Contents

Etapa I
Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale......................................5
1.1.Analiza temei de proiectare...................................................................................................5
1.2.Informarea initiala.................................................................................................................5
1.3.Stabilirea datelor initiale........................................................................................................7
1.3.1.Date legate de piesa........................................................................................................7
1.3.2.Date legate de scula........................................................................................................7
1.3.3.Date legate de masina unealta......................................................................................7
Etapa 2
Elaborarea studiului tehnico economic ( S.T.E).........................................................................10
Stabilirea solutiei de principiu a dispozitivului.............................................................................10
2.1. Stabilirea schemei optime de lucru , ce va sta la baza proiectarii dispozitivului...............10
2.1.1. Stabilirea schemelor de lucru tehnic posibile..............................................................10
2.1.2.Alegerea schemei optime de prelucrare,control sau asamblare....................................13
2.2.Stabilirea tipului de dispozitiv , dupa gradul de universalitate ( specializare)....................14
Etapa III
Proiectarea elementelor de orientare-pozitionare..........................................................................15
3.1.Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul....................15
3.2.Stabilirea semnificatiilor simbolurilor bazelor de orientare pozitionare si a reazemelor
utilizate la materializarea schemei de orientare pozitionare optime.......................................16
3.3.Proiectarea elementelor de orientare...................................................................................16
3.3.1.Stabilirea solutiilor de reazeme care pot fi utilizate.....................................................16
3.3.3.Dimensionarea reazemelor...........................................................................................18
3.3.4.Alegerea ajustajelor , tolerantelor si rugozitatilor reazemelor......................................20
3.3.5.Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor.......................................................20
3.3.6.Alegerea celorlalte conditii tehnice ale reazemelor......................................................20
Etapa IV
Proiectarea elementelor si mecanismelor de strangere sau de centrare strangere pentru
materializarea schemei optime de orientare-pozitionare-strangere...............................................21
F.4.1. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrare-strngere pentru
materializarea schemei optime de strngere (SS-O)..................................................................21
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate.......21
A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere.......................23

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere..........................23

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere..............................................................24
A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q si cursei de acionare necesare ca a
mecanismelor de strngere....................................................................................................24
EtapaV
Proiectarea schemei de actionare si proiectarea elementelor si mecanismelor componente.........25
5.1.Elaborarea schemei de actionare.........................................................................................25
5.1.1.Alegerea modului de actionare.....................................................................................25
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat.....................................................................25
5.1.3 Alegerea variante de acionare......................................................................................27
5.1.4.Stabilirea schemei de actionare....................................................................................28
5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare...............................................................28
5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate...............................................28
5.2.2 Alegerea variantei optime.............................................................................................31
5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor..........................................................32
EtapaVI
Proiectarea celorlalte elemente si mecanisme component ale dispozitivelor................................35
6.1.Bucsa fixa cu guler , pentru dispozitive de gaurit...............................................................35
6.2.Suruburi pentru canale T......................................................................................................36
EtapaVII
Elaborarea desenului de ansamblu al dispozitivului......................................................................37
EtapaVIII
Analiza tehnico-economica la lucrul cu dispozitivul proiectat......................................................38
Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina
Proiectarea dispozitivelor...........................................................................................................40

TEMA

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru

prinderea semifabricatelor din desenul de mai jos, la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor
marcate , in conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G25, iar
programul anual de productie este de 60.000 buc/an.

Etapa I
Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale

1.1.Analiza temei de proiectare

Analiza temei de proiectare are drept scop , intelegerea conditiilor impuse dispozitivelor ce
se cer a fi proiectate si stabilirea in ansamblu , a posibilitatilor de realizare a acestora(precizie ,
productivitate etc).
In cadrul analizei temei de proiectare, proiectantul de dispozitive studiaza si isi insuseste
procesul tehnologic de prelucrare a piesei, rezolva cu constructorul si tehnologul eventualele
neconcordante sau propunerile de modificare a formei piesei, a modului de cotare, a tolerantelor,
a tehnologiei.
In anumite cazuri , cum este si in cazul metodologiei de proiectare a dispozitivelor de catre
student , rezultatele analizei temei de proiectare vor fi consemnate succint.
Dispozitivul este un ansamblu auxiliar folosit pentru executarea operatiilor tehnologice de
prelucreare mecanica ca si pentru alte operatii cum ar fi ansamblarea si controlul.El serveste la
asamblarea si controlul pieselor de prelucrat pe masina-unealta si eventual a sculelor conform
cerintelor procesului tehnologic.

