| NIL PAUN Sociopedagogie scolar EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCUREST, 1982‘unor Gecint cx sf stimularea faiftaivel lor fm desfiqurarea activi= {Ulllor extragcolare pind la formela de antoconducere stat de na ‘turd sa ercere un cadra scolar stimulatlv penirt comportamente ‘oiale creative, In cent fel #2 cansareand o actucatie Ge sip aman Cipator ce se bareazd pe explicarea si injelegeres de oltre olev: fe refiunlor ce fundamentearé rogultie si prescriptille pe care le “mpune, Ba se bezeezé, th acelasi limp, pe Tmbinarea judiciosss « activitatdor do. grup cu cole indivicuale, @ cooperdrii cu compe: tite dine elev. a 3, SOCIALIZARE, INCULTURATIE $1 ACULTURATIE Socializarea si educatia pot fi considerate — tn enumite limite ea procece de inculturatle gi acalturatie Prin inculturatie sint desemnate, de reguld, acele forme de in- vvajare’5. do ecucato carol disting po om de animal, peemilinds-1 Hdobindeasch 9 amunild sigpinke © cullen! (Hesskovte) incu furatia este, astfel, un proces de condijionare constient#| (Iava- tare) cose manifesta in limitsla sanctionate de un slstem de obis nnainje (modele) culturale. In acest cadru. tndividul asimileazs formela de comportament admise de grapal eliruia i epartine 9 Unde, de cose, sf adopte fiptl de personalitete soctalmente dex abil. Din acest punct de vedere, tnculturatia poate {1 considerate (Ce un proces de asimllare « culluri, de Integrare Intra caltura, proces ale carui baza so pun in familie. Premisa esonilall incu! {urallel esto educabilitatea individulul. Plactictiatoa sa permite 1st stipineesed orice fapt cultural, dacs re ocazla dee Invate Seu de e participa 1a ambiente sociald ce std la baza inl", Concaptal de aculturctie”a fost utlizat pentru prima deta de cate J. W, Powel i anu! 1890, Termenni ore. semmitieest soul tiple, Ta report cu cadrul de referinja. La origine (etimologte) sculurajia desemne contactul dintre dout culturl diferite, avind a afect fnlocuirea uneia prin cealalld (fenomen denumit axtiat Ge-multe orf tensculturate). ‘Termomut oste utilizat actualnente peatei a desemna procosul de soctalizere tet de edicaile (ca une in modalitétle importante ale socleligarl. Treptat s-2 conturat © dofinize a coneeptulut de aculturalie ca proces de modificars 2 ‘comporlamentelor conturate ta famille (Inculturatie) prin asimla- | ea mel curt (a general, serine clita soceimente:fe= Seater but contact prlunolt dtc ct aceata Ganoseatt itor scotare in prim rac). Depa Revers exis (ie eae iets adoplaen modell calla eueia 72 Hn Stl i Gotu of incomoraree, motel fevizeit caus / TREE Ut personal (oom etre! eviz ‘Aeaeraia are toldeaune loc i eonacta date alts, Nuns; wena Ge aatopologs cularalé 1 eduelonala conc TerSpaua ta geaneel i cor solar in speci pot fi considey sh Stun, 2 Se ceatrape ‘g neaturee (Koeller, Linton, HEELS FOBtt i adcte pot mal bine fnfloe g evidenfate Mead say Accel re vapor dite educte st cular. Bou. creat Moouidcrtl co un fot cuter, ce an anstmbla de calla poate con de foraare a copior in taport eu exige> ete rte auc edccatie cars woe recprae. xi. ee Soren ca educate consttase tit clement de coninut at Shull g realm educative it emer de celerin Semmes lade ealtre ae ape uncon, ca un soft. fn e- in sceaet iar glo ruplare oe precont detond ceracteral $0 saasee Su dc preserve srectalus, Do aid, 0 anima eon smueaey de Boca ca prepare pentre tor at cutie eae eeecttt Gaul a poredorurle educate! este toe. eee erga a eaigua in ecuibra jicos tute teen! # a neces oe Soeecetts duel tebale ot freze vistors Syren ee te goles conta nz parila al cult sa Sultry, ele Sasha al ioueor culucte co caracersaa=l Seema ansambt conte wclize de ele ¢ comnts ASaranor cx anumite wegul de Beat” — Bomme spb octane se altar repectve, oosle extrage Seer aoe (qormaie de comporteneat al parle €e roam elbie acti yeolere) ia yealture de efor, fo “SU Sy autism re ua career etorogen ete posh coral ind oops Coote a lente sabansactle ae sla cee ca preset toi gout coofcte ite cute Tete- set fet mil vege a ae tag oe Se ir nin wm ogee SE Se ou co sot Lega EM IIE ae ctvetomenen oe Fedutin, UNESCO, PeHa} diferite (acultaratie). Scotia zu poate functions optim decit prin roportare la 0 cultura de refcrinj2 unitara 91 omogens, Raportul dinite educafie sl cultura se materializeszt cel mai ‘evident in formarea persoaalitsil, Cultura @ evat st are o functle formative, functie ce rezalta din iasdsi esenja sa ta ‘ector de umenizare. ,,..Individul, socletatea si culture sint atft de strins Integrate $1 interactiunea Jor este etit de continad Incls cerceti= ‘oral care Inceared s& so ocupe de una dinire aceste teme fara sa se refore la celeleite coum, ajunge curing intrun impas" ‘Acseasi Idee este sustinutd si de O. Xlineberg, care subliniars ce 12 discula despre cultura s1 despro porsonelitate, inseamn’, 1n- run sens, a opera o falsé Yihotomie si a pane 0 {alsa problems. Se poate sustine, pe de o parte, cé cultura se exprimé prin com portamentul si aiiludinea persosnelcr si ea ea nu existe indepex dent de indiviall care o determing pe de alta parte, C8 persone Iitates este coca ce este tn virtulea processlor Ge cUlturaiizare si 6 concept persgnaliti epresntcel pata in parte, reraleta ‘culturil embiante"™ Reportul dintre eulturs si personelitete trebuie interpretat ins an report actly, format, fa care ambii ferment slat activi. Ne ‘doer incividul este modela! prin eulluré, cl si aceasta, te rindal el constitute un rezultat al actiunii creatoare © omulal Acesta este dos: consumator, ei si creator e culturt, In acest cadra 52 fealzeadd funetia educative culturl. Aceasté funetie esis lave gall de feptal ca o cultura este yun set de invent care au apt at in dlferie parti ale Tumi (sau ia subsrape do pooulasi pear a favo viata elicienté gf inteligibil penten muritort care Inptd cu aceleesi probleme fundameatsle ale view”. Ea oferd, deci, wn casemblu de solutl gala elaborate, pretestote, find tn project Dreelaborat de viatd". In acest mod en oferé sansa ca, pria inter- ‘ediul asimiléc sale, copia sf nm mai ia de le capdt expetiens {ele fundementele ale omeniril. Astfl el invata s& se comporte tn ‘anumite situatil crucial, pentra care sint tasate doje selutl § modele in cultura cirela aparjine. Evident, cultura (sf implicit ac- fisea educafioncls) desi limitativa pentru copll (si individ tn generel) ofer& totusi posibllitetea unor adapt personale. Adap- free sndividului le culturd nu este dectt arateort totale sam nuda | Lindos, Panameattcutural a personae, Bacar, Etc sin ek, 8 a aa os . — remazca Aniport — indivial! opting pentru comportementele ce ie conn Stoel clio oe potter naan ca sa coe hs Gumplfet de gate, Hs roptednta eprorimere a ceisjelor ie dar au i ge gotivese bine dectt dact a fest puie leit fnteca perle seu sifiatat, in alte“. Se ‘Gontinital educatiei este dai, i= mare parte, de acoste mode calfuaie: Educohe insésl poate #1 Intorselatd ca un model cu: {hte abstabla al modelclor de cresare al do formare a cop [Masts gocietee istoregn Aterainatz: fn orice gocctate Bos tom eatin coh pet de mein de cesiore de educans ¢ ‘Epler Deo parte sh medoete inptete, toprerenting compor- ‘(Skenicle de ebucare 2 copior Sainte 1a'nivete diersteler gri- Sart sociale si avind, de cele mal multe or, un carecter dit, Feenten,emplic gl contredeloria, De celate pare, modeiele ex: Picite structure gt orgeaizte pe bere gine, constuind 0 annette tore geoeale sare om Re oesger pe agostes, pelhosodiologice, enttopologice etc. le sat unltare Seprensta“ipul de persovallate deaiebll nt-o societae. dat Ent stat adesea o oblectvare a ceee ce Kardiger e denunit per. Sonata de bast” (Eaton —* peaoualitte satire, M. Seed SIR Benedict — personal approuvéa')* Shaul comport ef aewslor mode fa cadre arlor cal tu (att sincront, elt gi dlacronc) er putes s& consttaie oblectal Ge corestre stun domenia toate, Cave popanem ef desunit Sinopecagopie comparats. Ea er patea investiga sw numa co Stal acestor modelo, dat 3) coratersticlle esetiae ale practic Inn educetlonale gonvreie de acestes. Ar 1 astfel idntiicate ele- ‘tite de'similitudin dar si de ciferengd de contnultle si dis Zontlnutaie, ar puiee {i trasate eoamite orl sducaionale si pe Seoesti bead ar putes {i cvidentiate enumlte tencinja de evotufle 2 eorilor 31 practclor educational ia cadrel acestor eri, Sar Sutee evidenta punctele de convergenté. seu de divergents dintre salted ew er mea le eae ‘Hoarty SoS tun She‘cg" isobar de tates wee ice eR R SG ah a Seema le si Poem Gil Sparen Se ge tata ati yg eaaslan Slt Sbcabonele cu Go cou 2cole doud tipari de modele $1 consecintele practice ale acestor fé- Tn conclusie, se poste deci sustine c& educalia se concretizeaz’ tm acflunt de Inculturafie si acuittratie ce pot f simultane sau succesive. Intersectia dinize aceste doud expecta ove loc ct pre- ‘Cidere