EQU -starea Ii gi teren. In proiectarea geotehnica verificarea EQU apare in urmatoarele cazur + dimensionarea fundatilor asezate pe roci stancoase (tari); + verificarea structurilor de fundare la stabilitate locala si generala pentru constructil pe/ langa taluz (cazurile a,b): STR- cedare interna si deformatii excesive in structuri sau in elemente structurale in care rezistenfa materialelor structurale (componente) este semnificativa la asigurarea rezistentei generale (caz e). GEO -cedare sau deformatii excesive ale terenului . in care rezistenta terenului de fundare este semnificativa in asigurarea rezistentei structuri; (caz d) UPL - pierderea echilibrului structurii sau a terenului datorit subpresiunii induse de presiunea apei subterane sau datorité unei inmuieri verticale ascensionale (caz f) HYP - umflarea hidraulica , eroziune interna si afanarea pémanturilor cauzate de gradiente hidraulice Starile limita STR gi GEO sunt folosite la dimensionarea fundatilor, iar starile limita UPL si HYP la verificarea elementelor situate sub nivelul ape a echilibrul static sau al tuturor deplasarilor pentru structuriLa dimensionarea suprafetei in plan a bazei fundatiei in conformitate cu SR EN 1997-1:2004, capitolul 2, se folosesc 3 metode: a) Metoda directa (analitica),in cadrul careia calculul terenului de fundare se face la -starea limit de capacitate portant (ULS); -starea limita de deformatie(SLS) b) Metoda semiempiricd bazaté pe folosirea unor incercari in-situ (Incercarea presiometticd, incercarea de penetrare,etc.), (Tabelul 2.1), c) Metoda prescriptiva bazaté pe folosirea unor valori tabelare pentru evaluarea valorii presiunii acceptabile pentru terenul de fundare , care sa satisfaca atat conditile (ULS) cat si (SLS). In acceptiunea normativului NP 112-04, sunt considerate ca presiuni acceptabile atat valorile presiunilor conventionale (7... ) cat si presiunea plastic (p,,). Pentru determinarea presiunii acceptabile la fundatii situate pe roca se poate folosi tabelul din SR EN 1997-1 Anexa G.In vederea stabiliii cerinfelor proiectdiri geotehnice, pot fi introduse trei categoril geotehnice. + Categoria geotehnica 1: Metode de proiectare bazate pe masuri prescriptive si proceduri simplificate, de exemplu, utilizarea tabelelor cu presiuni conventionale la fundarea directa. Calculele de stabiltate si de deformatii sa nu fie necesare. + Categoria geotehnica 2: Calcule de rutina pentru stabilitate/capacitate portanta si deformatii folosind metode uzuale recomandate Tn normele in vigoare (SR EN 1997-1-2006) ‘+ Categoria geotehnica 3: Calcule mai complexe care pot sé NU faca parte din normele in vigoare (MEF,MDF etc.) Tabelul 2.5 (RO). Categorile geotehnice in functie de clasele de consecinte gi de conditile amplasamentului Categoria] Clasade | Condifile Pe ce se bazeaza geotehnicd | consecin{a | amplasamentului_| _prevederea geotehnica Experientd si investigare 1 C1 | Simple sicunoscute | geotehnic& calitativa | Complexe 2 sa Investigare geotehnica de eS Simple sau rutina gi calcule de rutina % complexe _ investigare geotehnic& Sea cs Sree se speciala gi calcule | oe | aprofundate2.2. Metoda Directa 2.24 | metodei Verificarea rezistentei pentru stari limita ale terenului de fundare (GEO) se face dupa relati: EusRa, 21) unde: Ex ~ efectul actiunitor de proiectare. Aceasta poate fi de natura unei presiuni efective, forta de alunecare sau moment incovoietor: Re ~ rezistenta de calcul a terenului de fundare. Aceasta poate fi de natura unei presiuni crtice, rezistenta la forfecare sau moment de stabilitate, Combinarea actiunilor pentru starea limita de serviciu se face conform relatilr: Pentru Gruparea Fundamentala: Vy Dre Gis + Vo Qs + Ds Q3 22) ‘+ Pentru Gruparea Speciala Y= D7 Gui tt At DL W2s°Oes5 (2.3) Cazurile de proiectare luate in considerare pentru verificarea terenului de