Stepa reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante ierboase i

condiiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar
pot fi ntlnite, cu unele modificri, i n Africa, Australia, n America de Nord i n America
de Sud. n Romnia, regiuni de step sunt cele din estul Cmpiei Romne, o parte
din Dobrogea i un sector din sud-estul Podiului Moldovei.
Biotopul stepei este unul diferit de cel al pdurilor. Cad puine precipitaii, nu mai mult de
400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicat. Temperatura medie iarna este de -10 C...5 C, iar vara poate ajunge pn la 30...35 C.Stepele se dezvolt pe soluri din
clasamolisoluri: cernoziomuri, soluri cenuii i cafenii.
Flora este dominat de graminee i din plante cu rizomi (care se dezvolt rapid dup ce apar
condiii favorabile), dar i din tufriuri i plante spinoase. Exemple: Avena
sativa ovz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul
vntului, etc. Arborii i arbutii lipsesc din cadrul stepelor.
n stepe sunt comune roztoarele i erbivorele, diverse specii de antilope, cai slbatici
i cmila cu dou cocoae; dintre psri se remarc dropia. n Asia de Est, component i ea a
regiunii biogeografice palearctice, fauna este original, cu tigrii siberieni, ursul panda uria (n
munii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele
din jurul Mrii Caspice. n India, fauna este n cea mai mare parte tropical i se aseamn cu
cea a Africii. Se ntlnete: leul (n peninsula Kathiawar i sudestul Iranului), tigrul (arhipelagul indonezian), acalii i hienele (India). Maimuele specifice
sunt gibonul (prezent n nord-estul Indiei i n Myanmar) i urangutanul (prezent n
insulele Sumatra i Borneo).