fn cadral Instutit scolare. Ia anumite limite, proces edn- ‘calioi scolare poate fl interpretat ca un proces de aculturatie. Ia ‘scoalé are loc un coatact prelungit s sistematic late culture $co- lard (socielmente sanclionata) gi cultura sloviior (remaltaté ‘din [procesele de inculturatie intra- $1 extrafamillale. Intre azeste dos puri de culturd existd adesea ceossbiri calitative semaiticative (indeosebi cind ,cultura de relerinté" este ceomogend), care fer cx influenfa educajiei scolaro sé doving un proces de’ eculturatle, adicé de ttansformare si vestructurare troptaé (uncor! pind la ant” late) a culturit individuale. In condijile socletatior bazate po structurl sociale antagonice aculturalia ia forme elieaeate pentra copil, este un fenomea de ,violenja simbolles" — cum ‘epune Bourdieu, Ba se concretizessd in ,dezradacinerea" copillor $2 ‘port cu medial sociocultural de ‘provenieaé. Desi in societatec Socialists asemenea enomene na se manifests, existind condtfile Brevenit lor, Ger tadeoseb le “omogenizi a convergent Structurllor culturt scolare ca cele ale societal tm ansambhi fsnunlte aspects ale aculturatici se pot manifesta prin mentinerce {incl a unor dliferenje intra nivelul Cultural al difertelor categorit sociale din tare nosstrd. .. Eist8 posibilitales unor interferente Coniradictorit nize modelaie culturale propuse de familie ¢1 mo- lela culturale propuse fp cadrul sistemulut de favilimiat™s, Do ‘cova, cunoesterea acesior zeelilli in cadrul procesulul educitio- al consutale we din conciile esenfile ele anal acti for- auve eficiente. 4 NECESITATEA SOCIALIZARI Socilzares este una din conde smportente ele forma mi yu ca om Neseateten socials decarge ‘nu aamal da roca iol Ga seam lrg al termes) dat sain retain dle, Oplnile snot cercetatot erg psd Ie « casidereeeneb Aten Socal (sal seu natocn focal) cont co Aine Tnntseati Asti 2 Hubert consicera © omel Sina sort 8 08 Caan area Ae Seteleoie amit, Bacto, posers 0 ase In socistate (un fel de fatalism al destinulst uman), yata- ‘gementul (sit, na) Je grupurile sociale lreduce © aspiraie tanss- Sula spre soclabilitale™ : irl « accopte acoastt opinie prea transanti i uniloteral, contraziss de datele cercetérllor stinifce, trebule nsdn mod Teffonal #8 ecceplamn {deoa os soclalizarea hu este un proces ce se bazeard exclusiv pe cocrelll st lntluenie exterioare, cl ca exists numite resortur Interne nu numel care © mifloesc, cl gl care 0 solieta, 0 asteapta. , Observarea dezvoltarll unl copil arated ‘eparta de a Tepudia normole tn toate cararile, alesoa ol estoaplé con neribdare sia fie cunoscute. Edueafia na aste dec! totdeuune ‘Szpust din aferé cu violenta; indiviedl 9 cants, 9 cere; exist 0 ‘Sdeptare gocialé dalibereta", Astfol Inet se poate spune 28 copilul Se simte bine tn antarajul adultlor, cd doreste acest lucry, c& de Sule of! asteaptd presenta acestore si tmpllel, anormelor pe ce acestia fe impun. Asa cum remarct Langeveld ,copilul ca poli Jenfa 91 sedeterminarea 22 este ptin oxcelenja ts animal educan- ‘dum, 6 finfa eare cheama educe}ia”®. axisth gi alte rafiuni — ce decurg din enumite ceracteristici ale speciel umane — core impun so%ializarea ca ut proces necesar pentrs eéificarea personalital mulul. Dacd aninalal ve naste, in eneral, pregatt pentru toate solleltare mediulu, avind structure ‘iologiee fnieats, omul nu este In acceust situalie flind de aces nevoit sieg structareze replat mecanisme sl medalltati de adap- {are, Acest lucra condsce le prelungirea copilariel care jeste 188- Dansul la satafal nostra iniial de fine neterminste ‘Omul este — cum s-a spus — 0 flingd neotenicst, cere 0 mani- {esta printr-o serie de caractere primitive, c2 devia pormaneatlziri Tabet Trot de pez obi, a POL. (seine ies) vamp te Talecisel, ta prcilonn rig Pam Ftmaion 16 2 Eitaaa loses Fie Raat ptt cpr Bane sehen 9 atone ih» 5 Nevlnia ste 9 snomale s dewoltlsomatico menteiats prin posh ond tant 1 ped ene eer, Fis ewig ene 8 SEIU Gh dane Ss maureen nh sen Ge dere it Seopa peat sie ames Se sep toe eae Seine SaRGUPONS, UCR ly ere eats nce 9 bo BE Sab eos EE 7 au a * Letafn stare adults (von Boll), La om cazacterl neotenic se mesic festa ins cu prechdere prini-o slare iaifala de imeturtte (a5 promafuriteis, de nedeterminare) care se conereivensd totale. {ie Tontd adaplare la cevatele extere, prin tifcutal elative do ‘bordare§t de rspunseflcent la aceste erin. fa ulti’ instants, fceesia se manifests prin prefungites copilariel (la roport eu alt Speci animale) ca fara de dependente cvasittale fafa ce adult ‘Acoust sare de imaturtee depioge, in mare masars de sted dezvottore a ceioruul st de posilltehle sale Tecass coords. tare si contol el condultelor. De ecsea, se poste stil un pera lism fife niveal de complexiate a creierut (i a activtitt sal) 4 darata copie, Maturiaares crelerului si complicarea ectvits {i nervoese conduce lao progros'va stapiaice s conclave n= Sinctlor,actone cere sna modiu sociocultural structural de vine ,aocllzeye ¢ nstinctnlor”(. Biber), to acest seas putes Sune cl maturizarea nervoustconsule 0 premsi esesied eso. Cfelizdit copula, Imaturitates initials @ coplulul ce plaseaed Into dependent parentals evident core ua proces de educa $i socilizars too- {cat in mod detberat si oriestat spre inculcarea treptatd @ mode. Inlor soelocultarale acroditate s!admise In grupal social respect Probabil eX dialctea scestel Tlatl inte faraclestcle llvals le specie! (Insrise tm progreml eiediar al fecarula) sansa ‘ial Gerinjelor mediulut social determina riturileinaiviauele varibile — de evoluse 3 dezvoltarepsinorocalé a indivisor. Se Doate vorbi In acest com, de o socializare « poteaialult gensic, Gar cu cect indviduallzaoeze importate- Aconte dlfrenter pro: ¥intooma dinexlsteniadatelorbiopsbice iniisle particular, eaco 8 armonlzeerd cx influenfclesocioeducafional,configrind cara teristici de prsonaltate distaste le fleeare cop In acest fel ds: tele palboindividuale nuanjeee® odaptaren integrals, diadin o ‘oloretur’s personal Astfel,handlcapul biologi iifial al copiisai, devine un ava socal considerebl care prnile i lasé teptat din mittee fe progremull fu aredtar spre instgitea anor multiple 91 vers Srodallilfi do ectlne socio, Patem formule tva ca avvests ele tiva nedetermisare iifalé $i poivelonja fondala! genetic const te premisa blologic8 « social si educate, De aceea —~ in cast sens, dar amma tn acest sens —"se poste spe C8 socabil fatea s edabiltetessiatianascute, se 5, MECANISMELE SOCIALIZARI @) Invatarea socialé. Cel mai important ism, al socialiaacit este Invijaran focialdl; Tocmal do eceea vom abord pe larg sem Silieafia se t2 procesul educatel si al socielizii “general. podagogia s-a ocupat cu procadere de context) pal bologie al Invajarl (se favatare ce act si proces individual, dotor- ‘Binal de caracteristiclle psinomndivicuale), (recind in plan secundar Fin desconsiderind deva dreptul contextal social st lovataril Ava Se'face ch premisele of efectele sociale ale actulul fnvatirily ie Srocesullsastractiv-ceueativ sine relatv puta (61 eu total recat) Hdiate. Aborderea cimenstunilor sociele ale Invataril este de ma- furs sh clarifice 9 seria de optiuni in privinla modalitatilor de eda cufie, ne explice 0 seama de efecte sociale (comportamentale) Sle not metode st procedari de instrute, 98 xe permita 38 ant ipl efectele probabile — Ja planul personalitsyi — ale moda {atllor de snstraire #1 de educate ullizete. De aceastd cale vom I {elege maf bine faplul cf Invajarea nu este un act strict indivicaas, EVs ul social, 2 soclalul nu este un simpla cacra de referinia aMaclalul insruirl, ch este cosabstanfiol ecestuia, determining ‘Confinutirt ale personalitatit oe per de nelnjeles prin tratarea Inv {En ca simplu proces individual ‘Conceptal de Invatare sociald ne ofer& posibiltatsa s8 intelogers maj bine aceste especte. El na este un concept opus, cl comple enfar celal de snvajare sndividnel2. Ce aduce not st ce Inseamas Tnvajares sociale? “Trebuie meniionet de! la tnceput cl sensurtie avestul concept sau civersfiea i amplilieat faje de sensul dat de cel care insu {ntrodus in limbejol pathosoclolegial (N. E, Miler st J. Dollard — Inu), Prinespial,sendul Sava}anl sociale este con{inet in urmBtoa. rea fomulare din fdcologla gezmend: ,dezvoltarea uaui individ (rte determinat’ de deavoltetes tuturor Colorilti, cu care are rela- fil te ditecte, fle inditecte..