni si autoritafile administratiei publice locale se foloseste limba romana. (2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetétenii apartinand unei_minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi rspunsul atat in limba romana, cat si in limba matemai (3) In conditile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind relatii cu Publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor aparfinand minoritatii respective.30 (4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumiri localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afigarea anunturilor de interes public si in limba mated a cetétenilor apartinand minoritatii respective, in condifile prevazute la alin. (2). (5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana Articolul 106 (1) Consiliul judetean se intruneste in gedinte ordinare o dat& la doua luni, la convocarea pregedintelui consiliului judetean. (8) in judetele in care cet&tenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numérul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinté publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. PROGRAMUL DE GUVERNARE 2000-2004 CAPITOLUL X: RELATILE INTERETNICE Protectia minoritafilor nationale va fi realizata prin asigurarea posibilitatilor pentru manifestarea liber si deplina a tuturor minoritatilor, a respectarii drepturilor omului, in conformitate cu angajamentele Roméniei de integrare europeana si euro-atlantica. ™ Guvernul va actiona pentru continuarea gi dezvoltarea it institutionale gi legislative din ultimul deceniu. ™ Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului de a-gi pastra si dezvolta liber exprimarea identitatii etnice pentru toti cetafenii romani apartinand minoritatilor nationale, astfel incat s& se poat& manifesta pe deplin in sfera jativelor culturii, imbii, religiei, educatiei si invat&mantului, vietii publice. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu minoritatile nationale in vederea imbunatatirii actului decizional gi la afirmarea identitatii etnice in randul populatiei ™ Se va actiona pentru dezvoltarea diversitatii culturale in folosul intregii societafi, in scopul excluderii aparitiei unor curente de orientare extremista care promoveaza intoleranta si ura interetnicé. Se va asigura totodaté, buna31 functionare a unui sistem de educatie in materie de respectare a legii si de dezvoltare a valorilor democratice. = in conceptia PDSR, minoritafile sunt pentru orice fara o mare resurs’. Un bun management al acestei resurse este o cale de a servi in egalé masur& dezvoltarea identititii minoritatilor, cat si o cale de a garanta cooperarea interculturala, Acest model poate fi definit, ca un model civic-multicultural 10.1. Obiectivele specifice de sustinere a dezvoltarii multiculturale su ™ asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuarii dezvoltarii fiecdrui model cultural specific, atat in comunitatea respectiva, cat gi in comunitatea locala si la nivel national. ™ dezvoltarea unui model de transfer c&tre majoritate a valorilor culturale ale minoritatilor, astfel incat s4 se poatd asigura, fiecdrui cetétean, posibilitatea sé asimileze cunostinte privind spiritualitatea si istoria "celorlalti" din acelasi spati ™ gestionarea diversitatii, tensiunilor si a distorsiunilor ce pot s& apar& la un moment dat, astfel incat s4 poaté fi prevenite conflictele si s4 se poata asigura managementul crizelor. ® Guvernul va analiza posibilitatea largirii cadrului existent al invatamantului si al componentelor media in limbile minoritatilor. 10.2. Vor fi analizate in continuare posibilitatile de consolidare gi dezvoltare a identitatii etnice pentru minoritatea cea mai numeroasa, minoritatea mag] ‘a, cu privire la educatie, cultura, limba gi religie. in acest sens se va avea in vedere = ™ [rgirea cadrului existent al invatémantului, pe specialitati si niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar; 1 interconectarea gi integrarea programelor culturale in limba maghiara de radio si televiziune, astfel incat s& se realizeze 0 coerenta gi consistent sporite a acestora la nivel national; ™ asigurarea conditillor pentru folosirea limbii materne in activitattle publice, in asa fel incét, pe 0 asemenea cale s& se incurajeze atat multiculturalismul, cat gi integrarea multilingvistica;32 asigurarea conditilor pentru conservarea i dezvoltarea__patrimoniului confesional, in contextul respectului pentru principiile libertatii de constiinta si al pluralismului religios; Teprezentarea corect& in structurile socio-profesionale ale ari, pe baza principiului egalitétii sanselor si in contextul efortului pentru edificarea unitatii in diversitate a societatii 10.3. Elaborarea unei strategii nationale si programe specifice, care s& asigure imbunatatirea substantiala a situatiel rromilor, prin: 10.4, forme diversificate de invatémant, tinand seama de nivelul actual de instruire a rromilor; realizarea de cétre televiziunea nationalé a unor programe educative si de atragere a persoanelor analfabete pentru invatarea limbii romne gi limitarea abandonului scolar; implicarea institutillor responsabile ale statului in socializarea tinerilor rromi; realizarea unui program de locuinte sociale in mediul rural, destinate familiilor de rromi si atribuirea de teren agricol; orientarea asistentei educationale - sanitare pentru rromi; reprezentarea rromilor in administratia publica locales; Politici de responsabilizare civic i educatie cetteneasca pentru populatia de rromi; participarea statului la proiecte internationale de sprijinire materiala si culturalé a rromilor. Elaborarea unor strategii de integrare culturala si sociala a celorlalte comunitati etnice.