SINDROMUL

DE APNEE IN SOMN

Aceasta prezentare a fost pregatita pe baza

unui material furnizat de Dna Conf. Dr.
Daniela Boisteanu responsabila
laboratorului de polisomnografie : Tel 0232
242428

APNEEA DE SOMN - DEFINITII

Apneea de somn este reprezentata de diminuarea

importanta/oprirea completa, repetata a fluxului aerian naso-bucal
insotita de sforait, hipoxie si somnolenta diurna excesiva datorita
(micro) trezirilor frecvente.

Descris initial in 1956 sub numele de sindromul Pickwick (sindromul

obezitate-hypoventilatie) Documentele postum eale clubului
Pickwick - Fat Boy Joe

Apneea= absenta totala a fluxului respirator la nivel nazal > 10 sec

Hipopnea este diminuarea cu 10-50% a fluxului nazal IN TIMPUL

SOMNULUI si pentru > 10 sec INSOTITA de o scadere de 3-4% a
saturatiei in O2 a sangelui periferic

APNEEA DE SOMN - DEFINITII

Apneile sunt de doua feluri:

apnei obstructive
colapsul CRS la nivelul faringelui;
cea mai frecventa forma de apnee de somn;
efort respirator prezent

- apnei centrale
alterarea controlului respiratiei
oprirea efortului ventilator si a fluxului aerian
Cheyne-

asociata cu insuficienta cardiaca si respiratia

Stokes

FIZIOPATOLOGIE

Faringe ingust constitutional sau prin exces de tesuturi moi

(val palatin lung, amigdale hipertrofiate, tesut adipos,
macroglosie, hipertrofie parotidiana)

Presiune negativa in inspir

Instabilitatea controlului respiratiei

Scaderea tonusului muschilor dilatatori ai faringelui

hipotonie de somn (somn REM)
- reflexe neuro-musculare faringiene diminuate
- consm de alcool si benzodiazepine

Aer

Val palatin

Baza limbii

Lueta

Amigdala

In mod normal, in timpul

somnului aerul trece liber
prin nas si gat catre plamani.

In timpul apneei, trecerea aerului este complet blocata

Apnee obstructiva ...

Apnee centrala ...

ESCOURROU P. Rev Mal Respir, 2000, 17, 3S31-3S40

OBEZITATEA

Ample studii populaionale au evideniat corelarea SAS cu

obezitatea, evideniind o relaie direct ntre severitatea SAS
(apreciat prin indexul de apneehipopnee) i indicele de mas
corporal (BMI).

Asocierea ntre obezitate i apneea obstructiv de somn este

mai frecvent la pacienii care prezint creteri ale
circumferinei taliei i gtului, nsoite de sforit.

Obezitatea este principalul predictor al apneei de somn.

SIMPTOME DIURNE

Somnolenta diurna excesiva

Tulburari de memorie, concentrare si de
personalitate legate de oboseala cronica
Hipertensiune arteriala
Cefalee matinala
Accidente rutiere sau de munca
Reflux gastro-esofagian
Disfunctie erectila
La copii: scadere sau stationare
ponderala, performanta scolara
suboptimala, enurezis secundar,
tulburari comportamentale

SIMPTOME NOCTURNE

Sforait puternic, cronic

Episoade de apnee sau
obstructie aeriana
superioara in timpul
somnului

Somn fragmentat prin

treziri frecvente

Poliurie

Somnolenta diurna scorul Epworth

Scara de somnolenta (de la 0 la 3)

Somnolenta este evaluata pentru 8 situatii diferite:

0 = Nu adorm niciodata
1 = risc mic de a adormi (adorm rareori)
2 = risc moderat de a adormi (adorm uneori)
3 = risc ridicat de a adormi (adorm frecvent)
Atunci cand sunteti asezat si cititi (o carte, ziarul, etc) ;
Atunci cand va uitati la televizor ;
Atunci cand sunteti asezat pe scaun intr-un loc public (de ex in gradina pe o banca) ;
Atunci cand sunteti pasager intr-un vehicol care ruleaza mai mult de o ora fara oprire ;
Atunci cand va odihniti dupa amiaza in pozitie alungita
Atunci cand vorbiti cu cineva
Atunci cand sunteti asezat dupa o masa fara alcool
Atunci cand sunteti la volanul unei masini imobilizate in trafic