1.2.Informarea initiala
Aceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor.
Acesta informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele in igoare, precum
si de a obtine, din literature de specialitate, a unor solutii constructiv-functionale, care ar putea fi
utilizate pentru abordarea temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu
conditiile impuse prin tema.
Nr.

Denumirea soluiei

Sursa

Figura
(tabelul)

sol.

Paginile

lucrarea
lucrrii

Pag 163

SANDA
ROSCULET.,
Proiectarea
dispozitivelor.

Pag.163

SANDA
ROSCULET.,
Proiectarea
dispozitivelor.

1.

Fig. 6.89
1,2-falci;3-arc;4-piulite;5-stift;6-surub;7-maneta.
Mecanism cu parghii si surub stanga-dreapta

2.

Fig.6.90

2-surub;1-parghie furca;4-piulite;5 -furca

Mecanism cu parghii si surub stanga-dreapta

3.

Fig
4.5.a

260

GOJINECH
I N. i
GHERGHEL
N.,
Proiectarea
dispozitivelor,
Vol. 1. Inst.
Politehn. Iai,
1983

1.3.Stabilirea datelor initiale

1.3.1.Date legate de piesa
-rol functional in asamblul din care face parte : arbore
-grupa tehnologica : piesa de forma cilindrica si complexitate medie
-material : otel carbon de calitate
-marca : OLC45
-dimensiuni:100x40
1.3.2.Date legate de scula
-tip : burghiu elicoidal , cu coarda cilindrica , pentru gaurit prin bucsa de ghidare
-notare ( conform STAS) : STAS 13064/92
-dimensiuni de gabarit: l = 80 , L = 116
-dimensiunea partii active : 6

1.3.3.Date legate de masina unealta

a) Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;
b) Arborele principal al masinii de gaurit G25;

CARACTERISTICA

U.M.

G25

Diametrul de gaurire conventional in otel cu

r=60daN/ mm2

mm

25

Diametrul de gaurire conventional in fonta cu

r=18daN/mm

mm

32

Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu

regimul de aschiere

mm

49,5

Adancimea de gaurire
Cursa maxima a pappusii pe coloana
Capul arborelui principal
Conul arborelui principal
Cursa maxima a arborelui principal
Distanta intre burghiu si coloana
Distanta maxima intre arboreal principal si masa
Distanta maxima intre arboreal principal si placa de
baza

mm
mm
--mm
mm
mm
mm

224
280
STAS 1659-50
Morse 4
224
315
710
1120
425x530

Numarul de coloane T de pe masa

Profilul canalelor T de pe masa
Suprafata placii de baza
Numarul de coloane T de pe placa de baza
Profilul de coloane T de pe placa de baza
Gama de turatii a arborelui principal

mm2
--mm
--rot/min

Gama de avansuri

rot/min

0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;

0.53; 0.75; 1.06; 1.50

Puterea electromotorului principal

Turatia electromotorului principal
Puterea motorului pompei de raciere- ungere
Turatia motorului de raciere-ungere
Greutatea masinii
Gabaritul masinii

kW
rot/min
kW
rot/min
kg
mm2

3
1500
0.15
3000
1100
2680x1487x660

Suprafata mesei

3
12 STAS 1385-70
560x560
2
18 STAS 1358-70
40; 56; 80; 112; 160; 224; 316;
450; 630; 900; 1250; 1800;

Etapa 2
Elaborarea studiului tehnico economic ( S.T.E)
Stabilirea solutiei de principiu a dispozitivului

2.1. Stabilirea schemei optime de lucru , ce va sta la baza proiectarii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem
tehnic posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse
prin tem i conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

2.1.1. Stabilirea schemelor de lucru tehnic posibile

Nr.
crt.
0
1.

Schema de prelucrare tehnic posibila (SP-TP)

Deumirea
1
Prelucrare
succesiva ,
fara divizare ,
a unei piese
din aceiasi
prindere ,
piesa este
orientata
partial si
stransa
folosind masa
m.u. sau
folosind si
elemente si
dispozitive ale
m.u.

Schita
2

Avantaje

Dezavantaje

- nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;

-precizie foarte
scazuta;
-timpi ajutatori
de orientare
strangere foarte
ridicati;
-timpi de baza
foarte ridicati;
-grad foarte
scazut de
utilizare a
puterii
disponibile a
m.u.

2.

3.

Prelucrarea
fara divizare
dupa sablon
(bucsa de
ghidare) a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU
Prelucrarea
simultana cu
divizare a
doua piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

- nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;
nu necesita
trasare-punctare

- precizie
scazuta;
- timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare si cu
doua posturi de
lucru;

4.