- Ieloria unul individ mu poate hleidecum despartta de eecea a indivieilor core Lan precedat sau Ii sInt contemporant” Tocmal catoritd multitadin de seusurt, de acceptit (care fac unser! imprecisi ulflizatea sa) este ‘igatoasa. Dificulteiea sporeste 1 a TE antiere ssi Sueur Eats Auton (900 pe SMehgwla fs Holo gerne, Bucwesly ESP?) 9% 93indi eri lavelare socials ste defini prin ung au ata din forae 7 Gu ecniele sas esce de flu imap, Soecne Sa). Pica toa iceaties opt ma eoeghet accents ‘Slag Sr Sec 2 : f) Pra accep cotidet. i avy, scat ete un proces individual de ingusire @ experienjatsociocullaral, acumilate (cece Ge cosumin uncer ceredlaie sasceataig ea oe Sun blcsiog declan, aptret cet eta tavalece secede Eeuué AZ Bogdan este datdare dy sols Sr teh ae SSmporicmetio ssdele, ds eh de sean hae Sate Hote, note soceie gl act de Veer Se sec ae Epler colecive.. tvajeren uno: apie stesso Stel atcha bogs aunt! seaingh sodas oe ona te Ssltrea nor tat road mane" Deg: enn ta sees ale Sigh nvifren este soils Sis Sonia sna "Hid mula in ntvogine con co geste at iavitrt dele se ep [emf conan pia et a al concep cae conse cf tvdiase coos as Bae dust doer prin content tice dy pee cone hs eee boot lt! crn monica to Sanat aetna Sa ltaviint, dar ~ in parte" conta olurene pe Ona fed ee tol contnaten!Rrucurae fe ade etm Teyeiaray as fate et Individual oe veces poe aaa inlanfe ae rapa unde’ se cnant milié mode ae es inv in grup “ae le cole sal staple (inves sp enoane Fis andere in expettonta lula coe sot oa ones ae Ecpare atcioaa) pints lrme nat commen nae cea (valores pein peclsare 1s asunie Gata ie ease Senamceree acaiovat hs acet Et Ege deh aE 5 permite incisecal at easeaeanoaie coametearene eas {eljoren Wau to grup. aelatdor eerste oe) Oa dove ecepia exe cen care eolgnerh carl de rete niet Iveta soe doa aad (86 charm ani get ‘muntat,scitate tensa ek Ah reas E eM Malin a ort cenunita Siar soce ee Sa pas Ba tae pict fantamentae aie tae Sees 2 Tugicey-Ragéan, A. Auoleate oonerai spxltooge ance, volt fen, 2h, 1 pee tae ae in colabrara cu Sotkim, J, Wei Eimend) ia Ge pottos 18 a Tle emer, Blears i stot capscitates sistemelor de autoorganizare, auloadeptare, auto= reglore st autodezvoltare, Sistemele sociale (ca sistome deschise) ‘Stat capabiloe& foalizeze activitajica cele men|ionate, dar ele sint Huarcate de crentivitete, care se obiectiveazd in process da Inv@jare socielé globelé. ot, deci, societatile — ca entitali globale — si invefe? Sustin- ton tooriel Tavélanl societale arata eX acest lueru este posibil In actualole condittintornetionale, nafiunile, socetaile tp ensam- blul lor sint confruatate cu mumeroase situatit Inedite sam care apdia noi dimensiuni st semnificat — printre ole inarmarea, n= ous de hrend, polusres, evalua tel-nologilor, dscalajela devo ini, penuria de resurse etc. Rezolvatea Tor na nal este posibilé oar pe plan national. Peatra solutionaroa for adecvald societiile frebule ed Inveje sh coopetere, sévs| armontzaze eforturile, ne-b gocleze. Acosta este un proces cave solicitd au indivii izoleti, iota. Invataren societal este ua proces cumulallv, iniensitata Slelicionta se depinztag d= gredul de partcipare, adicd de numarat Ealitatea (nivelu! da complexitate) si varictatea iteractrunilor oft Site si pilizate dropt cadru pontra tovlleres individucla™s. Rete ‘Yana participisil sub raportul Iavatarit este dependents de varie ‘tee situetilor de participare, Anticipates sam ,construirea men- SMatipa: Me sl Sanél A. Me Invdlaea poritpathe of antiptiva <= resol af devant a Sel. Btn redulie, crear, Bestest E> (Cf aitctie pe pedogoic, 1. P28i {olf a or alt situatit de intractone posit Prospective einvdjc sociele, =f Bist ein soci it muncroase, 20 conte Te ‘or ston eonstinfl colectve, a nivelued paihaaocal ef eoogtingl Sorat permite stellares’ i geseralizea anor eaperienie oo: ale, motels, velar Idea afpictu,crucirourd co emenes, je gcees spre calturt In nivel do mati, sprays cocfentl Se conatne s graputtor sociale ste "ele co wencend vom insta Ce proctdow asuyia pal ao- cepa lermenulul de fevaferesocild, cae so tates ts tesatca ‘Saul aoeste, onceptl de tavBtre socials ne aoare, dec, ca un coacop ink ceo sterling, (B Manner n marc fintetzeeré i reorganizosa celealte forme cle tavlan, densi fecimjaree for, Pe de ali psre, nvafarea socell ne pores ad depisim reduce le county a Invatins (go general eptyiee ‘atnire) eheviorste de expicere © favitii pri saucer tr {impel act de iver unc oa coi moet do De afl dupe accentl pus po dimentunea peihoinvidasit sag ge. cea social a eadral proceala socialists puiemidentned Sco model ate vata eel Un soe pes (oeptatv), care acentuoezd $f prortate — ner ete peti soil noel cee ac clad Ee‘ihvorperenachia ie pasolgiel beravioise fale anisopor legiei culturale (G. H. Mead, E, Linton s.2,). a Un alt model eet putem denunt constractiv, accentuserd ture psihotalviguals @ invari ba general, eccel tod de soca. lege soe susinat de_paiologh cn & Wallon f. Bagel eae Sa Cet acest mode Taehtfcas Goud create ‘Un, @celor care reduc dimensinnea psthologid la factor coo- aitvi (Paget si scoala se). Plaget sugeresza un fel ce paralelom Inge Grae Foi (wade acess) icon afcisoall 9 cia In virttes iterdependentetGlatre ‘cel’ tel iver “Este foarte prebobil ca achinbirile sole: prop mila Srcoperatortu se iba un ceracter precoopetativ, cack se poste sp Sab aied 5 fe fv acnigs Sin soon da puneiul de eders sbieculal gi cantrate pe coptlinsut‘sne‘propia te ei, {216 Gin pncal de wedove ol Sbservstoraa= sath dec Setsch lois inte dervoltore intelctualafstactnie Cogultve) foe asigura orfentarea |Flaget £4 inbolder Bop. cl p 90, vest # Piaget Jy Judcata meraia'W Soot Busnes, Eafe didectie pocogele, ih pif oe 6 a sele relailor soclomorale ale copilulul. Structurite cognitive de- ‘Vin un fel de orgenizator al procesulul de socializare. (alte orientare — de esenta predominant psibanaitica — ous. tive cf viaja soclomoralé « copltulel se structureazé in jurul faclo- Ina stect (S. Freud, E, Fromm), Slruclurile afective ca gi conti. Gureia relator efective ale coptiulul ce adult [In special cu Shama) detarmind orientarea condultelor sale sociale, alt tn cople He, eft, mal Uraiu, 1a vigsta adulla. Erickson arala cé fenomen¢ Si comportamente ca Incredorea sau neicrederea im semen, acceD= {area sau respingerea Tor pot fi explicate prin modul de raportare ‘slectiva a coplluia! le pasinti sa) (sau la perscanele ce-l inerjesc) Este limpede, desigur, c@ ambele orientirtsint unllaerale #1 par jie] aronate, Sstmett vigya peinied © individulul ma este reductlb 18 In vreuna din menifestarile sale. Ceea co ne obliga sd lim in Shamma in procesal invijant sociale toate aceste dimensiuat 1 as- pecte ale personalltt ‘Accentuazee pint le oposilie 2 celor doud modele menfionate, ccondace le unllaleralizare $i la Coes ce Allport pumeste ,eroarea lndividualisti" si ,evoaroe culturalists” ,Freareq maividulisi@ — Yomated Allport ~~ consia in conceperee personelitsil ca 0 unitate ‘nizolare, intricérea sl Gependenta el ce medial social soflind men- flonate.", ser ,e7beree culluralst@ consti tn considerarea & por SSpalitaiea, de fapt nu existh. Exsth tn organism biologie, day dar {ot ceen c= face acest organism este un produs al fortelor sociale, cunurale, situafionsle"* Ambele ruodele stat unilaterale si nu reue Seve, de accea, 24 dea o explicatie adecvaté si salisfacdtoere pro Seoul socialitaei, Acesta nu poate Hi lnjoles decit prin raportares lalectied a individuelulal la social, prin reletie bivocd dintre fac- {oral integral (individul) sl cel intagrator (societatoa), in spiritul Glalecticli marcicte — cum am arStat deja “Accoptind ca schema invatarit S = T'=+ R, vor vedea c# ter voenll Tlatiel capith noi semnificafii in cadril invajartt sociale ‘AStie] $ au este reductibl la un stimu! sau 18 un ansamblu de st ‘molt (excita ci este constitull din situail sacle somnnileative®, 1 Allpezt GW, op cp 188, jucina Big coed. dnnastosa tue nsec. isle abctes Angecta jet scouts to semiieiia pe care © avo bent lnsuid 0 nite Tot=> 12 GEOL Ley uae B~soudult, preemie of 2 sepa pt 7‘cere implicd din pertea individulu! anumite aitudini st actiunt de ferminate de modul de {afelegere e semnificeilor congiaute do S- Desigur, In acest caz dimensiunea axiologicd a iui 8 este foarte Impertania tn sdopterea axumltor compartamente, caea ee face co actu tneapard sociale si au poatd f despring de contextul socio politic in caro se desfasoara. El nu este independent de tpn! 1 Caracteristicile velorilor vehculate, de orlentarea solicitsilor et ‘Componente 7 favitiril sociale au este reauctbila le datels psihoindividuale (ce induenteaza desigur eomportanentele de cas ns), ci Implleé si contexinl social fn care se mises individ siz femul sia relafiosal st interactional, statutl gl rolunile sale. Atie| fncit comportamentcle de *Uspuns nu sint doar rezultatal unel pro lucrart st reeiaboréri individuele, ct $i sociale (impust de dator= ‘indie sociale sub incidenta cfrora se alld sl ac{loneasa indivi- a), Se poate spune c&— io amumite lunite — le alvelal indivic ull se Feallzeoza 0 anumita selectie a situatilor sf stimullor Individul nu teacfioneazé (sau reactlonoeza diferent) decit la cele situatit externe care au ecom, rezomen}a pentra el, Ecoul acesta este dependent