fundare si a elementelor structurale la starile limita Tn cazul fundatilor de suprafata sunt date in Tabelul 2.7 (SR EN 1997-1-2006, Anexa A): Tabelul 2.7. Coeficenti parjiali de siguran{a pentru cazurile de proiectare. Cazde proisctare Incr ana Rezistente UNU Combinatia 1 At a Mt , Rt Combinata 2 A ies Ri DO! . At + Mt + R2 TREI ROT GMT ee SEISM A a Ma Ra *simbolul-¥" implica .a fi combinat cu”Cazurile de proiectare luate in considerare pentru verificarea terenului de fundare si a elementelor structurale la starile limita in cazul fundatilor de suprafata sunt date in Tabelul 2.7 (SR EN 1997-1-2006. Anexa A): Tabelul 2.7. Coeficentii partiali de siguranta pentru cazurile de proiectare, Caz de proiectare ——_Incércari rane Rezistente (e terenului ik UNU Combinatia 4 At + Mt + Rt Combinatia 2 A2 + m2 + Rt DO! r At if Mt a R2 TRE AVA2 + M2 * R3 SEISM FAR + M3 + RA *simbolul"+” implica ,a fi combinat cu” Conform Anexei Nationale pentru starile limita STR si GEO se recomanda utilizarea urmatoarelor abordari de calcul: - abordarea de calcul 1 (SR EN 1997-1:2004; 2.4.7.3.4.2) - abordarea de calcul 3 (SR EN 1997-1:2004; 2.4.7.3.4.4) Exemplu de combinatie pentru Caz 1 de proiectare: V,=135-YG, +150, A.5-0.7) (0, +0.)2.2.2 Verificarea conditiei de presiuni (SLU) Se impune respectarea conditiei Fig. 2.3: 25) In care: Vy — este solicitarea de proiectare vertical asupra terenului de fundare calculata la talpa fundatiei la starea limita ultima cu una din combinatile din Tabelul 2.5 Aceasta poate fi de natura unei presiuni efective , forté de alunecare sau moment de rasturnare. Ro ~capacitatea portanté de proiectare a terenului de fundare: aceasta poate fi de natura unei presiunui crtice, rezistenta la forfecare, moment de stabilitate. Fig. 2.3 Calculul terenului de fundare Valoarea capacitatii portante de calcul a terenului este data de relatia 4 = (2.6) unde: A’ — este aria redusi a suprafetei in plan a fundatiei (L-B'), determinata conform Figurii 2.3 gi se calculeaza cu valorile reduse ale dimensiunii suprafetei in plan a talpii fundatiei: Bi=B-2-e, L'=L-2-¢, (27)In general se admite ca valoarea excentricitalii s&_nu depaseasca limita unui sambure central (elipsa), (S2), care sa limiteze valoarea presiunilor maxime la o valoare care sd nu depaseasca presiunea critica a terenului (Fig. 2.5). so Bib; e Fig. 2.5 Conditile care se impun a fil respectate sunt LY fsa clic: ai reptunghiulars (S] +(S¢) 100.000 kPa) sau atunci cdnd fundatia are lstimea (sau diametrul) B > 10 m, iar stratul care constituie zona activa se caracterizeazai prin valori E > 10000 kPa, tasarea absolut probabila a fundatil se calculeaz& prin metoda stratulllniar deformabil de grosime fina Tin acest caz tasarea absolut probabild a fundatiei se calculeaza cu relatia (Fig 2.41): | eo) sal == oe a Fig. 2.11 Metoda stratuluiliniar deformabil (2.28) sadn p 3S: In care: m_~ cosficient de corectie prin care se fine seama de grosimea stratului deformabil 2°, dat in tabele Pa» ~ efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform relate (17), [kPal) 85 - latimea tapi fundatiei dreptunghiulare, sau diametrul fundatiei circulare, {ml}: K,,K,. ~ eceficienti adimensionali dai in Tabele, stabilii pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratulul i ,- modulul de deformatie liniara a stratululj, KPa = coeficientul lui Poisson al stratululPentru radierele generale se recomand& ca zona activa (zo) sf se adopte cu relatiile de mai jos (Fig.2.12): Fig. 2.12. Radier general (6+0.15-B)-k, - pentru fundatii rezemate pe straturi de nisip; (2.29) Z, =(9+0.15-B)-k, - pentru fundatii rezemate pe straturi de argile. Valorile k, se iau: k, .8 pentru p., ~100kPa ; (2.30) k, =1.2 pentru p, ~ S00kPa.