Prelucrarea
simultana a cel
putin doua
piese din
aceeasi
prindere,
piesele sunt
orientate si
stranse cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita
trasare-punctare;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor cu doua
posturi

2.1.2.Alegerea schemei optime de prelucrare,control sau asamblare

Nr.
Crt.

Criteriul

Unitati partiale
numarul:

pentru

SP-TP

1.

Precizia suprafetelor prelucrate

60

60

2.

Gradul de uniformitate a strangerii pieselor

60

3.

Precizia ceruta suprafetelor de strangere a pieselor

60

4.

Gradul de utilizare a puter disponibile a MU

40

5.

Necesitatea trasarii-punctarii

60

60

6.

Necesitatea cap multiax

60

10

7.

Necesitatea dispozitivului de prindere a piesei

60

8.

50

60

20

complexitatea dispozitivului de prindere

pieselor
Timpi de baza

15

10

10

Durabilitatea sculei

30

20

10

40

Total

80

260

225

220

Se va adopta ca si variant optima , schema de prelucrare Nr.2 : Prelucrarea fara divizare

dupa sablon (bucsa de ghidare) a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa
cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU

1.

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

2.2.Stabilirea tipului de dispozitiv , dupa gradul de universalitate ( specializare)

2.
3.

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate

Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in
timp util si poate fi folosit

4.

Gradul de mecanizare a dispozitivului

Pozitia piesei
Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau
de tip diferit
Numarul
pieselor
prelucrate
simultan
Numarul
pieselor
prelucrate din
aceeasi
prindere

Orizonta
la
Succesiv
,fara
divizare

Cu o scula

Cu mai
multe scule
Pe un rand

Pe mai
multe
randuri

Numarul posturilor de lucru

Dispozitiv demontabil
Semiautomat

1
-

Etapa III
Proiectarea elementelor de orientare-pozitionare

In cadrul acestei etape vor fi proiectate reazemele ale caror simboluri sunt precizate in
tema de proiectare. Aceasta tema de proiectare contine , printer altele , schema optima de
orientare pozitionare a piesei la operatia sau faza de prelucrare pentru care se proiecteaza
dispozitivul. In esenta , schema de orientare pozitionare optima reprezinta o combinatie de
simboluri ale bazelor de orientare pozitionare si ale reazemelor.

3.1.Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul

3.2.Stabilirea semnificatiilor simbolurilor bazelor de orientare pozitionare si a

reazemelor utilizate la materializarea schemei de orientare pozitionare optime

Forma,pozitia,marimea
si nr. Suprafetelor
,muchiilor sau varfurilor
de orientare ale pieselor

O suprafata cilindrica
exterioara scurta

Bazele de
orientare
determinate cu
supraf,muchiile
sau varfurile de
orientare ale
pieselor
Un punct de
simetrie al
suprafetei

Reazemele
utilizate pentru
materializarea
bazelor de
orientare

Prisma scurta,
reazeme plane,
reazeme masini,
fara centre, fixe

3.3.Proiectarea elementelor de orientare

3.3.1.Stabilirea solutiilor de reazeme care pot fi utilizate

Avantaje / Dezavantaje:
- gradul de universalitate;

Simbolurile
bazelor de
orientare

Gradele de
libertate
inlaturate
g- nr. Total
t translatii
r - rotatii

2g
2t

- pozitia piesei in timpul lucrului;

- rigiditatea reazemelor;
- usurinta montarii reazemelor etc.
Alegem prisma fixa scurta din fig. 7.1.1.1.2.1

Avantaje:

precizie normala;
usurinta rectificarii suprafetei active:
protejarea corpului dispozitivului;
intretinere usoara.

Dezavantaje:

strangerea semifabricatului se face cu forte relative mari;

suprafata active se uzeaza usor

3.3.3.Dimensionarea reazemelor

Prisme fixe

Condiii de precizie

Latimea prismei

F7

Inaltimea prismei

F9

STAS ul din care sau extras

abaterile limit i toleranele

Cmpuri de tolerane

Element de orientare-strngere

3.3.4.Alegerea ajustajelor , tolerantelor si rugozitatilor reazemelor

SR EN 20286
-1:1997
SR EN 20286
-1:1997

Distanta maxima dintre suprafetele

active ale prismei
Inaltimea gaurilor pentru capurile
suruburilor de fixare

+0,012.....+0,015
0
0
+0,2
0

Dimensiunea de control a prismei

H6

SR EN 20286
-1:1997

Simetria suprafetei active fata de

suprafetele laterale ale prismei

0,05/100

Celelalte dimensiuni rezultate din

prelucrari mecanice

Tolerante
Generale
ISO 2768 - nk

3.3.5.Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor

Material : OSC 10 ; STAS 1700 90
Tratament termic : calire + revenire la 55 60 HRC
Muchiile se vor tesi.