de caractersticlle sale palnoindividuale si sociale (trisiturt de personalltate, experien{2, nivel de cultura $i de espirafit etc), cafe amplifies sau diminteazd pind ls anulore Ssemnifcafia unor stimull A inseamnd ait roacjilo fixate et $1 posiblittile de réspuns pentru sttuaft noi, variate. Pentru procesal de tnvatare sociale foarte importante sint si consecinjelo ulterioare ale réspunsulut, cote pot menfine sau stimela (spre repetabiltats) raspansel (R), dat 2 pot si {rina atonci eind apar disfanctiz. Conseciniele R acti. neazd, deci, ca feodback, lar reactie—positivd sau negetiva —a individulul Yate de consecinjele comportamentelor sale de rspune Constitale o promis a socializird. Consecinjele caspunsulul sit determinate tn maro mésurd de ,perceptia” comportementelor indi ‘vidului Ie nivelul grupulut, de'semalficatia pe care o au acestea pentru cei cu cere-el vine in contact si se concretlzeazé In etitu- ‘ini gi actiuni ale membrlor grapulul fas de individ. Schema acest reli este urmdlonren: Stahl rodaie aspure (compors- Consscats wa ui cet ‘Binal ite) sate ce Medal Iseejurtor ve Meee z = ty “Aceasté achoms poste fi iuaté ca bazk pentru analiza proves lui Ge edacatie ca proces de socidizare, unde S — sian duc ovale, 2 = comportamentul eleva, far St = cfecte in mediui Scolar ale comporementuis ovals cu somite. of achisne Ge feedback’ fy aceastt perspective, Tavelaree socials este de lous tipass iovijare de moniioere (sau elgortmies) $1 tnvavere Ereativd (inovativa sau curistca). Ele se aff Ineo strinsé Inter Sependa}e,asigurind stabiiates gi einemica dewvelta persona. Ltd tn prosesal socillzdri, Nu este posflls Tnvalerea solelé” + Gleativ® (tipice peatce: Om) “ra asimlaree uior compociamente Secale de bars (modelsle socteculturaie pot 1 considerate, Git Scest punel de vedere, 2 eigoritm! social). Aeesiy comporiay — ente'de barh constile ceed ce s2 numt ,personalitaca, de ee saves lor esgura comisiceren Ine embril aperintnd Sceluias grup. aceleial socielaf. Sociologul ftancex >. Bowrdiew ‘neo foot perinent® anolix,subliiead “opts ef un rol oxen. fial im asimilareascestoralgontml sociall flere gcosla, cared) Uoteasa pe elev ca un «program enogen de percepie,de‘gindire | $.de actiune™ care contitaie clsipel cultural al une epee ate. | Scoala constitoie. dec, un fector tendamentel al consensw cul: fart, core concijonedsd sf esiguré comunleara diate membri ‘sceleasl cull 91 socielGl. Aceastd influeni& care conduce le fees ee Bourdien numeste un proces de ,inteerare cultural sat fogiei*, 'doteea8 pe indivie cu up ensambla comun de scheme ‘andamentale(elgorital) pe care se poste ariila infaitate de scheme particvlare co pot f epllcate Jn lfortn situa (creel date) Atel Inviferes de menfinere consul premiaa Inver ‘relive. .Flecare Inaivie datorensa upalul ce rae de cere @ Senefiesat an snrambla se scheme sundamentln, prosund isstio- usle, care joeed rolil Ge principa de selecha fn ineusiea Gite Hout de scheime, alle) abi caracterol speciéc al sistemas de Scheme dupd core se orgaaizeat® gindiree sa, este deteraunet 2u ‘umal de nature clementelor conattutve, cst de frocyenja eu care ecasteasint utlzates1 de nivelul de coustinta la cere ope- feta ele, Aceste cetacteriselsiat legate Se condile de dobtn- dire e schemelor Intelocaale fancementele. Sshemele a ¢arac- feral unor automatiome, conducind si datermisfod gindiea Usui Indvidy fart cash le sual sesineze bn mod consliea™ T Saha one redatt dnd MOzke, Fg Menarike Af, fru ec desire ae twat Soil ebucele \ nvjnnei (erc= ‘onl Beart tara sige ct pecagoeh 177, Tye Wourdien by Sjuanes tension e fates de posate, op ct 99‘Valoarea si eficienle unui compoitament au pot fi apreciate doar prin raportare ia contormitatea so cu algoritmil soclocultural asi= fnllal cg prin capacttatea individulul de asi utilize in n0\ sito) de viats, pe nol itimerare actlonale, chiar daca peatra a gas sol fia optima, individul este sit sé se sbata de le caile 1 comporta ‘mentelo eunoscute si‘comun acceptate, Davianfa eulturologtea (tala de modclele socloculturale de bez asimiloe) mi este tovdeaune hegativa si de repudiet. Es are, uneor, certe semificafl euristic, Tnovullve gh coutrvcilve, flied cenirotd ps valorle emergent ale ‘une! soctellfl. Inovatori! se afl, dec, printre ydevianll" une 8o- cietati ree 2) lozea de solu. Ueid dn forme ane ae A este asumerew-(invatarea seu esimilareat ‘de rolurl, pria tntermediui careia copilal inaugureaza Invatares s9- lala. Asuimaréa de roluri se manifesta in torte perioedele soci “Taarii, dar cu precadere si cu sfecte mat semmificative in perion- ale initiate (Ia virstele mal mull). Conceptul d@°rol™ este un instrument important do analiza 2 sécializir, prin acoea of ne olerd posibilitatee £8 Tnfelogem st = ‘expliedm (evident par{ial) pe ce cale sint preluate si treduse tn condaite — prin confermars sau prin inovere — anuzlte compor- tamente tice, comune futuror (rolufl generale) sau specifice ani itor grupurt secioatafesionale (roluri pacticulare). Este calea prin Gare se Snsuyesie, In mare mdsurd, eveditatea sociala”, ofectl col ‘hal semnificetiv al acestui proces find structurarea a ceca ce am putea numl o a doug natura'a incividulul [natura condenesté esa fialmente in ansemblal experienjelor sociele ale omeniri). Con Guitele de rol devin astfel — progresiv —o a dota naturé ein: Gividulul, Daca acceptam ed rolul este jun mod structurat de par- ticipare la viata sociala” (Allport), atuncl asumarea de roluri este tung din cdlle findamentale de integrare sociela a coptlalsh, Pra- Iufnd rolurle altula, ef invatl si se lasere tn relafille sociale si SH se ideniifice ou aceste roluri prin reportere le proprial s8u col ‘Aga cum remarc& Allport, In timp ce copilal Indeplineste proprial Sau roly el Zavets yolurile talaluly ele mame, ele felon, ele mur “ME idm conclu de fot tm amele le accep att im sansa initia — de GH Maud ae compart eis Ge indents t taal fa (ose rect sormaive odie wot stat i dl cetportanante po ede cat ths ar Te smsop ao le tn iar Unsicd devas ae ovetr, rebel marge some ‘lor. »Aeeste asuméri de roluri, adiugite 1a coful propria al co- plliuf, ae mare importanta in socializarea sl incultureia Iut pentru Eerinjele viet adutte™™ ‘Tn procesul asimilarii roluitor, copilel include (preta) inter sctiunea sa cu collet. Astiel, zolul devine postr of un sistem de felerinid, constientizind treptat si funclia rolulut respectiv ‘Ideptificarea copilului cu rolul este condifionata de enum fac font = semaied J” C. Filoux® Printre aeeslla, modu! de compo) tafe a adullulul {ald ce copl, care influesiecrd in bund mésurs Dperceptie despre sine @ acestuiay copilul Hinde # se vedea pa sine im i vad adulfi. In acest proces copitul alla si faptul ca Git {si touseste mal Tepede exigentele roluie, eu attt mai Fepade poate evita trustrarile generata de Incalearea lor. ‘Un fector important implieet ip procesul asumdrit de reluri aste Limoajul, care vehiculeaza 9 yideologie culturalé", cu marl rezo nanje soclaliratoare. Limbajil este imporlant Ta procesul de soci Tisare no numal prin slstematizriie pe care le introduce {8h despre -¢are-vom diseuli-mai-pe-farg-in-altsubcapliog. sau ca Instrument fe largite a ariel si modalitatilor de conunicere, cl | prin conli- fnutul sociocultural vehiculat, Cuvintal este un gest ce implicl ‘onstinje efectulul provocat la altul Asumarea si realizarea rolurilor este dopondienta — in mod sp- cific le diferite virste 91 in dlferite contexte relationale — si de alt factori cum sint ,Scenaril rolului", definifia rolului edoptati fnttun grup seu alta, stractora st organizarea interna 8 grupula ‘Gredul de ienitate a individulsi cw grapti rtc® X@imarca.de roluri are o conttibaile Importanté la formarca s Gervaltarea constiintel de sine. Prin confruntares cu cellalti cu ‘pinle acestora derpre nol se structuresza yea! reflectat" (Suez paiishi) ca ausamblu de imagin! pe care indivicul sl Ie creeez& des- pre tine pe bava aprecieriar celor din jur sau pe baza a ceoa ce Gl ipl tmagineazé cd alll cred dospro sine, Accasi8 confrumtare fu collet eroeeza un fel de ,complementaritele Ge conduite'-4Pal- ‘madly care conttibuie la structorarca progresivé 8 petceptie! $1 Imagini! de sine, W James vorboste chiar de-nevola-de wf e- ‘anoseut de cellati (ca un fel de inclinatie naturala), ceca ce face ‘ct opinia ecestora sa conteze semnllicaliv In stacturarea acesttl feu maginat". sia fel cum ne vedem intro oglinds —~ vemarci ‘Gcorey teator ei eunoscutel teotlt ymol-micois") i stntem in- |: Benteittowm 3.2, om dis sos, te SiSuezepaneet sy op et 10,CEA toreseti de aceasts imagine poatri cd este @ noustrd, satistacitt | $24 au dup cum ef respunde asteptarlior noastre 1a fel nat ne ‘mogingm cea ce gindese alt privind Inféigarea, manierele, ca | feelerul aosicu si sintem afectait Intr-un mod variabll de accasts