Scorul maxim este de 24

Un scor mai mare de 12 arata o somnolent patologica dar NU ESTE
CORELAT CU SEVERITATEA SAOS

SAOS : Epidemiologie

Prevalenta de 3-5% (creste cu varsta)

90% din pacienti nu sunt diagnosticati

Factori de risc:
Varsta, Sex masculin, menopauza, rasa neagra,
morfotipul (retrognatie, gat scurt), obezitate,
alcool-tabac, ereditate, anomalii
craniomandibulare

Mortalitate de 30% la 8 ani daca IAH >20/h

SAOS : Complicatii cardiovasculare

Hipertensiune arteriala
SAOS este un factor de risc independent al HTA (risc X2, X3
daca IAH >30)
50 90% din pacientii cu SAOS (diagnosticat) au HTA
SAOS este o cauza frecventa de HTA rezistenta la tratament
Tratamentul SAOS este eficace aspura HTA

Boala coronariana (risc x 3); ipoteze:

Desaturari nocturne
Activarea sistemului nervos autonom simpatic
Cresterea TA
Activitate procoagulanta (cresterea agregarii plachetare, a
fibrinogenului, EPO, scaderea fibrinolozei)

SAOS : Complicatii

Tulburari de ritm si excitabilitate

Bradiaritmii mai frecvente 20% din SAOS severe si 7,5% global
- BAV 2, 3, BSA, Pauze sinusale...
Creste mortalitatea si riscul de moarte subita
Sunt legate de severitatea apnmeilor si gradul de desaturare
Tratamentul prin CPAP este eficace, PM ???

Cardiomiopatie
Agraveaza sau se asociaza frecvent cu insuficienta
cardiaca
Accidente ischemice cerebrale (risc x 4)
Sdr. metabolic (diabet, dislipidemie, hiperuricemi e)

Creste riscul accidentelor de trafic +++

Se insoteste de tulburari ale libidoului la 28%
din pacienti

Obezitate
Hipotiroidie, acromegalie

HIPNOGRAMA ARATA SOMN FRAGMENTAT SI SUPERFICIAL

DATORITA MICROTREZIRILOR FRECVENTE PRODUSE DE APNEI

Fragmentarea somnului este data de

micritrezirile ce apar ca o consecinta a
hipoxiei/efortului muscular sustinut
Microtrezirile nu sunt constiente
Fragmentarea somnului duce la imposibilitatea
creierului de a se odihni (pacientul are impresia
ca nu a dormit desi timpul petrecut in pat a fost
suficient)
Se insoteste de iritabilitate agresivitate, depresie,
tulburari cognitive, cefalee matinala

DIAGNOSTICUL APNEEI DE SOMN

Chestionar (scorul Epworth) pentru somnolenta

diurna

Screening prin oximetrie nocturna

Oximetria nocturna strict normala face apnea de somn
improbabila

Poligrafie cardio-respiratorie (poate fi ambulatorie)

Polisomnografie (uneori ambulatorie)

DIAGNOSTICUL SAOS
POLIGRAFIA
nregistrri ale respiraiei i cordului
4.

- fluxul aerian nazo-bucal

- nregistrarea micrilor respiratorii

6. - nregistrarea sunetelor traheale
7. - nregistrarea presiunii esofagiene
8. - pulsoximetria
9. - EKG
Permit monitorizarea respiraiei i identificarea
apneilor n corelaie cu stadiile somnului
5.