3.3.6.Alegerea celorlalte conditii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme
de rugin, fisuri, lovituri;

Etapa IV
Proiectarea elementelor si mecanismelor de strangere sau de centrare strangere
pentru materializarea schemei optime de orientare-pozitionare-strangere
F.4.1. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrare-strngere

pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)

A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Mecanism de strangere simplu, piesa este strinsa direct de tija motorului. Piesa este
orientate si pozitionata pe prisma sip e suprafata plana a reazemului plan.

2. Mecanism de strangere cu parghie, piesa este strinsa cu ajutorul unei parghii actionata
de motor. Piesa este orientate si pozitionata pe prisma si pe suprafata plana a reazemului plan.

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere

Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale

Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca

elementele de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i

eventual o deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare
i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm

T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare

corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv;
Jmin = 0,5-1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;

d cursa de degajare a elementului de strngere.

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q si cursei de acionare necesare ca a

mecanismelor de strngere

S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 300daN / mm S
2
2
C
8
Ca s
10mm
2tg 2tg15

EtapaV
Proiectarea schemei de actionare si proiectarea elementelor si mecanismelor
componente

5.1.Elaborarea schemei de actionare

5.1.1.Alegerea modului de actionare

n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de
centrare i fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de
strngere, cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor
prelucrate i cnd se cere creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii)

de acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.
Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin
aceea c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a

semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii

semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a

acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n

cea mai mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.

Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.

Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea
c fora de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor
motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;
Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

5.1.3 Alegerea variante de acionare

Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de
centrare-strngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune
Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-

semifabricat este orientat i fixat pe masa mainii-unelte.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de

strngere sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii.

5.1.4.Stabilirea schemei de actionare

5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau
ataate pe corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungtor

Filtru de aer

5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului

D1 = 240 mm

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm

5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor

Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m

Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m

dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m

EtapaVI
Proiectarea celorlalte elemente si mecanisme component ale dispozitivelor

In cadrul acestei etape se proiecteaza urmatoarele elemente si mecanisme:

-bucsa de ghidare
-suruburi pentru canale T

6.1.Bucsa fixa cu guler , pentru dispozitive de gaurit

Conform STAS 1228/2-85 bucsele fixe cu guler se executa in trei variante:
-bucse scurte
-bucse lungi
-bucse foarte lungi

D=6
D1 = 12
D2 = 15
L1 = 16
L2 = 3
F = 1,25
R = 1,5
R1 = 1
Tbf = 0,03
Tpc = 0,02

Material
Bucsele se executa din OSC 10 STAS 1700-80, 18MnCr10 STAS 791-80 sau alte material
echivalente.
Duritate
Dupa tratamentul termic , duritatea trebuie sa fie de 60.63 HRC.

6.2.Suruburi pentru canale T

X1 conform STAS 3508/1-80

Filet , d = M6
Latimea nominal a canalului T = 8
Capul surubului : s = 13
k= 3
fmax = 1,6
Tija surubului : nominal = 8
A ( abaterea limita) = - 0.3
-0.5
H = 14
L = 50
B = 30

EtapaVII
Elaborarea desenului de ansamblu al dispozitivului

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avind urmatoarele componete:

Schema instalatiei pneomatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de orientarepozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1

EtapaVIII
Analiza tehnico-economica la lucrul cu dispozitivul proiectat

Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii

propriuzise, analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica,
practic, dupa terminarea proiectului dispozitivului.
8.1.Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea
dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul
proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei
respective, pentr fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii
abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie,
in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva.
Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri,
daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv
si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid
asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.

8.2.Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau
asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori
si sau indici economici.

In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca

urmare a echiparii cu dispozitive pm
pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele

din dotarea masini-unelte si NT 0 =8 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei
cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

pm

85
100% 60%
5

O conditie este ca NT 0 > NT 1

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de

prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta

Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

Reducerea timpilor de baza

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina

Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N., MARINESCU I.,
UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed. tehn.,
1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed. tehn.,
1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i
fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress,
2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de
proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale dispozitivelor,
Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de orientare n
dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea sistemelor
de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor,
GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n proiectele de diplom. Inst.
Politehn. Iai, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC Mircea, DRUU
Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare i ntocmire a
proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare i control. Vol. 1 3. Inst. Politehn.
Iai, 1989.

23. OLTEANU Remus i VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, gurire, frezare.
Bucureti: Ed. tehn., 1992.