as J Petal conte 9 te seiaensa n e voi eas espe Hae are coon g e ee B, Tohior pe cote dial asset cPryonee Mo Ba mur Sencar, et personnels appecats ated ea eee Ikge areal valste tloosacatg)"ceste's nial Sota [Fla cen ee fae ca ornate cot sc nea Wiel tac inte eee ents Sra se eo Seti ave apathy’ tiaee Shiga, cave tebe al malt thse Seagate 0° tional a elevilor. i - Hradec aumern dori rin confor cv nae inet foluon der feu cal da ar el a a hseapare a auloeValere. Conturiocs ce ech a We penton Ser hat tala hain ne oped haa Baa Coated cea fu saat er dette Ee {el prcepl su dndooerd poctn 9 nope Beat nae oad toe ergata lat tere ceo ea: gol Gaps talor Geena, © Suncast tte Ble en telah ania weg’ genet ue ‘rel allt! ga céret acfiume tehule #4 fe fendomentate por Sted stds le premine poeta ae sect ieee es Beaches ae aoa eee Rolul ac{ioneazé asupra copiluldl aif restictiv, ett si stimalativ. | Aceste dowd aspecte sint foarte evidenie in joc, care constituie lure din modaltstile cole mat tomercabile prin care se sealizcazs ‘sumnatee [juceres) de roluri in copllarie In joc se realizeazd con acral — iia! spontan #1 neorganizat — cu diferte rolur|, in cosebi. prin imitaren.adulilor. Hnitatia este. de altfel, unt cin amecenismele esenfiale ele tnvatari sociale la debutul sau Initind Big -3¢-¢u adulfl mh cerul jocurile, copllal joacd =~ tusa-cuim-renered|Meisouneuves-+-adevarate ,mimodreie spon- Uptsner! Acoest&plécere ce actor e ropiiuim este sublinieis-grde FChaicau'— nul din special recunosct te tors Joculas sui cee prin orgie adi” Usa cv geal sla 1-2 a "apse eae sia 29 day rene hia as se seth, povecuit de seorsostare aa (an 02 ‘Pent cot mai mici imitasia canstitaie regula jocual,singura so- | guia cate la este acceso att imp cht au pol depssi modelal sox. ‘tot, ib, ponte a ajunge Je consemmal abstre™. miata. cate foarte selectiva la cooil. Se fixeasé esupre porsoenelor cete au mai sult prostigia esupra copiluly.. care exereltao alvacio, In cara {tr de obicet, qh alesiune. ta actles tonpy copl se Waster “-_Hnvaceste personae" 7 Tshitcarea cu models! constituie un prile) .de cunozsiore st fnfolegere a imagiai celui 0 arms contra agocenitamalti premise esenlala a socializari coptuluifocul, sub dlferitela sale Torme, i contruntl pe copit (in grade variate desigur) ex anuimite regull sista (pentru ef exsté te enbmit ritual af ocala ce tre= ‘bu aceptat pentru @ putea f prigit ia Joe), ore} cu care se Produce © acomodere toplais cu discipline, ciganires ete. De EMMe) rtarle jocutlor coostitale doar o parte Sintrann ensoabit Ge sits pe care se Gesienoard coplsria wtw de Aranite, 2s ‘sient, de limbe), de comportare © Contrbatia jocurilor ls inteiorizarea normeler sociale oul foe- nat iniliaa © thor "ur $i tegularita), este foarte bine pueda eviden|a de" allele Tal logel, care sublinfes8 roll activ al fwplulsi im ccest proces. Facind dstineha Ins wpractcaree (Gali 91 oongiinga regal" ca proceso care, day int interdepea eaten caractristicl si evolu siediale speetice, Piaget subi Slasé‘cé iniil tegula epore sub forma unce regularity, tepetst, Falun ce au inctredtara de obligeiviate, 1 masura cate Eat impuse dia exterior. Uitrior, copia! Incope se imite reguile tors doe ss Joace conform, eerie narme, cette] fjuti st Je Infleagd somnificalia st s8 fact — (opte! — salt ab fe clesonomie i antonomte, de 12 respect waters La respect Statue, de In egoceniriem le socioceuirin, moment in care re Guile na mai sin incangitie, ct pot ft sehimbate Pent 9 pos fete stata al jus eine progresty, ele 58 treaca do la spoatan spre dat. Dirljeea joct- Flor coplaiu, organizarea si Sestagureres lor bn cadral Institue {Mor preqcolare, ebaie 54 Ha seama nu nxt do efectele 1ot Dolhotogice (ndeoseb: ee ordin cogaitiv] cum ce inimpla de-n- Rood expla, Docu Bator abaatich ss de Joeal coplt, tn vol. Psihologie copii, De Je nasit"> eset Ete ec Pde, 306,» Spiga} loaseta merle cop ap ck aos 8m 103a moroase oti, ei si de électale lor sociale, in conturarea treptaté a Drsoneyuius social ste ceea ce s-a numit uneort waptitudinea ea Social 66 CARACTERISTIC! ALE SOCIALIZARIL IN DIFERITE ETAPE DE VIRSTA Desi este un proces progresiv, soclalizarea nu este uniformé, ci prezinta ritmunt si Intensitali variate in diferite elape de virst Exist faze cu intensitaii maximo, cid socielizarea se cazacter ‘eat prin asimilares si fixaren de noi comportemente, urmate ce {eze cu ritmuri mat lente. Copilria #1 adolescenja Indeosebi, pre= Zinté ritmurile cele mal accelerate si cele mal semmificative ce Scelalizare. y.».dflea ‘copilirie sete perioads ces mai intense Ge Socializare; esie nu numal cea tn cate (inta umend are cele mat Tulle lucruri de Invajat.... dar 51 cea in care ea este cea mal plas tied gi cea mat apt sf favafe, ci o face afanci cu o ugurintd si DS rapidltate pe cate nu le ve mal intia) in rest) viet Cu -cft Inaintam fn visa — cum remared P. Janaet — ex atft sarje de asimilere 1 fixare a condulialor nol e mal limilatl, dar Sporeste coerenta gi unitatea personallti Copilatie este, deci, un moment fundamental tn socializarea individulul. Contoversole Ip privinje faptului dack socializarea ste rogresiva (Wellon) seu progresiva (Piaget) In perioeda micit opilérl, nu schimba tn nici un fel valebilitates aceste! first In aceasts pericada. deavoltaree psirica si ucenicie social. siai ‘nterdependente. Un anumit nivel al dezvaltéripsihice (cogaltive Sndebsebs) este 0 concitie a asimilari socially sub influenta progreselor reelizate in asimilarea socielulul se produce 9 soc! Engre « proceselor psinice ‘Copllaria este 0 durata ca o semnificatie psihosociels specifies 1m cadral elrela &2 produc procese si evolufl psihosociele comt~ plex, Uneorl, pestra a explica copilaria — confinutul si caracte- stile sale — teoredictenll au poral de le cunoscute tora 9 iui Heckel conform cre gntogeets repel logenera.Aceat tea este simplistd si contestabild sub report stintific. Copiléria nu ‘le 6 simplé fepotare a ycopliarie!” omealcil a speciel umane. ‘Copia este un proces crestor. In aceasld perloada au Toe e- ‘namene originale, irepotabile, care nu pot { reductibile Ta proce. TRechen Gr om et poiaR 108 ¥ z filogenesei. Teza Iui Hackel are 1a dazs ideca (contestabls Ge seemenea) cA ereditatea este ave cenvollisl omulul. So stie SS aga cum am omintit anterior — c& cercetdtlle actuale de Vic. geueticd si psinologie genetics, ca si cela de antropologie, evi- ‘Fenfingd roti esenfial 21 factorllor de media in deavoltares ‘nal. idutul, ajunginds-te 4e 0 concepiie dielecties despre intergepen= Senge dintre ereditate $1 modi, ‘Copilel este o fn{8 originald, cu specificul ¢, identitaten se psi- Droaatas. Tntultia ganlala a iul Rousseau, core formule “pentru prime oard explicit fdees cd inire copil si adult am sint doer dife- Fenfe cauttetive, cl si importante deosebiri celltaive In. plan ‘eevoltaril sale peihice, e deschis drumol cercetérit mal ctent= Staistematice, eu melode si tehuil fot mal pertectionate, a cor Jeristicllor proceselor dervoltant psinosociale a copllulul. Opoziie Copi-edult au este absolut inre'el nu exist doar dscoauinuita, II numeroese aspecte de continaltate, Copilul gl copllitie ‘ainta insd caracteristiel proprl, a céror studiere a permis © fe Jeinire @ Jor din perspective educatiet ca factor iundamentel ce jnluenfeaza dezvoltarea sa psinosociela, Astfel, copilul « fost des- Soper ca tn apprent. intelectual”, lar copllztla ca ,subiect cul- farel" sca ,abiect pedagogic". Actst lucra impune 0 cunoastere fuel ampli a numerdeselor {enomene implicate fa procesul socio Hizart din perioada vopilarie. Fara pretenfia de @ propune o clasficare a subperiondelor d soclalizare din cadrul copiléie: (pe care o situam inste 0 st aprox. S12 ani), trebule £4 accoptam cd, penira a surprinde mei bine aspestele caraclerisce ale. procesuiel de socalizare, este nece- Sefd 0 subdivizare @ copilerie!. Astfel, pentru necesitiile anal. Sei, vou proceca la o divizare in trel subperioade: OS aul; °—G Gah OI ant Perk ce folte ele sf fico ruplurs, granite lor Shardheasd momente Semaiticative ale procesulul de soctalizare. ‘Rualize noastea susi propune sd epulzeze toate aspectele socieli- Te SSE Rin nko en Pree SR Ge dicey il hers eat “Sorte amraie fe sodaigge's vol LV, WISP ra mara de Ua aS Sat aie ere eae ‘Seat Bape sameness’ dare go sntogrre sodecutarall. OC oe Scena erred oe Sng ee are ‘Rae femiled (oe ip 10 Dual ls'd-5 ani) poralarsa comutera le fo SUAS ae 108{atl in acoste perioade, ci se va ‘opti doar Ia acele fenomene’ st ‘cLizii: pe care le considerim esenfiale sub reportul efectelor so Sloeducafionale 4] Perioada 03 ani sau prima copilaro, Existenta copii de- \duttazt sub semaul une dependents folae fold ce sduir el unel simbioze fliologie 51 mal spor afective ce panini, Cat mal ult color stat de atore ca Cervoltezea soclebiltfil copia se face