‘Tasarea suplimentara a unui punet al fundatiei sub influenta incarcarilor transmise de fundatiile invecinate si a suprasarcinii terenului din vecinatatea fundatiei se calculeaz cu relatia: [om] (2.31) s=100->° in care’ -¢,," se calculeaza cu metoda punctului de colt (STAS 3300/2-85) O metoda aproximativa de evaluare a tasarii suplimentare din incéircari concentrate este (Fig.2.13): (2.32) Fig. 2.13. Calculul tasérii din influenta unei sarcini concentrate2.2.5.1.3 Calculul tasarii relative Tasarea relativa probabila se calculeazé cA diferenta intre tasdirile absolute probabile a doud fundatii invecinate, raportata la distanta intre ele luand in considerare cea mai defavorabila situatie de incarcare (Fig.2.14). Valoarea tasarii relative se calculeaza cu relatia: (2.33) Fig, 2.14 Definirea tasarii relative Conform SR EN 1997-1 valoarea diferentei maxime de tasare se limiteza la 10 mm, astfel incat sd nu depaseasca 50% din tasarea totala: Sc = 055-5, (2.34) Daca considerém ca diferenta de tasare pentru stélpi articulati nu poate depasi valoarea 1/500 din deschidere avem: (2.35)Legatura intre tasarea maxima Smax si deflexiunea relativa (A,,.) este data de (2.36) Pentru diferitele tipuri de pamanturi valorile R si Sax, pentru diferite sisteme de fundare directa sunt date in Tabelul 2.18: Tabelul 2.18 Deformatii admisibile. | Tipul fundatiei Tipul de pamant Valoarea cami — R 22500 30000) Arata Seat) 75 x 100 R 7500 7800 ee Some) 50 602.2.5.1.4 Calculul inclinarii fundatiel RRR 4 hos ® ann BL-- 4° >= 2.20 Calculul inclinarii fundatei Fi Calcului inclinari fundatiel se face plecdnd de la ipoteza unei comportariliniare a terenului de fundare gi a unei fundatii rigide. Valoarea inclinéri la 0 fundatle patrata sau dreptunghiulara se determina cu relatile (ig.3.14): Inefinare fongitudinala: = Tree Pe, Be z, Gap ee reps Ses and, = tnd, 237) In care: V- Incarcarea verticala de calcul ce solicita excentric fundatia, [KN]; e,-excentricitatea punctului de aplicare a fortei V m&surata din centrul talpii dreptunghiulare, paralel cu latura mare, [m]; e,- excentricitatea punctului de aplicare a fortei V, masurata din centrultalpii dreptunghiulare paralel cu latura mica, in metri; En -valorea medie ale modulului de deformatie liniara, [kPa -coeficientului de deformare lateral, pentru intreaga zona activa; K;,.Ke -coeficienti adimensionali determinati in functie de raportul laturilor L/B, dupa grafice LB - lungimea, respectiv latimea talpii fundatiei, [m],Inclinarea_probabila a unel fundaji rigide, circularé, incarcati excentric se determina cu relafia (2.39) in care: V- Incarcarea verticala de calcul ce solicité excentric fundatia, kN]; = excentrictatea punctului de aplicare a fortel V masurata din centrultalpit fundatjet{r]; Ey - valorea medie ale modulului de deformatie lintara (kPa) - Coeficientului de deformare laterala, pentru intreaga zona activa; r= raza fundatiel (ry. Inclinarea probabilé a unei fundatji continue de latime B, Incarcata excentric se determina cu formula(fig.2.23): 0,04 ye (2.45) tend E, (8/2) inca: Incarcarea vericalé de calcul ce salt excentiefundata, AN f- excentictatea punetulil de aplieare a forel Nmasurata fata de axa longitucinala a tip continue ,-valorea medie ale mosulull de deforma liar [kPa 1" epefclentull de deformare lata, pentru inteaga zona act; £5 -laimea tpi fundat, RRRRA rye Pes a 8 * Eni Fig.2.23 Inclinarea fundatjei continueInctinarea probabila @ fundatilor, produsé Tn rma influentel fundetilor vecine, se caloulesza cu relatia(Fig. 2:24) wung=2=5 sou tnd =. 4 983 0 (248) ‘182 tasalle absolute probablle pentru verticalele fecarei margini a fundatie! ‘conform relate 2.46. y| > (B} a 1 RRR WY G Fig.2.26 Incinarea fundatei datoraté unor incireai vecine © estimare mai generala @ valoti coeficientului de stabiltate apare la verifcarea construofilor ingineresti alte (H=5-6m) (Fig. 2.25) 248) (2.49) (250) 392k), En Fig, 2.25 Stabiltatea la rastunare Fig. 2.28 Stabiltates zduror de spriin