APNEEA DE SOMN - POLIGRAFIA

Flux aerian
Microfon traheal
ECG
Centura toracica
Centura abdominala
Pulsoximetru

EMG tibial
Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi D.Boisteanu

DIAGNOSTICUL SAOS
Cel puin 10 apnei + hipopnei pe ora de somn

Aprecierea severitii SAOS - calcularea IAH:

uor 15/or de somn
moderat 15 30/or de somn
sever > 30/or de somn

Sunt in general tratate doar sindroamele severe si cele

(moderate sau usoare) care se insotesc de semne
clinice semnificative (somnolenta diurna)

DIAGNOSTICUL SAOS
POLISOMNOGRAFIA
Inregistrarea concomitent, pe toat durata nopii sau n timpul
unei sieste de dou ore a (minim) urmtorilor parametri:

Analiza somnului
- EEG
- electrooculograma
- EMG muchilor mentonieri
Plus PARAMETRII DE LA POLIGRAFIE
Permite o cuantificare mai exacta a numarului de
apnei/hipopnei pt ca se raporteaza la timpul efectif de
somn si nu la cel petrecut in pat

TRATAMENT
Cura de slabire
Igiena somnului
Renuntarea la consumul de alcool si sedative
Tratamentul comorbiditatilor
Tratament medicamentos teofilina, modafinil ,
acetazolamida

Aceste methode au un efect modest si sunt uneori greu de

implementat pe termen lung

VENTILATIA CU PRESIUNE POZITIVA PE MASCA NAZALA

in regim continuu (CPAP), variabil (BiPAP) sau cu reglaj
automat (APAP)

Dispozitive intraorale
Tratament chirurgical

IGIENA SOMNULUI
camera linistita, cu temperatura de 18-20
C
pat comfortabil
fara mese ce necesita efort digestiv mare
fara alcool
plimbare seara
conditionarea pozitiei de somn in decubit
lateral si evitarea pozitiei de decubit dorsal

TRATAMENTUL APNEEI CU PRESIUNE

POZITIVA PE MASCA NAZALA (CPAP)

INSUFLAREA DE AER CU PRESIUNE POZITIVA PE MASCA NAZALA PERMITE

MENTINEREA PERMEABILITATII NASULUI SI GATULUI IN TIMPUL SOMNULUI

Avantaje nCPAP:
Conduce la o diminuare considerabila a somnolentei diurne si a
celorlalte simptome, permitand reintegrarea socio-profesionala
Imbunatateste considerabil calitatea vietii
Reduce riscurile si gravitatea comorbiditatilor asociate apneii
obstructive de somn

Dezavantaje
nCPAP
Aparatul trebuie utilizat zilnic, pe timp nelimitat
Este o proteza respiratorie
Poate provoca alergii si leziuni nazale
Poate fi privita cu suspiciune de utilizator; desi este proiectat pentru
a fi cat mai confortabil, poate incomoda pacientul.

BAZA TRATMENTULUI este ventilatia in presiune

pozitiva pe masca nazala (rareori faciala)

DISPOZITIVE DE AVANSARE MANDIBULARA

Heinzer

Esmarch

Sunt aplicabile la pacientii la care severitatea SAOS este modesta si

eventual dismorfie evidenta (retrognatie)

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Se adreseaza atat apneei de somn cat si sforaitului
cu scopul de a corecta modificarile anatomice care
contribuie la obstructia totala sau partiala a CRS
3 modalitati:
Rezectia tesuturilor moi faringiene
Interventii asupra structurilor osoase
Traheotomia

CORECTIA CHIRURGICALA A FARINGELUI

Uvulo-palato-faringoplastie (UPPP)

Amigdalectomie

Rigidizarea valului palatin cu

radiofrecventa

DE OBICEI NU REZOLVA DECAT

SFORAITUL

Polisomnografie SISTEMATICA
inainte de o UPPP

AVANSAREA MAXILO-MANDIBULARA
Obiective:
Cresterea diametrului caii
aeriene superioare
Diminuarea tendintei la colaps
al faringelui
In centre Hyperspecializate (0
in Romania)
Pacienti extrem de selectati

Va doresc un Somn dulce si odihnitor