dupi o schema de ytsociere progres, ce merge de la.6 forma do sociabiitate Gontuslonsl” seu sincrllel le 0 aoe itato personel", care se carecterizeerd prin puting pled de aprot. eal s8'se stings be size eal Seu) de allt. aceasta ‘era iniiel, dominalé de un_nineretism nediterentiat” (Wales), | s® coracterizeara printr-un fel’ée poroglate in releile copltulut | cu coi din jar, relat cenirate pe dimetslatea arectiva. Copal de Scat wrt este cae Allport numepie 0 orcore nesta Satacia sl monotonte relaionals,centrarea po prezeat si pe im- presile ce provin din viata vegelotvd (,sensbiltate provopatcn= © numeste Huber), lasétreptat locul ‘anol. dlereniverl progte sive ¢ activitdtt sf sistemalul relafionel, ced vor asgura ta jun witste; de 3 ani — aceesu! la nivelui elementar af ycongttie, fe cl i fat aceant perioad a inet ln procest gt feo: rene ce permit socaliesrea progresiva « copliultl Char reper furle copii cu embiania fig ou ceronanje. sociaizatoare, fllnd un prim organiaator al conduitelor sociale slementare- Fenomencle cele mei caracterisice par e fl cele de ,contagiune lvetive': Copiul zinbese ack 1 so ride, blige dacd'sigt ae Se'poste spune et zintetal este primal sean important folate! sociale, al sociabiltil Hl este .0 react social activa’, ier ts primal ‘an au loc si alte asemenea reef! sociale ~~ plias, oer | rls socablliale inllogon cispontiiitee coast peat tategtee sc | eis pnt Nosluha Altar de concopul de thule tis | me gles demand expects ce normale ea in a fare pate Sella apt 6 ae {ate cult" car tnplga o-ncemcatarasad clawed pe icc: HAN pence vncciaie comers (Vern Bebe too chp MSS) 106. carea de a se ridica, plcerea de a fi imreund cu adults, sacerexe rea de @ le atrage atenfia!, Zimbetul are un rol esenial de orga ‘al sociabiltaii copilulul find ua ,instument do organ. | are al Felaillor s1 contractelor soclale primarel. Hl probecta (a>_ fal cd velajile copilalui cu mediu! inconjurator sint predomiaaat fe natura afectiva. Emotivitates primeszd emofiel (Bourjade), case i face 4 te manileste numerossa instablltati de exprimace, 1- feo gama de condulte wneort opuse — de la surls la plins, de ta plicerea preventeh aculflor Ja anelaie gi agresvitate, in caper! fu aceste star, adultil adopt uneori comporiamente edzcesionsic ‘reste, bezate' pe intenfia de tt Inicosa pe copii Ipcwrcind se ‘ereeze tn ol 0 puternica retea de spaime, careia ise alribuie cas latea de at fare 54 fe cumiat! Se pare ci in aceasté primé perioada relat au cel maj sezni- iteatit Impact seelellzctor este Felajia $1 interee lunea mamd-copi, ‘core constituie projotipal relajillor de mat tina", Copal ‘generalize tn relajile eu alfi oameni teachule sociale structurate raporturile ca mama sa, (Am fcat deja referinfé 1a teza Tul ks0n, care — tn linle paibanalitied — evidertiazA faptal c& di ‘mensiumea asenfiald a acastei rola este Inctedsrea, couduliele de {ncredere cau de nelncredere structurale In zeleta cu mama sa se vor manifesta Ja virsta adulld {a rolatiile cu cel din jurul sta ‘Feat discutablla, ee nu poats fi absolutizata, far care sesizeaz’ totus! un espect particular al relaiilor mama-copil #1 al wlecisior Sele asupra fommarll comportamentelor sociale, In privinga relatiei mamA-copil, corcotirlle eu pus tn evident dows orientari'. Une este cea inifiatt de cercstdrile Tut Spite si Bowlby (dezvoltate in directic pshanalltica de Ansa Freud, M, Klein saa), cate pun accent pe efectole privisl de fanilie (ée mal Indeosebi),ar8ilnd cf orice forma de separare pocte pre- Sidieia grav evolufia copilulol (0 alté direc{ie — meal vecenta — este opusd caeilete. Za orien ean cercetérle, ct proctdere, asupra cfectolor acastal interac fiuni aruora mame (a numal asupre copifulu. Conciuaile aces {or investiga ne alrag atenjia asupra faptulal cl intereci 1! Vex! Dimitroyeky, be op ef. 28 iOrertiath sof c's & i Bias very, Lop. ett, 2 | Ve Harris, XE, Becouwarlesrecantes de te recherche nord-iricon sar Jp Tocadtln di Toune ean, is arse ilanalanse Got ences Shia nr te. 107pga epee Soh rel anaes GEE SiSciteaaner arte een, Sebel Saris ae Seeenern naa tem gen Rie Selden neo ait cineca situetiel particulere # familiel sale, e Tate Ge tn pet cmt agin Sepa eee an ee gattcoamt aimee etree Zellinins Jat ect sn. peut ie a a ts Grace rene 5 cane celia Glace ne © stata Eceegas aetnacraes anise Seat ee teed br Sea icc omar Set merc Sac ea hae Je exprimd ile vohicaleacs, 2 ctror neturé este esenfiel cultural ESGet Garp sain ray ict geese naa artes maaan tecoual citar ete Eta oon cero ASC cee Se ote ASgev ae teh sis aaa at an gece es ere vascageson iota aired cats Gea 2 eee ‘mia ese Gotgatt oda in acunie Unis) So evlala copula, Se ‘noceisiscmmieavy de acest evi, [Vers Costes ae ai Hat yat Eraeckiogie ce feuceicn a Se Hiss os ehdoge, United ae So aie io ” 108 wes ob 8 gil ego es Sraanne orienta ao cat arena che eg SR ed er re tenes saciaes (iting cea Sa Sea a eo nap area ca feppleteant fenergat, Piaral acini efeclaie ve fi Gente be teckel mete oe Eo ott aritaig anne eae dS ia cna a cal tetere ag (olen an nee cores aigias aie eer mc aria oo Set cPaans mitre ne nu eit i ag tn proce de suc cmon het cago hie Tou Bornstetn By Stall de ecilogte a edule, Bucsteth Baars vgs peagooist 190, >. 1 Mm ESE. ta Mnguistaue, In val: Terlances penetoaies-.~ oP. el . segaa erga de ve Sate Std a mogoe al ssteneloe oblate: iors pe con “Sree ts pet Sel conan o i ch ap 109He 9 cvntlr nse), snbolce @e mnegere ‘aft corm ele: (ata ater sea Sh lor lahat Sead tthe ae, toes eet Se ¢pegme mt enes cea Setar Acco fs Tieaatattue eta i ete sent toner eae gear Sia Sa So etilr va wires Conner 2 meas 8 sponte ed oe as jem dats ret linbajtla Ht se ve omtnun, ew manila sped 9 4a etapele ulterioare, der acum sint puse bazele de cere depind ah vectra og to una 3s fr aah eta ‘Shsfonre ¢ntafinl are rem eet Mose ote fume Stnate“Aelnies wate (ee coal Si Spe exacts 4a ae aes Pere ee tonal determinant..." fof de animate, =P Sone este Fae~ Teufel depindent "oe ersntesh armas dh {ure 2a cous! nguenelesosoenluale tucson Ess oer arpa So Cet hg Sensestaeas ScegrieMagvnice dnt hea Conon tees et Se ie ie tna ogee Slit tape a pros ley Seen rete sci ager eae Sac Gave art epi da! Vase a ada Shc repeal! neve foes ul mea "Das ectnsesedvntna [an perparve eel) ox Je,rdluce le acest aspect, Inteationat sau nus, sistematic sau spon $a pnd eet lal fn wore Bene nce vad peundenta ti ieee ab Sapheeie side aed tus de peat eee Serer ‘ale structurarii’ pr Be ae fait nae ee cana agin 2 lta Mateo gu es cere po ee eee ee clefonome|regiforsnrcn on, ut moan ee uot ay 2 et ei Soares cee Sie one coal adie ma eS ae opt Ge dese} Bvt even ee oe ae fubert Re op. ci pai no ri (mal mult spoatene, pe baze absolut ‘inl pentru animal) este deci un moment necesss el adeptiril co~ pith af drumulul Siu spre cuceriree auloaoxiei comportemen- fale Pein drese) —~ remarea Hubert — esigurim copisist percep ia concretd a realitipi sociale pe care el Wobue 69 asinileze Si Ueicia Webuie sui se eaaptoce, Drecafal esto «am mijloe de adap, ‘are ompiies in agepiacen adoptil experimeele care Ve Lzvott ‘Gn selieche"s El ne apare estfel cao prima exapa e socielianit GBs ar rolul ska au trebaie absclutizats ol trevule mestinut Petiizet m kite resonable, ca malloc $1 a ed Sc0p. ) Perloada $0 aul. Accesta perioada debvleaza prin ceea ce s-0 cenit pte sta Go opi, fate sul NH works Se cpontite abuoluts Ea comelde cu achiaiLonetestreptata e wnore Sica eante socioiodividuale alo promumelai personal eu si se panifesta prin dorinta de a face tolul singly, de a actions +I _Syiaterce pesbisteie. Este mel degrabs — cum remarc& Wallon oP Sgk de independeafa cate evidentien’ de fept dependent ‘Sovifs fa a6 elie sa marcoezs totes infechietioneres Bite sotonomiel comportamestale. La bara ol sik cepacita- wee copulate se manifesta inerplent {ned ja finele perioade! cmterigare doa ge Gelimite st cistinge pe sine de cot dim Jar Tnital accoota delimitare privegte persosna sa falc ler ma tate Yo achizfiona $ sensu sau psinc. "J proves fundamental cae #6 petrece acum prox: 1a 94 ao} si lcoe are tepialt esas te ocaliaze (Hori, mal sls) Save sintorioizares.imeqint pareniale"., Daca pind acum respec Girea'kommelet p1 conschnelor tmpuse de part se realiza Goar Wrctonsate efeciva; materials ¢ ecestore, prin imagines parontslé Hulton se produce wa all egental. Coput dispune ecu de saeeieren de Rsk representa pariniii in absenta lor (.tmagines cepacia, (nteionielad imeginen parental, coli asocend aces Petem i temaele impuse Ge cat pani nvepiné ta eceat fe] ‘Sicpete [pani dng) fm oer ior — arata2 m Tisai ae Gredul do injlegere a semnlfcatel ecestor con eee Se consiine tn acest fel o constlate morale primers SERPS. oneord ca un fel de , voce” & parialir,axlguriad pe © cere te" iojares contultelo, (ar pe de ela parte, 0 amunitd saci- OEercelvd'e copula, a tncape indole cH eceasts imp TIME dchintfe este de ca mal mare valoare, Intruclt ca. pormite {Tonllaat sf ge conformeze exigenfelor cedrabl social’ de tet sePConstivie elect fundamental moraliSit sete vitoaret®: De- FOsterctel he Be op lle BE mSTE Sigur c& sceasd imagino parentalé este ult subicciivizeté de tire copil, dominat de egoceatrism. Copilal interiocizeazd ima ginea périnilor asa cum 1 vede el. Aceasta deformere st subiece livizaro se extinda si asupra consemnslor impuse de patiaft. De aceon, imegines pareatale este ytnesrceté de aderente,iniaatite be eft de irajioncle, pe tit de incontrolabile’™ Ea esis eminas mente ambivalenté, pria faptal of pirinji aint percepult al co adulfi generosi, putornicl perfeci, securlzani, cit sl ca fine frus- fwante #1 agresive, ceea cor! face pe copil s4 fe lademnal 6 tes. Decte, dar 9 94 facelce Cousamnele, Este de altel tn fascmen spo. bifie eteronomiel morale, ‘Dineolo de rolul sfu important in socialiare, accasté. consti: {nt2 moreld~ nut constitule decit un moment gi ua mijloc 48 ste furarea adevaretei constinje morale. De acéea, in‘lusata el fiva trebule 58-8 propund explicit daptsirea ecestel faze in dsc. fia, constiturt ‘constinfol imorale azele ‘pe achisijionarea unui Sistem de norme si de valor! morele, la cafe o costributie impor {auté o eu gradinita si, mel tirzi, scoala, Grading oferd copilulul o largire $1 0 modificare a cimpulu; stu relational. Cea mal semnifcativs iautotie consista tn passe #68 copiuia! fat-un sistem relationel al covusaicllor, cere marl fica esential unileteralitatea si monotonia relates dinice al 1 pi. Haflt ii. Sociolizaree tncope si eapete nol dimensin! prin anu! cadra de referinté, care imbogaeste sl diversified Telasile copi- Juul cu nol experiente, cu nol persoane cu care se contiunis 3 Incearcé 26 se identitice (desi roletia cu dulfl ramiae, cea Gor nents). Relajia cu covirstnicu Scapa partial de sub imperial soa striageri. ol normelor si consemnelor coereitive ai frustrate, ast. fel snctt copilul se simte bine ia acest now medi, se integiears fm upurinia si cccepta nolle regult si consemne’ (cel putin le fnceput) cu o anume bucurle @ placare, De eitel, este usm con are Hubert — vista weaplfot nfeai*"(meutsa sub roport Ostecrietht subimparte evolutla .t2porturilor spontane* cu co- vitsinicit tn 4 mart tape: otape acileitatitsolitare (pint le $ ant) cid fi trateasi pe cel-din Jur cape obiecte, jocul paraiel [2-4 ae gel erin (54 a} organtzarea activist colesive Perivedei de care ne ccupim fi sint enrarteristice cate dows stape intermediare, care’ morcheczd 0 trecere de. Ia. atitusines ne fecare pentru sine $1 de spectator al actvititit altuia, 1a inter= Scliual sociale active tu cei de o virsta. Copliul ca care se Jouca Jncope s& reprezinte ceva pentra el — un rivel, un preted, ut obiect de Identificare. Cooperarea In jee trece prin tivallale 9, competite. care reprezinta condulte sociele ective, Accasta ovo- Iie a comporiamontelor saclale este in mere masara resleif si comandata de egocentrismul care-I caracterlaecza pe copll. Ie aceasta virsté. Cum subliniaad Piaget, conceptul de'egocentrism fre mot deqrebé 0 somnificatie eplsizmiea. Fi raprarinen ineapae tates copiieiat de a iesi dla propriul stu punct de vedere (i ationament), ditcultetee de a ‘ine seama do plincte Ge vedere intre interlocutor, wdificultates do « fi cepabll de decentrare™ Egocentrismul nu este iasé absolut, coea ce si feclilearé interac ns soil active ale acs #fexe un sean tity conduitelor copilului, ce provine dia pondares $i efectele sale Desi s-a spus c8 egocentrismul este o conduits’ presocialé, tre. bule arétat ca of nu este totalmente presocial Hl reprezinta © con- uit presocialé fn report cu stadiul cooperdci (soclocentsie) $1, fe aceee, poate fi defiat mai dagraba ca 0 conduita intermediar? Inire concuitele pur Individuale st Cele Socialize. El ist pun amprecte pe inireags compertare a copilulsi, Sub incidenfe. sa facie f comportamontal verval al acestuie, Limbajal este prezonderent egocentric (,monalegurt colective"), flecare vorbeste pentru sine sea, cum aica R, Zango, dupa size” ‘dicd in finttele’ posibibtatilor sale". Limbajul socieblizat, care Sd furnigeze informa, $8 puna tntrediri este inci insuticiest Ger voltat. Cu toate acesico se reatizeash un intens proces de socks: fizare a Imbajului, ,acicd de adeplare a expresiel copllérict le onduitele practice ale societa® Cas gindires, Iimbojul trece 4e Ia egocenirism fa sociocentrism 91 spoi ln logocentrism (Piaget), ‘Egocentrismul se manifests s1 In conduitele elective. ,EvOrutia copilulul spre maturizare In cees ce priveste exprimared $i iais. logerea sentimentelor tn sfera sociala. se cerecterizensd” astiel prin dominarea egocentrsmulut earocteristie primilor ahi"! Intreaga evolutio # copilului din aveasté perioad’ deschide drum pentru schimbirlle ce vor avea loc mal tirzia in pevinis cepacttailor si modalitatilor de interaclionere si integrare so Ciald, de perceptie a partaneriler ele. Aceastd evolufie > putem Guos'S Sterelete Be opeehe peioks fo eee nt usconsidera ca ,dezvolteres wnui, mare proces do ansamblu, cate ponte fi cerecterieat ca trecere de la cenlratea sublectiva ia toate Someniile, lao decenirare, In acelagi Ump cognitive, socield $1 sporala', ©) Perioada 611 ant. Porfoad de dupa 5 anl este — cum atest cercetirle — 0 cslagoile sociogenetics tn cere procesele socie~ Tisarit slat mai lente, mai pun intense tn raport cu perioadele Gulerioare. Wallon ioterpreteers acest fenomen ca 9 feducte & ‘Eteractimilor soclele ale copiulel care, dabindind 9 personalitate Shevsualizaté (prin reducers depenceafelor {ete de parla), 52 ‘manifestt prin slari de retragere si de ellerare de aceste inter- dependente. Evident, aceste fenomese au (rebule ebsolutizale si se"orice caz nu trobule interpretate ca discontinutahi seu tute. peri ale soclalizarl, care se ToalizoazA te forme, eu Intensita ‘cu pacticueritas dstincte. Esto 0 perioada de favatere Intensé, ‘Ge inlegrare socleld (prin asimilarea de reprezentir, cunostingo, Sorme, valor), de realiare a unor potenflaltaf! contucate tn pe- Hloadele enterloare. Se constitule acum identitates socield a f0- pilulai, iar degejaree ofectiva trepiats fats de adult (,tafarcarea lective” seu ya doua {ajircare") fevorizeoza insertia’ soclelé tz vu Perioada debutoaza print-o yrs” afectiva. Copllul devine mai xeitabil, mal impulsly, excesiv de sonsibil la orlee atitudine, are tcndinfa’ sf dramelizeze ofice, fapl care, face diicila nuanforee ‘omporlamentclor. Este haraic’ dar dezordouel, intreprinz8tor, dar Guce cu greu ceva pind la sitgit Pe fondul acestor menifestir freete Ge sIntéreatea afectiva', se structurearé un now echil bru, o stebulzare comportamentala care va favoriaa destasurarea in bane condi & celal mai semnificatly eveniment el acestel Dperloade i anume inirarea Jn ycouid. Chiar dack — prin evasigenerallzarea favéimintulul prescolar —“‘ntrarea. fp genalk ‘nu taal are acces! somnificatie, ec este {otusl un evenimont fundamental in viaje copilulul, care va marca tun salt ip procesul sau de soclalizare. Se poate spune c& prin in~ ‘orea fn scoala copilul descopera adevarats viele socialé — tent {atora! elt nolfor structurt relajionale tn care este plasat (reltit {Ge seclprocitete intre covittnie), cit prin capecitates crescut {Galorits progtesslor in maturizares cognitiva) de a tatelege sem- t i 4 i {Piaget J, taheldes Bop yy Fb CRRA ghc & Rian dee domparaments socaax cor Pata selene Peete Mog itera Gs (a och Pe ert i m4 nificatia scestora. Se structureazé treptat o calturd sl © ysocie- fete" a copiilor th cadrul meciuma scolar. ‘Scoala constitule pentru copil sm mediv cx noi caracterisict ce se vor oblectiva In comportamentcle sale. Medel scolar se carsce lerizeaza printr-o anumlita ,neutralitate” afeciva (In caport cu medial familial ominamente afectiv), care uneot poate creme il cultati de edapiare scolard’. Copilul plerda, stuatia priviiegiats din familie, devenind. ,unul priatre cellalf.".Tntratea in geoals poate eccentua comportamenicle problemd, dar siimuleasd des: Chiderea spre oxterior a copilului, De altfel, moment ul intréri in Scoala vervtiea tesa cé Socializarea go realizcass in doi Saxpl (Hu bert): (I) 0 inadaptare « copifulat in fata noulal modiw gi (2) nol adapta Cadrul didactic introduce © nova imagine despre adult (prin comparajie cu coe a parinfiler), mai pufin tolzant sl mal putin Afectte, mai autoritar” dar’ mal capebil decit paving sai imi eschide not drizonturi de cunaestere. ‘Odati cu inirarea tn scoalé se produce o dierantiers mai acta ttre activitatee seolard si tmpel ber, intre modal de ocupare @ acoster oud spajl acllonale. Demarcatia tatre joc st ectivitatea de invatere este mai precaantd. In acest fel se introduce 0 Velo- Hear amuncil¢colare, favorizata si do noile cite de evaluare fa acesicis, prin ferathille impuse de aceasta evaluare. Noile cti- ferit determing treptat din partea copilult un attocontral sporie Si condiuitelor sale, Activitetee seolara smpine dec! not regu, Aol coercill, care odata Interionizate — vor permite conslt ea uno? modalit8tisuperioare (bazate pa fafelegere) de raporiare Si de Indeplinire a cerlnjelor. Copilul tathineste 0 nowl disciptina, bezata pe norme si cocinje mal procise, mal rigiroase, pe saaclo- ‘area mal severd a ebaterllor, coee ce face ex uneort sf apart iscontinuilall st rupturt intre’meciul familial ~ mal tolerant 31 ‘ual personelizat — si cel scolat — mel rigid. mel neutru afectiv $i de acees, mai impersonal. ‘Cimpul relastonal se diversificl si se Imbogiteste prin introdu- ccorea $1 stebilizarea nel no! élmensiun! Telajicnale ~ cea dintre covitstnlel — bazala pe reciprocitate 1 egalliate, dar si prin Schimberea caracterulul relajiel cu adulfl, relaia cu favatatorul find realata de exigentele ce decurg din slatut! si rolut de cadcu @idactic gi din cel de elev. Statutul st rolul ce elev impun nol © Adplarcn eon mu oblast pints seo 25 pte Sa are 9, copia te nssige 2a proven mal ei SO ahd ota Pearle: Sete, sabi ite gs obtn Seu o ny sso Ss SEeht Spl ere ce oe PN ia « srgany onpa ee — mc neler guthll™: Ss GETS) SR a ya ‘Sluice pul prliod osm Sona SSL SASL Ug. t's et ile Morar aa ar ct it al Se iat Sasa sees eae et aaa ‘ied nga epee rac pe Cope “cpa sbi ate atl: Sia Rea oa ane eae Ceo eae Shee tt ase ui pct ae Ecitias mmm Gormaled gua a Se See So RES Spor comes aPeeatese es SE SIS E Sieh, Pala SAR Sica ee apt eae dca enlace sratmeatie SSRI ee a ee REL eae Sangre Sekai" $Stsarsce sopra: ian ete TESTA a le amacone some yee pp nant ad lig tet papas ger SERS ec ikl eet ie SehehpaM ISSN Cha etc ada Ste Beige eta aie ae Car Rape SAINTE SUAS Sia age etd gk SORE Scat ana SRY SSS SPECIALS ioe Jhb fede ate seh Shree te acs oe soe stn female note ocr nding a eee a shececemay its lett Se Becca ae SeARaR SS Sw aig aaa ar abe KEE fee Su le Soop sae 5 eee SRS Ss na rdto so mre uel gis See Dhaai rasaeee re femeconseae rears Satan Hin rRar Sees SaS 16 toemai de acces, ideea moastrS are doar valoare de probabiitate, Palem admito insd im mod rajional ce diferte tipsri Se arhisoctae 4 scolar — prin conotetile lor socioculturale — ex influente Considerable asupra climatala! Telafional ce se formeazs in in fifa Scolar, Spatial scolar se conslluic ca un mediator impor ‘nt al teleilor tociale ale elevilor. El este un factor el modela- Tu interactiunilor dintre ei, Desigur o& interactiunile stat, fn acest az, depondento do caracteristiclle spajiulul scolar, de constrlage Fe sau pormisivitaile sale, Spafiul aciltoctural a) geoll Lmpliet Si conerotizeua o anumita ideologie cultural, ale cirel caracie- Fisicl sat interiorlzate treptat de eatre copll (ce norme si modelo sociocalturale). Relatie dintre copil si spatial scolar nu este de ur couzala, dar acesta din urma oste 0 Tellectare particular’ © Societal unor practic $1 uonme sociale care se insinueazi in ‘rocesul e sacialzare, Semolticatie soelaliaatoare a spatiulsi $c0- Jnr te sprit de pelungile sale exteionre — culen #20 renurile de sport, spatile é= recreere, dar si cole pentra ale atic Vile (atellere, foturl agricole ete). Fle siat o ‘concretzare. in tnicro a carscleristicllor ‘socletaii $1 a modalitajlor”soclelment ‘acceptate de satistacare a unor activititi sociale. De accea, ix proiectele de athitectura geolara ar tebut inglobate si esemence Sxigente, au doer cele care tin de consideronte financiare s. de ‘cousiractie propriu-zisi, O athitectur® scolard funcfionall caro = Inbing adeeval ceracterstille socloculturele allonale cu ex! ‘genie ce decurg din particalariafile actvitaht de lnvatere le dic Fenie vitste — constifue ined wh deaiderat de ate. ‘Adaptaree scolart optims a coailulal nu este conci{ionata doar de nivelil maturizarit sale psinice, ci si de nivelul maturizaris Sociale, Aceste aivalar optime de’ maturioare stat definite prt (ceed ce sa denumit ,aptitudines pentru scolaritete", Cercetdzile Intrepringe tm aceasta. privinta atesia cama tof coplly ‘celesl Limp pragul maturiarit socile, cera ce determi ‘iterite de integrare si adeptarea gcola‘a ‘sAptitudinea pentru scolaritate” nu este condifionata insa sn. nti de factor! genetich el si de factor! mesologiel (extern) ce ‘ite al ute eocnse tartan client cares copula iy cues ESSA Rie Ree eed ‘eipea acest proms ves! situ lu Oko, W. Oko, 8. Wi, Une atude SESSA Reiss un?onerctineoss tufluenjele $1 2ctizfile corespunz8tosse din tas pele anterieare. Aceasta eptitudine au capris Inet doar avoid ‘maturlzaril psihice (cognitive tndeosebi) ls, pe cel ore Uenl le ea expen Groceselor de sotialate ce at svat loc, Ea se conctetizeard tn progresele tnregisirale de Capstn ae ech soclabtti, a, capacitaplor reletionale, indvcadeited fective 5.2, De aceea, testorea ,apitudials penira ycolarteie’ aoe, ‘ule sf euprindé si verticarea ‘acestor aspecte, @ iron eon, ddetare poate provoca manifestares uncr Tulbuscis care sey itele normabitatis in masura in care provin dim sitmurtic nie Tile de maturizare, social @ copiutul, Gar pot alecla adapters optima e copiiulul 1a medial scolar. att ta co pe voste durata eit mai ales confinvtu! s1 manifesatite pslscasciee £2 9 catacterizeart — adolescents cansituie © slapd Meco {ald in devenires sociald a incividulst. Ea este 0 elepd Ge intesed socielizare, care finalizeaz4 In comportamente: te se vor tee liza, evolulile anterioare cele mal semnitieative Fad x inisiers, liza seruiticatia st impactal caractersticilo: blopsihlogice ie wae voliaret generalé e adolescent! (caracteristict ce capita acon onderi fara precedent), ne vom ocupa indeoseb! de" exsist, sociale cole mai importante, cu efecte socallestoare temsarcabde Cercetarlle recente se oxesz’ cu precidere estpra.influente! faciorilor sociell'a relofiet dintre adolescent si amolan\e. socall fm sare se formeazd, tncercind sf exolice varietatea gi profunci: ‘mea modificdrilor prin care se caracterizeazi adolescents ir mcd it:mat complet —'prin corelarea Tactorlor extstal eu cel tere, 4 datelor secloculturaie eu cele biopsihice. Este, considerate, ene gure modalitate fm mésurd s& cxpllce corespuneilor adclesessia i 88 propund strategit educejionale eficente su caport individual 428 Pini, Geatd cola ptm tas wrmdleacte tp 8 tu san: jena peli mote Se Hebel, aces cease ee ste, dar cu droste ite donde eat eee eae 18 4 sesil, tn ocice cuz, moditcarite psihice, sociale cultura inyfce:tehnice ele. au o. mare pundcie Ie dervole ee eile ceutulli, Impactal shcietate-edolercent esie prt ts mecca ah ‘zpllee complentates vite tok pierce ln vedere eeseicy ‘oneal biopshie prin care se manifesté est tapecty Aces apt conduce la fenomeno cu repercusiuai visible ta plex zu adoiestenjel. Este vorbe, de pllda, de un accontue! prover do ecullurope ttea (lavorit din contradictils cu echisitite cult Zale anterioare). De aic, sau poate de eeea, monlenites. Cult Yols cu care vine in coniaet adolescentul © pierdut pence Ghee Tucteral sacrd. Geen ce fece ca unil sociologist Spund deseo adolescent cH sInt 0. generatie tard moslente. Sociocaltuctt’ s fenereile care so deavolia int-an vid sociocallural. Fesowenc) ‘ste eal si prevent ex alate in Arle capitaisie deavolste, ones 4s autlcuuhtle bioosinice binecunoscuts tle vitsisy se coshut s dislorslune's1o dezagrogare e insttnor sociales 0 destruct are 531 devitelzare'a modelelor sociocularale sropase Ze cats tone ala adult, fapt ce conduce la adlncives veeets de vieea Sta consecings, la fenomenul. dondmit revolute sdstescengicr Factor, ‘sociocultural favorabil, un climet optim dia punct o ‘edete educational (asa cum demoastresns coarhagitor exeoneiga Ei aoaste), condifioneosd nu numaldepisiven pocbieh cae er st provenirea ei, permitind 0 deavoltere fireeseh s adolocces: sn Se poate spane deci cd ucriza juvenile" ae 0 semnifcacemi- pometia soca: Ze reaulil da Attinee Seca wane oa Iescenga si fd de manifetirle 1 sociale. Ca Iucrurle teu ara 9 dovedeste feptul cd in anumite sosiott [fate pea scare ate Foard a deavolirit sociale) torment de eocleacente 9 reins evemaatd de el nu sist canoscute sea lotarpretate ee ete, Ambigullatea sl embivalonia atitucinlor fa de adolescent g-au actontnat to socielile moderne (cu un gred inal o) acnveh ‘ea spononane clue ave se tatcintasd cs emarci sociologul 2. Beumas ~” prin sopareren i distanlored is dip tot tal eceontants meturiadll Vologce gia cole foetal oct, prin condiile de autre gh sbndtete eleite de sivelul ac: fue al dezvolittt sociale maturtzaren ‘biologic colostl. spre ltste tot mel timpurl, melasieaea socials tae = Qenootrivd ee fupius spre limite superioare, debordind de multe on vista edo. Vex Mendel G. Le eve de gona Path, Payot 106, p22 Ww